Tema 3

SECȚIUNE DE TEST - ASCULTARE, CLASA A II-A

Nume: TRIF LAURA

Grupă: 21

CE VERIFICĂM?

 Poate procesa texte rostite clar și rar

 Poate discrimina sunetele limbii
 Poate recunoaște silabele accentuate dintr-un cuvânt
 Poate recunoaște cuvintele accentuate și pe cele neaccentuate din lanțul vorbirii

 Poate înțelege texte la nivel global și local

 Poate repera anumite informații explicite (timp, loc, personaje etc.) din texte variate
 Poate identifica cuvintele-cheie dintr-un text
 Poate răspunde la întrebări despre textul audiat și poate să-l repovestească cu ajutorul lor

 Poate deduce /aproxima sensul unui cuvânt cu ajutorul contextului

 Poate înțelege referințele din texte (pronume personale, demonstrative, substantive)
 Poate sesiza relațiile simple (de scop, de cauzalitate etc.) între ideile exprimate în text, dacă acestea sunt marcate cu
ajutorul conectorilor
 Poate face inferențe logice și explicative
 Poate folosi contextul, cunoștințele generale despre lume și experiența personală pentru a interpreta mesajul
textului
 Poate recunoaște funcțiile comunicative exprimate cu ajutorul enunțurilor/structurilor simple în contexte de
comunicare familiare
 Poate recunoaște funcțiile de bază ale intonației (secvențierea lanțului vorbirii în unități de idei, întrebare,
exclamație etc.)
 Poate sesiza corespondența elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică) în comunicare
 Poate identifica atitudinea personajelor/naratorului
 Poate identifica câteva trăsături de bază ale personajelor
 Poate face legătura între opiniile sale și textul audiat și între textul audiat și alte texte

CE TIPURI DE TEXTE?

 Texte narative simple (povești fantastice și populare, povestiri, fabule, legende), în care întâmplările se desfășoară în
ordine cronologică, iar naratorul este extern; personajele nu sunt numeroase, dialogurile sunt frecvente, și apar
conectori care facilitează înțelegerea textului (structurează informația, marchează avansarea progresivă a acțiunii sau
răsturnările de situație);
 Poezii narative sau concrete, cântece, ghicitori și alte texte umoristice scurte, rimate și ritmate
 Texte scurte, semi-științifice pe domenii de interes (Cum se fabrică...?/animale/natură)
 Interviuri radio/TV cu eroii preferați
 Cronici/recenzii foarte simple și scurte, pe domenii de interes
 Fragmente din emisiuni informative pe domenii de interes (prognoza meteo, spoturi publicitare, documentare de
tipul Cum se fabrică...?)
 Fragmente din filme de desene animate dublate în limba română sau din filme special create pentru copii;
 Instrucțiuni simple și scurte (rețete simple, reguli de joc)
 Dialoguri semi-improvizate, cu 2 participanți, cu replici parțial suprapuse

Pag. 1/9
Ex. Număr de
Număr Modalitate de
Tip de text Abilități verificate puncte
de itemi marcare a răspunsului
acordate

1 Dialog construit pe Trasarea de linii

baza unei situaţii dinspre nume spre
Identificarea cuvintelor cheie 5 5
autentice imagini
( 187 de cuvinte)

2 Scrierea cuvintelor
Un text scurt, semi-
Înțelegerea informațiilor potrivite pe spațiile
științific, pe un
specific explicite(nume, 8 libere 5
anumit domeniu de
detalii personale)
interes(animale)

3 Cinci dialoguri scurte

informale (2-4 Bifarea casetelor
Înțelegerea detaliată la nivel
replici, 40-70 5 corespunzătoare 5
local
cuvinte), construite variantelor corecte
pe baza unor situații
autentice

Notarea literei
Poveste cu tipar
4 Înțelegerea relațiilor dintre corespunzătoare
repetitive(600 – 650 5 5
ideile exprimate în text imagii corecte pe
de cuvinte)
spațiul liber din
harta poveștii

TIMP DE LUCRU: 20 de minute

Domnul Ionescu Radu

A. Ascultați dialogul dintre doi copii și trageți linii de la nume la persoanele din imagine, după model:

Iulia și Vladuț
Loredana și
Pag. 2/9
Tiberiu
Irina și Matei
 B. Ascultați cum se prezintă Leo . Completați spațiile libere cu informațiile care lipsesc, după
model:

Nume:___LEO____ ,supranumit ____________________ .

