Sunteți pe pagina 1din 6

Fisa de lectura nr.

2
Autorul:Alexander Wendt
Anul in care a aparut materialul:Teoria sociala a politicii internaţionale de
Alexander Wendt, a fostpublicată iniţial în anul 1999 la Cambridge University
Press, după 12ani a fost tradusă de către Mihai Cristian Braşoveau şi publicată în
România, la Editura Polirom.
Titlul materialului: Teoria sociala a politicii internationale
Idei: Cea mai interesanta si mai inovatoare contributie in domeniul relatiilor
internationale din ultimul deceniu, Teoria sociala a politicii internationale este
construita pornind de la argumentul potrivit caruia modul in care statele se percep
unele pe altele are consecinte asupra relatiilor dintre ele. Perspectiva propusa,
numita constructivista si aflata adesea in opozitie fata de curentele dominante din
teoria relatiilor internationale, s-a impus in mare parte datorita acestui volum si
eforturilor lui Alexander Wendt de a gasi puncte de convergenta cu toate celelalte
abordari. Conform teoriei constructiviste, interactiunea internationala genereaza
„culturi ale anarhiei“ diferentiate in functie de gradul in care diversii actori se
percep ca inamici, rivali sau prieteni. Aceste roluri contribuie la definirea
intereselor si a capacitatilor statelor si genereaza anumite tendinte in sistemul
international. Nu mai putin important, transformarea structurala a unei culturi si
aparitia alteia depind de mai multi factori, in special de interdependenta statelor,
experienta comuna si imaginarea unei sorti comune, gradul de omogenizare a
relatiilor dintre ele si masura in care isi controleaza impulsurile agresive.
Citate:Wendt considera că tema lucrării sale este „ontologia vieţii internaţionale”
(p. 358).
Concluzii: Lucrarea are o consecinţă epistemologiă importantă, în
principalpentru epistemologia ştiinţelor sociale, în particular a relaţiilor interna‐
ţionale, ca parte a ştiinţelor sociale şi doreşte să reclădească ontologiaidealistică ca
fiind baza cunoştinţelor şi a înţelegerii relaţiilor interna‐ţionale, ceea ce o face atat
de importantă pentru înţelegerea domeniulRelaţiilor Internaţionale.
 
