ARGUMENT

Datorita caracterului sau practic contabilitatea a devenit unul din instrumentele

importante de gestiune a afacerilor fiind pe buna dreptate principala sursa de informatii
necesare procesului de conducere.

            Ca tehnica de lucru contabilitatea constituie ca un ansamblu coerent de procedee si

tehnici axat pe socoteala scrisa a actelor si faptelor ce produc modificari asupra patrimoniului
intreprinderii. Este o disciplina functionala in cadrul sistemului stiintelor economice funizand
cea mai mare parte a informatiilor privind modul de gestionare a resurselor si utilitatilor de la
nivelul micro si macroeconomic.

            Astfel, noua, ne revine o sarcina de mare raspundere in ceea e priveste culegerea,

prelucrarea, verificarea si stocarea informatiilor economice. Aceasta se poate realize numai
printr-o temeinica pregatire teoretica – metodologica dar mai ales prn stapanirea pana la cel
mai mic detaliu a intrumetarului tehnico- aplicativ al contabilitatii.

            In acest context lucrarea de fata prezinta cele mai semnificative probleme in
decontarea cu funizorii cuprinzand: bazele contabilitatii, contabilitatea financiara respective
contabilitatea si fiscaliatea.

            Prezenta lucrare se bazeaza pe cunostintele teoretice accumulate la cursurile scolare si

cele practice, de la orele de practica productiva.

            Orice unitate patrimoniala, indiferent de specificul acesteia pentru a-si realiza obiectul
de activitate, efectueaza multiple operatii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. In
acest context se deruleaza diverse tranzactii privind activitatea curenta a activitatii care
necesita realizarea unor legaturi cu diversi furnizori. In cadrul contabilitatilor decontarilor
privind datoriile comerciale se inregistreaza operatiile economico – financiare referitoare la
cumpararea de bunuri (aprovizionarea de active circulante sau imobilizate) lucrari exectuate
servicii prestate si alte operatii efectuate de regula in baza unor contracte incheiate cu diverse
personae.
 CAPITOLUL I.
1. Scurt istoric al firmei

            Pentru prezentarea lucrarii mele practice, am ales societatea S.C. ALBUS ABC S.R.L.
tinand cont si de tema lucrarii mele “ STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTARILOR CU FUNIZORII”

Prezentarea generala a societatii ALBUS ABC

Societatea comerciala ALBUS ABC SRL  s-a constituit in anul 1995, este persoana
juridica romana cu capital integral privat si isi desfasoara activitatea conform legislatiei
romane si a statutului intocmit de  administrator in calitate de asociatul unic.

Sediul  societatii se afla in localitatea Salonta strada Tincii nr.14 judetul Bihor.

Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, sub numarul: J05/96/1995, iar
codul unic de inregistrare atribuit societatii este R 3651224. 

Capitalul social este de  2.000 lei, in numerar, format din 40 parti sociale a cate 50 lei fiecare.

Durata de functionare a societatii comerciale este nelimitata incepand cu data

inmatricularii in Registrul Comertului.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia

primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii, respectiv inmatricularii,
potrivit legii, la oficiul registrului comertului.   

 Obligatiile sociale sunt garantate cu capitalul social, iar asociatul unic raspunde in
limita sumei reprezentand partile sociale pe care le detine, aceasta fiind o caracteristica a
formei juridice pe care o are unitatea, de societate cu raspundere limitata .De asemenea
patrimoniul  societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului
unic. Un creditor al acestuia poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiul
societatii ce i se va repartiza sau cotei parti cuvenite acestuia, prin lichidarea societatii
efectuate in conditiile statutului societatii.

             Dizolvarea societatii comerciale are loc in urmatoarele situatii:

       imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;

       pierderea a cel putin ½ din capitalul social, dupa ce s-a utilizat fondul de rezerva,
daca asociatul unic nu decide completarea capitalului social, ori reducerea lui la
capitalul ramas;

       hotararea asociatului unic, cand acesta constata ca functionarea societatii

comerciale nu mai este posibila ;

       in caz de faliment;

        in orice alte situatii, pe baza hotararii asociatului unic.

In caz de dizolvare, societatea comerciala va fi lichidata. Lichidarea se face de

lichidatori in conditiile legii.

Conducerea ,administrarea si organizarea societatii

Societatea comerciala ALBUS ABC isi desfasoara activitatea in conditiile aplicarii legilor in
vigoare cu privire la organizarea si conducerea societatii si statutul intocmit de asociatul unic.

Asociatul unic decide asupra intregii activitati a societatii comerciale, exercitand

atributiile adunarii generale prevazute de legea nr. 31/1990[1]:

       aproba bilantul si stabileste beneficiul net;

       desemneaza cenzorii, ii revoca si le da descarcarea de activitatea desfasurata;

       decide urmarirea cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si o

persoana insarcinata sa o exercite;

       modifica statutul societatii

In conducerea societatii sunt doi administratori care au dreptul de a o reprezenta,

indeplinind atributiile prevazute de lege cu conditia ca administratorul sa nu fie administrator
al altei societati comerciale concurente sau avand acelasi obiect, ori sa faca acelasi comert pe
cont propriu ori al altei persoane.

