Curs 14: Politici sociale privind locuirea

https://socialcluj.org
Material didactic pregătit de Cristina Raț
cristina.rat[at]ubbcluj.ro
 Politici sociale privind locuirea
• Locuințele sociale sunt reglementate în Legea Locuinței (L.114/1996):
locuințele sociale aparțin de responsabilitatea primăriilor (construire,
întreținere, stabilirea criteriilor de eligibilitate și prioritizare, administrarea
procesului de distribuire a locuințelor etc.) dar trebuie să respecte
standardele de calitate precizate în Legea Locuinței.
• În condiții speciale, primăriile pot da înspre închiriere în regim social
(subvenționat) locuințe de necesitate, care nu trebuie să respecte
standardele de calitate din Legea Locuinței.
• La nivel național, funcționează Agenția Națională pentru Locuințe (ANL).
Din bugetul de stat, se alocă finanțare pentru construirea de locuințe ce
urmează să fie date în chirie subvenționată, cu condiția ca primăria să ofere
teren în acest scop. Locuințele ANL pot fi cumpărate de către chiriași, în
anumite condiții.
• Există și inițiave private din partea societății civile, precum Habitat for
Humanity, care construiesc sau renovează locuințe pentru familii
vulnerabile, cu condiția ca familiile să contribuie (prin muncă voluntară și,
după caz, contribuție financiară) la construirea de locuințe.
 Agenția Națională pentru Locuințe ANL
Înființat prin Legea 152/1998, ANL desfășoară patru programe:
• Programul Locuințe prin credit ipotecar – credit avantajos pentru cumpărarea
sau construirea de locuințe;
• Programul Locuințe pentru tineri, destinate închirierii - gândit ca un program
care să faciliteze accesul la locuințe în regim de chirie subvenționată pentru
tineri și familii tinere (18-35 de ani) cu venituri scăzute. Criteriile de acces sunt
stabilite la nivel național și avantajează persoanele cu nivel de educație superior,
cei proveniți din sistemul de ocrotire al copilului, persoanele cu dizabilități și
doar în mică măsură familiile cu mulți copii. După un an de locuire în chirie,
apartamentul poate fi cumpărat, cu condiția ca veniturile pe membru de familie
să fie mai mici decât salariul mediu pe economie. Au fost construite 31,244
locuințe, din care 3% au fost vândute chiriașilor (Teșliuc et al, 2015: 266-7).
• Renașterea satului românesc – încă nu au fost date în folosință locuințe în acest
program. Scopul este construirea și chiria subvenționată în rural pentru medici,
cadre didactice, asistenți medicali.
• Locuințe sociale pentru comunitățile de romi – program funcțional în perioada
2008-2016. S-au construit, în total, 168 de locuințe la nivel național, deci mult
prea puține raportat la numărul familiilor rome care ar putea beneficia.
Detalii: www.anl.ro
Sursă: Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M. (2015). Studiul de
fundamentare a Strategiei Naționale pentru Combaterea Sărăciei. București:
Banca Mondială, p.263.
Sursă: Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M. (2015). Studiul de
fundamentare a Strategiei Naționale pentru Combaterea Sărăciei. București:
Banca Mondială, p.265.
Housing Europe (2019). The State of Housing in the EU. Brussels, Chapter 1, p.2.
http://www.housingeurope.eu/resource-1323/the-state-of-housing-in-the-eu-2019
 Situația locuințelor sociale (chirii subvenționate) în RO
comparativ cu alte state UE
• Conform INS și Eurostat, în 2013 în România doar 1.5% din fondul de locuințe
se afla în regim de locuință socială cu chirie subvenționată. 98.2% din fondul
de locuințe se afla în proprietate privată.
• Spre comparație, în Polonia 7.6% constituie locuințe sociale, în Ungaria 3%, în
Suedia 19%, în Finlanda 14%, în Germania 4.2%, în Franța 17.4% iar în UK
18.2%.
• În România, la nivel local, primăriile au investit relativ puțin în construcția sau
renovarea locuințelor sociale. Criteriile de alocare sunt stabilite la nivelul
Consiliului Local și pot fi dezavantajoase pentru persoanele cele mai
nevoiașe. De exemplu, unele primării folosesc nivelul de educație al
aplicantului drept criteriu de acces sau oferă puncte în plus celor care au
statutul de funcționar al primăriei.
Lecturi utile:
Rapoartele proiectului Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale (2011-2016). Director de proiect:
Eniko Vincze. www.sparex-ro.eu
Vincze,Eniko și Hossu, Iulia (2014). Marginalizarea socio-teritorială a comunităților de romi în România.
Cluj-Napoca: Ed. EFES.
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire. www.fcdl.ro
 Probleme specifice care agravează riscurile
privind situația locativă
• Prestațiile sociale acordate pe baza testării mijloacelor (care țintesc
categoria celor cu venituri scăzute) nu țin cont de situația locativă: o
familie care locuiește în chirie primește aceleași valori ale acestor prestații
ca și o familie ce locuiește într-o casă în proprietatea sa și, respectiv, ca și o
familie fără adăpost;
• Eliberarea cărții de identitate este condiționată de dovada unui domiciliu
(altfel, se eliberează un document de identitate provizoriu, care nu
permite însă deschiderea unui cont bancar, pornirea unei afaceri proprii
sau călătoria în străinătate);
• Autoritățile locale pot evacua persoane sau familii din imobilele aflate în
proprietatea primăriei pe baza unei decizii administrative, nu este
necesară o sentință judecătorească (România nu a internalizat în legislația
națională recomandările internaționale în domeniu);
• Prejudecățile împotriva persoanelor de etnie romă pun în pericol
succesul programelor de incluziune locativă și combatere a sărăciei.
European Federation of National
Organisations Working with the
Homeless (FEANTSA):
Housing Exclusion Index, 2014
Sursă: FEANTSA, 2019: 72.

