duri si = modul: arata cum priveste vorbitorul actiunea = timpul: arata raportar A. Moduri personale predicative au forme dupa diferitele persoane; pot forma predicate verbale, daca sunt verbe pi verbului actiunii la momentul vorbiri; redicative, sau predicate nominale, dac& sunt verbe copulative, 4. prezent (60) scriu, (tu) sii, (eV/ea) scrie, (noi) scriem, (voi) scrieti, (e/ele) scriu 2, imperfect (eu) scriam, (tu) scriai, (eV/ea) scria, (no)) scriam, (voi) scriati, (eV/ele) scriau 3. perfectul simplu (ou) scrisei, (tu) scrisesi, (eVea) scrise, (noi) sctiseram, (vol) scriseraiti, (eVele) scriesera 4. perfectul compus (eu) am seris, (tu) ai soris, (eV/ea) a soris, (nol) am scris, (voi) ati soris, (eV/ele) au scris 5. mai mult ca perfectul |. Modul indicativ (eu) scrisesem, (tu) scrisesesi, (eV/ea) scrisese, (noi) scriseseram, (voi) scriseserati, (oV/ele) scrisesera fact iderata 8) (actiune considerata ca reala) 6. vitor | (eu) voi scrie, (tu) vel scrie, (eV/ea) va scrie, (noi) vom scrie, (vol) veti scrie, (eV/ele) vor serie 7. viitor Il (anterior) (eu) voi fi scris, (ti) vei fi scris, (al/ea) va fi scris, (n0j) vom fi scris, (voi) vat fi scris, (aV/ele) vor fi scris (eu) am s& scriu, (tu) ai s& seri, (eVea) are SA sorie, (n0)) avem sa soriem, (voi) avet sa sorieli,(e/ele) au sa scrie 8. viltor Popular (eu) 0 8a scriu, (tu) 0 S& sori, (eVea) 0 s& scrie, (noi) 0 s& scriem, (voi) 0 s& scrieti, (eVele) or sa scrie (eu) 01 scrie, (tu) Bi sce, (eVea) 0 scrie, (nol) om scrie, (voi) oti scrie, (eV/ele) or scrie 1. prezent I. Modul conjunctiv bi (eu) sa scriu, (tu) 88 seri, (eVea) 88 scrie, (no)) sa scrim, (vol) sa scrieti, (aV/ele) sa scrie (actiune posibila) 2 taal er (eu) sa fi soris, (tu) s& fi scris, (al/ea) s& fi scris, (no) sa fi scris, (vol) sa fi scris, (eV/ele) s& fi scris Il, Modul Beall (eu) as scrie, (tu) ai scrie, (aVea) ar scrie, (noi) am scrie, (voi) ati scrie, (eVele) ar scrie conditional - optativ (© condite, 0 dorinta) 2. perfect (eu) as fi soris, (tu) ai fi scris, (eVea) ar fi scris, (noi) am fi scris, (voi) ati fi scris, (eV/ele) ar fi scris IV. Modul imperativ 1. efirmativ ‘pers. a Ira singular: (tu) scriel ers. a Ila plural: (voi) scriet! (un indemn, 0 porunc, 0 interdictie) 2. negatlv pers. a /l-a singular: (tu) nu scrie! pers. a Il-a plural: (voi) nu scrieti! ‘A. Moduri nepersonale nepredicative -nu pot avea functie sintactica de predicat (pot 3 fi subiecte, atribute, complement, nume predicative); (actiunea in desfasurare, o imprejurare) V. Modul infinitiv 1. prezent] & Sie (Genumirea actiuni, forma de dictionar a ver- aenere bului) 2. perfect VI. Modul gerunziu ‘scriind (destinatia actiunii) VII. Modul participiu (mase.,sg.) scris, (fem. sg.) scrisa, (forma adjectivala a verbului) (masc., pl.) scrisi, (fem. pl.) scrise VIII. Modul supin ‘de scris /Ta scris / pentru scris / dupa scrisLimba romana - Morfologia 2 Verbul Definitie: Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima o actiune, © stare sau existenta: a merge, a citi, ase bucura, afi etc. aajuta , aiesi; fa binevoi, a batjocori, a binecuvanta; = au sens deplin; - pot forma singure predicat verbal, cand sunt la un mod