In prezent societatea are un numar de 32 de salariati si contracte de prestari servicii

incheiate cu firma de contabilitate, medic in medicina muncii ,consultant in protectia muncii,
consultant pe linie P.S.I. , frigotehnist etc.

Angajarea salariatilor se face pe baza de contract de munca inregistrat la Camera de munca.

Nivelul salariilor personalului se stabileste de catre asociatul unic, cu respectarea dispozitiilor
legale.

Organigrama  societatii este prezentata  in anexa nr. 1. Organigrama unei

intreprinderi are rolul de a evidentia aparatul de conducere, ierarhia intre compartimente si
gruparea lor.

Activitatea societatii ALBUS ABC

Obiectul de activitate[2] al societatii comerciale ALBUS ABC SRL  consta in comert

cu amanuntul cu produse alimentare si nealimentare. Punctul de lucru se afla in localitatea
Salonta, pe strada Tincii nr.11-14.
Dezvoltarea continua a societatii se datoreaza in mare parte organelor de conducere care dau
dovada de abilitate, care este indispensabila intr-o economie de piata. Obiectivul unitatii ,de a
obtine profit ,este realizat printr-un rulaj mare de marfa dar cu un adaos comercial redus.

Ciclul de exploatare[3] al activitatii comerciale cuprinde:

Achizitii                               Detinere                                           Vanzari
                                           ( depozitare  de
           ( intrari )                                    stocuri )                                         ( iesiri )      
Aprovizionarea (achizitia ) este reprezentata de ansamblul operatiunilor care au ca obiectiv
punerea la dispozitia intreprinderii a produselor de care aceasta are nevoie si pe care le
procura din afara intreprinderii. Se poate spune ca procesul de aprovizionare include atat
cumpararea marfurilor cat si gestiunea stocurilor.
            Pentru a se face o aprovizionare la un cost cat mai scazut trebuie sa se respecte

urmatoarele cerinte:
            - sa se cumpere la un pret cat mai scazut dar tinandu-se cont de conditiile de calitate
cerute;

- costul de stocare sa fie cat mai mic, adica sa se stocheze cantitati cat mai mici
posibil;
             - prin stocare sa se imobilizeze cat mai putini bani.
            O mare importanta prezinta culegerea informatiilor asupra furnizorilor. Acestia sunt,
in general, selectionati pe baza urmatoarelor criterii:
             a. pretul propus care, de cele mai multe ori, este hotarator,
             b.calitate,
             c. termenele de livrare si regularitatea livrarilor,
             d.facilitatideplata,
             e. reputatia furnizorului.

Aprovizionarea cu marfa la societatea ALBUS ABC se face prin doua cai:

       cumpararea de marfa prin delegat direct de la furnizori ,

din Oradea, Arad, Timisoara, Bucuresti , etc.

       livrarea marfii se face de catre furnizori prin agenti comerciali la sediul firmei.

  Nivelul actiunii unei intreprinderii nu depinde numai de oferta de produse, ci si de

cererea exprimata de consumator.

 Cunoasterea pietei este o activitate deosebit de complexa, ce reprezinta si

fundamentul activitatii comerciale a intreprinderii. Pentru a putea sa reuseasca, intreprinderea
trebuie sa studieze in permanenta piata, consumatorul, in scopul cunoasterii apte de a satisface
nevoile care se manifesta.

             
  2. Structura relatiilor cu tertii. Definirea si evaluarea datoriilor curente

            In vederea realizarii obiectului de activitate, orice intreprindere intra in relatii

economice diverse in cadrul operatiunilor de aprovizionare si desfacere, relatii din care se
nasc datorii (obligatii) si creante (drepturi). In marea lor diversitate, aceste realtii se
intrepatrund intr-un circuit in care fiecare agent economic se afla in dubla ipostaza, atat de
cumparator cat si de vanzator. In funtie de pozitia pe care agentul economic o are de o parte
sau de alta, se creeaza raporturi juridice de obligatii, respectiv de drepturi stingerea datoriilor,
respectiv a creantelor se realizeaza, de regula, prin plata, respectiv incasare.

            Operatiunile curente de aprovizionare a bunurilor si serviciilor dau continut functiei

comerciale ale unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari stabilite de
managerii intreprinderilor.

            In cadrul societatilor de grup se nasc relatii de decontare intre unitatile din cadrul
grupului, sau la celelate societati comerciale, relatii intre unitate si subunitati, cat si relatii
reciproce de decontare intre subunitati.

            Toate relatiile intreprinderilor cu tertii se creeaza si se sting intr-o inlantuire fara

sfarsit, fiecare in parte avand scadente ferme de decontare.

            Avand in vedere marea diversitate a relatiilor economice pe care intreprinderile le

intretin cu tertii, pentru a intelege si reflecta corect in contabitate, se impune clasificarea si
definirea lor.

            In funtie de natura juridica, relatiile pot fi:

       generatoare de obligatii (datorii)

       generatoare de drepturi  (creante).

In majoritatea cazurilor relatiile cu tertii sunt de drepturi si obligatii reciproce, de

exemplu relatiile cu furnizorii sunt, de regula, relatii de datorii si evidentiaza obligatia
intreprinderii de a plati contravaloarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor primite, dar sunt si
cazuri in care relatia fata de funizor poate evidentia o creanta asupra acestuia pentru avansul
acordat.