Unde trăiesc:__________

Lungimea corpului:____________

Lungimea cozii: _______________

Greutatea: ___________________

Semne distinctive: ______________,_____________,____________ .

Program zilnic: somn _______ ore, alte activități ________ ore.

Mâncarea preferată: ________________,__________________,

____________________ .

C. Ascultați dialogurile și alegeți imaginea potrivită:

1. De ce nu poate merge Elvira în parc?

Pag. 3/9
2. Pe cine a rugat Marcela să o ajute să ajungă la scoală?

3. De-a ce vor să se joace Ionel și Tudorel?

4. Ce vor cumpăra copiii de la librărie?

5. Ce se vor juca Petrică și Dorian cu mingea cea nouă?

Pag. 4/9
D.Ascultați povestea ,,Ridichea uriașă” și puneți in ordine imaginile de mai jos în funcție de desfașurarea
evenimentelor.

Pag. 5/9
 TRANSCRIEREA TEXTELOR

A. Ascultați dialogul dintre doi copii și trageți linii de la nume la persoanele din imagine,
după model:
Iulia: Bună dimineața, Vlăduț!
Vladuț:Bună dimineața, Iulia!
Iulia: Vrei să mergem împreună spre școala?
Vladuț:Da, aș fi bucuros. Așa mai putem vorbi pe drum.
Iulia: Cum e la școală? Ești în clasa pregătitoare, nu-i așa?
Vladuț:Da, sunt în clasa pregătitoare A. La școală e foarte bine. Nu credeam că pot învăța atâtea lucruri
interesante și în același timp să mă disrez de minune. E grozav să fii școlar!
Iulia: Mă bucur pentru tine! Vei vedea că pe măsură ce crești, școala va deveni din ce în ce mai interesantă.
Vladuț:Dar la tine în clasă cum e? Te-ai acomodat cu doamna învățătoare, colegii sunt simpatici?
Iulia: Da, sigur! Știi ca anul acesta m-am mutat din Brașov în București. Credeam că-mi va fi greu, dar m-
am inșelat. A fost foarte ușor. Am un învățător tare simpatic.
Vladuț: A, credeam că ai o doamnă învățătoare.
Iulia: Nu, domnul Ionescu e cel mai bun învățător și e foarte inteligent. Știe o mulțime de lucruri!
Vladuț:Dar colegii tăi cum sunt?
Iulia: Colegii mei sunt prietenoși. M-au primit foarte bine. Radu este cel mai bun la matematică, Irina și
Matei sunt pasionați de geografie. Vor să devină exploratori. Loredana și Tiberiu sunt mereu înconjurați de
cărți. Cred că vor deveni scriitori.
Vladuț: Din câte aud de la tine, înseamnă că te simți minunat alături de ei. Abia aștep să ajung și eu în clasa
a IV-a!

B. Ascultați cum se prezintă Leo . Completați spațiile libere cu informațiile care lipsesc.

Dragii mei, aș vrea să mă prezint! Eu sunt Leo, regele animalelor. Cu siguranță ați auzit de mine.
Trăiesc în Africa, la sud de Sahara. Mă recunoașteți după coama mea frumoasă de culoare brun-roșcată,
după ciucurelul meu de blană din vârful cozii, dar și după ragetul meu puternic care se poate auzi de la 10
km depărtare. Dar să știți că nu sunt chiar așa de fioros. Cântăresc cam 200 de kilograme, iar corpul meu
măsoară cam 2,4 metri și coada 90 de centimetri.
Îmi place tare mult să lenevesc la umbra vreunui copac sau să dorm și dedic acestor activități cam 20
de ore pe zi. Faceți și voi socoteala cam câte ore stau treaz. Ați ghicit! Patru ore. În acest interval veghez ca
niciun pericol să nu se abată asupra familiei mele, mă joc cu puișorii noștri și o aștept pe soția mea, leoaica,
să vină de la vânatoare. Cea mai gustoasă este cărnița de antilopă, dar nu refuz o fripturică de mistreț
sălbatic.