personal; Ex.: a invata, a alerga, a trai eto, (majoritatea verbelor); ~ au sens diminuat; - nu pot forma singure predicatul; formeaza predicat nominal; impreund cu un nume predicativ; Ex.:a fi, a deveni, a ajunge, a parea, a insemna etc. nu au sens lexical; sunt instrumente gramaticale ce ajuta la for- marea modurilor si a timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive; Ex.: a avea: am citit, ag fi soris; a vrea/a Vol: vol citi, va fi soris; a fi: fi cit, ar fi mers, a fost ajutat; ~ au forma dupa persoanai (admit subiect - 0 persoana); Ex.: a luera, a dormi ete; = Nu pot avea subiect (ex. a tuna, a ploua) sau nu admit ca subiect © persoana (ex. a trebui, a se cuveni, a placea etc); = de regula sunt si unipersonale - au forma numai pentru pers. a Illa; = pot primi complement direct; ex.: a citi (ceva); = nu pot primi complement direct; - sunt de obicei verbe reflexive; ex.: a se buoura (de ceva), ase gandi (Ia ceva); + exprima miscarea (a alerga) sau existenta (a fi, a sta); Conjugarea (dupa terminatia de infinitiv) a invata, a astepta, a luda; a vedea, a parea, a placea; a zice, a scrie, a pune a sui, a cobori, a hotari, a sti; Diateza (forma luata de verb pentru a exprima relatia dintre subiectul gramatical, actiune si obiectul actiunii) Ex: Elevul citeste o carte = nu are marci gramaticale; - subiectul logic coincide cu cel gramatical; Ex.: Cartea este cifta de cate elev. - se formeaza cu auxiliarul a fi + participiul verbului de conjugat; - subiectul logic este diferit de subiectul gramatical si are ca marca posi ‘complementul de agent; Ex: Copilul se joaca. - are ca marca prezenta formei neaccentuate de pronume reflexiv, fara functie sintactica; - actiunea e facuta de sublect si se rasfrange tot asupra lui;poate arata participarea intensa a subiectului la actiune; “‘ROMANAPersoana si numarul T singular (eu) soriu Tplural (noi) seriem aia singular (tu) seri ‘a Ika plural (val) serieti a lil-a singular (el, ¢a) scrie [alta plural (@i, ele) scriu Locutiuni verbale ~grupuri de cuvinte cu sens unitar ce cuprind in mod obligatoriu un verb; Ex. a-si aduce aminte, a-i parea rau, a 0 lua la sandtoasa, a da navala, a se lua la hartd, ada de veste, a0 scalda etc. Funetii sintactice ‘A. La modurile personale, predicative Predicat verbal Noi seriem o scrisoare. intra in structura unui predicat nominal, alaturi de un nume predicativ eats a B. La moduri nepersonale, nepredicative Acct e placut. (infintiv) De rezolvat exercitiul nu e greu. (supin) Se auzi tunénd. (gerunziu) Bucuria de a cAnta e mare. (infinitiv) Temele de scris sunt usoare. (supin) Cosurile fumegand se vad in zare. (gerunziu) Cosurile fumegande se vad in zare. (gerunziu acordat) Cartea citité mi-a placut. (participiu) Datoria elevilor este de a invata. (infinitiv) Temele sunt de scris. (supin) ‘Nu poate intelege. (infinitiv) ‘Are de scris. (supin) ‘Am auzit tundnd. (gerunziu) S-a saturat de a citi atata. (infinitiv) S-a plictisit de tnvatat. (supin) S-a plictisit invatand. (gerunziu) ‘nainte de a manca, spalé-te pe maini. (infinitiv) ‘Dupa eit, scrie-ti tema. (supin) Trecand pe acolo, am vazut un accident. (gerunziu) A plecat fra a