Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)

Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

Structura proiectului de cercetare

 Tema proiectului de grup : Valori , atitudini și comportamente sociale.

Titlul studiului: Un loc pentru toți

1. Prezentarea problematicii cercetării

 Tema cercetării

Am pornit de la ideea că o mare parte din studenții

Universității Babeș-Bolyai provin din alte orașe , altfel obținerea
unui loc la cămin este fără doar și poate o oportunitate de a se
integra cu o mai mare ușurință în orașul Cluj-Napoca.
Am ales să abordăm acesată tema , deoarece nevoia
adăpostirii într-o locuință reprezintă o trebuință care stă la baza
activității umane , totodată individul are nevoia să se simtă în
siguranță, să fie accept și să aparțină unei comunități.
Considerăm că acest subiect este unul de actualitate ,
deoarece în fiecare an o mare parte din studenții UBB asteptă
cu sufletul la gura lista repartizărilor pe cămine , astfel am
dedus faptul că pentru marea majoritate obținerea unui loc la
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

cămin este foarte important în vederea continuării studiilor

superioare.

 Scopul cercetării

Scopul principal al cercetării este de a afla atitudinea pe care o

au studenții Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cu privire la
șederea în căminele studențești .
Considerăm că acest scop este potrivit pentru cercetarea noastră ,
deoarece o mare parte din studenți locuiesc în cămin și totodată
acesta se pliază pe bugetul unui student comparativ cu costurile unei
chirii în oraș.
In altă ordine de idei , dorim să observăm modul în care se
raportează studenții la camin, colegii de cameră , condițiile oferite ,
atitudinile acestora si totodată legătura dintre atitudine și
comportament.

Am inițiat o anchetă pe baza unui chestionar cu următoarele

obiective de cercetare:
o Identificarea atitudinilor studenților cu privire la
șederea în cămin .
o Identificarea legăturii dintre atitudine și comportament.
o Observarea schimbărilor la nivel personal al individului.
o Identificarea modului în care studentul reușește sau nu
să se acomodeze la cămin.
o Identificarea factorilor care l-au putut influența pe
student atât în mod pozitiv , dar și într-unul negative.
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

 Ipoteze/ intrebări de cercetare

Am pornit de la următoarele întrebări pentru a ajunge la obiectivele

pe care le urmărește cercetarea noastră:
 În ce măsură studenții au obținut cu ușurință un loc la cămin?
 În ce măsură situația financiară i-a determinat pe studenți să
locuiască la cămin?
 Există persoane/ apropiați care prin împărtășirea experiențelor
personale i-au influențat pe aceștia să-și dorească să locuiască
la cămin?
 Care sunt atitudinile studenților cu privire la șederea în cămin ?
 În ce măsură nivelul financiar al studenților reprezintă un factor
în ceea ce priveste șederea la cămin?

Ipotezele studiului de la care am plecat sunt următoarele:

 Dacă în urma evaluărilor și a notelor obținute studenții au

obținut un loc în cămin .
 În ce măsură studenții și-au dorit să locuiască la comun cu alte
personae.
 Familia sau grupul de prieteni influențează percepția asupra
modului de a vedea lucrurile prin împărtășirea experiențelor
acestora.
 Studenții cu o vârstă mai înaintată sunt mai puțin predispuși să
locuiască la cămin.

Rezumarea a câtorva idei din textele consultate

pentru realizarea proiectului de cercetare
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

Atitudinile au un caracter social fiind determinate de natura

mediului în care se află individul , în care trăiește și actionează
acesta , totodată acestea sunt deprinse prin interacțiunea cu cei din
jur. ( A. Chircev , 1941)

Atitudinile fac parte din procesul de socializare , prin prisma

interacțiunii cu ceilalți indivizi , astfel acestea nu sunt înnăscute , ci
sunt asimilate prin învățare. Psihologul american Albert Bandura
numește acest proces de învațare fiind drept unul observațional sau

modelator.

De cele mai multe ori experiențele inițiale contribuie la

dezvoltarea unei atituduni fața de un obiect, o situație , o persoană
etc.

Spre exemplu , prima experiență cu broccoli , în cazul în care este

neplăcută pe parcurs ce voi crește voi avea o atitudine respingătoare
față de acestă legume. Este important de menționat modul în care
funcționează modelarea prin observație ,, indivizii învață noi atitudini
nu din experiența direct cu obiectele , ci observând rezultatele
comportamentelor și atitudinilor altora’’.