In functie de termenul de plata, respectiv de incasare, datoriile se clasifica astfel:

       datorii pe termen lung ( peste 5 ani)

       datorii pe termen mediu ( intre 1 an si 5 ani)

       datorii pe termen scurt ( sub 1 an)

In funtie de moneda in care se formeaza:

       datorii in devize

       datorii in lei.
 In functie de raporturile avute cu diferitele societati:

       datorii fata de societatile din cadrul grupului

       datorii fata de societatile din afara grupului.

Alaturi de active si de capitalul propriu, datoriile reprezinta un cadru structural

important ce permite evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii. La punctul 21 din OMP
1752/2005 se precizeaza ca: „o datorie reprezinta o obligatie actuala a intreprinderii decurge
din evenimentele trecute si prin decontarea careia se asteapta o iesire de resurse care
incorporeaza beneficii economice”.

            Aceste obligatii decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinta legala si reprezinta pentru
intreprindere un angajament sau o repsonsabilitate de a actiona intr-un anumit fel.

            In mod normal, datoriile reprezinta sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii
primite. Stingerea unei datorii curente implica de obicei renuntarea intreprinderii la anumite
resurse care incorporeaza beneficii economice, in scopul satisfacerii cerintelor celeilalte parti.
Stingerea unei obligatii prezente se poate face in mai multe moduri:

a)     plata in numerar

b)     transferul altor active

c)     pretarea de servicii

d)     inlocuirea respectivei obligatii cu o alta obligatie sau

e)     transformare obligatiei in capital propriu

In ordinul 1752/2005 se precizeaza ca: O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta

atunci cand

a – se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al

personei       juridice; sau

            b – este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului

            Conform legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si

completata, datoriile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la  valoarea nominala.

            Daca intre partenerii de afaceri se acorda reduceri comerciale de natura rabaturilor si

remizelor, evaluara datoriilor si creantelor se va face la valoare neta, adica la valoare ramasa
de plata sau de incasat dupa aceste reduceri.

            Daca se acorda reduceri comerciale ulterioare cum sunt risturnurile, sau se acorda
reduceri financiare de natura sconturilor se vor intocmi in toate aceste cazuri facturi separate
de reducere si prin inregistrari separate in contabilitate se va reduce datoria, respectiv creanta
initiala.
            Observatie:

       reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul facturarii, nu se

contabilizeaza nici la client, nici la furnizor;

       reducerile financiare, respectiv scontul de decontare contabilizeaza ca o

cheltuiala financiara la furnizor (contul 667) si ca un venit financiar la
client ( contul 767);

       reducerile comerciale sau financiare ulterioare se contabilizeaza, pe baza

documentelor posteriaore ca diminuare a datoriei, respectiv a creantei
initiale.

Datoriile in devize se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate:

-        atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data tranzactiei;

-        cat si in devize.

Diferentele de curs valutar ce apar:

-        intre data inresitrarii datoriei in lei echivalenti si data platii

-        respectiv intre data inregistrarii acestora si data inchiderii exercitiului.

In ambele situatii ele reprezinta venituri financiare (contul 765) sau cheltuieli
financiare (contul 665) dupa cum sunt difentele de curs favorabile sau nefavorabile.

Evaluarea datoriilor ramase in bilant:

-        datoriile in devize ramase neincasate, respectiv neachitate la data

inchiderii exercitiului, apar in bilant evaluate in lei echivalenti la cursul in
vigoare la data de 31 decembrie;

-        datoriile interne, in lei, apar in bilant la valoarea in cost istoric (valaorea

de intrare).

CAPITOLUL  II
1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

            In vedera realizarii obiectului lor de activitate, orice agent economic cu scop lucrativ
efectueaza in mod obisnuit operatiuni de aprovizionare si defacere, operatiuni prin
intermediul carora se realizeaza functia comerciala a intreprinderii.

            Operatiunile curente ce se nasc intre intreprindere si tertii comerciali genereaza:

-        datorii comerciale si

-        creante comerciale.
 Datoriile comerciale  apar in cadrul procesului de aprovizionare cu bunuri, lucrari si
servicii si includ in structura lor funizorii de efectele de platit.

            Reflectarea in contabilitate a datoriilor si creantelor comerciale se realizeaza cu

ajutorul conturilor din grupa 404 „Furnizori si conturi asimiate”.

1.1. Contabilitatea furnizorilor

            Relatiile cu furnizorii provin ca urmare a derularii urmatoarelor operatiuni:

·       achizitionare (prin cumparare) de imobilizari;

·       achizitionare (prin cumparare) de active circulante materiale (materii prime si

materiale, animale, marfuri si ambalaje);

·       lucrari executate de terti, cu titlu oneros pentru intreprindere;

·       servicii prestate de terti, cu titlu oreros pentru intreprindere.

Derularea acestor operatiuni se face pe baza contractelor economice sau pe baza unor
comenzi ferme.

Datoriile (obligatiile) intreprinderilor fata de furnizorii lor se ridica la nivelul valorii

bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite, inclusiv cota de TVA aferenta. In situatia in care
furnizorii acorda reduceri comerciale valoarea de inregistrare a datoriei este la nivelul netului
comercial, plus cota de TVA aferenta. Cu alte cuvinte, valoarea de inscriere a datoriei este
valoarea ei nominala de rambursare.