saluta. (infinitv) Vine cAntand. (gerunziu) ‘Imbolnavindu-se, a lipsit. (gerunziu) Se pregateste pentru a da un examen. (infinitiv) A plecat la pescuit. (supin) ©Editura Booklet Autor: prof. Nicoleta Ionescu Comenzi: tel. 021 411.3137 0722.428630 carte@booklet.roDefinitie: Prepozitia este partea de vorbire neflexibilé care leagai un atribut, un complement sau un nume predicativ de cuvantul determinat. Este un instrument gramatical: nu are inteles de sine statator, nu are funotie sintactica, Ex.: Cartea de matematica se afld pe banca. Felul Locutiuni prepozitionale pe de pela in fata in vederea la fara de ‘in spatele in loc de din pe langa, la stanga inainte de spre de catre ladreapta fata de tanga dinspre de-a lungul pana deasupra din cauza sub in vederea Regimul cazual al prepozitillor din fat de asupra in fata datorita - pe lang’ inainte de contra in spatele multumita catre in afara de ‘impotriva de-a lungul gratie sub inaintea de-a latul conform din inapoia din cauza contrar la deasupra ‘in locul potrivit in dedesubtul in jurul asemenea ara din dreapta aidoma din mijlocul Definitie: Conjunctia este partea de vorbire neflexibilé care propoziti. Este un instrument gramatical, nu are s x.: Ana gi Maria vor pleca la mare sau la munte. Nu stiu / daca mai plecam la munte, / Felul a. dupa structura leaga doua parti de propozitie de acelasi fel sau doua sens de sine statator, nu are functie sintactica. este frig / gi e posibil / s& ploua. A, $8, daca, insa, si, iar, ci etc. ci ae 8, ci si, flindea, incat ete. b. dupa tipul de relatii sintactice pe care le stabilesc si i nici, precum si dar, iar, ins, ci i, nu numai ..ci gi (0, 88, ca 8, daca, de, finde: intrucat, desi, incat eto; jeoarece, caci, aU, oF, fie, sau...sau, ba...ba... deci, asadar, prin urmare, in concluzi pentru 0, din cauzé c&, de vreme ce, ca si cum, de parca, fara sa, ori de cate ori, cu toate c&, méicar ca, chit c@, din moment oé chiar daca etcNumeralul Definitie: Numeralul este partea de vorbire flexibila care arata un numar, determinarea numeric’ a oblectelor sau ordinea lor prin numérare. Forme simple: unu, doi, tei, .. ‘compuse: unsprezece, doisprezece, sute cincizeci si noua etc. ‘amandoi, (forma neogica: ambil) tustrel / tof trel/ cAtesitrei, tuspatru / toti patru/ catesipatru, tot cincisprezece etc. Cate doi [dol cate doi, trei cate trel, cate zece etc. ‘© doime, trei optimi, sfert, jumatate, zece procente, opisprezece la suta, 5% etc. indoit, intreit (forme neologice: dublu, triplu), inzeci, insutit, nmi, (0 data, de douai ori, de zece ori, prima data, a trela oara, eto. inialul, al doilea, al treilea, al douazecilea, etc. (forme neologice: primul, secund, tert) - 2208, suta, mie, milion, miliard nouasprezece, douazeci, treizeci, ... o mie opt ‘se scrie gi se pronunta corect: cincisprezece, optsprezece, cincizeci; al optulea, al milionulea; amandurora, categitrei; Obs. numeralele pot fi precedate de articolul demonstrativ cel/cea/cei/cele: Cel trei au plecat la scoala. numeralele cardinale unu, doi si compusele lor au forme dupa gen: masculin/feminin; de asemenea, toate numeralele ordinale. Cazurile Numerale cardinale Numerale ordinale N trei cei