Boala Alzheimer

de Diana Nitu

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecțiune degenerativă

progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată.
Aceasta produce o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de
cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului
și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de
comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de
dementa. Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost
descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog
german. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de
personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si a abilitatii de a efectua
activitatile zilnice.

Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc
pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele
de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei;
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din
rasa alba sau asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzeimer;
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental;
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta;
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca
riscul de a dezvolta dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la
femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu
estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a
dezvolta boala Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a
dezvolta dementa si boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost
confirmate;
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in
regiunea cefalica (la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste

BOALA ALZHEIMER DIANA NITU 1

riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta
boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii
cu istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un
aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele
crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala
cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-
ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute
de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei
B12 si al acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu,
deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a
dezvolta boala Alzheimer.

Cauze
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar
ese posibil sa existe mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse
la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de
mesageri chimici ai neuronilor, in principal acetilcolina, ce permit
neuronilor sa functioneze normal.

Simptome
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de
avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume
sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor
neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru
vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a
numerelor

BOALA ALZHEIMER DIANA NITU 2

- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de
calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la
calm la plans si apoi la furie aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la
dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la
televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:

- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la
o persoana (deziluzii)
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de
prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei
posete, impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
- agresiune fizica sau verbala
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni
nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de
exemplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea
ustensilelor) sau simtul tactil.

Progresivitatea bolii Alzheimer

Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care
progreseaza depinde de la o persoana la alta. Unele persoane pot avea
manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd
capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta
prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme
mentale si functionale severe si chiar moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de
mijloc sau tardiva. Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza.
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.

BOALA ALZHEIMER DIANA NITU 3

BOALA ALZHEIMER DIANA NITU 4