Bistriceanu Horia 03.04.

2020
Clasa a XI-a C

Varianta 11

Subiectul I
A.
1. In textul citat, expresia “Isi pun intrebari viatale” arata ca personajele isi pun intrebari profunde.
2.Una dintre preocuparile domnilor legate de codul bunelor maniere este reprezentata de cum se
saruta mana unei femei, iar una din celelalte preocupari este cum sa se comporte intr-un mod
civilizat la masa.
3.Asa cum reiese din text, relatia intre stangacie si dragoste este una stransa intrucat orice stangacie
poate pune capat unei relatii.
4.Atitudinea doamnelor care fac parte din acel club secret de fumatoare este una obraznica deoarece
acestea incearca sa-I imite pe barbati incercand sa le arate impresia pe care o lasa ei.
5.Dovezile de dragoste ale unui barbat fata de o femeie constau in gesturi mici cum ar fi cum saruti
mana unei doamne, pe ce parte a trotuarului trebuie sa mearga femeia, pe ce parte a scarilor trebuie
sa urce femeia si pana la culoarea florilor, ce flori primesc si felul in care un barbat duce paharul cu
sampanie la gura.
B.
In opinia mea politetea sau lipsa acesteia este o mare problema si poate influenta foarte tare relatiile
intre oameni.
In primul rand, inca de cand suntem copii suntem invatati ca daca vom respecta pe cineva vom fi
respectati si noi la randul nostru.Dar nu mereu este asa, deoarece unele personae nu au avut parte
de o educatie atat de buna acasa, sau din alte motive.Respectul este cea mai de pret calitate in zilele
noastre, un om umil poate ajunge foarte departe si fiecare trebuie sa stie la ce sa se astepte de la
persoana de langa el.
In al doilea rand, daca ii respecti pe cei de langa tine, de fapt te respecti pe tine insuti.Relatiile intre
omaeni pot fi foarte usor stricate daca respectul lipsese dintr-o tabara, o persoana fiind foarte
respectuoasa, iar cealalta aproape deloc.In schimb, daca respectul lipseste din ambele tabere relatia
poate continua, insa opinia mea este ca acea relatie va fi una foarte toxica.Asa cum ni se spune si in
text:”Cand politetea e in suferinta, amorul e indoielnic…”.
In concluzie, politetea si lipsa acesteia pot avea un mare efect asupra unei relatii.
Subiectul al II-lea
Genul dramatic cuprinde totalitatea creaţiilor dramatice. Acesta este unul dintre cele trei genuri
literare importante (alături de liric şi epic) în care se realizează obiectivarea eului creator, prin
intermediul personajelor, fiind prezente totodată acţiunea şi dialogul.
Fragmentul citat face parte operei literare “Steaua fara nume”, de Mihail Sebastian şi aparţine
genului dramatic, deoarece aceasta este scrisă pentru a fi jucată pe scenă, modul de expunere este
dialogul, iar structura operei dramatice se compune din acte, scene, tablouri.
Precizarea „actul I”, arată organizarea textului pe acte, diviziunile principale în desfăşurarea acţiunii şi
scene, subdiviziuni ce marchează intrarea sau ieşirea unui personaj. Modul de expunere este
dialogul, la începutul fiecărei replici este pus numele personajului care o rosteşte şi, ca semn de
punctuaţie, două puncta:”Seful:Treci la casa de bilete”.
Personajele care apar în actul I,sunt seful si taranul, personaje care se cearta deoarece seful nu vrea
sa-I dea un bilet taranului.
Dintre personajele prezente în fragment, se remarcă, prin atitudine, limbaj şi reacţii seful.El este
prezentatprin indicaţiile scenice făcute cu autor şi transformate în adevărate fişe de caracterizare
directa.Astfel, i se precizează cea mai importantă trăsătură de caracter, nesimtirea.
Personajul este caracterizat însă şi indirect, prin atitudinea de superioritate faţă de taran căruia nu
vrea sa ii vanda un bilet de tren.
În concluzie, acest text aparţine genului dramatic, deoarece prezintă caracteristicile specifice:
organizarea în acte şi scene, apariţia personajelor, dialogul, ca mod de expunere, şi indicaţiile
scenice.
Subiectul al III-lea
Basmul lui Ion creangă, intitulat „Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în revista„Convorbiri
literare” (1 august 1877) și reprodus apoi în ziarul „Timpul” în mai multenumere succesive. Deși basm
cult, el pornește de la modelul celui popular, căruia ise adaugă anumite note originale.Ca și în basmul
popular, și în această creație aparținând lui Ion Creangă se porneștede la realitate, dar autorul se
desprinde de ea trecând în supranatural, deoarecebasmul reflectă o lume opusă realității zilnice „prin
atmosfera ei interioară și prinesența ei” așa cum remarcau Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu.De aceea
viziunea despre lume este una fabuloasă, deoarece sunt prezente multe întâmplări supranaturale,
săvârșite de multe personaje cu însușiri ieșite din comun.Este, așadar, o lume în care este prezentă
„o oglindire a vieții în moduri fabuloase”(g.călinescu), „o lume „pe dos”, parodie a celei reale” (zoe
dumitrescu- bușulenga)Această viziune este evidentă atât în tema operei, cât și în întreaga ei
structură saula nivelul personajelor.Astfel, tema basmului o constituie, pe lângă lupta dintre bine și
rău, idee întâlnită întoate basmele – fie populare, fie culte – , probele pe care le trece protagonistul
careparcurge drumul de la condiția de slugă la cea de împărat. Această temă esteputernic reflectată
de episoadele care conțin încercările la care este supus eroul decătre spân și apoi de către Roșu-
Împărat și de antiteza dintre cele două personaje șiHarap-Alb.Din primele secvențe narative ale
textului care constituie expozițiunea aflăm deexistența împăratului și a celor trei fii ai săi. Acesta îi
înștiințează că unul dintre ei,cel mai destoinic, va merge să-i urmeze la tron fratelui său, Verde-
Împărat, dorințaacestuia constituind intriga acțiunii. Singurul care trece proba impusă de tatăl loreste
mezinul, care este sfătuit și de Sfânta Dumincă, dar, plecat la drum, acestanesocotește sfatul
împăratului de a se feri de omul spân și de cel roșu. Urmeazăepisoadele care pun în evidență etapele
devenirii eroului și încercările prin careacesta trece după ce devine sluga Spânului și dobândește
numele de Harap-Alb. Toate aceste încercări vor constitui desfășurarea acțiunii basmului. Astfel,
după ceajung la curtea lui Verde-Împărat, conflictul dintre cele două personaje, Spânul șiHarap-Alb,
se acutizează, întrucât crăișorul, devenit slugă, va fi trimis să aducă„sălățile” din grădina ursului, capul
și pielea cuu pietre nestemate ale corbului și pefata lui Roșu-Împărat. Acum își fac apariția și alte
personaje fabuloase: ajutoareleeroului – Gerilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă sau personaje
din lumeamicilor vietăți – furnicile și albinele. La curtea lui roșu-Împărat eroul și tovarășii săisunt
supuși altor probe pe care le trec însă cu bine, iar în drum spre împărăția luiVerde-Împărat fata se
îndrăgostește de erou. Acțiunea atinge punctul culminant când spânul, demasccat, încearcă să se
răzbune, tăindu-i capul lui Harap-Alb, careeste salvat cu ajutorul apei vii si apei moarte.