            Precizam faptul ca in contabilitate se inregistreaza doar datoriile certe fata de

furnizori. Datoria devine certa in momentul transferului de proprietate pentru bunuri
respectiv in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Factura este documentul de baza
utilizat pentru consemnarea transferului de proprietate si inregistrarea datoriei care devine
exigibila la termenul de plata prevazut in factura.

            Atunci cand bunurile sosesc fara factura (datorita unor conditii obiective) si sunt
insotite de avizul de insotire a marfii, se va inregistra in contabilitate o datorie
potentiala (probabila), urmand ca ulterior, odata cu sotirea facturii, aceasta sa se transforme in
datorie exigibila.

            Datoriile comerciale exigibile se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor:

 401  „Furnizori”
 404  „Furnizori de imobilizari”

iar daca au la baza efecte de comert prin conturile:

 403  „Efecte de platit”
 405 „Efecte de platit pentru imobilizari”
 Despre rolul continutul si functia conturilor 403 si 405 se va vorbi pe larg la capitolul
urmator care trateaza contabilitatea trezoreriei. In ceea ce priveste datoriile potentiale
(estimate), acestea se evidentiaza la contul 408 „Furnizori facturi nesosite”, iar creantele
fatt de furnizori, pentru avansurile acordate acestora, cu ajutorul contului 409 „Furnizori
- debitori”.

      Potrivit art. 15 din Legea contabilitatii 82/1991 si a punctului 474 din OMFP
306/2002, contabilitatea analitica a furnizorilor se tine pe fiecare persoana juridica sau
fizica in parte (grupate pe furnizori interni si furnizori externi), iar in cadrul acestora
pe termene de plata in parte. De asemenea, se face precizia potrivit careia se vor grupa
distinct datoriile rezultate:

-        din tranzactii cu clauza de rezerva pe proprietate si

-        din operatiunile efectuate cu persoanele juridice la care se detin

paticipatii.

Conturile 401 „Furnizori” si 404 „Furnizori de imobilizari” au trasaturi comune:

o      sunt conturi de pasiv ce evidentiaza datorii curente;

o      se crediteaza, in momentul aprovizionarii (cu titlu oneros), cu datoriile

exigibile fata de furnizori la nivelul contravalorii bunirilor, lucrarilor si
serviciilor receptionate;

o      se debiteaza,

- cu  ocazia decontarii datoriilor

-        fie prin plata

-        fie prin acceptarea unor efecte comerciale cu scadenta noua (ceea

ce semnifica in fond stingerea datoriei initiale cu o datorie noua);

– se mai debiteaza si cu reducerile ulterioare acordate de furnizor (pe baza facturilor

de reducere) si care diminueaza datoria initiala;

o      soldurile creditoare evidentiaza datoriile neachitate fata de furnizori si

se inscriu in bilant la grupa D „Datorii ce trebuie platite intr-o perioada
de pana la un an”.

Conturile, privind operatiunile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile comune

pe care le au, prezinta si aspecte specifice pe care le voi prezenta in continuare.

            Contul 401 „Furnizori”  reflecta pe de o parte datoriile fata de furnizori provenite din

achizitionari de active circulante materiale si de lucrari si servicii pentru activitatea de
exploatare, iar pe de alta parte modalitatea de stingere a aacestor obligatii.

            Se crediteaza:
 -        cu valoarea in pret de cumparare sau, dupa caz, standard, aferenta
activelor circulante materiale achizisionate, receptionate pe baza de
facturi, in corespondenta cu debitul conturilor care arata natura
acestora: 301, 302, 303, 341, 361, 371, 381;

-        cu valoarea difrentelor de pret nefavorabile (pretul de achizitie

este mai mare decat cel standard) aferente activelor circulante
achizitionate (in cazul in care evidenta acestora se tine la pretul
standard) prin debitul conturilor: 308, 348, 368, 378, 388;

-         cu valoarea prestatiilor facturate de terti la activele circulante

materiale care reintorc de la prelucrare prin debitul conturilor: 351,
354, 356, 357, 358;

-        cu valoarea materialelor nestocate achizitionate si incluse direct

pe cheltuieli si cu consumurile de energie si apa, prin debitul
conturilor 604 si 605;

-        valoarea ambalajelor primite si care circula in sistem de restituire,

facturate de furnizor, prin contul 409;

-        cu valoarea in pret de achizitie a materialelor, marfurilor si

ambalajelor receptionate pe baza facturii, incluse direct pe
cheltuieli, in cazul inventarului intermitent, prin conturile 601, 602,
603, 607, 608;

-        cu valoarea lucrarilor si serviciilor prestate de terti trecute pe

cheltuieli, prin conturile 611 – 626, 628 si 471;

-        cu valoarea facturilor primite, in cazul in care acetea au fost

evidentioate anterior la facturi nesosite, prin contul 408;

-        cu T.V.A. inscrisa in facturi de furnizori, prin debitul conturilor

4426, respectiv 4428 pentru aprovizionari cu plata in rate;