Pentru a înțelege mai bine acest lucru mă voi folosit de exemplu

anterior cu broccoli. Spre exemplu , un copil poate să ajungă să
aprecieze broccoliul foarte probabil și va avea o atitudine pozitivă
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

față de acesta dacă va observa că personajul din desene animate

mănâncă brocolii de asemenea.

Este interesant de observant faptul că și atitudinea pe care o

avem asupra proriei persoane este determinată de factorul social,
deoarece se formează în urma interacțiunii noastre cu ceilați ( A.
Chircev ,pg 21)

,, Cel mai adesea , atitudinile specific influențează comportamentul

alături de credințele noastre despre ceea ce alții consideră că ar
trebui să facem.’’

2. Metodologia de cercetare

În cazul anchetei noastre sociologice am adunat date prin

intermediul unor chestionare structurate ce cuprindeau atat întrebări
deschise cât și închise, chestionarele au fost aplicate online pe
rețelele de socializare .

Modalitatea efectuării cercetării se bazează pe culegerea de

informații de la studenții din cadrul Universității Babeș-Boylai , Cluj-
Napoca. S-au aplicat metode și tehnici specifice anchetei sociologice,
anume chestionarul, atât pentru culegerea datelor, cât și pentru
analiza informațiilor.
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

Acest tip de chestionar este unul direct, cu întrebări bine

structurate si definite, care nu lasă loc de ambiguitate. Răspunsul la
fiecare întrebare depinde de opinile studentului. Este important
modul în care subiectul percepe și evalueaza acest chestionar.

Chestionarul va fi completat sub anonimat asigurând totodată

confidențialitatea datelor. Structura chestionarului este constituită
din 4 intrebari socio-demografice și 20 de intrebari, dintre care 8
semi-deschise si 12 închise.

Strategia noastra de cercetare a fost una deductivă, selectând

toate datele de cercetare și interpretarea datelor. Considerăm că
persoanele anchetate ar raspunde mai ușor si mai corect prin
intermediul chestionarului deoarece acestea vor fi anonime, spre
deosebire de interviu spre exemplu.

Am ales să folosim chestionarul pentru ancheta sociologică ,

deoarece este cel mai eficient instrument de folosit pentru realizarea
anchetelor sociologice.

Chestionarul este un ansamblu de întrebări scrise, ordonate logic și

psihologic, care impun celor anchetați consemnarea în scris a
raspunsurilor. Această metodă este mai cunoscută și mai des
întâlnită.

Ancheta prin chestionar se distinge prin celelalte tehnici de

cercetare printr-o serie de aspecte care o individualizează. Aceste
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

aspecte țin fie de natura formlă, fie de natura conținutului, fie de

natura populației investigate (Miftote, 1995).

În realizarea anchetei de cercetare sociologică s-a ținut cont de

valititatea și fidelitatea informațiilor. Validitatea se referă la gradul în
care un instrument explorează ceea ce investigatorul dorește să
exploreze.

Fidelitatea se referă la, în ce măsură chestionarul surprinde

realitatea, cu scopul stabilității rezultatelor. Pe baza raportului de
cercetare un alt cercetător trebuie să obțină aceleași date. ( Gary
King, 2000).

Am selectat un eșantion pentru care putem colecta și analiza

date. Eșantionarea este constituită din 48 de studenți . În realizarea
cercetării am folosit eșantionarea probabilistică deoarece când
cercetătorii doresc descrieri statistice precise, ei se orientează către
eșantionare probabilistică.

Obiectivul fundamental al eșantionării este selectarea unui set de

elemente dintr-o populație, într-un mod în care descrierile acelor
elemente ilustrează exact întreaga populație din care elementele
sunt selectate. Eșantionarea probabilistică amplifică șansele de
înfăptuire a acestui obiectiv și furnizează metode pentru a putea
estima gradul unui succes probabil. Selecția aleatorie este cheia
acestui proces. Într-o selecție aleatorie, fiecare student are o șansă
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

egală de a fi selectat, independent de orice alt eveniment legat de

procesul de selectare.

