Sunteți pe pagina 1din 3

STUDIU DE CAZ

Date socio-demografice: G.P are 22 de ani este născută în Nuoro (Sardegna), de


naționalitate italiană, actual locuiește în Milano, este studentă și necăsătorită.
Motivul prezentării:În seara de 21 decembrie 2018este adusă de fratele ei la Unitatea
de Primiri Urgențe a Spitaului Civic Milano, alarmat de comportamentul anormal al
acesteia. După o vizită amănunțită vine transferata la Psihiatrie unde medici decid să o și
interneze.
Istoric medical, antecedente heredo-colaterale: Anamneza personală prezintă
diagnosticul de favism (deficitul de G6PD care reprezintă o deficiență enzimatică de origine
genetică-distrugerea globulelor roșii (hemoliza) în timpul ingerării de fasole sau prin
administrarea de medicamente, în special antimalarice de sinteza). Fără antecedente
psihiatrice heredo-colaterale. Din punct de vedere psihopatologic pacienta G. are o normală
dezvoltare psihofizică în copilărie și adolescență caracterizându-se ca veselă și fără gânduri.
Istoricul personal și social:G. creste într-o familie ultra-catolică și participa activ la
viața religioasă încă din școala primară. În perioada anilor de studiu, atât școala primara cât
și gimnazială, este o fata plină de energie, cu un bun randament școlar, implicată în diferite
activități sportive (înot, baschet, cursuri de dans). Înscrisă la liceul Clasic G. menține
aceleași rezultate, dar încetul cu încetul din lipsa timpului se îndepărtează de viața
religioasă. La terminarea liceului alege orașul Milano pentru a-și continua studiile. Nu
reușește sa promoveze testul de admitere pentru Medicina și se înscrie la facultatea de Drept.
Începutul nou departe de casă îi aduce pacientei G. multă dificultate în a se relaționa
cu noi colegi, ea îi descrie ca fiind foarte diferiți cu o mentalitate diferită de vechii ei prieteni
și colegi de școală. După mai multe încercări reușește sa-și facă loc intr-un cerc de colegi pe
măsura ei și începe o viața socială activă.Plină de satisfacție ca a reușit sa-și facă loc intr-un
oraș nordic găsește timp sa meargă mai des în biserica și așa începe din nou dragostea
obsesivă pentru Isus Salvatorul.
În ianuarie 2017 începe să trăiască experiențedescrise de ea ca fiind paranormale.
Descrierea experiențelor trăite de pacienta G.vin încadrate ca fiind pseudohalucinații, fie de
natura vizuală (obiecte care levitează în cameră), acustico-verbală (auzea voci care o
amenințau de moarte) sau motorii (atunci când încerca să doarmă venea împinsă sau trasă de
brațe). Pacienta interpretează toate aceste fenomene ca fiind o încercare a Diavolului care
vrea sa o determine sa-și piardă credință în Isus. După aceste evenimente decide sa participe
la doua exorcizări în particular, dar care nu au efectul sperat de ea. Un ultim rit de exorcizare
practicat în satul ei natal o ajuntă în cele din urma spune ea și pentru câteva luni se întoarce
la viața dinainte presărată de aceasta data de relații sentimentale sporadice.
În ianuarie 2018 G. încearcă cu disperare să se apere de persecuțiilor închipuite și
devine din ce în ce mai anxioasa, se întorc și toate fenomenele mai sus descrise, iar aceasta
din nou renunța la cursuri, la viața socială, la relația sentimentală din acel moment. Își aduce
în camera un cuțit de bucatarie pentru a se apăra de cei ce vor sa-i facă rău.
21 decembrie 2018 culminează cu un comportament psihotic, pacienta se încuie în
camera ei și țipă că cineva forțează ușă vrând sa-i facă rău. Fratele acesteia reușește sa o
imobilizeze după ce pacienta îi provoacă o ușoară rană la braț, iar cu ajutorul forțelor de
ordine și ambulanța ajung la spital. Pacienta internată prezintă agitație psihomotorie,
comportament maniacal, incoerență, idei delirante nesistematizate.
Status mental:
 Tulburări de percepție- nu prezintă;
 Tulburări de memorie- la limita normalului;
