1.

Analiza definitiilor notiunii de risc

Antreprenorul este persoana care risca, manifesta initiativa, adopta decizii, introduce inovatii si risca. Drept
actegorie economica riscul reprezinta un eveniment care poate avea loc sau nu.Ca rezultat al indeplinirii acestui
eveniment consecintele pot fi de 3tipuri: negative-ce se manifeste prin dauna esec faliment sau pierdere, zero-
prin care nu se obtine nici pierdere nici cistig, positive- ce se manifesta prin cistiga sau beneficii.
In teoria clasica, riscul este tratat ca o probabilitate matematica de pierderi, care pot aparea in cazul primirii
unei decizii incorecte, riscul apare ca o dauna fiind consecinta unei decizii gresite. In teoria neoclasica bazele
riscului: antreprenorul, activind n conditii de incertitudine priemeste un profit care este o variabila neconstatnta
si incheind contractul trebuie sa se conduca de 2 criterii: marimea profitului preconizat si marimea abaterilor
posibile de la venitul preconizat. Riscul poate fi descries prin intermediul urmatoarelor caracteristici: pericol,
supunerea riscului, sensibilitatea fata de risc si gradul de interconexiune cu alte riscuri. Riscul este component a
economiei de piata si poate aparea in orice moment adtorita:jocului permanenet al cererii si ofertei pe piata,
concurenta intre agentii economici,fluctuatii valutare,modificarea cotatiilor bursiere.
Caracteristicile situatiei de risc: caracterul intimplator al evenimentelor care determina acea varianta, a carei
probabilitate de realizare este maxima, existent solutiilor alternative, probabilitatea de a avea pierderi sau
venituri mari.

2. Functiile riscului
Grupa 1 Functia inovationala – stimularea gasirii unor noi solutii, netraditionale la problemele care stau in fata
antrerenorului.Implementarea functiei se realizeaz prin intermediul aplicarii metodelor de stimulare a
creativitatii – brainstorming,matricea descoperirilor.
Functia reglatorie – a. constructive-capacitatea antreprenorului de a merge la risc, dar prin utilizarea unei baze
informationale complexe,primirea deciziilor coelctive,care contribuie la maximizarea rezultatelor obtinute. b.
distructiva-cind riscul se manifesta ca un subiectivism in cazul lipsei informationale,fara cercetarea factorilor
interni si externi de influenta asupra active antreprenoriale.
Functia de aparare – atreprenorul reactioneaza normal la situatia de risc care duce la esec.
Functia analitica – antreprenorul in situatia de risc analizeaza mai multe solutii si consecintele lor, ianinte de a
adopta una din acestea, utilizind metode statistice,matematice,experienta si intuitive.
Grupa 2 Functia stimulatorie – faptul ca prin intermediul investitiilor riscante # stimuleaza progresul tehnico-
stiintific,majorarea locurilor de munca,dezvoltarea procesului commercial-tehnologic.
Functia de aparare – vizeaza cautarea mijloacelor si formelor de protejare de la urmatrile posibilie nedorite,
care vor stabiliza activitatea lor antreprenoriala.
Functia de preintimpinare – utilizarea mijloacelor intreprinderii pu micsorarea gradului si urmarilor riscului
(fonduri de risc)
Functia compensatorie – crearea fondurilor tinte in forma baneasca,care asigura compensarea pierderilor
suportate din cauza unor fenomene negative imprevizibile,acordarea ajutorului material lucratorilor
intreprinderii care in urma desfasurarii activitatii sale,le-a afectat negative viata,sanatatea.
Functia de gestionare a investitiilor riscante si a relatiilor social-riscante se exprima prin functionarea
managementului riscului(system de gestionare rationala a marimii riscului, a investitiilor riscante cu scopul
asigurarii stabilitatii financare a intreprinderii).
Functia de control – crearea si utilizarea sistemului de control al parametrilor calitativi si cantitativi a proceselor
riscante ce apar la intreprindere, a formarii si utilizarii fondurilor de riscuri.
Functia sociala – de realizeaza in procesul securizarii materiale a angajatilor , atrasi in active riscanta, pe calea
platii compensatiilor, asigurind sustinerea nivelului lor de viata.
3. Caracteristica factorilor interni de influenta asupra riscului
Factorii interni sunt cei care apar in interiorul firmei si care influenteaza doar activitatea ei .
a. strategia firmei – directive generala de activitate a firmei pu o perioada indelungata de timp, ce poarta un
character obligatoriu de realizare, insa paote fi modificata in functie de factorii mediului intern si extern a
intreprinderii
b.Resursele si utilizarea lor- orice intreprindere utilizeaza urmatoarele resurse: umane materiale financiare
informationale, modalitatea folosirii acestor resurse genereaza intreprinderii un set de riscuri care influenteaza
rezultatul final scontat.folosirea rationala a resurselor este prioritatea managementului firmei care prin
intermediului functiilor sale specific poate contribui la diminuarea riscurilor .
c. Calitatea si nivelul de folosire a marketingului – ideplineste functia de informator pu managementul firmei .
Daca lucratorii compartimentului de marketing nu sunt sufficient de competent, ei genereaza un set intreg de
riscuri, daca exista gestiune corecta dar cu informatii gresite exista generare de riscuri.
d. Managementul firmei
4. Analiza SWOT – metoda de elaborare si modificare a strategiei firmei
Analiza SWOT ofera o radiografie a companiei la un moment dat. Astfel, analiza SWOT constituie cea mai
importanta tehnica manageriala utilizata pentru intelegerea pozitiei strategice a unei organizatii pentru ca:ofera
un tablou cuprinzator ce arata valorile interne si punctele critice interne ale organizatiei (valori si puncte critice
care sunt definite in raport cu obiectivele pe care trebuie sa le atinga organizatia, si anvergura lor);ajuta
managementul sa identifice fortele externe care influenteaza, pozitiv sau negativ, succesul organizatiei catre
atingerea obiectivului propus;ajuta managementul sa obtina un raspuns la intrebarea: “Putem sa mergem pe
calea aceasta pentru atingerea obiectivului organizatiei ?”;ajuta sa se evidentieze rapid punctele forte si punctele
de slabiciune ale companiei/organizatiei;ajuta la cunoasterea si intelegerea contextului larg in care functioneaza
organizatia.Denumirea provine din limba engleza si este un acronim cu urmatoarea semnificatie: Strengths
(puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (amenintari).
Punctele tari si punctele slabe sunt elemente din interiorul companiei asupra carora avem un control direct,
in timp ce oportunitatile si amenintarile vin din mediul exterior si ne pot influenta pozitiv sau negativ, in functie
de cat de dinamica este compania si de cat de prevazator suntem atunci cand luam deciziile.
Acest instrument ne ajuta sa construim o imagine de ansamblu a afacerii astfel incat sa valorificam punctele
tari si oportunitatile pe de o parte si pe de alta parte sa reducem sau chiar sa indepartam punctele slabe si
amenintarile.
Rolul analizei SWOT este acela de a va ajuta sa:
 Ne consolidam punctele tari;
 Imbunatatim acele aspecte care reprezinta puncte slabe;
 Exploatam oportunitatile din mediu;
 Evitatam amenintarile care ne pot pune in pericol profitul sau afacerea.