-        cu valoare timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si

odihna, biletelor de calatorie, bonurilor de combustibili si altor
valori similare, achizitionate, prin contul 532;

-        cu diferentele nefavorabile de curs valutar, constate la 31

decembrie, aferente datoriilor in devize fata de furnizori, neachitate,
prin contul 665;

Se debiteaza:

-        cu sumele achitate furnizorilor, prin creditul conturilor care arata

modalitatea de plata 162, 512, 531, 541, 542;

-        cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei fata

de furnizori si care urmeaza a se achita la scadenta, prin contul 403;
 -        ca valoarea avansurilor acordate anterior furnizorilor, cu ocazia
regularizarii platilor cu acestie, prin contul 409;

-        cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire,

predate  furnizorilor, prin contul 409;

-        cu valoarea produselor acordate tertilor c si plata in natura

( conform prevederilor contractuale), prin contul 345;

-        cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, prin contul 767;

-        cu diferentele favorabile de curs valutar constatate in momentul

decontatii obligatiilor in valuta sau la 31 decembrie, ca fiind
aferente datoriilor in valuta ramase neachitate, prin contul 765;

-        cu datoriile prescrise sau anulate, prin contul 758;

Soldul creditor al contului evedentiaza datoriile comerciale fata de furnizori.

Contul 404 „Furnizori de imobilizari” evidentiaza decontarile cu furnizorii ca urmare

a achizitionarii de imoblizari necorporale sau corporale, precum si pentru lucrari si servicii
executate de tertie pentru activitatea de investitii.

Se crediteaza:

-        cu valoarea imobilizarilor facturate de terti, achitionate de

intreprindere, precum si valoarea lucrarilor si serviciilor facturate
de terti pentru realizarea imobilizarilor, prin debitul conturilor: 201,
203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233;

-        cu valoarea ratelor de leasing si a bobanzilor aferente, facturate

de locator, prin conturile 167 si 168;

-        cu TVA inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizair, prin

contul 4426 sau prin contul 4428, daca se refera la achizitionari cu
plata in rate;

-        cu diferentele nefavorabile de curs valutar constate la 31

decembrie pentru datoriile in devize neachitate, prin contul 665.

Se debiteaza:

-        cu sumele achitate furnizorilor de imobilizari, prin conturile 162,

512, 531, 541;

-        cu valoarea avansurilor acordate anterior funizorilor, cu ocazia

regularizarii platilor cu acestia, prin conturile 232 si 234;

-        cu valoarea efectelor comerciale acceptate in contul datoriei fata

de funizori, prin contul 405;
 -        cu valoare sconturilor obtinute de la furnizori, prin contul 767;

-        cu datorii prescrise sau anulate, prin contul 758;

-        cu diferentele favorabile de curs valutar constatate in momentul

decontarii datoriilor in valuta sau la 31 decembrie pentru datoriile
in valuta ramase neachitate, prin contul 765;

Soldul creditor al contului evidentiaza datorii ale intreprinderii fata de furnizorii de

imobilizari.

            Contul 408 „furnizori – facturi nesosite” se foloseste pentru evidentierea bunurilor

care sosesc in unitate si sunt receptionate doar pe baza avizului de insotire a marfii, factura
urmand sa soseasca ulterior, inregistreaza datorii potentiale (estimate).  Este un cont de pasiv
care tine evidenta datoriilor potetiale pentru bunuri sosite fara factra ( a caror valoare este
suficient de bine cunoscuta) si a TVA aferenta. In acest cont se consemneaza de asemenea
valoare lucrarilor terminate si a serviciilor prestate de furnizori si inca nefacturate.

                 Se crediteaza:

-        cu valoarea bunurilor receptionate, sosite fara factura, prin

conturile 301, 302, 303, 341, 361, 371, 381;

-        cu valoarea lucrarilor terminate si a sericiilor executate de terti

pentru care nu s-a primit inca factura, prin conturile 611-626, 628;

-        cu TVA aferenta bunurilor, lucrarilor si serviciilor intrate fafa

factura, prin contul 4428;

-        cu diferentele nefavorabile de curs valutar eferente datoriilor

potentiale la 31 decembrie, prn contu 665.

Se debiteaza:

-        la sosirea facturilor de la furnizor, cu datoria care devine

exigibila, prin contul 401;

-        cu diferentele favorabile de curs valutar constatate la 31

decembrie, pentru datoriile potentiale, prin creditul contului 765.

Soldul creditor reflecta valoarea estimata a facturilor inca nesosite, deci datorii

potentiale (probabile) ale intreprinderii.

In categoria operatiunilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse si avansurile

acordate acestora. Spre deosebire de celelate conturi din grupa 40 „Furnizori si conturi
asimilate” se care reflecta datorii ale intreprinderii fata de tertii comerciali, avansurile
acordate furnizorilor si efvidentiate in contul 409 „Furnizori – debitori” inregistreaza
creantele intreprinderii fata de acestia. Acest cont tine de asemenea evidenta creantelor fata de
furnizori pentru ambalajele care circula in sistem de restituire – factura proforma furnizorilor.
 Contul 409 „Furnizori – debitori” este un cont de activ si tine evidenta avansurilor
acordate furnizorilor de bunuri, lucrari si servicii pentru activitatea de exploatare. Avansirile
acordate furnizorilor de imobilizari se evidensiaza cu ajutorul conturilor din grupa 23
„Imobilizarilor in curs”, 232 si 234.

