NORME DE ETICĂ ŞI DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ PENTRU

OPTOMETRIŞTI

Codul de etică stă la baza conduitei profesionale a inginerilor optometrişti şi conţine

zece principii care sunt valabile pentru orice profesiune din domeniul îngrijirii
sănătăţii şi care însumează într-o formă concisă obligaţiile etice şi profesionale ale
optometriştilor.
Optometristul va pune întotdeauna înainte de toate binele pacientului, va avea o
conduită corespunzătoare faţă de colegii de profesiune şi nu va aduce atingere
reputaţiei acestora sau prestigiului profesiunii lor.
Cele zece principii sunt:
1. Optometristul va avea ca primă responsabilitate binele şi siguranţa atât ale
pacientului cât şi pe cele publice.
2. Optometristul va avea grijă ca el şi activitatea sa să fie asigurate, iar produsele
pe care le foloseşte să fie garantate.
3. Optometristul va menţine onoarea şi demnitatea profesiunii sale şi nu va
intreprinde nici o activitate care să dăuneze reputaţiei acesteia.
4. Optometristul va fi în permanenţă la curent cu legile şi regulile aplicabile în
domeniul său de activitate şi va menţine standardele de conduită profesională
la cel mai ridicat nivel posibil. De asemenea, va evita acţiunile care pot afecta
încrederea în profesiunea sa.
5. Informaţiile despre sănătatea sau starea generală a oricărei persoane sau a
oricărui pacient sunt şi trebuie să rămână confidenţiale, cu excepţia cazurilor
când divulgarea acestora este permisă de pacientul însuşi sau este o obligaţie
legală.
6. Optometristul va fi în permanenţă la curent cu progresul ştiinţei şi tehnologiei
în domeniul său de activitate, va căuta să îşi dezvolte competenţa profesională
şi să menţină un nivel ridicat al expertizei în sfera sa de activitate.

1
 7. Optometristul nu va accepta să profeseze în condiţii care ar aduce atingere
integrităţii sale profesionale şi nu va impune astfel de condiţii altor membri ai
profesiunii.
8. Optometristul va colabora cu colegi de profesiune şi reprezentanţi ai altor
profesiuni în beneficiul public şi al pacienţilor.
9. Nici un optometrist profesionist nu va critica şi nu îşi va exprima îndoielile în
privinţa integrităţii profesionale a colegilor, cu excepţia situaţiilor în care este
implicat în anchete legale sau disciplinare sau când consideră că acţiunile unui
coleg prezintă un risc pentru siguranţa pacientului.
10. Nici un optometrist nu se va angaja în activităţi de prescriere, testare sau
proceduri care depăşesc competenţele sale, ci trebuie să fie conştient de
limitele pregătirii sale şi să îndrume pacientul spre un coleg mai competent
atunci când este cazul.

Normele de etică şi de conduită profesională pentru optometrişti pot fi grupate în

funcţie de aspectele ce caracterizează profesiunea de optometrist în:
► Integritatea profesională
► Relaţia optometrist – pacient
► Comunicarea între pacient şi optometrist
► Relaţiile profesionale cu colegii şi reprezentanţii altor profesiuni
► Delegarea responsabilităţilor
► Cercetare
► Control, supervizare

Integritatea profesională
Optometristul are datoria să pună pe primul loc binele pacienţilor săi , înaintea
oricăror altor consideraţii, să pună la dispoziţie fiecărui pacient toate cunoştinţele şi
aptitudinile sale şi să îşi dezvolte competenţa profesională pe parcursul întregii vieţi
active.

2
■ Optometristul trebuie să participe la formele de pregătire profesională obligatorii
şi facultative.

■ Optometristul trebuie să lucreze pe baza unor principii bine stabilite de conduită

profesională, să monitorizeze şi să menţină calitatea activităţii de îngrijire pe care o
asigură.

■ Optometristul trebuie să cunoască limitele pregătirii sale şi să ceară îndrumările

necesare altor profesionişti.

■ Numai prin menţinerea şi dezvoltarea competentei profesionale, optometriştii

independenţi pot oferi cele mai bune servicii. Datoria lor este să participe regulat la
cursuri şi activităţi de perfecţionare. De asemenea, după o perioadă în care, din
diferite motive, nu au profesat, ei trebuie să îşi actualizeze cunoştinţele şi să îşi
reverifice aptitudinile.

■ În activitatea de examinare a ochilor şi de testare a funcţiei vizuale, un optometrist

trebuie să îşi folosească toate cunoştinţele, informaţiile şi îndemânarea, să folosească
în mod corespunzător tehnologia modernă, acordând timp suficient fiecărui pacient.

■ Prescrierea unei corecţii pentru un defect vizual trebuie făcută doar atunci când, în
opinia sa, este în interesul pacientului să i se recomande un dispozitiv optic. În orice
altă situaţie, trebuie să i se dea pacientului o confirmare scrisă a faptului că nu are
nevoie de corecţie sau că prescripţia anterioară rămâne nemodificată.

■ Dacă un pacient se prezintă cu simptome de rănire, boală sau patologie oculară,

atunci acesta trebuie îndemnat în mod clar către un serviciu de îngrijire de urgenţă,
motivele acestei îndrumări şi acţiunile întreprinse trebuie consemnate.

■ Reprezintă o cerinţă legală pentru practician de a obţine o asigurare pentru

serviciile şi produsele furnizate de el sau de alţii supervizaţi de el, de a deţine
certificate de garanţie pentru produsele folosite.

3
■ Deşi profesioniştii au dreptul de a decide dacă acceptă sau nu un pacient, totuşi ei
nu trebuie să abuzeze de această libertate şi în nici un caz să nu ia decizia pe criterii
de rasă, sex, religie, invaliditate, stil de viaţă. Este recomandat ca în caz de refuz,
motivele să fie explicate şi consemnate.

■ Pacienţii vor fi trataţi cu politeţe, bunăvoinţă şi sensibilitate faţă de nevoile

personale.

■ Optometristul trebuie să prezinte pacientului natura şi implicaţiile afecţiunii sale, în

mod obiectiv şi complet. Trebuie să se abţină să dea sfaturi contradictorii sau
incomplete. El trebuie să informeze pacientul despre orice eroare, complicaţie sau
incident care poate apărea în timpul examinării.

■ Optometristul trebuie să se asigure că pacientul înţelege implicaţiile financiare ale

serviciilor pe care urmează să le primească ; pacientul trebuie să fie informat asupra
alternativelor înainte de a i se cere să se angajeze la plata serviciilor.

■ Optometristul nu trebuie să abuzeze de încrederea pacientului, nu trebuie să aibă

relaţii personale nepotrivite cu pacientul sau cu rudele acestuia, să exercite presiuni
pentru a accepta anumite investigaţii şi servicii, nu trebuie sa ceară împrumuturi, nu
are voie sa divulge informaţii despre pacient, nu trebuie să recomande în mod
deliberat investigaţii care nu sunt în folosul pacientului.

■ Se consideră o acţiune neetică a optometristului primirea de stimulente şi

recompense pentru recomandarea unui pacient pentru un anumit tratament. Orice
decizie trebuie luată de optometrist singur, numai pe baza nevoilor clinice ale
pacientului.

■ De asemenea, este neetic să efectueze teste despre care ştie că nu sunt necesare
numai în scopul obţinerii de onorarii suplimentare.

4
■ În cazul în care optometristul transferă o parte din sarcini unui coleg cu calificare
inferioară, el poartă responsabilitatea întregului act de îngrijire a pacientului şi îşi va
lua precauţiile necesare pentru o activitate corectă şi în siguranţă.