5. Caracteristica factorilor mediului extern de influenta directa

1. Legislatia ce reglementeaza activitatea de antreprenoriat – dicteaza antreprenorului reguli de joc pe care
acesta trebuie sa le respecte, deoarece activitatea lui se desfasoara in stat cu utilizarea partial a resurselor
acestuia .aceste regului nu sint mereu favorabile pu # si pot provoca riscuri necontrolabile .
2. Sistemul fiscal – in cazul in care impozitele reduc venitul cu 30/40 %,acest process duce la diminuarea
stimulentelor pu initiative antreprenoriala si largirea producerii.
3. Relatiile cu partenerii – lipsa sau insuficienta furnizorilor de materie prima pe piata interna,
neindeplinirea obligatiunilor asumate conform contractului
4. Concurenta antreprenoriala – impune antreprenorii mereu sa introduca inovatii mici sau mari in
activitatile lor, pu a rezista in lupta concurentiala, care la un moment are un grad inalt de inasprire.
6. Caracteristica factorilor mediului extern de influenta indirect
1. Situatia politica din tara – care favorizeaza sau nu accesul antreprenorilor la surse financiare
externe,extinderea activitatii pe alte piete creeaza un climat favorabil sau nefavorabil pu crearea sau
dezvoltarea activitatii de antreprenoriat in interiorul tarii(greve,razboaie care prezinta pericol pu unele domenii
de activitate
2. Situatia economica din tara – asupra rezult activitatii intreprinderii influenteaza situatia economica din
tara si domeniul In care firma isi desfasoara activitatea.atunci cind intreprinderea nusi poate realiza produsele
la pret accesibil ,prin urmare supraproductia contribuie la marirea nivelului riscului antreprenorial. Inflatia – un
alt risc antreprenorial, denaturind calculele economice,face incerte perspectivele de de zvoltare,mareste riscul
legat de noi proiecte investitionale .
3. Factorii internationali – intrarea tarilor in diverse irganizatii international conduce la asumarea tarilor
member a anumitor obligatii la nivel national si international,care creeaza diferite limite in activitatea si
dezvoltarea economica a cestora.dependenta de anumite resurse naturale ,amplasarea geografica nefavorabila
genereaza anumite riscuri micro si macroecnomice care blocheaza activitatile antreprenoriale.
4. Calamitatile natural-sub influenta indelungata a omului asupra naturii, tot mai frecvent apar situatiile
legate de influentele negative ale factorilor naturali asupra activitatilor antreprenoriale(inundatii,cutremure)
7. Clasificarea riscurilor dupa criterii
Dupa aparitia lor :a) riscuri retrospective -; b)riscuri curente-apar nemijlocit in procesul desfasurarii
activitatii de antreprenoriat, probabilitate inalta de aparitie dar nu genereaza mari pierderi; c)perspective –
riscuri potentiale,aparitia carora nu este strict delimitate in timp
Dupa factorii principali de aparitie: a)economice-riscurile conditionate de schimbarile nafavorabile ce au loc
in interiorul intreprinderii sau a tarii; b) politice – riscurile legate de situatia politica si activitatea
statului,influentind negative rezultatele activitatii intreprinderii; c)tehnico-tehnologice – sunt posibilitatile
aparitiei urmarilor negative in legatura cu implementarea tehnicii si tehnologiilor noi si cu catastrofele
tehnogenice; d)ecologice – sint riscurilelegate de probabilitatea aparitiei respunderii civile pu cauzarea
pagubelor mediului inconjurator,cit si a sanatatii persoanelor terte.; e) legislative-juridice – legate de
nestabilitatea legislatiei nationale,straine,international,de legile si hotaririle imprevizibile a guvernului; f)
informationale – reprezinta probabilitatea aparitiei detaliilor false,nesigure in rapoartele statistice,
operationale,financiare, contabile, scurgerea informatiei confidentiale; g)morale – legate de raspudnerea morala
pu luarea deciziilor in conditii de risc sip u urmarile luarii acesto decizii.
Dupa caracterul evidentei riscurile se impart in :a) externe – riscuri care influenteaza intreprinderea din
exteriorul ei(inflationist,valutar,natural) find legate nemijlocit de activitatea intreprinderii, actioneaza factori
politici,economici,demografici,sociali,geografici; b) interne – riscurile conditionate de activitatea nemijlocita a
intreprinderii si a partenerilor sai de contact(furnizorii,copartenerii,consumatorii)
Dupa sfera aparitiei la baza careia stau domeniile active antreprenoriale: a) sfera productiei – factori
antreprenoriali folositi – forta de munca,informatii,servicii; b) sfera comerciala – antreprenoru cumpara
produse finite si profitul rezulta din diferenta de pret. Tipuri de baza(licenta,auctionul,comertu cu ridicata si
amanuntul); c) sfera financiara – vinderea unor mijloace banesti in schimbul altora(banca); d) activitatea
intermediara – notariat,brokeraj,evaluare,recrutare,avocet(nici nu cumpara nici nu vinde)
Dupa nivelul de realizare a riscului: a) riscuri legate de strategie(alegerea pietei, planului de productie); b)
riscurile operationale (pina la reazlizarea marfii,intre comanda si expedierea marfii);
Dupa obiect: a) riscuri ce afecteaza bunurile; b) ce afecteaza investitiile nemateriale; c) resursele financiare;
d ) personalul intreprinderii.
In dependent de durata in timp: a) de scurta durata-dispar concomitant cu incetarea actiunii; b)permanente –
prezinta tot timpul pericol pu activitatea de antreprenoriat(risc natural)
In functie de limita dupa care este posibil falimentul: a) admisibile –reprezinta pericolul pierderii venitului
de la realizarea unui anumir risc in urma desfasurarii active antreprenoriale; b) critice – pericolul pierderilor in
marimea cheltuielilor de productie; c) catastrofale- suportarea pierderilor in amrime egala cu averea
firmei,conduce spre faliment.
Dupa caracterul urmaririlor riscurile se impart in pure si speculative
8. Caracteristica riscurilor pure
Apar cind pu o anumita situatie exista sansa numai de a pierde fara sa existe si sansa de a cistiga.
Caracteristica riscurilor pure
nu sunt acceptate deoarece apariţia lor face ca agenţii economici să suporte o pierdere neavând şansa de câştig;
nu pot fi delimitate de sfera de activitate, întrucât conducerea firmei nu poate să evalueze şi să decidă, înainte
de apariţia unui fenomen, care sunt pagubele ce se pot produce şi mărimea lor;nu se realizează în timp, ele fiind
imprevizibile, apar fără manifestarea unor semnale precedente de activitatea desfăşurată;nu pot fi controlate,
fiind reduse posibilităţile de intervenire;apar drept consecinţă a unor evenimente accidentare şi întâmplătoare
care au o anumită probabilitate de apariţie.
Sursele de apariţie a riscurilor Pure: existenţa unor „centre de risc” care împiedică funcţionarea normală a
firmei ( condiţii climaterice nefavorabile, incendii, explozii);neglijenţa personalului de conducere şi a celui de
execuţie;sustragere de fonduri;erori de concepţie şi de producţie;abuzuri de putere şi şmecherii
Clasificarea riscurilor pure: natural;ecologice;de transport;de avere;de producer;de
realizare;comerciale;politice
9. Caracteristica riscurilor speculative
Apar atunci cind exista sanse de pierdere cit si de cistig.
Caracteristica riscurilor speculative:sunt uşor delimitate de sfera de activitate, firma putând să decidă
angajarea activităţii sale în limitele unui buget corespunzător (pentru publicitate, pentru cercetare etc.);se
realizează în timp şi sunt datorate activităţii firmei; apar doar în urma desfăşurării unor activităţi anterioare
(spre exemplu, acordare de credit, efectuarea unei investiţii, politică financiară greşită, etc.);sunt controlabile,
agentul economic putând să-şi dea seama de fenomenele ce pot apărea în activitatea desfăşurată, luând măsuri
de reducere a lor.;sunt dependente de existenţa unor factori cum ar fi: decizia puterii publice, factorii financiari,
factorul uman, factorii organizatorici şi de structură.
Sursele de apariţie a riscurilor:Speculative - proiectarea greşită a unui brevet;plasarea necorespunzătoare a
unor fonduri şi obţinerea unor rezultate neadecvate;condiţii de cumpărare şi curs de revenire a monedei
naţionale defavorizante ;obţinerea de rebut;existenţa unor preţuri sub nivelul celor de pe piaţă
Clasificarea riscurilor speculative :comerciale-productie,realizare,avere;financiare—investitionale,capacitetea
de cump a banilor
Împărţirea riscurilor după conţinut şi cauzelor alternative de manifestare
 Risc în scopuri nobile(pentru salvarea vieţii omului) şi risc în scopuri mercantile;

 Risc cu pericol pentru viaţă din cauza lipsei alternativelor sau din cauza neatenţiei şi neglijenţei;

 Risc binevol şi risc impus;

 Risc ce generează daune simultan şi în locul producerii sau într-un loc îndepărtat şi în viitor.

10. Metode de stimulare a creativitaii folosite In cadrul functiei inovationale a riscului

Functia inovationala pe care riscul antreprenorial o realizeaza prin stimularea gasirii unor noi noi
solutii,netraditionale la problemele care stau in fata antreprenorului. Pracica mondiala ne arata ca companiile
obtin mar succese,devenind competitive datorita utilizarii acestei functiii.Orice produs/ serviciu nou implica un
numar mare de riscuri.Insa in cazul cind evaluarile au fost facute correct,rezultatele obtinute pot cu mult depasi
cele planificate.Implementarea eficienta a acestei functii se realizeaza prin intermediul aplicarii metodelor de
stimulare a creativitatii asa ca :Braingstorming, Philips 66 ,Cancasajul , matricea descoperirilor
11. Explicati tipurile de pierderi si cauzele aparitiei lor
1. Pierderi financiare - reprezintă dauna financiarã directă care poate fi adusă firmei în urmă realizării unui
anumit risc sau a unui grup de riscuri. Cauzele ce generează apariţia pierderilorfinanciare potfi:
o Dependente de firma care genereaza pierderi in urma neprevederii anumitor activitati banesti, plati,
amenzi, impozite suplimenatre, pierderi effective de mijloace banesti sa hirtiilor de valoare
o Indepnedente de firma
Drept pierderi financiare temporare pot fi: îngheţarea tempo rară a conturilor, neeliberarea la timp a mijloacelor
financiare , amânarea achitării datoriilor.
2. Pierderi materiale - reprezintă cheltuieli suplimentare sau pierderi directe ale fondurilor întreprinderii
ce nu au fost prevăzute în planurile dezvoltării firmei, aşa ca: utilaj, încăperi, produse finite, materie primă,
energie, combustibil etc. Pentru antreprenor este important nu numai să depisteze aceste pierderi, dar şisă le
estimeze în unităţi băneşti.
3. Pierderi de timp - reprezintă un tip de pierderi care sunt condiţionate de utilizarea neraţională a timpului
datorită apariţiei anumitor tipuri de risc..Prin urmare, aceste pierderi se manifestă sub douãforme:
a) pierderi ale timpului de muncă, ce sunt condiţionate de împrejurări întâmplătoare, ca de exemplu: ieşirea din
funcţiune a utilajului, îmbolnăvirea lucrătorilor, defectari ale reţelelor de livrare a unor resurse etc.
b) pierderi care apar ca rezultat al desfăşurării mai lente a procesului de producţie decât s-a~ planificat sau când
norma profitului obţinut pe capitalul investit este mai mică decât media pe economie sau pe domeniul economic
respectiv.
4. Pierderi sociale - reprezintă pierderile ce sunt legate de aducerea daunei sănătăţii sau vieţii oamenilor, ca
rezultat al utilizării produselor sau serviciilor oferite de firmă. Spre exemplu, când pe ambalaj nu se indică toate
componentele produsului sau efectele adiţionale; când au fost aduse daune directe vizibile sănătăţii (arsuri,
alergie etc.).
5. Pierderi de reputaţie - apar în cazul/schimbării atitudinii consumatorilor reali sau potenţiali faţă de
produsele fabricate de firmă, acordand preferinţe altor producători/prestatori de servicii, sub influenţa unor
factori ca: reducerea calităţii produselor, preţuri neadeverite, servicii post-vânzare proaste, apariţia unor
produse substituibile, modificarea modului de viaţă al consumatorilor, trecerea lor în alte pături sociale,
tendinţele modei etc.
6. Pierderi ecologice - apar în cazul influenţei negative ale procesului de producţie asupra mediului
înconjurător şi asupra vieţii sau sănătăţii angajaţilor.
Pierderile ecologice se manifestă în două forme:
-Pierderi ecologice directe, care apar nemijlocit la firmă peste o perioadă scurtă de timp,
-Pierderile ecologice indirecte apar în cazul hi care influenţele negative asupra mediului, realizate de firmă în
urma activităţii sale îndelungate pe un anumit teritoriu, contribuie la încălcarea echilibrului ecologic de pe
teritoriul dat
7. Pierderi moral-psihologice - apar în cazul creării în cadrul firmei a unui climat nefavorabil de lucru pentru
angajaţi, în cazul în care nu se folosesc metode eficiente de motivare a salariaţilor