C. Ascultați dialogurile și alegeți imaginea potrivită:

Dialogul 1:
Radu: Elvira, ce faci în wekend? Vrei să mergem în parc?
Elvira: Nu pot. Îmi pare tare rău!
Radu: De ce nu poți?

Pag. 6/9
Elvira: Merg la concursul de matematică și trebuie să exersez. Îmi doresc să iau premiul întâi.
Radu: Atunci îți urez succes!
Elvira: Mulțumesc frumos, Radu! Promit să te însoțesc în parc sâmbata viitoare.
Radu: Minunat! Ne vom distra pe cinste!

Dialogul 2:
Marcela: Pisicuță dragă, te rog frumos să mă ajuți să ajung la școală!
Pisica: Eu te-aș duce. Dar nu te-ai spălat, nu te-ai îmbrăcat, nici nu te-ai pieptănat.Vrei să mă fac de
râs însoțind o fetiță atât de dezordonată? Eu am mare grijă de curățenia corpului meu.
Marcela: Îmi pare tare rău! Ar fi trebuit să fiu mai ascultătoare. Bunica mereu îmi spunea: ,,Curățenia e
mama sănătății”. Promit să devin cea mai ordonată fetiță.
Pisica: Asta e foarte bine! Niciodată nu e prea târziu!

Dialogul 3:
Tudorel: Bună ziua, Ionele!
Ionel: Bună ziua, Tudorele! Hai să ne jucăm ,,de-a vaporul”!
Tudorel: Bine, dar eu vreau să fiu căpitanul.
Ionel: Cum sa fii tu? Doar e vaporul meu!
Tudorel: Da, dar eu mă pricep la vapoare și în plus sunt și mai mare.
Ionel: Ei, și! Eu am un unchi marinar.
Tudorel: Da, dar unchiul tău e și unchiul meu!

Dialogul 4:
Gabriel: Hai să cumpărăm creioane, căci acelea pe care le am, s-au micșorat de tot.
Mara: Iată, librăria este chiar aici!
Gabriel: Să intrăm!
Gabriel: Stai! Năvălind pe ușă, nu câștigi mult timp. Poate doar câteva secunde, cât ai clipi de cinci ori
din ochi. În schimb, navalind pe ușă, dovedești că nu ești un copil binecrescut.

Dialogul 5:
Petrică: Alo! Salut! Vii la fotbal?
Dorian: Salut! Nu pot. Maine avem lucrare la matematică. Ar trebui să exersezi și tu dacă vrei să iei
un calificativ mare.
Petrică: Tatăl meu mi-a cumpărat o minge nouă.
Dorian: O, o minge nouă! Chiar trebuie încercată! Și, știi ceva? Mi-am amintit! Nu avem lucrare
mâine. Sau poate da, dar nu mai contează. Abia aștept să marchez un gol cu mingea ta cea nouă.

D.Ascultați povestea ,,Ridichea uriașă” și puneți in ordine imaginile de mai jos în funcție
de desfașurarea evenimentelor.