Fisa de lectura nr.3
Autorul: Kenneth N. Waltz
Anul in care a aparut materialul: Institutul European, Iași, 2001 ,
Traducere: Mihaela Sadovschi.
Titlul materialului: Omul, statul şi războiul- O analiză teoretică
Idei: Kenneth N. Waltz încearcă, în această lucrare, să răspundă la întrebarea:
„Unde se pot găsi cauzele majore ale războiului?”. Pentru a da cititorului un
răspuns cât mai acceptabil, autorul face alegerea de a structura cartea in opt
capitole care sunt împărțite la rândul lor in alte subcapitole. Acestea descriu trei
posibile cauze ale războiului sau imagini cum sunt numite de autor: omul, statul si
războiul. Să începem de la prima cauza analizata de autor: Omul. Această prima
imagine se bazează pe toate acele teorii care au găsit cauzele războiului în natura si
comportamentul omului.
A doua imagine analizată de Waltz este: Statul. În prima imagine, a fost
considerată influența Statului, dar nu a fost prea mult dezbătută. Sociologii nu au
analizat problema războiului si a păcii și dintr-o perspectivă politică, doar din ceea
a comportamentului uman. Autorul se axează pe două puncte de observație: al
politicii internaționale, deoarece războaiele apar între state și către aceste state, de
vreme ce lupta se poartă in numele acestuia. De multe ori războiul întărește
unitatea internă a statelor implicate, asta explică de ce unele state, care au conflicte
interne, cauzează, în mod voluntar, un război pentru a aduce pacea interna. Bodin a
sesizat acest lucru și a tras concluzia că: „cel mai bun mod de a păstra integritatea
unui stat si de a-l apăra de revolte, rebeliuni, si războaie civile este acela de a-i face
pe supuși să trăiască în relații prietenești și în acest scop, de a găsi un inamic
împotriva căruia să poată face front comun”
Citate: “De când lumea, natura umana a fost văzută imperfectă deoarece:
Libertatea omului a fost limitată de păcatul original care împinge omul să facă rău
si nu bine
Rațiunea este înlocuită de pasiune.”
Concluzii: În opinia mea această carte, chiar dacă este foarte teoretică, explică
utilizând conceptele propuse de filosofi, cauzele cele mai adevărate a unui conflict.
Nu este o carte foarte ușoară şi nu pot spune că m-a pasionat atât de tare. Totuși
toate teoriile folosite de Waltz, pentru a-şi susține teza sunt interesante, pentru o
persoană căreia îi place filosofia. Aș recomanda această lectură celor care vor să
abordeze teoretic problemele războiului, deoarece carte conține foarte puține
exemple.
Fisa de lectura nr.4
Autorul: Hans J. Morgenthau
Anul in care a aparut materialul: Editura Polirom (2011)
Titlul materialului: Politica intre natiuni. Lupta pentru putere si lupta pentru
pace
Idei: Politica între natiuni – lupta pentru putere si lupta pentru pace” este o lucrare
de bază în  domeniul relatiilor internaionale si prin care Hans J. Morgenthau
analizeazăvsii explică clarifică în acelasi timp probleme importante în ceea ce
priveste politica internaională si tot ce presupune aceasta.Cartea urmăreste două
concepte fundamentale si în jurul cărora sunt create practic relaiile internaionale,
adică puterea si pacea. In secolul XX asistăm după cum afirmă si Morgenthau, la
“o acumulare fără precedent de putere distructivă”,ceea ce înseamnă că fiecare
dintre marile puteri ale lumii doreste din ce în ce mai mult, iar ca obiectiv
principal, ele îsi propun suprematia mondială. In condiiile în care lupta se dă între
state cu nivele de putere asemănătoare, competitia este acerbă, iar problema
principală care se ridică este aceea a păcii, căci ea se află în pericol.
 Incă de la început, autorul face diferena între două teorii importante, apărute în
istoria  politicii moderne. Prima dintre ele sutine bunătatea umană înnăscută si
constantă, sustine   principiul evolutiei prin educatie, prin reformă si prin
ameliorarea defectelor societăii. Cea de-a doua teorie însă, sustine faptul că lumea
este imperfectă din punct de vedere rational si că, pentru ca ea să devină mai bună,
trebuie lucrat în acest sens( de asemenea, această teorie presupune o preocupare
pentru natura umană asa cum este ea si pentru procesele istorice asa cum se petrec
de faptf, fiind astfel o teorie realistă.
Citate: Hans Morgenthau notează, de altfel:”puterea politică este o relatie
psihologică între cei care o exercită si cei asupra cărora este exercitată.Ea le oferă
primilor controlul asupra unor aciuni ale celorlali prin efectul pe care îl produc
asupra minii lor. Efectul derivă din trei surse: anticiparea beneficiilor, teama de
dezavantaje si respectul sau atasamentul fată de oameni sau instituii. Poate fi
exercitată prin ordine, amenintări, autoritate sau carisma unui om sau a unei
functii, sau a unei combinatii între cele două.”
Concluzii: Consider că analiza lui Morgenthau este una de o mare valoare,
întrucit este realizată în detaliu, autorul răspunzind unei game foarte largi de
întrebări pe care un cunoscător al domeniului relatiilor internationale sau, pur si
simplu, un cititor interesat .
Fisa de lectura nr.5
Autorul: Dimitrie Gusti
Anul in care a aparut materialul: Editura Floare Albastră, 1995 
Titlul materialului: Sociologia națiunii și a războiului
Idei: Sociologia razboiului - o prima abordare a razboiului cu instrumentele
sociologiei;
Unitatea sociala integratoare este la Gusti natiunea, astfel ca sociologia devine,in
incercarea ei de a explica o societate moderna, in intregul ei, o sociologie anatiunii.
Elaborand un sistem complex de cercetare si determinare a starii unei natiuni,
incluzand si continutul manifestarilor economice, sociologul Dimitrie Gusti acorda
natiunii o semnificatie ampla, dar cu un sens preponderent cultural:"Natiunea este
singura unitate sociala care isi ajunge siesi, in intelesul ca nucere pentru deplina ei
realizare o unitate sociala mai cuprinzatoare, fiind in stare sa-sicreeze o lume
proprie de valori, sa-si stabileasca un scop in sine si sa-si aflemijloacele de
infaptuire, adica forta de organizare si propasire in propria ei alcatuire.Nici o alta
unitate sociala nu ocupa un loc asemanator in domeniul vietii sociale".Si in teoria
lui Gusti asupra natiunii este vizibila predominanta criteriilorculturale fata de cele
politice sau economice. Natiunile, cu relatii multiple intre ele, decooperare sau
concurenta, ne spune Gusti, sunt componente ale umanitatii,umanitate ce trebuie
privita "ca totalitate a natiunilor, ca armonie a fiintelornationale, specifice", entitati
care, laolalta, creeaza lumea civilizatiei universale.Intrucat isi pot crea "o lume
proprie de valori", o lume ce dobandeste consistentaistorica si expresie politica,
natiunile isi afirma si isi recunosc identitatea prin culturilepe care le produc.
"Lumea proprie de valori" a culturii nationale este o componentavitala a
subiectului national si o expresie sintetica prin intermediul careia se
afirmapersonalitatea natiunilor in tabloul umanitatii.Ideea nationala a functionat
simultan ca ideal politic si strategie de constructiea modernitatii economice si
culturale in decursul ultimelor trei secole. Procesul demodernizare consolideaza
noile forme ale identitatii nationale, prin actiuneaconjugata a agentilor economici,
politici si culturali. In acest sens, primul razboimondial este considerat de Dimitrie
Gusti o piatra de hotar, pentru faptul ca, incompetitie cu formula imperiala, a
impus ideea nationala ca un nou principiu deorganizare a Europei:"Statul vechi,
vesnic agresiv si cuceritor, bazat, inlauntru si in afara, pe simplaputere brutala, a
murit, iar statul nou, intemeiat pe o idee, pe ideea nationala sidemocratica, i-a luat
locul".
Citate: "Natiunea este singura unitate sociala care isi ajunge siesi, in intelesul ca
nucere pentru deplina ei realizare o unitate sociala mai cuprinzatoare, fiind in stare
sa-sicreeze o lume proprie de valori, sa-si stabileasca un scop in sine si sa-si
aflemijloacele de infaptuire, adica forta de organizare si propasire in propria ei
alcatuire.Nici o alta unitate sociala nu ocupa un loc asemanator in domeniul vietii
sociale"