12. Caracterizati toate conditiile ale mediului in care antreprenorul poate activa
Se cunosc urmatoarele domenii de risc :
a ) domeniul stabilitatii absolute in care gradul de risc corespunde valorii zero si se caracterizeaza prin lipsa
unor oarecare pierderi in procesul de activitate antreprenoriala,obtinerea profitului planificat fiind un lucru
sigur.
b ) stabilitatii normale se caracterizeaza printr-un grad minim al riscului.In aceasta zona pierderile maxime pe
care le poate admite antreprenorul nu trebuie sa depaseasca limitele profitului net planificat.Astfel gradul
minim de risc ii asigura firmei ,,acoperirea’’ tuturor cheltuielilor si acoperirea tuturor impozitelor.
c) Instabil se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al riscului ,in care nivelul pierderilor rezultate din
influentele diferitor riscuri nu depasesc marimea profitului brut.
d ) Stari critice – careia ii corespunde gradul critic al riscului,in care pierderile generate de cheltuielile
realizate sunt in limita venitului global ceea ce contribuie la imposibilitatea acoperirii nivelului cheltuielilor de
productie realizate
e ) situatiei de criza – situatia in care cheltuielile realizate de fima ii genereaza pierderi egale sau mai mari
decit volumul circulatiei marfurilor.

13. Explicati esenta metodei calitative de evaluare a riscului

Presupune evidentierea surselor de formare a riscului, etapelor si lucrarilor la indeplinirea carora apare riscul.
Etape : In prima etapa are loc compararea rezultatelor pozitive asteptate in urma alegerii directiei de activitate
antreprenoriala cu consecintele posibile rezultate din aceasta alegere. Consecintele fiind imaprtite dupa analogia
pierderilor ( financiare, materiale, de timp, sociale, de preferinta, ecologice, moral-psihologice. A doua etapa
consta in determinarea influentei deciziilor, care sunt primate la etapa elaborarii strategiei, asupra intereselor
subiectilor activitatii antreprenoriale.E necesar de a efectua o analiza complexa a influentei deciziilor primate
de firma asupra comportamentului altor firme.
14. Metoda statistica de evaluare a riscului: esenta,avantaje,dezavantaje
Se utilizeaza in cazurile in care firma dispune de un volum de informative statistic-analitica pe elementele
analizate, necesare pu n perioade de timp. Gradul de risc la folosirea acestei metode se exprima prin masurarea
marimii abaterii medii patratice de la marimile asteptate.
Avantajul acestei metode consta in faptul ca prin utilizarea ei antreprenorul poate obtine rezultatul correct cu un
grad inalt de certitudine. Neajunsul este generat de necesitatea unui volume norm de informatie, de care
antreprenorul nu merue dispune.
Esenta metodei statistice se bazeaza pe teoria probabilitatilor de repartizare a marimilor aleatorii. Se efectueaza
urmatoarele etape: 1.Calculul sperantei matematice;2. Dispersia;3. Abaterea medie patratica; 4.Coeficientul de
variatie, care ne indica insasi gradul de risc al deciziei,
15. Metoda oportunitatii cheltuielilor: esenta, avantaje, dezavantaje
Aceasta metoda este orientate spre evidentierea principalelor zone potentiale de risc din punctual de vedere al
cheltuielilor realizate de firma pu desfasurarea activitatii. Toate cheltuielile suportate de firma au un grad dferit
de risc, chiar daca ele sunt efectuate intr-o singura directive.Pentru a analiza oportunitatile cheltuielilor, situatia
pe fiecare dintre elementele cheltuielilor trebuie sa fie impartita pe domenii de risc. A) domeniul stabilitatii
absolute – gradul de risc e 0, obtinerae profitului planificat fiind sigur; b) domeniul stabilitatii normale – grad
minim al riscului, pierderile nu trebuie sa depaseasca limitele profitului net planificat; c) domeniul instabil –
nivel ridicat al riscului, nivelul pierderilor nu depaseste marimea profitului brut; d) domeniul starii critice –
grad critic al riscului, pierderile sint in limita venitului global; e) domeniul situatiei de criza – cheltuielile
realizate de firma ii genereaza pierderi egale sau mai mari decit volumul circulatiei marfurilor.
16. Metoda Delphy: esenta, avantaje,dezavantaje
Aceasta metoda se realizeaza cu ajutorul chestionarului. Metoda Delphi presupune un studiu interactiv al
expertilor. Fiecare participant completeaza un chestionar si apoi primeste feedback referitor la toate
raspunsurile. Apoi, avand aceste informatii, completeaza chestionarul din nou, de data aceasta oferind explicatii
pentru parerile care difera in mod semnificativ de cele ale celorlalti participanti.
17. Metoda Corporatiei bancare Elvetiene: esenta,avantaje,dezavantaje
4 etape : 1) determinarea principalelor directii de analiza; 2) acumularea datelor initiale , gruparea prealabila a
lor si prelucrarea; 3) prognozarea nemijlocita si stabilirea gradului de risc pe elementele separate de analiza; 4)
determinarea totala a gradului de risc
Bazandu-ne pe importanta riscului, se evalueaza fiecare din factorii determinant necesari cu un anumit punctaj:
1-3 nivel redus al riscului, 4-6 nivel moderat; 7-9 nivel inalt, 10 supranivel. Cu cat rezultatul final e mai mare,
cu atit mai inalt este nivelul riscului.
18. Metoda BERI: esnta,avantaje, dezavantaje
Se foloseste la determinarea riscului economic de tara. Aceasta metoda se bazeaza pe intervievarea a 100 de
experti independent, care completeaza un chestionar din 15 factri de analiza a situatiei economice si politice a
unei tari.Dupa efectuarea analizei de catre experti se calculeaza ponderea pu toti factorii si se identifica daca
exista risc sau nu.daca ponderea este minima atunci gradul de risc este mai inalt.
19. Metoda analitica de evaluare a riscului: esenta, avantaje,dezavantaje
Se efectueaza prin realizarea urmatoarelor etape :
1 ) pregatirea pentru prelucrarea analitica a informatiei,care poate fi efectuata prin urmatorii pasi :
- determinarea parametrului cheie fata de care se efectueaza analiza timpului concret de activitate/
- selectarea factorilor care influenteaza asupra activitati firmei si parametrului cheie
- calcului valorilor parametrilor cheie la toate etapele procesului de productie
2) Se construiesc diagramele dependentei indicatorilor rezultativi alesi de marimile datelor initiale.
3) Se determina valorile critice ale parametrilor de baza ( se calculeaza punctual critic al producerii sau zona
fara pierderi,care ne indica volumul minim al vinzarilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor firmei.)
4) se analizeaza caile posibile de ridicare a eficientei si stabilitatii firmei si respective caile de reducere a
riscului ( se face in baza analizei si compararii rezultatelor obtinute ale parametrilor de baza ).