trei N. al doilea / cel de-al a Ac. (pe) trei (pe) cei trei Ac. (pe) al doilea / cel de-al doilea D. la trei celor trei D. celui de-al doilea a atrei al /a/ ai /ale celor trei G al / a/ ai /ale celui de-al doilea ve i a Vv. - Valori morfologice substantivala (cand se referd la persoane, oblecte) | adjectival (cand se acorda cu un substantiv) cardinal__| Am cumparat gapte. ‘cardinal | Tel copi joacd intro piesa de teat colectiv | Amandot invata bine. colectiv | Ambil elevi au reusit la concurs. distribu | Cate cinci formeaza o Grupa. distributiv | Cate cincl levi au alcatuit o grupas fractionar A mancat o jumatate de prajitura. multiplicativ | Eforturile inzecite i-au fost rasplatite. ‘ordinal | Altreilea ipseste. ordinal | Altvellea volum este col mai reusit. adverbial (c&nd arat& o circumstanta) ‘Observafi: Numeralul cardinal are vgloare adjectivalé de la 1 la ‘Gatrioutiv | | Saul asazat dol ote dol | 19;de la 20 in continuare, are valoare substantivala. - Ex.: Implineste noudisprezece ani. (A. adj.) Teles eee Implineste doudzeci de ani. (C. d.) adverbial_| Scrie de tel ori cuvantul Funetiile sintactice ICartile celor trei sunt noi. [Cadoul de la amandol m-a bucurat. Mihai, al doilea din dreapta, e fratele sau. Le-a dat cfte dout mere. Ei sunt un efert din colectv [Oferirea de premii celor trel este azi. [Si-a amintit de cei trei. [Au fost vizitati de tustrei.Adverbul Definitie: Adverbul este partea de vorbire flexibila care arata o imprejurare (locul, timpul, modul) si determina un verb, un adjectiv, un adverb, o interjectie. Felul a) dupa structura b) dupa inteles aici ai aga aproape maine bine dincolo devreme repede deasupra Indata poate jos niciodata fireste de jur imprejur | mereu da niciunde ziua nu primavara mai deloc ‘Adverbe pronominale Adverbe predicative unde, cand, cum ailnideT aroaha kaa poate, fireste, desigur, pesemne, bineinteles; Locutiuni adverbiale Gradele de comparatie (au doar unele adverbe) bine dinlocinloc | dinziinai cu siguranta ‘de superioritate mal bine ‘in fata dinaninan | pe de rost de-a curmezigul | in veci de-a binelea Sea eva la stanga din cnd in cand pe neasteptate de inferioritate mai putin bine la mijloc din ce in ce Telativ de superioritate| cel m: Paral aee Telativ de inferioritate | cel mai putin bine ‘absolut foarte bine Funotii sintactice (CCT) vor merge dincolo (CCL), pentru a putea vedea mai bine (CCM) la televizor emisiunea. ‘Spectacolul de iati a fost frumos. E bine & asoult sfaturile parintilor. Tal, prea, cam, nu, da, numai, doar etc. Interjectia Definitie: interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima: stari, senzatii (ahi, vail, brr!,ufl), indemnuri (hail, iatal, uitel, ia, na, nani, di, ajutor!), adresari (mai, bre), imita sunete si zgomote (interjectii onomatopeice - ham|, cucurigu!, poc!, tic-tac, pleoso, tar etc). Felul: - simple: vai, ia, mai, tust; ~ compuse: tic-tac, lipa-lipa, haida-de; Locutiuni interjectionale: Doamne fereste! Slava Domnuluil Funoti sintactice lata un tablou interesant. Deodata se auzi cioe-cioc! la usa. ‘Se auzi un strigat: hei! (Obs. Cele mai multe interjectii nu au functiisintactice: la ascultati, mai, oameni bunil..