Referitor la contabilitatea operatiunilor generate de avansurile acordate furnizorilor,

facem precizia potrivit careia se calculeaza si inregistreaza TVA, furnizorii fiind obligati sa
emite facturi in termen de 3 zile de la data incasarii sumelor. In cazul avansurilor ce se acorda
in mod continuu pentru livrari de bunuri si prestari servicii ulterioare, pe baza de cerere
aprobata de organul fiscal, nu se va calcula TVA decat la data facturarii definitive a livrarilor
sau serviciilor efectuate.

Contul 409 „Furnizori – debitori” se debiteaza:

-        cu valoarea avansurilor achitate furnizorilor, prin creditul

conturilor 512, 531;

-        cu valoarea ambalajelor primite de la furnizor si care circula in

sistem de restituire, prin contul 401;

-        cu diferentele favorabile de curs valutar constatate la 31

decembrie; aferente avansurilor acordate furnizorilor, prin contul
765.

Se crediteaza:

-        cu valoarea avansurilor, decontate cu furnizorii, la regularizarea

platilor cu acestia, prin contul 401;

-        cu valoarea ambalajelor (care circula in sistem de restituire)

inapoiate furnizorilor, prin contul 401 sau daca sunt degradate,
trecute pe celtuieli, prin contul 608;

-        cu valoarea ambalajelor (care circula in sistem de restituire)

nerestituite furnizorilor, retinutepentru nevoi proprii, prin contul
381;

-        cu diferentele nefavorabile de curs valutar constatate in momentul

acordarii acestora sau la 31 decembrie pentru avansurile neacordate
la aceasta data, prin contul 665.

Soldul debitor al contului reprezinta avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Contul 4426 „TVA – deductibila” este un cont de activ si inregistreaza TVA platit

furnizorilor pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de unitate.

Se debiteaza cu TVA inscrisa in factura furnizorului prin creditul

contului 401”Furnizori”.
  Se crediteaza cu sumele deductibile din TVA colectata prin debitul
contului 4427”TVA colectata”, respectiv cu sumele reprezentand TVA deductibila ce
depasesc TVA colectata, sume ce urmeaza a se incasa de la bugetul statului prin debitul
contului 4424”TVA de recuperat”. La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

Contul 4427 „TVA – colectata” evidentiaza TVA inscrisa de unitatea patrimoniala in

facturi in momentul vanzarii produselor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor si datorata
bugetului statului. Din aceasta se scade TVA deductibila la sfarsitul lunii cand se intocmesc
documente de decontare cu bugetul statului si pot apare situatiile:

• daca TVA colectata > TVA deductibila => TVA de plata;

• daca TVA colectata < TVA deductibila => TVA de recuperat.

La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

Contul 4428 „TVA – neexigibila” este un cont bifunctional, care evidentiaza TVA colectata

si datorata potential bugetului in momentul realizarii conditiilor de vanzare.

Se crediteaza cu TVA aferent livrarilor cu plata in rate sau fara factura prin debitul
conturilor 411”Clienti” si 418”Clienti -; facturi de intocmit” si cu TVA pentru marfurile din
unitatile cu amanuntul prin contul 371”Marfuri”.

Se debiteaza cu TVA aferenta facturilor nesosite de la furnizori prin creditul

contului 408”Furnizori -; facturi nesosite” si TVA aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile
comerciale cu amanuntul prin creditul contului 371”Marfuri”.

Soldul contului reprezinta TVA neexigibil.

 2. Regimul contabil si fiscal al datoriilor

2.1. Implicatii fiscale la evaluarea datoriilor

            Creantele si datoriile creeaza un impact asupra intreprinderii, atat prin modul de

evaluare, dar mai ales prin atasarea la exercitiile financiare  corespunzatoare.

            Evaluarea datoriilor se face astfel:

Ø     la intrarea in gestiune, la valarea de rambursare exprinmand valoarea

probabila de plata;

Ø     la inventariere, la valoarea probabila de plata, evidentiind cresterea de

valoare condiderata ireversibila ca o datorie suplimentara, majorand
cheltuielile exercitiului; iar descresterea valorii proabile de plata ca un venit.

O problema deosebit de importanta cu implicatii fiscale, sar si cu influente majore

asupra gertiunii antreprinderii o reprezinta atasarea creantelor si datoriilor la exercitiul
financiar corespunzator.
            Daca la intocmirea situatiilor inanciarea anuale se constata creane sau datorii in
devize, acestea vor da nastere unor diferente de curs valuatar care se vor evidentia in contul de
rezultate astfel:

Ø     cele favorabile la venituri

Ø     cele nefavorabile la cheltuieli

2.2. Implicatiile fiscale ale reducerilor comerciale si financiare

            In cadrul raportului contabilitate – fiscalitate, o importanta deosebita prezinta

reducerile comerciale si financiare. Reducerile comerciale (rabaturi, remize) nu se
inregistreaza in contabiliatea daca sunt acordate in momentul facturarii deoarece pretul din
factura este influentat prin negocierile directe dintre furnizor s cumparator.