Avantaje :
- combina in sine atit posibilitatile de analiza pe fiecare factor concret ce poate afecta pozitiv sau negative
firma,cit si caile posibile de reducere a influentei negative a diferitor riscuri asupra activitatii generale a # prin
influentarea lor.
20. Explicati regulile principale pe care se bazeaza riscul. Cauzele in care antreprenorul nu transmite
riscul
Nu riscaţi mai mult decât vă permite propriul capital(comment singur)
E necesar de analizat consecinţele riscului (profit,pierdere) (comment singur)
Nu riscaţi cu mult pentru puţin(comment singur)

21. Metodele de reducere a riscului

Pentru reducerea riscului antreprenorul activeaza in 2 directii:
-evitarea riscurilor posibilie;
-minimizarea actiunii riscului asupra rezultatelor activitatii productiv-financiare.
1.Una din metode de minimizare este reducerea pierderilor prin divizare si prin combinare; insa o
metoda eficienta care le imbina pe ambele este diversificarea
2. O alta metoda de reducere a riscurilor este transmiterea riscurilor, care are loc prin intermediul
contractelor.
3. Ca metode interne de reducere a riscurilor sunt:
Controlul partenerilor de afaceri
Ø alcatuirea corecta a planului de afaceri
Ø alcatuirea corecta a contractului de afaceri
Ø alegerea corecta a personalului firmei
Ø organizarea protectiei tainei comerciale a firmei
22. Diverisificarea: esenta, cauzele folosirii si tipurile
Diversificarea activităţii antreprenoriale constă în raportarea eforturilor şi a investiţiilor capitale între diferite
tipuri de activitate legate reciproc.
Tipurile de diversificare:-diversificarea de concentrare – completarea sortimentului cu produse omogene celor
deja fabricate; - diversificarea pe orizontală – completarea sortimentului cu produse neomogene celor fabricate
dar care au cerere pe piaţă.)
23. Cauzele transmiterii riscului. Transmitera riscului: esenta, tipurile si exceptiile
Transmiterea riscului-accepta situatia sau actiunile iar unele din riscuri le transmit catre o alta companie
competent in domeniu.
Metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin interemediul divizarii si combinarii:
Divizarea risc se efectueaza din contul separarii activelor firmei pe domneii omogene sau neomogene
Combinarea risc-riscul posibil e impartit intre citva agenti economici.
Cazurile de transmitere a riscurilor:1. când pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt abuzive, iar pentru
partea ce-l primeşte ele sunt neesenţiale;2. când partea ce primeşte riscul dispune de metode mai eficiente de
evaluare şi gestiune cu ele.
Transmiterea riscului se efectuează prin intermediul contractului .În dependenţă de riscul transmis deosebim
următoarele tipuri de contracte:
Contracte de păstrare şi transportare a încărcăturilor-aici vol riscurilor transime depinde de statutul partilor
implicate si conditiile ce sunt prevazute de contract. Incheind contractul de transportare a incarcaturilor si
depozitarea lor, frima de antrepr transmite companiei de transport riscuri statice legate de stricarea sau
pierderea productiei de catre compania de transport.
Contracte de vânzare, deservire si furnizare-producatorul propune consumatorului garantie in eliminarea sau
inlaturarea defectelor marfurilor necalitative.
Contract de chezăşie-acesta-i format din 3 parti: chezasul, beneficiarul, creditul. Chezasul da garantie
creditorului ca datoria beneficiarului va fi intoarsa, si isi asuma responsabilitatea in ramburasarea datoriei.
Acord de factoring-transmiterea riscului creditar. Aici participa 3 parti: factor-intermediar, intreprindere-
aderent; intreprindere-cumparator. Factorul intermediar procura datoria debitoare de obicei in decurs de 2-3
zile, achitind 70-80% din cerinte sub forma de avans. Restul banilor sunt achitati clientului bancii dupa
incasarea mij banesti pe cont de la cumparatori.Costul factoringului: tarif procentual pe credit, comisioane.
Contracte bursiere- care reduc riscul de aprovizionare in conditiile asteptarilor inflationiste si lipsei canalelor
operative de realizare a achizitiilor.
24. Caile interne de reducere a riscurilor antreprenoriale
 Verificarea partenerilor de afaceri care se realizează cu ajutorului regulii 5 “C”;
 Alcătuirea corectă a contractului de afaceri; ce se bazează pe examinarea condiţiilor iniţiale oferite de
viitorii parteneri.
 Întocmirea planului de afaceri;
 Alegerea corectă a personalului firmei;
 Organizarea protecţiei tainei comerciale.
25. Esenta regulii 5 C
Verificarea partenerilor de afaceri prin intermediul regulii 5 “C”;
- caracterul (character) – personalitatea, reputaţia în lumea de afaceri, responsabilitatea în îndeplinirea
obligaţiunilor asumate;
- posibilităţile financiare (capacity) – capacitatea de a rambursa datoria din contul încasărilor curente financiare
sau din contul realizării activelor
- averea (capital) – volumul şi structura capitalului acţionar;
- asigurarea (collateral) – tipurile şi costurile activelor propuse în calitate de gaj la primirea creditului;
- condiţiile generale (conditions) – starea conjuncturii economice şi alţi factori externi
26. Planul de afaceri: necesitatea folosirii si riscurile care se reduc prin intocmirea lui
Planul de afaceri îndeplineşte trei funcţii:
• el poate fi utilizat pentru elaborarea concepţiei de conducere a afacerii;
• el este un instrument cu ajutorul căruia antreprenorul poate evalua rezultatele activităţii pentru o anumită
perioadă;
• el poate contribui la atragerea mijloacelor băneşti.
Avantajele:
-veti avea prilejul sa identificati unor aspecte care nu sunt sub control si sa actionati cu niste masuri
speciale;veti oferi atit angajatorilor cit si tertilor un cadru operativ si directii noi de actiune;cu ajut planului de
afaceri constientizati si analizati in detaliu activitatea firmei; -veti putea identifica domeniile unde intr nu are
suficiente cunostinte in domeniu.
27. Tipurile de afaceri independent de documentele prezentate de catre viitorul partenere
In functie de informatia primita de la furnizor afacerile pot fi clasificate in urmatoarele tipuri :
- afaceri fiabile – sunt prezentate documente veridice,pretul produselor este comparabil cu cel de pe
piata,exista o cerere nelimitatala produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului
-Afaceri reale – sunt prezentate documente veridice,pretul produselor este comparabil cu celde pe piata ,insa
exista o cerere limitata la produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului
- afaceri dubioase – sunt prezente documente veridice,iar conditiile afacerii necesita o expertiza suplimentara
- Afaceri ireale –se prezinta copiile documentelor care dupa cum si conditiile contractului cer o expertiza
suplimentara.
28. Care sunt stipularile contractual pentru reducerea riscului de neindiplinire a obligatiunilor
contractual
Riscul de neîndeplinire a obligaţiilor contractuale poate fi redus prin:1) Încheierea unui protocol de intenţii
unde sar indica termenii în care fiecare parte poate introduce modificări, şi mărimea responsabilităţii părţilor în
cazul refuzului în semnare contractul;2)Includerea în contract a sistemului de penalizări pentru fiecare obligaţie
în mod separat;3) Includerea în contract a amenzilor pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligaţiilor
contractuale; 4) Includerea în contract a mărimii responsabilităţii părţilor în situaţii de forţă majoră;5)
Includerea în contract a modalităţilor de soluţionare a litigiilor în situaţii conflictuale.
29. Care sunt stipualrile contractuale pentru reducerea riscului de neachitare
Ø Utilizarea modalităţilor de achitare în avans total sau parţial;
Ø Transmiterea drepturilor de proprietate după achitarea totală;
Ø Utilizarea serviciilor bancare pe sistemul acreditiv de achitare
Ø Includerea în contract a condiţiior de achitare prin gaj;
Ø Includerea în contract a acordului de factoring cu o instituţie financiară)
30. Esenta antreprenoriatului de productie
Antreprenoriatul de productie reprezinta o activitate economica activa a subiectilor economici de
piata,obiectul carora este fabricarea produselor (marfurilor) prestarea servicilor cu ulterioara lor vinzare
consumatorilor.Activitatea de antreprenoriat in domeniul productiei poate avea caracter de baza ( rezultatul
este producerea marfurilor gata pentru utilizare ) sau auxiliar (Elaborarea tipurilor de produse scopul carora se
reduce la elaborarea si transmiterea producatorilor de baza a metodelor si mijloacelor ,utilizarea carora in
procesul de productie contribuie la ridicarea caracteristicilor calitative si cantitative a produselor fabricate)
31. Cauzele aparitiei riscului cercetarilor stiintifice si de proiectare
R. cercetarilor stiintifice de proiectare se bazeaza pe aceea ca in urma executarii acestor lucrari exista
permanent probabilitatea de neatingere a rezultatelor dorite, ceea ce genereaza pierderi. Acest tip de riscuri
poate fi conditionat de 2 tipuri d efactori:
a) obiectivi, la care se referă aşafactori din interiorul firmei ca:
-probleme în finanţarea cercetărilor de laborator; -depăşirea devizului de cheltuieli în procesul
cercetărilorştiinţifice;-lipsa unui utilaj adecvat cercetărilor petrecute etc.
b) subiectivi, care apar în afara firmei şi nu depind de aceasta.
Cauzele apariţiei factorilor subiectivi pot următoarele:
1.primirea rezultatelor negativecelor planificate după efectuarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică, care au fost
finanţate de firma interesat.
2. neatingerea parametrilor tehnici planificaţi anterior în procesul efectuării lucrărilor de construcţie şi
tehnologice ale inovaţiilor.
3. când rezultatele primite depăşesc posibilităţile tehnice şi tehnologice ale producerii (inclusiv nivelul
calificativ al cadrelor) necesare pentru asimilarea lor, adicã nivelul rezultatelor este mai inalt decât nivelul
actual al producţiei;
4. când rezultatele primite depăşesc posibilităţile tehnice şi tehnologice ale potenţialului utilizator al noilor
produse;
5. când la utilizarea noilor tehnologii sau produse se depistează efecte nefavorabile ce se manifestă sau
înprocesul utilizării sau după ce produsul a fost utilizat, dar care pot fi înlăturate datorită nivelului înalt al
dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific.
32. Cauzele aparitiei riscului de nesolicitare a produselor fabricate
Riscurile nesolicítãríí producţíeí fabrícate – probabilitatea de pierderi pe care le poate suporta producătorul ca
rezultat al refuzului consumatorului de la utilizarea producţiei fabricate de el.
Acest risc se caracterizează prin mărimea daunei morale şi economice posibile aduse firmei din această cauză.
Cauzele apariţiei acestor riscuri pot fi împărţite în interne şi externe in fiuncţie de condiţiile apariţiei. Cauzele
interne de apariţie a acestor riscuri depind de activitatea nemijlocită a întreprinderii, a subdiviziunilor sale şi de
angajaţii ei. La astfel de cauze putem atribui:
- calificarea personalului productive (lucrătorilor)( calitatea producţieil, cerereal, preţull, profitull);
-organizarea corectă a procesului de producţie;
-org aprovizionarii intreprinderii cu resurse material;
-Organizarea desfacerii productiei finite;’
-organizarea reclamei productiei;
-organizarea gestiunii intreprinderii;
-org cercetrailor de mk al pietei.