Concluzii: Asadar, Europa natiunilor s-a nascut pe masura ce Europa imperiilor


s-a destramat.
Fisa de lectura nr.6
Autorul: Peter Singer
Anul in care a aparut materialul: Traducere coordonata de prof. univ. dr.
Vasile Boari si Raluca Marincean.
Titlul materialului: Tratat de etica
Idei:  Analizeaza intregul domeniu al eticii, de la originile sale, urmind marile
traditii etice, pina la teoriile legate de modul in care ar trebui sa traim, la
controversele iscate pe marginea anumitor aspecte ale eticii si a insesi naturii
acesteia. Se discuta aproape toate teoriile etice posibile, istoria eticii, etica aplicata
si diferite perspective asupra acestui subiect (de exemplu, realista, naturalista,
relativista etc.). Indexul complex, precum si sumarul cuprinzator si bibliografia
care include lucrarile relevante fac din aceasta carte un text de referinta, atit pentru
cei care abia pasesc pe tarimul studiului eticii, cit si pentru cititorii deja
familiarizati cu acest subiect.
Citate: " Aplicatiile teoriei etice chestiunilor practice în partea a cincea indică
dezacorduri privind numeroase puncte particulare, dar împl[rtl[şesc o ipotezl
comună : până şi cele mai dificile probleme etice practice pot fi supuse discutiei şi
argumentatiei. Potrivit cel putin unora dintre viziunile privind natura eticii, a
rationa asupra acesteia nu ar fi mai profitabil decât a nl!iona asupra chestiunilor de
gust. "
Concluzii: Aceasta este, trebuie să recunoaştem, o asociere selectivll a temelor
comune. Concluziile capitolelor despre naturalism şi relativism nu se potrivesc atât
de simplu cu cele ale altor capitole din partea a şasea ; dar, in acelaşi timp, ele nu
sunt incompatibile, in mod strict, cu abordarea comuni pe care am identificat-o.
Pentru a apăra aceastll abordare comuni impotriva unora dintre provocllrile mai
radicale formulate in capitolele din partea a şaptea ar trebui sll ştim el ea ar putea
rAspunde acestor provocllri sau că ele ar putea fi incluse cumva intr-o viziune a
moralei care se bazeazll pe un nucleu comun. Dacll aceasta s-ar putea realiza nu
este o întrebare care îşi poate găsi un rAspuns aici ; dar perspectivele mi se par
incurajatoare. Continuu sl cred el puzzle-ul eticii incepe sA se contureze şi cll
lipsesc foarte puţine piese, dacă nu chiar nici una.

S-ar putea să vă placă și