            Reducerile comerciale se vor inregistra in contabilitate la creante din vanzari,

respectiv datorii din cmparari, daca sunt acordate ulterior.

            In situatia in care, reducerile comerciale se acroda ulterior, acestea vor fi inscrise in
facturi de reducere sau note de credit.

            Reducerile cu caracter financiar se prezinta sub forma sconturilor de decontare si

consta in reducerile acordate clienttilor, care isi achita datoriile in cadrul sau inaintea
termenului normal de exigibilitate.

            Sconturile de decontare se inregistreaza in contabilitate astfel:

Ø     ca o cheltuiala financiara in contabilitatea furnizorului;

Ø     ca un venit financiar in contabilitatea clientului.

Aceasta modaliate de reflectare evidentiaza faptul ca:

Ø     furnizorul care a acrodat reducerea, inregistreaza o cheltuiala, dar incaseaza

creanta fata de clienti, mai devreme, scontul de decontare acordat de furnizor,
reprezentand pentru aceasta costul financiar al incasarii creantelor in avans;

Ø     clientul beneficiaz de or reducre, intrucat plateste inainte ca angajamentul sau

financiar sa fie scadent, inregistrand un veni, deoarece pata s-a facut inainte ca
angajamentul sa fi ajuns la scadenta, scontul de decontare reprezentand pentru
el randamentul financiar al plasarii eficiente a fondurilor.

Documentul ce sta la baza tranzactiilor dintre agentii economici este factura. Pentru

furnizor, este documentul care atesta vanzarea si da posibilitatea descarcarii gestiunii, iar
pentru cumparator este documentul pe baza caruia se primesc bunuri si servicii creandu-se
astfer posibilitatea intocirii notei de receptie, pe baza careia se inresitreaza intrarea bunurilor
in gestiune acestuia.
            Reducerile comerciale, se determina prin aplicarea unei cote asupra pretului de
vanzare, practicat de furnizor:

Rc= c% x PVF

            Reducerile comerciale vor fi incluse in facturile de livrare, fie vor fi evidentiae

separat, atunci cand se primesc ulterior.

            Atunci cand reducerile se acorda la facturarea marfii, in contabilitatea funizorului va fi

afectat creditul contului 707 „ Venituri din vanzari de marfuri”, efidentiandu-se pretul de
vanzare, influentat de reducerile acordate (in minus), iar in catabiliatea clientului va vi afecat
debitul contului 371 „ Marufuri”, eficentiandu-se marfurile cumparate la un pret mai mic, (in
minus) deic influentat cu reduceri de care a beneficiat cumparatorul.

            In acest caz, veniturile funizorului vor fi afectate, diminandu-se cu reducera acordata,
iar la cumparator se vor reduce cheltuielile de achizitionare, cu reducerea de care a beneficiat.

            Considerand celelate elemente stabile, putem afirma ca reducerile la pret influenteaza

negativ rezultatul finanicar al furnizorului si pozitiv, acelasi rezultat al cumparatorului.

            Daca reducerile comerciale se acorda ulterior intocmirii facturii, acestea se considera

cheltuieli de exploatrea la funizor si venituri din exploatare, la cumparator.

            Reducerile comerciale acordate ulterior intocmirii facturi, se vor contabiliza astfel:

Ø     la furnizor in debitul contului 6588 „ Alte cheltuile de expoatare”, iar la sfarsitul
perioadei vor influenta cifra de afaceri:

%                                      =                      4111 „Clienti”

                        6588 „Alte cheltuieli de exploatare”

4427 „TVA colectata”

Ø     la cumparator, reducerile comerciale vor afecta veniurile din exploatare

evidentiandu-se cu ajutorul contului 7588 „ Alte vnituri din exploatare”
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA DECONTARILOR CU
FURNIZORII LA S.C. ALBUS ABC S.R.L

Monografie contabila a societatii comerciale SC ALBUS ABC S.R.L.” pe luna ianuarie 2016.

1a. La data de 1 ianuarie 2016 se cumpara marfuri conform facturii numarul 1 din
data de 1 ianuarie 2016 de la S.C. DANONE S.R.L., cu un adaos comercial de 40%+TVA
aferent 19%.

   Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 1 din 1 ianuarie 2016.

                                                %                   =                   401                                 
      4.165

371                                                                                    3.

500

                                          4426                                                                              
            665

AC=3500*40%=1400

TVA neex.=(3500+1400)*19%=931

                 b. Se inregistreaza diferenta pana la pretul cu amanuntul:

          371                      =                  %                                          2.
331

                                                        378                                         1.
400

                                                      4428                                           
931

2. La data de 2 ianuarie 2016 se achizitioneaza materiale consumabile (ribon si role

pentru casa de marcat ) de 1000lei TVA aferent 19%., pentru care se acorda un bilet la ordin
la   scadenta.

-receptia materialelor consumabile:

                                         %                      =              401                                         
1.190
                                       3028                                                                                 
1.000

                                      4426                                                                                  
   190

-acordarea biletului la ordin:

                                       401                    =              403                                          
1190

-plata biletului la ordin: 

                                      403                     =            5121                                        1
190

            

                 3. La data de 13 ianuarie 2016 se receptioneaza ambalaje in valoare de 100 lei
conform facturii numarul 5 din 13 ianuarie 2016 de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

                 Operatia este inregistrata conform notei contabile numarul 6 din 13 ianuarie 2016.