33. Influenta riscului aprovizionarii asupra riscului de nesolicitare a produselor fabricate

Riscuri de aprovizionare sunt foarte strâns legate de riscurile de producţie, iar realizarea lor duce după sine la
pierderi pentru firmă.
Ele includ următoarele tipuri de risc:
a) Riscul de negãsire a fiirnizorilor de resurse necesare, care sunt condiţionate de particularităţile tehnico-
tehnologice ale procesului de producţie a produsului. (Exemplu: negăsirea producătorilor interni de materiale
necesare pentru noul proces de producţie.
b) Riscul de negäsire a furnizorilor la preţul planificat anterior care poate fi condiţionat de câteva cauze:
- când firma-furnizor activează în condiţiile inflaţiei ridicate mai înalte decât nivelul mondial);
-când se produce 0 creştere imprevizibilă a preţurilor la materialele folosite. (Exemplu: scumpirea grâului din
cauza roadei proaste sau când are lor mărirea cererii la mărfurile produse);
c) Riscul refuzului furnizorilor planificaţi anterior de încheierea contractului de livrare a materialelor solicitate
de cãtre firma-producator, care apar chiar si incazurile cand s-au dus deja cu ei tratative preventive (ex:
semnarea intentiei de colaborare intre parteneri)

34. Tipurile canalelor de distributie si riscurile ce-l insotesc pe antreprenor in acest process. Metode
de motivare a distribuitorilor intru marirea volumelor de vinzari
1. – prin contact direct оntre producător şi consumator (specifică pentru bunurile de producţie);
2. – prin canale specializate, caz in care producătorul şi cumpărătorul nu vin in contact direct – este calea cea
mai uzitată in cazul bunurilor de larg consum (Comercianţii – devin proprietarii mărfurilor pe care le cumpără
de la producător şi le vвnd apoi consumatorului, asumвndu-şi toate riscurile ce revin proprietarului. Ei pot
obţine profituri foarte mari dacă reuşesc să vвndă marfa, dar pot şi pierde, proporţional cu gradul de desfacere
al mărfii. Оn această categorie se includ:
- Angrosistul – care cumpără marfa de la producător (numai bunuri de consum) şi o vinde unui alt
intermediar. Ei cumpără pentru a vinde şi de obicei oferă cumpărătorului, care nu este consumatorul final,
credite, transport etc. Se specializează pe grupe de mărfuri.
- Detailistul – realizează legătura directă cu consumatorul. Sunt оn general specializaţi pe grupe de mărfuri
şi oferă servicii post vвnzare, credite şi adaugă unele servicii(ex. ambalare, păstrare, sortare etc.).
- Distribuitorul industrial – are aceeaşi poziţie şi funcţie ca şi angrosistul, dar pe piaţa bunurilor de
producţie, acordвnd facilităţi cumpărătorilor industriali.
- Franchisorul – proprietarul unei idei de afaceri care a avut succes, idee pe care o cedează unui număr de
deţinători de franchise.)
35. Selectarea personalului si riscurile potentiale pentru firma ce insotesc acest process
Cu cat mai multi oameni lucreaza in firma cu atat mai mare este riscul de la primirea deciziilor fiecarui om. De
aceea, o importanta majora pt activitatea eficienta a firmei o are procedura de selectare si recrutare a cadrelor.
Reguli dupa antreprenorul Wilyam Inagher:
• Angajati numai persoane cu experienta in munca
• Selectati pe cei mai calificati lucratori
• Aflati daca pregatirea lucratorilor angajati corespunde culturii organizationale
• Straduiti-va sa cautati persoanele cu care ait mai lucrat
• Faceti asa ca echipa de conducere sa fie cat mai mica
Riscuri:
Trecerea angajatilor calificati la firma concurenta
Scurgere de informatie

36. Importanta pastrarii tainei comerciale a firmei

Organizarea protecţiei tainei comerciale a firmei, care poate favoriza sau defavoriza activitatea ei.
Informaţia nu există singură de la sine, dar este în strânsă legătură cu purtătorii săi, aşa ca documentele de
hârtie, casetele video, fişierele din computer, comunicările telefonice, prin fax etc. Respectiv, pentru protecţia
tainei comerciale a firmei, este necesar de a organiza corect:
 Ordinea lucrului cu documentele interne ale organizaţiei, care conţin informaţie confidenţială;
 Controlul asupra mijloacelor de copiere şi multiplicare a documentelor;
 Evidenţa şi protecţia unor tipuri de materiale şi produse finite;
 Ocrotirea teritoriului organizaţiei şi a clădirilor strategice;
 Controlul asupra vizitelor făcute pe teritoriul firmei de persoanele străine.
Sursa principal de scurege a tainei comerciale o reprezinta oamenii. Prin urmare, probabilitatea de obţinere a
informaţiei confidenţiale prin utilizarea unor aşa modalităţi ca mituirea lucrătorilor, şantajarea, atragerea lor
constituie 43%. Utilizarea modalităţii de extragere a informaţiei de la lucrători constituie 24% ; prin
pătrunderea în reţeaua de calculatoare - 18%; prin furtul de documente - 10%; prin ascultarea convorbirilor
telefonice - 5%.Deci, personalul întreprinderii, pe de o parte, reprezintă resursa de bază care asigură existenţa şi
dezvoltarea companiei, iar, pe de altă parte, unii angajaţi, în virtutea anumitor circumstanţe, pot devenisurse de
scurgere a informaţiei confidenţiale. Drept canale de scurgere a informaţiei confidenţiale pot servi:- Instituţiile
de stat; - Intermediarii şi partenerii;-Firmele de avocaţi şi de consultanţă; '-Spionajul industrial;-angajatii firmei;
37. Reclama si influenta ei asupra riscului de nesolicitare a produselor
Reclama ineficienta a produsului fabricat sau serviciului prestat, de asemenea contribuie la aparitia riscului de
nesolicitare a productiei fabricate in urmatoarele cazuri:
*reclama poate fi insuficienta sau abuziva dupa intensitate
*poate fi insuficienta sau abuziva dupa volum
*poate fi incorect segmentata pentru diferiti utilizatori
*poate fi indeplinita neprofesionist (daca economisim)
*alegerea gresita a formelor de reclama, nu dupa utilizatori
38. Riscul inaspririi concurentei: formele de manifestare si caile de reducere a lui
Cauzele apariţiei unor astfel de riscuri pot fi:- scurgerea informaţiei confidenţiale fie din cauza lucrătorilor
firmei, fie spionajului de producţie;
-imperfecţiunea politicii de marketing, adică alegerea incorectă a pieţelor de desfacere, insuficienţa
informationala despre concurenţi sau informaţia incorectă despre ei;
- introducerea lentă a inovaţiilor în comparaţie cu concurenţii, din cauza lipsei resurselor necesare etc. ------
concurenţa necinstitã;
-expansiunea pe piaţa locală a producţiei omologenului său din partea exportatorilor străini;
- apariţia pe piaţa producătorului a altor întreprinderi din alte domenii, ce propun produse substituibile ce pot
îndestula cerinţele consumatorilor etc.
Alte tipuri de concurenţă mai pot fi:-concurenţă de preţ;-concurenţă bazată pe modificarea produsului sau a
unor elemente competente; ţ-concurenţă postvânzare.
Pentru a evita astfel de situaţii, întreprinderilor Ii se recomandă următoarele metode:-păstrarea tainei
comerciale;-dacă există concurenţi egali, trebuie introduse tot timpul unele mici inovaţii pentru a câştiga timp;-
capacitatea de a determina şi a utiliza eficient în lupta concurenţială avantajele disponibile;- străduinţa de a mări
'principalul indicator al concurenţei volumul vânzărilor;-capacitatea de a reduce timpul de încărcare şi
descărcare a mărfii şi mărirea vitezei de acordare a serviciilor;
39. Descrietei situatia in domeniul IMM-lor din RM pu anii 2010-2013
Mediul de afaceri actual caracterizat prin costuri financiare şi de timp nejustificate, care depăşesc esenţial
nivelul celor din ţările dezvoltate, influenţează direct creşterea economică a ţării bazată pe exportul producţiei
cu valoare adăugată sporită şi demotivează concurenţa loială orientată pe productivitate şi inovaţii. principalele
probleme în afaceri, în ordinea priorităţii:
(i) instabilitatea politică;
(ii) accesul limitat la finanţare;
(iii) corupţia;
(iv) ineficienţa administraţiei publice;
(v) instabilitatea Guvernului.
Problemele mediului de afaceri se atestă la toate etapele ciclului de viaţă în afaceri: de lansare, dezvoltare şi
lichidare a afacerii. Sistemul administrativ al statului în ceea ce priveşte acordarea de permisiuni şi realizarea
inspecţiilor este departe de a fi perfect. Eliminarea constrângerilor de reglementare şi a costurilor
neargumentate ar crea premize pentru o creştere economică mai dinamică şi sustenabilă, încurajând investiţiile
naţionale şi străine.