Severe housing deprivation - lipsuri locative severe – se referă la condițiile inadecvate de locuire: lipsa
utilităților (canalizare, apă potabilă, curent electric etc.), supraaglomerare, umiditate, lumină etc.
FEANTSA (2019). Fourth Overview og Housing Exclusion in Europe.
https://www.feantsa.org/download/oheeu_2019_eng_web5120646087993915253.pdf
Deținerea unei locuințe în mediul URBAN în funcție de cvintila de venit și
tipul de relație de proprietate sau chirie a locuinței

Sursă: date provenite din Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică
(2014) și reproduse din Strategia Națională pentru Locuire, 2016-2020.
Deținerea unei locuințe în mediul RURAL în funcție de cvintila de venit și
tipul de relație de proprietate sau chirie a locuinței

Sursă: date provenite din Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică
(2014) și reproduse din Strategia Națională pentru Locuire, 2016-2020.
Romania, 2014

Sursă: European Federation of National Organisations Working with

the Homeless (FEANTSA), https://www.feantsa.org/
Sursă: Amore, K., Baker, M., Howden-
Chapman, Ph. (2011). The ETHOS
Definition and Classification of
Homelessness. An Analysis. European
Journal of Homelessness, Vol.5(2): 19-36.

https://www.feantsa.org/download/articl
e-1-33278065727831823087.pdf
 Situația persoanelor fără adăpost în România
• Lipsa unor date statistice valide: ultimele estimări au fost realizate de Samusocial pentru anul
2008-2009, indicând cc.15,000 persoane fără adăpost. Statistică Min.Muncii include doar
numărul persoanelor care se afla în adăposturile de noapte în 2017, anume 1,997 persoane
(Baptista și Marlier, 2019: 32).
• Numărul mare al persoanelor al persoanelor cu o situație locativă neconvențională (locuințe
improvizate, lipsa actelor de proprietate/chirie etc.): 165,000 persoane cf. Recensământului din
2011;
• Lipsa politicilor de tipul housing first – politici care prioritează accesul la locuire și integrează
politica locuirii în politici sociale comprehensive, pentru a asigura sustenabilitatea. Frecvent,
consiliile locale condiționeaza accesul la locuințe sociale de faptul că aplicanții dovedesc că au
surse de venit și sunt “apți” pentru o viață autonomă (housing-ready).
• Evacuările forțate – afectează disproporționat categoriile cele mai precare, frecvent de etnie
romă, care își pierd locuințele închiriate (uneori locuințe sociale) în urma retrocedării
proprietăților naționalizate în perioada comunistă sau ale căror ale căror locuințe (uneori
improvizate, dar frecvent locuințe sociale în proprietate publică) sunt demolate în cursul
proiectelor de dezvoltare a infrastructurii urbane (gentrificare);
• Numărul redus al serviciilor de adăpost de noapte și centre de zi pentru persoanele fără
adăpost, inadecvarea acestora la situația familiilor cu copii care își pierd locuința.
Surse:
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL),
https://bloculpentrulocuire.ro/2018/06/27/frontul-comun-pentru-dreptul-la-locuire/
Baptista, I.and Marlier, E. (2019). Fighting homelessness and housing exclusion in Europe. A study of
national policies. European Social Policy Networks (ESPN), Brussels: The European Commission.
Sursă: Baptista, I.and
Marlier, E. (2019).
Fighting homelessness
and housing exclusion in
Europe. A study of
national policies.
European Social Policy
Networks (ESPN),
Brussels: The European
Commission.
Containere de fontă date spre locuire în 2006 de către Primăria Miercurea Ciuc familiilor de
etnie romă cu venituri scăzute care locuiseră anterior în regim social într-un imobil al primăriei,
care se deteriorase și devenise inadecvat locuirii.
Sursa fotografiei: Cătălin Berescu, Asociația FRONTAL, prezentare la conferința
Understanding Homelessness and Housing Exclusion in the European Context. Budapest, 2010.
https://www.slideshare.net/FEANTSA/sem1-berescu
Pata Rât și Cantonului
Foto: UNDP, 2012. Comentarii proprii.