 Tulburări de gândire -prezinte ușoare idei obsesive legate de devalorizare;
 Tulburări de limbaj-vorbire dezorganizată;
 Tulburări de atenție-slabă capacitate de atenție și concentrare
 Tulburări de dispoziție- dispoziție depresivă;
 Tulburări de somn- insomnii “deși mor de somn îmi este teamă de prezențele
tenebre”;
Diagnostic principal: tulburări psihotice predominant delirante. Episod psihotic acut.
Criterii de diagnostic DSM-IV:
A. Deliruri nebizare (care implică situaţii care se întâlnesc în viaţa reală, cum ar fi
aceea de a fi urmărit, otrăvit, infectat, iubit de la distanţă, sau înşelat de soţ/soţie sau
iubit/iubită, sau de a avea o boală) cu durată de cel puţin o lună.
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost îndeplinit niciodată. Notă: Halucinaţiile
tactile şi olfactive pot să fie prezente în Tulburarea Delirantă, dacă sunt legate de tema
delirantă.
C. Cu excepţia impactului delirului (delirurilor) sau a ramificaţiilor acestui impact,
funcţionarea nu este deteriorată marcat iar comportamentul nu este evident ciudat sau bizar.
D. Dacă au survenit episoade dispoziţionale în paralel cu delirurile, durata lor totală a
fost scurtă în comparaţie cu durata perioadelor delirante.
E. Tulburarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex.,
un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii medicale generale.
Diagnostic diferențial:Tulburările psihotice nu au o cauză determinată, ele fiind
încadrate în general în clasa de tulburări psihice funcționale, deoarece nu s-a stabilit nicio
leziune organică predispozantă în cazul tulburărilor psihotice non-schizofrenice.
Diagnosticul diferențial se face în primul rând cu alte boli psihiatrice (schizofrenia, nevroza,
depresia), cu personalitățile accentuate și tulburările de personalitate și cu tulburările
psihotice temporare, cu o cauză bine determinată precum: tulburările neurologice, boli
endocrine și metabolice, consum de alcool, droguri, substanțe medicamentoase și diverse
intoxicații (metale grele, monoxid de carbon, aluminiu).
Formularea cazului:
a) Factori favorizanți:mediul social defavorabil, discriminarea socială, misticism
religios.
b) Factorii declanșatori:solicitarea organismului peste capacitatea acesteia de
adaptare; începerea universității; dificultatea in crearea raporturilor sociale;
relațiile sentimentale instabile.
c) Factori precipitanți: stresul
Concluziile evaluării: Psihoza acută apare de cele mai multe ori după un eveniment
stresant. Astfel la câteva zile/săptămâni pacienta poate deveni dificil de înțeles, confuză,
agitată, speriată, are insomnii, devine brusc preocupata de siguranța sa având temerea ca
cineva vrea sa-i facă rău. Comportamentul acesteia este irațional, bizar și fără o continuitate
logică a acțiunilor. În cazul de față pacienta nu reușește sa se descurce cu universitatea.
Episodul psihotic acut este o problemă psihică frecventă care poate apărea practic la
orice vârstă. Psihoza se prezintă printr-un tablou clinic variabil care include, în primul rând o
schimbare bruscă a stării psihice, a comportamentului, a modului de a vorbi sau a
preocupărilor, uneori chiar de la o zi la alta.
Recomandări: Recuperarea înseamnă mai mult decât reducerea simptomelor. Aceasta
poate include: obținerea unui sentiment de control asupra psihozei; modificări de viață care
susțin sănătatea mentală; modificarea percepției asupra bolii, astfel încât aceasta sa nu mai
reprezinte o parte dominanta a vieții cotidiene; creșterea nivelului de încredere în relațiile
sociale; reluarea activității academice.
Recuperarea este un proces dinamic, care poate cuprinde perioade de creștere și
perioade de regresie, perioade cu schimbări majore și perioade în care lucrurile par
neschimbate. Cele mai mari șanse de succes sunt atunci când toate persoanele implicate
colaborează în cadrul unei echipe.