40. Analiza SWOT a sectorului IMM din RM

Analiza SWOT a sectorului IMM

Puncte forte Puncte slabe

- Bază legislativă pentru dezvoltarea IMM-urilor - Eficienţă redusă a implementării bazei legislative.
creată şi îmbunătăţită continuu. - Dezechilibrul dezvoltării sectorului IMM-urilor în
- Proceduri facile pentru înregistrarea IMM. profil teritorial.
- Punerea în aplicare a strategiilor, programelor şi - Dialog şi conlucrare ineficientă între întreprinzători
mecanismelor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor. şi autorităţile publice.
- Poziţia geografică favorabilă a ţării, situată între UE - Capacitate financiară limitată a statului pentru
şi ţările CSI. susţinerea IMM-urilor.
- Atitudinea pozitivă a populaţiei faţă de IMM-uri şi - Lipsa instrumentelor de susţinere financiară a
 dorinţa de a avea propria afacere. proiectelor inovaţionale.
- Forţa de muncă cu abilităţi în cunoaşterea limbilor - Nivel scăzut de elaborare şi absorbţie a inovaţiilor.
străine. - Monopolizarea sectoarelor economiei naţionale şi
- Noi competenţe dobîndite şi transferabile prin concurenţa neloială.
revenirea emigranţilor. - Infrastructură de suport în afaceri şi a pieţei de
- Conlucrare internaţională de domeniu (Consiliul capital sub dezvoltate.
Consultativ pentru susţinerea şi dezvoltarea IMM- - Nivel scăzut al culturii antreprenoriale şi al formării
urilor al CSI şi Grupul de lucru privind IMM-urile profesionale.
OCEMN). - Slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe
- Sistem de telecomunicaţii bine dezvoltat inclusiv pieţe externe şi cota redusă a IMM-urilor la export.
acces la Internet. - Nivelul scăzut de competitivitate a IMM-urilor.
- Personal înalt calificat în sectorul TIC.
- Regimuri de comerţ favorabile (CSI, CEFTA, UE
Turcia).
Oportunităţi Ameninţări
- Creşterea atenţiei statului faţă de problemele şi - Existenţa conflictului teritorial.
necesităţile sectorului IMM-urilor. - Migrarea semnificativă în rîndul tinerilor şi lipsa
- Crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri. influxului de cadre tinere specializate în activităţi
- Dezvoltarea investiţiilor în parteneriatul public- antreprenoriale.
privat. - Creşterea economiei tenebre.
- Vectorul pro-european în dezvoltarea naţională. - Presiune competitivă internaţională.
- Extinderea domeniului de cooperare internaţională, - Dependenţa energetică a ţării.
dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru IMM- - Adaptarea lentă a sistemului educaţional la cererea
uri şi a infrastructurii regionale cu consolidarea pieţei forţei de muncă.
punctelor de contact. - Participarea slabă a antreprenorilor la programele de
- Dezvoltarea continuă a internaţionalizării sectorului educaţie antreprenorială.
IMM-urilor. - Tendinţa de majorare a poverii fiscale.
- Dezvoltarea continuă a tehnologiilor şi inovaţiilor şi - Instabilitatea cadrului legislativ.
a capacităţii de absorbţie ale acestora.
- Dezvoltarea politicii de clustere.
- Reformarea continuă a sistemului educaţional în
domeniul antreprenorial şi a formării profesionale.
- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a drepturilor
de proprietate intelectuală.
- Dezvoltarea pieţei serviciilor de consultanţă.
- Susţinerea dezvoltării birourilor istoriilor de credit.
- Simplificarea continuă a procesului de înregistrare
şi reglementare a activităţii IMM-urilor.

41. Explicati viziunea si misiunea strategice ale sectorului IMM stabilite in Strategia 2020. Care sunt
principalele riscuri legate de realizarea acestora
Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încât riscurile şi costurile asociate
fiecărei etape ale ciclului de viaţă a afacerii să fie mai mici decât în ţările din regiune către anul 2020, cu impact
exprimat în creşterea investiţiilor interne şi străine, majorarea numărului de întreprinderi fiabile, capabile să
creeze locuri de muncă atractive, să asigure productivitate înaltă şi producţie competitivă orientată la export,
efect susţinut prin avansarea Republicii Moldova în clasamentele internaţionale privind “uşurinţa desfăşurării
afacerilor” - „Doing Business”, Indicelui “Libertatea Economică” şi Indicele Competitivităţii Globale, depăşind
nivelul mediu din regiune.
42. Explicati esenta prioritatii strategice Ajustarea cadrului normative de reglementare la necesitatile
dezvoltarii IMM-lor.Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizarea
În acest context, în urma ajustării cadrului normativ de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor vor
fi atinse următoarele obiective specifice:
-perfecţionarea cadrului normativ de reglementare a activităţii IMM-urilor;
-reducerea barierelor administrative şi costurilor regulatorii pentru IMM-uri;
-optimizarea reglementărilor privind activităţile comerciale practicate de IMM-uri.
Indicatorii de performanţă la acest capitol vor corespunde indicatorilor cuprinşi în Strategia Naţională de
Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, la capitolul ”Business: cu reguli clare de joc”.

43. Explicati esenta prioritatii strategice Imbunatatirea accesuli IMM-lor la finantate. Enumerati
citeva actiuni stabilite pu realizare
Accesul la finanţare este principala preocupare pentru IMM-urile din Republica Moldova. 39% din companii
consideră accesul la finanţare ca fiind principala constrîngere în dezvoltarea afacerilor. Penetrarea creditelor în
Republica Moldova este foarte modestă. Creditele acordate sectorului privat în anul 2011, au reprezentat doar
36% din PIB si se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta IMM pentru obtinerea creditelor. Reieşind din
problemele elucidate, în vederea îmbunătăţirii accesului IMM-urilor la finanţare, se propune realizarea
următoarelor obiective specifice:
dezvoltarea schemelor inovative de finanţare a IMM-urilor;
asigurarea eficientizării transferului de remitenţe;
atragerea liniilor de credit pe termen lung de la instituţiile financiare internaţionale;
dezvoltarea sistemului de garantare a creditelor pentru IMM-uri;
facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la achiziţiile publice
44. Explicati esenta prioritatii strategice Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea
competentelor si culturii antreprenoriale. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare
Tot mai frecvent calitatea educaţiei forţei de muncă este enunţată în diverse contexte, în rapoarte şi studii
realizate de partenerii de dezvoltare, societatea civilă drept o constrîngere pentru atragerea investiţiilor, pentru
asigurarea unei noi calităţi a dezvoltării economice.
Datorită proceselor de emigrare a forţei calificate de muncă, Republica Moldova se confruntă cu o micşorare a
forţei de muncă calificată. Aproape 15% din numărul total al întreprinderilor, conform rapoartelor BERD şi a
Băncii Mondiale, au indicat lipsa cadrelor calificate drept una dintre cele mai mari constrîngeri. 36% din totalul
populaţiei din categoria de vîrstă 25-34 ani angajaţi în cîmpul muncii nu au studii profesionale. Calificările
devin tot mai importante pentru Moldova odată cu îmbătrînirea rapidă a populaţiei.
Responsabilitatea pentru politicile de instruire şi formare antreprenorială este împărţită între mai multe
instituţii: Ministerul Educaţiei este responsabil de dezvoltarea antreprenorială în sistemul de învăţămînt;
Ministerul Economiei a elaborat şi implementează programe pentru tineri antreprenori şi angajaţi; Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează traininguri, care includ unele forme de studiere
antreprenorială.
Politicile publice îşi au rolul lor în depăşirea acestor bariere aflate în calea dezvoltării instruirii antreprenoriale
continue. În prezenta Strategie sînt prevăzute obiective specifice, care au drept scop promovarea competenţelor
manageriale şi antreprenoriale, crearea sistemului deservirii informaţionale şi consultative pentru IMM-uri,
precum:
1) dezvoltarea şi promovarea educaţiei şi culturii antreprenoriale;
2) formarea infrastructurii de suport educaţional;
3) crearea sistemului informaţional şi consultativ pentru IMM-uri.
45. Explicati esenta prioritatii strategice Sporirea competivitatii IMM-lor si incurajarea spiritului
innovator. Enumerati citeva actiuni stabilite pu realizare
Standardul de viaţă a unei naţiuni este tot mai dependent de gradul de competitivitate al companiilor sale.
Competitivitatea este vitală atunci cînd IMM-urile locale au capacitatea de a profita de oportunităţile oferite de
economia internaţională. Prin prisma celor expuse, sporirea competitivităţii IMM-urilor poate fi atinsă prin
realizarea următoarelor componente de dezvoltare:
1) încurajarea spiritului inovator;
2) utilizarea tehnologiilor energetice eficiente;
3) aplicarea tehnologiilor informaţionale;
4) sporirea competitivităţii producţiei la export, inclusiv prin ridicarea calităţii producţiei.