În funcție de situațiile de teren, eșantionarea probabilistică poate

fi foarte simplă, fie extrem de dificilă, consumatoare de timp și
scumpă. Oricare ar fi situația, ea rămâne cea mai eficientă metodă
pentru selectarea elementelor de studiu deoarece evită părtinirile
conștiente și inconștiente ale cercetătorului în selectarea
elementelor și permite estimarea erorii de eșantionare. ( Earl Bbbie)

Cadrul nostru de eșantionare este mediul Online. Populația țintă

este constituită din studenți care urmează un program de licență,
,forma de învățământ zi ,linia de studiu română . Grupul nostru țintă
este constituit din studenți.

3. Descrierea situației/faptelor

Grupul studiat este format din studenții Universității Babeș-

Bolyai , din Cluj-Napoca , numărul subiecților fiind alcătuit din 48 de
studenți. Populația de studenți chestionați sunt la nivel licență, forma
de învățământ zi , linia de studiu română. Noi am cercetat într-o
perspectivă interioră ( locuind la cămin) și una din exterior ( analizând
prin lentile sociologice și aplicând chestionare ).
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

Atitudinile unui individ pot fi măsurate prin foarte multe metode,

unii autori enumerând chiar peste cinci sute de motalități distincte de
descoperire a atitudinilor deținute de un anumit subiect ( Fishbein &
Ajzen , 1972).

Măsurarea directă este cea mai simplă modalitate de a descoperi

judecățile de valoare ale unui individ, deoarece i se adresează un set
de întrebări directe. În ce privește măsurătoarea directă, aceasta
este cea mai simplă modalitate de a descoperi judecățile de valoare
ale unui individ, pentru că i se adresează anumite întrebări directe.

Această măsurătoare, de obicei, ia forma unor sondaje de opinie

pe baza unor scale de atitudine (Robinson, Shaver &Wrightsman,
1991, 1998), dintre care cea mai cunoscută este scala Likert propusă
de Resis Likert (1932). Această scală, cunoscută și sub numele descală
a acordului și dezacordului, constă într-o serie de afirmații cu privire
la anumite obiecte ale atitudinii, iar respondenții trebuie să indice
gradul în care sunt sau nu de acord cu respectiva afirmație (e.g. total
de acord, deacord, indiferent, dezacord, total dezacord)’’.

4. Analiza/Interpretarea situației

Variabilele independente au fost introduse în chestionar din dorința

de a afla parerea respondenților cu privire la tema abordata. Subiecții
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

eșantionului au vârsta cuprinsă între 18 si 24 ani, 4% au 18 ani, 14%

au 19 ani, 7% au 20 ani, 8% au 21 ani, 5% au 22 ani, 4% au 23 ani și
2% 24 ani. Chestionarul a respectat distribuția în privința sexelor,
astfel încat 68% sunt genul feminin, iar 31% genul masculin. Dintre
aceștia 27% provin din mediul rural, iar 72% din mediul urban , iar
respondenții sunt 29% de naționalitate română, iar 2% maghiară.

Practica de abordare a temei dă o imagine completa a studiului

nostru. Rezultatele arată că la nivel de personalitate 29% din studenți
se încadrează în tipul de personalitate introvertit, 20% extrovertit, iar
restul de 56% ambivert. În ceea ce privește modul în care studenții
doresc să locuiască în camin rezulta că în măsură de 52%, adică
marea majoritate doresc să locuiască în cămin, iar 22% doar într-o
mică masură.

52% din studenții anchetați au raspuns că apreciază la caminul lor

faptul că prețul este foarte accesibil, urmat de localizarea aceștia
fiind în proporție de 20%.

Totodată, studiul arată faptul că , colegii de camera sunt un factor

negativ prin prisma faptului că au o putere de influență mare cu
privire la chiulitul de la cursuri. În ceea ce privește alcoolul, înjuratul
și iesitul în club , astfel fiind spuse acestea , am constatat că studenții
se influenteaza unul pe altul atât în mod negativ cât și pozitiv.

Am luat în vedere și comportamentele studenților, astfel încât 31%

Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

din studenți au spus că locuitul în cămin îi face să fie mai altruiști,

urmat mai apoi de procentul de 20% pentru cei care se simt norocoși
că au prins loc în camin. Analizând comportamentul studenților față
unul de altul a reieșit faptul că, ei ca si colegi de cameră ajung să
oscileze între toleranță și răutate, care sunt în egala masură.