                                   %                          =               401                                     11
9

                                381                                                                                     10
0

                              4426                                                                                       1
9

                 4. La data de 15 ianuarie 2016 se inregistreaza plata facturii numarului 5 din 15
ianuarie 2016 conform notei contabile numarul 7 din 14 ianuarie 2016 catre S.C.
INTERCOMPANI S.R.L.

                              401                           =             5121                                 119

                 5. La data de 16 ianuarie 2016, pentru factura numarul 4 din 13 ianuarie 2016 se
primeste ulterior o bonificatie de 2% de la S.C. INTERCOMPANI S.R.L.

                 Operatia se inregistreaza in contabilitate conform notei contabile numarul 8 din 16

ianuarie 2016.

                             401                             =               %                                        23
,80

                                                                                 767                                      2
0,00
                                                                               4427                                       
3.80

                              

                 6. La data de 27 ianuarie 2016 se cumpara marfa in valoare de 200 lei de la S.C.
ADA  S.A. conform facturii numarul 8 din 27 ianuarie 2016 acordandu-se un scont de 1%,
societatea fiind neplatitoare de TVA.

                           371                              =                               %                              
        200

                                                                                   401                                       
            198

                                       767                                                       2

            7. Societatea comerciala S.C.ALBUS ABC    S.R.L  acorda furnizorului

S.C.DANDELI S.A. un avans de 15.000 lei, tva 19%, in vederea livrarii  de marfuri cu
ridicata pentru care s-a depus comanda. Se primeste factura de la furnizor si se
receptioneaza marfa cu ridicata al caror pret de livrare este de 25.000 lei, tva 19%. Evidenta
marfurilor cu ridicata se tine la pretul CNP (cost mediu ponderat), revenind pentru
cantitatea receptionata 24.000 lei. Se achita furnizorul cu ordin de plata.

                 - avansul acordat funizorului:

                                  %                                    =                        5121                       
        17.850

409                                                                                           1 5.000

4426                                                                                               2.850

- primirea facturii:

               %                                      =                       401                              
    29.750

371                                                                                                    
24.000

378                                                                                                    
 1.000

4426                                                                                       4.750

- stornarea tva:
 4426                                =                         401                                    2.850

- decontare facturii:

                               401                                =                           %                           
        26.900

                                                                             409                                 
    15.000

                                                                 5121                                  11.900

8. Se achizitioneaza utilaje industriale la pretul de achizitie de 5.000lei, TVA 19%

pentru care a fost acordat un avans furnizorilorde 3.000lei, iar pentru diferenta se emite un
bilet la ordin care se plateste ulterior.

- acordarea avansului furnizorului:

%                                     =                       5121                               
3.570

409                                                                                                    
3.000

4426                                                                                                  
   570

-achizitionarea utilajelor industriale:

%                                     =                       404                                 
5.950

2122                                                                                                 
5.000

4426                                                                                                  
 950

-stornare TVA:

4426                                =                       404                                 -
570

-decontarea facturii furnizorului,acordarea unui bilet la ordin;

                                       404                         =                      %                               
     5.380

                                                                                                409                          
           3.000

                                                           

405                                     2.380

-plata bilet la ordin la scadenta prin banca;

405                                   =                        5121                              2
.380

9. S.C.ALBUS ABC.S.R.L .cumpara marfuri alimentare (zahar,ulei,paste fainoase) de

la METRO S.A ORADEA cu factura fiscala pe credit comercial 30.000,TVA 19%.

                        %                             =                         401                              
    35.700

                       371                                                                                       
     30.000

                      442                                                                                        
      5.700

              10. Marfurile alimentare se receptioneza cu NIRCD nr.12, societatea aplicand un

adaos comercial de 15%.

                                       371                         =                          378                         
         4.500

                                      371                          =                       4428                           
        6.555

         11. Societatea SC NISADEL SRL vinde pe baza de monetar si chitanta fiscala marfurile
cumparate anterior.

                                      5311                        =                           %                          
      41.055

                                                                                                   707                       
         34.500

                                                                                                4427                        
         6.555

      12. Descarcarea gestiunii de marfurii vandute la S.C.ALBUS ABC S.R.L. conform notei
de contabilitate nr.14.
                                    %                               =                           371                         
           41.055

607                                                                                              30.000

378                                                                                                 4.500

                              4428                                                                                          
              6.555

Bibliografie:

1.     Contabilitatea financiara, dr. Felicia Ineovan, dr. Dumitru

Cotlet, etc, Ed. Mirton 2007;

2.     Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, Dorel

Mates, editura Mirton 2006;

3.      Contabilitatea intreprinderii – aplicatii practice, Dorel Mates,

Editura Mirton 2007;

4.   Bazele contabilitatii, Ion Peres, Dorel Mates, Leonora Cauciuc,

Anda Iosif, Carmen
        Imbrescu 2008;

5.     Contabilitatea financiara a intreprinderii, Dorel Mates 2007;

6.     articolul 6, din Legea Contabilitatii nr.82/1991 modificata si

republicata in 26.08.2008.