Remedierea problemelor menţionate, presupune realizarea următoarelor obiective specifice:

1) îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţilor tehnice şi inovatoare ale IMM-urilor;
2) facilitarea dezvoltării grupării IMM-urilor în clustere, incubatoare de afaceri etc.;
3) promovarea proprietăţii intelectuale pentru IMM-uri;
4) facilitarea accesului IMM-urilor pe pieţele interne şi externe;
5) implementarea sistemelor de management bazate pe standardele internaţionale şi europene.
46. Explicati esenta prioritatii strategice Facilitarea dezvoltarii IMM-lor in regiuni. Enumerati citeva
actiuni stabilite pu realizare
Condiţiile actuale fizico-geografice au un impact semnificativ asupra potenţialului şi specializării economice a
Republicii Moldova. Analiza în profil teritorial a structurii indicatorilor de dezvoltare socio-economică,
elucidează inegalităţi remarcante, fapt care adevereşte neomogenitatea unităţilor teritorial-administrative din
republică.
Atît din punctul de vedere al ponderii în formarea PIB, cît şi sub aspectele calităţii vieţii umane, analizele
efectuate denotă accentuarea discrepanţelor dintre acestea, municipiile Chişinău şi Bălţi deţinînd cea mai mare
pondere. Facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni va presupune atingerea următoarelor obiective specifice:
1) stimularea dezvoltării echilibrate şi durabile a IMM-urilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
2) asigurarea dezvoltării infrastructurii de suport a IMM-urilor în regiuni;
3) promovarea participării IMM-urilor în cooperarea transfrontalieră şi regională.

47. Explicati esenta prioritatii strategice Dezvoltarea parteneriatelor in afaceri. Enumerati citeva
actiuni stabilite pu realizare
În Republica Moldova se reliefează premise pentru dezvoltarea parteneriatului în afaceri prin prisma a două
direcţii prioritare: parteneriatul public-privat şi parteneriatul “business to business”. La momentul actual,
conceptul de dezvoltare a parteneriatului în afaceri se află la o etapă incipientă. Lipsa organizaţiilor
reprezentative ale mediului de afaceri şi a capacităţilor limitate de comunicare a celor existente, precum şi lipsa
transparenţei din partea autorităţilor centrale reprezintă astăzi o barieră în calea stabilirii unui dialog constructiv
între sectorul public şi cel privat. Dialogul public-privat este o condiţie necesară pentru realizarea eficientă a
reformelor iniţiate de către Guvern şi adaptarea cadrului normativ de reglementare la schimbările din economia
naţională.
Astfel, se conturează necesitatea pronunţată de creare a condiţiilor de dezvoltare a parteneriatului între
antreprenori, deoarece acesta reflectă o abordare organizată, riguroasă, care echilibrează aspectele legate de
responsabilităţi şi pe cele legate de relaţii dintr-un parteneriat. În vederea eliminării obstacolelor existente şi
intensificării parteneriatelor, prezenta Strategie îşi propune, la acest capitol, realizarea următoarelor obiective
specifice:
1) dezvoltarea parteneriatului public-privat în afaceri;
2) facilitarea parteneriatului în afaceri ”business to business”;
3) facilitarea participării sectorului privat la procesele de îmbunătăţire a cadrului normativ de reglementare şi
luarea deciziilor.
48. Care sunt diferentele dintre oceanul rosu si albastru din punct de vedere al pietei
Exista o diferenta enorma dintre oceanele albasgtre si cele rosii din punct de vedere al pietii.
Pentru a explica aceasta diferenta vom analiza difinitiile ambelor notiuni conform autorior strategiei oceanului
albastru
1.Oceanul albastru - piata libera
2.Oceanul rosu reprezinta o portiune a pietii care in cadrul careia activeaza mai multi agenti economici ce
ofera produse , servicii similare fara a oferi valoare inovationala pietelor sale. In cadrul oceanelor rosii piata
este suprasaturata.
49. Care este unitatea de masura a crearii oceanului albastru. Explicati in baza exemplului companiei
Compaq
Unitataea de masura a crearii oceanului albastru este actiunea strategica (strategic move), care include
ansamblul deciziilor si actiuunilor efectuate de managementul companiei cu scopul de a crea valoarea
inovationala pentru clienti si de a crea un spatiu economic liber de concurente, adica un ocean albastru.
De exemplu compania Compaq a fost privatizata in 2001 de acces, dar acest lucru nu devalorizeaza actiunea
strategica a companiei efectuata in anii 90 care au dus la crearea unui ocean albastru in domeniul serverelor
PC, care a generat pentru companie un profit de miliarde de dolarii in anii 90. In 1992, Compaq creand cu
eficienta oceanul albastru al serverelor PC, a lansat ProSignia, un servel simplificat radical, care fusese
optimizat pentru cele mai frecvent intilnite sarcini. Noul server oferea utilizatorilor viteza si capacitate dubla de
transfer si tiparire de fisiere la o treime din pretul practicat atunci. Aceasta masinarie dramatic simplificata a
insemnat costuri de productie mai mici, Crearea de catre Compaq a serverului ProSignia si a urmatoarelor 3
modele de server a impulsionat viinzarea de statii de lucru si a stimulat dezvoltarea industriei de servere pina la
3.8 miliarde USD in mai putin de 4 ani.
50. Explicati esenta principiului Inovatia tenosti. Care sunt principalele deosebiri ale acestui concept
in strategia oceanului rosu si albastru
Inovatia de valoare este piatra de temelie a strategiei oceanului albastru. Adeptii s-au concentrate pentru a-si
face concurenta irelevanta prin crearea unui salt in valoarea oferita de companie cumparatorilor, deschizand o
zona de piata noua. Valoarea fara inovatie tinde spre crearea de valoare insa nu sufficient pentru a evidentia
compania in cadrul pietei. Inovatia fara valoare tinde spre tehnologizare exagerata, trecand adesea de ceea ce
sunt ptregatiti cumparatorii sa accepte. Inovatia de valoarea apare atunci cand companiile combina inovatia cu
utilitatea, pretul si nvelul costului. Se urmareste simultan atit diferentierea de alte produse cat si scaderea
costului. Circul Soarelui a cautat sa ofere oamenilor atit amuzament si motie, cat si sofisticarea intelectuala si
bogatia artistica a teatrului.
Companiile din cadrul oceanului rosu mereu incearca sa depaseasca concurentii, companiile ce creaza oceane
albastre cit de paradoxal nu ar fi, ignora concurentii, si creaza pentru clienti valoare inovationala. Valoare
inovationala combina valoarea oferta clientului cu inovatia introdusa, pentru a introduce VI compania va tine
cont de mai multi factori. 1costuri 2.pret 3.productivitate. In cadrul
oceanelor rosii exista conceptul de compromis de valoare si costuri, ce presupune ca compania va oferi o
valoare inalta, dar va avea si costuri ridicate, oceanele albastre neaga acest concept
51. Care sunt principalele bariere in realizarea strategiei oceanului albastru (4 bariere)NYPD
1.Bariera cognitiva- necesitatea convingerii angajatilor ca crearea oceanului albastru este o necesitate , si ca
oceanele rosii desi sunt cunoscute lor, nu au un viitor viabil.
2.Bariera legata de resurse - legata de ideea ca pentru a implimenta schimbarile dorite vor fi nevoie de resurse.

3 Bariera legata de motivatie - cum sa motivezi personalul sa lucreze eficient si eficace

4.Bariera legata de politica - legata de opozitia persoanelor influente din companie si din afara ei.
52. Descrieti exemplul Sectorului politie din NY in realizarea strategiei oceanului albastru. Care sunt
concluziile principale

Politie NY 1990 - 1996

a. Bill Bratton a fost numit seful politiei in 94 cand NY se intrepta spre anarhie, criminalitatea se ridicase,
furturile si atacurile mafiei umpleau paginile ziarelor.36000 de ofiteri de politie erau situati la cel mai
scazut nivel, legati de statu-quo, nemotivati si prost platiti. Totusi in mai putin de 2 ani, fara o crestere a
bugetului, Bratton a transformat NY in cea mai sigura metropola din US: delictele scad la 39%,
omorurile la 50%
Crime - 39 %
Omoruri - 50%
Torturi - 35%
Incredere de la 37 la 72
a. Trecerea de obstacolul cognitive:.Mai bine sa vezi decat sa auzi
.Trecerea prin tunelul electric, Contactul cu clientii nemultumiti.

a)Metro - 3% din crime, doi cetateni nu credeau administratia politiei a inceput sa circule cu metroul
astfel managerii au inteles frica pasagerilor.
s c)_Comunicarea cu oamenii.Desi performantele cresteau, oamenii raimineau speriati din cauza ca ei
erau intimidati de crimele nesemnificative (huliganism, graffiti, vandalism)
b. Depasirea obstacolului de resurse: Folosirea punctelor reci, fierbinti, de schimb. Redistribuirea
resurselor catre punctele fierbinti si redirectionarea resurselor din punctele reci. Implicarea intr-o
tocmeala( schimbul de birouri cu autivehicule)
c. Trecerea de obstacolul motivational: Vedere de detaliu asupra pivotilor, adica a factorilor cheie de
influenta. Atomizarea facuta ca organizatia sa se schimbe singura.
d. Depasirea obstacolului politic: Numirea unui consilier pentru echipa manageriala de top. Salvarea
ingerilor si reducerea la tacere diavolilor. Provocarea intelepciunii traditionale.