Studenții sunt de parere că, dacă există nemulțumiri legate de

comportamentul unui coleg de cameră , atitudinea lor ar fi ca mai
bine ar sta furioși si ar ascunde nemultumirile, aceștia fiind 72%, iar
8% ar fi frustrați și ar reacționa violent.

În urma raspunsurilor am ajuns la concluzia că : majoritatea

studenților care locuiesc în camin , iși doresc să prind un loc în
cămin , iar aceștia chiar daca au o atitudine mai rautăcioasă unul față
de altul, ajung sa se tolereze datorită faptului că au de împărțit
același spațiu în perioada realizării studiilor superioare.

5.Soluții/Recomandări/Propuneri de acțiune

Atitudinile si comportamentele studenților pe care i-am chestionat,

sunt relativ pozitive însa sunt și mici aspecte negative în urma
raspunsurilor. Astfel că , indiferent de situațiile și condițiile care se
găsesc în cămin, pentru studenți este o necesitate să prindă un loc în
cămin, mai ales dacă ne gandim și la studenții care au o situație
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

financiară precară , încât să nu reușească să-și permită o chirie.

Pentru a face mai plăcut locuitul in camin, noi vom propune

urmatoarele soluții: în cazul în care există neînțelegeri între colegii din
camera , eficient ar fii ca aceștia să comunice între ei nemulțumirile
acumulate pentru a rezolva problema întrucat atmosfera din camera lor
să fie una plăcută și totodată ca pe parcursul anilor în care aceștia
locuiesc în cămin să poată fi pasnici unul cu altul și să reușeacă să se
înțeleagă fără să intervină frustrări și reacții violente.

În cazul acesta , studenții vor reuși să se adapteze în privința

spațiului comun, vor putea să se ajute unul pe altul la nevoie, să
mergă împreuna în sala de lectura pentru a invața sau scrie proiecte, să
se asculte unul pe altul.

Aceste lucruri îi va ajuta pe studenți să-și întelegă mult mai bine

punctul de vedere a fiecăruia . Interacțiunea dintre aceștia îi va ajuta să
se apropie, sa se cunoască mai bine și totodată să lege prietenii
adevărate.

6.Concluzii

Conform rezultatelor obținute în urma răspunsurilor studenților

din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca , studentii au
declarat că vor sa locuiasca în camin proportie de 52% , fapt ce
denotă faptul că atitudinea acestora față de căminele studențești
este una pozitivă.
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

Studiul nostru scoate la iveală faptul că o mare parte dintre

studenții chestionați preferă să locuiască la cămin datorită prețului
accesibil( 52%) ,factorul principal care determină acest lucru fiind
situația financiară a acestora.

Considerăm faptul că locuitul în camin poate reprezenta o

necesitate pentru studenți , deoarece îi poate ajuta să se dezvolte din
punct de vedere comportamental si disciplinar prin prisma faptului că
există un spațiu limitat , iar acest lucru necesită păstrarea ordinii din
respect față de colegii și totodată invață să fie mai responsabili.
Legătura dintre atitudini și comportament a fost una de așteptat ,
deoarece considerăm că acestea se influențează una pe alta.

În concluzie , studiul nostru a dorit să prezinte atitudinile și

comportamentele studenților cu privire la căminele studențești și
experiența acestora în cămin.

7.Referințe bibliografice

Earl Babbie, 2010. Practica Cercetării sociale. Polirom.

Traian Rotariu, 1999. Metode Statistice applicate în Științele Sociale .

Polirom

Antole Chircev, 1941. Psihologia atitudinilor sociale cu privire special

la români. Editura institutului de psihologie al Universității din Cluj la
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)

Sibiu.

Adrian Neculau (coordinator) ; Luminița Iacob; Dorina Sălăvăstru ;

Cornel Havârneanu ; Ștefan Boncu ; Ovidiu Lungu , 2005. PSIHOLOGIE
Manual pentru clasa a -X- a . Editura Polirom

Salomea Popoviciu , 2013. Psihologia socială: o abordare contextuală

a individului ca actor social. Editura Universității Emanuel din Oradea
2003
Bora Mariana Cristina (Antropologie , Anul II)
Popescu Irina-Elena (Sociologie , Anul II)