53. Care sunt caile de creare a strategiei oceanului albastru. Prin ce ele se deosebesc de strategia
oceanului rosu
Primul principiu al strategiei se refera la retrasarea granitelor pe piata: Acest principiu priveste riscul cautarii a
noi cai cu are se confrunta multe companii.
1. Cercetati domeniile alternative- NetJets
2. Cercetati grupurile strategice din cadrul companiei- Curves, companie de fitness
3. Cercetati categoriile de cumparatori- Novo Nordisk, producator danez de insulina
 4. Cercetati ofertele de produse si servicii complementare-NABI, companie de transport auto, autobuse
5. Cercetati orientarea functional-emotionala a cumparatorilor-QuickBeauty House, industria japoneza a
frizeriilor.
6. Cercetati reperele temporale-Apple, iTunes.
Procesul de descoperire si de creare a oceanelor albastre nu se refera la previzionarea tendintelor
manifestate intr-un anumit domeniu. Mai degraba, managerii trebuie sa fie implicate intr-un process
organizat de rearanjarea realitatilor pietei intr-o maniera fundamentala noua. Prin recompunerea elementelor
de piata existente intr-un domeniu si prin reconstruirea granitelor domeniuliu respective, managerii vor fi
capabili sa scape de competitia acerba din oceanele rosii.
54. Care sunt trei nivele ale neclientilor, care ajutea la crearea si realizarea strategiei oceanului
albastru
Cel de-al treilea principiu al strategiei oceanului albastru: depasirea cererii existente ne desccopera cele trei
nivele ale neclientilor: non-consumatori, non-utilizatori si non-cumparatori. Acestea difera in functie de distanta
la care se afla fata de piata dvs.
In general nu exista nici o regula stricta menita sa spuna asupra carui segment de non-clienti sa va concentrate,
cautati cel mai mare segment de clienti
Prima categorie ( non-consumatori) “In curand client” se situeaza la limita pietei dvs., cautand sa evite
achizitia; e vorba de cumparatori care fac achizitii minime in domeniu, din necessitate, acestia fiind, din punct
de vedere mental, non-clienti ai produselor si serviciilor respective. Abia asteapta sa sara peste aceste
cumparaturi si sa evite domeniul, imediat ce se iveste oportunitatea. Drept exemplu firma Pret A Manger, lant
de restaurant fast food inaugurat in 1988. A oferit sendvisuri de aceeasi calitate ca si in restaurant ( unde clientii
nu vroiau sa mearga din lipsa de timp, pret mare si desigur alimentatia sanatoasa doreau sa o aiba la indemina
oricand) si pune la dispozitia clientilor cu o viteza mai mare decat in restaurante; toate astea intro ambianta
civilizata si pentru un pret rezonabil. De-a lungul peretilor, sunt dispuse vitrine frigorifice curate, pline cu peste
30 de tipuri de sandvisuri, preparate in ziua ceea; clientii singuri se deserves, fara coada, cu plata la
final.McDonald’s a cumparat o cota de 33% de la ei in 2002.
Cea de-a doua categorie (non-utilizatori) “Clienti indisponibili” este formata din oamenii care refuza ofertele
dvs. Acestia sunt cumparatori care au vazut in oferta dvs o solutie de a-si satisfice nevoile, insa au votat
impotriva acesteia. Exemplul JCDecaux companie specializara in publicitate outdoor. A trecut de la panouri de
pe autobuze la care nimeni nu reusea sa atraga atentia, la publicitati incleiate pe “mobilier stradal”( de la statii)
A cerut de la primarie permisiunea de a incleia publicitati cu conditia ca asigura intretinerea mobilierului pe tot
parcursul ciclului de viata.din 95 pina in 2000, fondurile allocate global pt asa publicitati a crescut cu 60%.
Cea de-a treia categorie ( non-cumparatorii) “ Clienti nedescoperit” se afla pe piete indepartate,cel mai departe
situati; sunt persoane care niciodata nu s-au gandit la oferta dvs ca o alternative.Exemplu:Industria aerospatiala
de aparare din US.
55. Explicati algoritmul realizarii strategiei oceanului albastru
1. Trasarea unor noi granite;(Caile)
2. Concentrarea asupra imaginii de ansamblu, nu asupra cifrelor;(Cei patru pasi ai strategiei
vizualizarii(1.Trezirea vizuala;2.Explorarea vizuala;3.Expunerea vizuala;4.Comunicarea vizuala))
3. Depasirea cererii existente;(Non-clienti)
4. Respectarea criteriilor strategice.(Utilitate, pret, Cost, Acceptare)
56. Descrieti esenta procesului de management al riscurilor
Unii apreciaza ca managementul riscurilor reprezinta totalitatea conceptiilor, masurilor si actiunilor luate de
catre conducerea intreprinderii in vederea identificarii, captarii, monitorizarii, analizei si gestiunii expunerilor la
risc si incertitudine in legatura cu afacerile desfasurate de catre intreprindere.
Altii considera ca managementul riscurilor reprezinta ansamblul activitatilor de analiza financiara si de
utilizare a instrumentelor financiare in scopul controlarii si reducerii expunerilor relevante la risc, selectate in
procesul de analiza si monitorizare a acestora.
Alte surse de specialitate definesc MR drept ansamblul activitatilor ce au drept scop maximizarea profiturilor in
conditiile minimizarii expunerilor la diverse riscuri in cadrul constrangerilor de capital al intreprinderii.
Managementul riscurilor are drept scop supravegherea si controlul. Controlul riscurilor reprezinta ansamblul
conceptiilor, politicilor, procedurilor,sistemelor si actiunilor pe care o institutie trebuie sa le ia pentru a asigura
o gestiune prudenta si judicioasa a tuturor riscurilor relative la tranzictiile economice incheiate si derulate.
Aspecte relevante ale procesului de management al riscurilor:
 Importanta determinarii la cel mai inalt nivel managerial a unei politici si filozofii ale intreprinderii in
materie de riscuri;
  Importanta si perinenta stabilirii strategiilor de festiune a riscurilor, a domeniilor si destinatiilor
instrumentelor financiare de hedging;
 Supravegherea adecvata de catre consiliul director si managerii de top a actiunilor si proceselor;
 Necesitatea unui proces consacrat de gestiune a riscurilorm care sa aiba la baza o monitorizare si
evaluare continua a tuturor riscurilor;
 Acuratetea si credibilitatea informatiilor de gestiune a riscurilr;
 Procedure de audit adecvate si control de gestiune.
57. Care este principiul de utilizare a matricei de analiza a riscuriloe Cauza-Efect

Diagrama Cauza-Efect – a fost concepută de japonezul Ishikawa şi este cunoscută sub diverse
denumiri “Schelet de peşte” (Fishbone diagram), “diagrama Ishikawa”, “diagrama cauză – efect”.
Prin configuraţia sa, diagrama permite evidenţierea şi ierarhizarea cauzelor care generează un anumit
efect. Cauzele sunt factorii care determină apariţia unei situaţii date, iar efectele sunt concretizate în evoluţia
nivelului parametrilor ce caracterizează procesul supus analizei.
Etapele construirii diagramei cauză – efect:
1. prezentarea problemei.
2. expunerea principalelor cauze posibile. Cauzele sunt, de regulă, clasificate în “cele 5 M-uri,”(man,
machines, materials, methods, measurements). Evident, pot exista şi alte cauze în funcţie de problema
studiată. Pentru identificarea cauzelor se foloseşte o metodă adecvată, de exemplu brainstorming-ul;
3. gruparea cauzelor pe cauze fundamentale directe şi pe cauze secundare indirecte sau subcauze.
4. elaborarea şi dezvoltarea diagramei.
Sunt poziţionate principalele categorii de cauze şi problema (respectiv efectul acestora).
Diagrama permite o definire clară a problemei studiate. Fiind folosită ca suport vizual în cadrul şedinţei de
brainstorming, diagrama are rolul de a stimula imaginaţia participanţilor în căutarea ideilor prin care să se
rezolve problema analizată.

58. Care sunt principalele impozite necesare a fi achitate de catre un agent economic
IMM-urile suportă în jur de 20 de impozite și taxe diferite. Codul fiscal al RM prevede faptul că IMM sunt
supuse Impozitul pe venit în valoare de 12 % din venitul impozabil al întreprinderii, Taxa pe valoarea adăugată
de 20 de procente de la valoarea bunului sau serviciului prestat, Accize, Taxe vamale, Taxe rutiere, Impozite și
taxe locale,

59. Care sunt sursele de venit in bugetul de stat pentru anul 2014
Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în lectură finală, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei,
la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei.
Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic
decât cel estimat pentru anul curent.
Din totalul veniturilor bugetului de stat 85,0 % le vor constitui cele fiscale, 1,6 % – cele nefiscale, 2,7% –
mijloace speciale, 1,5% – fondurile speciale şi 9,2% – granturile.

60. Care sunt sursele de cheltuieli pentru anul 2014

Legea Bugetului de stat pe anul 2014 a fost votată, în lectură finală, la venituri în sumă de 25,7 miliarde de lei,
la cheltuieli în valoare de 28,1 miliarde de lei şi un deficit de 2,4 miliarde de lei.
Deficitul bugetului de stat pe 2014 se preconizează că nu va depăşi 2,3 la sută din Produsul Intern Brut, mai mic
decât cel estimat pentru anul curent.
Din totalul cheltuielilor bugetului de stat Pentru asigurare şi asistenţa socială se vor aloca 17,9%, pentru
ocrotirea sănătăţii – 10,5%, pentru transporturi şi gospodăria drumurilor – 9,2%, pentru învăţămînt – 12,2%,
pentru menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională – 7,5%, pentru agricultură, gospodăria silvică şi
gospodăria apelor – 6,8% , pentru servicii de stat cu destinaţie generală – 5,0%, Activitățile și serviciile
neatribuite la alte grupe principale 15,9%

Alte cheltuieli 15% pentru: Activitatea externă, Apărarea națională, Justiția, Jurisdicția constitutional, Știința și
inovarea, Cultura, arta, sportul și activitățile pentru tineret, Protecția mediului și hidrometeorologia, Complexul
pentru combustibil și energie, Serviciul datoriei de stat, Alte servicii legate de activitatea economica etc.