RIDICHEA URIAŞĂ
poveste populară rusească
- transcriere audio -

Pag. 7/9
 Într-un sat frumos şi bogat, într-o căsuţă cochetă, trăia un ţăran bătrân împreună cu băbuţa lui, cu
nepoţica, un căţel şi o pisică. Gospodar cum era, bătrânul avea o grădină frumoasă și îngrijită. Semănase
bătrânul anul acesta în grădina sa roșii, castraveți, ceapă și usturoi, cartofi și ardei, vinete și conopidă, salată
și varză, ba chiar și ridichi.
Într-o dimineaţă, pe când s-a dus în grădina de zarzavat, a băgat de seamă că una dintre ridichi a
crescut foarte mare, roşioară şi frumoasă.
Pe zi ce trecea, ridichea se făcea tot mai mare şi mai mare, încât privind-o moşneagul gândea: „Dac-
o scot, facem din ea, sălăţele câte-om vrea!”. S-a apropiat de ea, apucând-o de cotor,trase singur, binişor fără
nici un ajutor:
- Hei-rup, hei-rup! Hai ridiche uriaşă să te duc la mine acasă!
Dar ridichii nici nu-i pasă, din pământ nu vrea să iasă! Şi atunci moşneagul a chemat băbuţa în
ajutor:
-Babo, babă, nu pot singur, ce-s de vină ? Vino să-mi ajuţi să scot ridichea uriașă din grădină!
- Iaca viu. Dar de ce oare a crescut aşa de mare ?
- Lasă, lasă, nu-ntreba. Eu apuc de frunze-aşa. Ia-mă de mijloc, nu sta !
A venit baba, l-a prins pe moş de mijloc, moşul a prins de frunzele ridichii şi au început să tragă.
- Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă! Te ducem la noi acasă. Vai ce greu se lasă scoasă!
- Stai, moşnege, binişor! Să mai chem un ajutor.
Bunica a început să îşi strige nepoata:
-Vino, nepoată, să ne ajuţi! Ridichea asta este uriaşă şi tare încăpăţânată!
- Bunicuţă, vin în zbor!
Nepoata a venit cât a putut ea de repede.
- Eu apuc de frunze-aşa, baba de cămaşa mea.
- Măriucă nu mai sta, prinde cingătoarea mea!
Nepoata s-a apucat de mijlocul babei, baba de moş şi moşul de frunzele ridichii; au început să tragă
cu nădejde.
- Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă! Te ducem la noi acasă. Vai ce greu se lasă scoasă!
Dar uriaşa nici gând să se clintească din loc.
- Ce-o fi vrând să-i facem oare? Ne mai trebuie ajutoare.
Atunci fetiţa s-a gândit la prietenul ei, căţelul cel jucăuş şi neastâmpărat. Acesta a venit iute- iute,
dorind să fie de ajutor.
- Eu apuc de frunze-aşa, baba de cămaşa mea.
- Măriucă nu mai sta, prinde cingătoarea mea!
-Haide, haide Azorică! Trage, trage fără frică.
- Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă! Te ducem la noi acasă. Vai ce greu se lasă scoasă!

Pag. 8/9
 Dar tot nu au reuşit. În curte nu mai erau decât pisica , aşa că au chemat-o şi pe ea.
- Pisicuţă, Miorlăilă, vino repede-n grădină, s-o scoatem din rădăcină!
Pisicuţa a lăsat joaca şi s-a dus repede în grădină să-i ajute, că doar făcea parte din familie.
- Eu apuc de frunze-aşa, baba de cămaşa mea.
- Măriucă nu mai sta, prinde cingătoarea mea!
-Haide, haide Azorică! Trage, trage fără frică.
- Tu, pisică, ia-l îndată, pe-Azorică chiar de coadă!
- Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă! Te ducem la noi acasă. Vai ce greu se lasă scoasă!
Nici de data aceasta ridichea nu s-a clintit din loc. Atunci pisicuţa şi-a amintit că un şoricel îşi făcuse
căsuţa în peretele casei, aşa că l-a strigat şi pe el şi l-au rugat să le vină în ajutor.
– Şoricel mititel, ştiu că te-am alergat de atâtea ori, dar acum avem nevoie de ajutorul tău.
Acesta s-a gândit bine, apoi a venit şi el în grădină.
- Eu apuc de frunze-aşa, baba de cămaşa mea.
- Măriucă nu mai sta, prinde cingătoarea mea!
-Haide, haide Azorică! Trage, trage fără frică.
- Tu, pisică, ia-l îndată, pe-Azorică chiar de coadă!
- Hai şi tu, mai lasă frica,trage, Chiţ, cât poţi pisica!
- Hei-rup, hei-rup! Hai, ridiche uriaşă! Te ducem la noi acasă. Vai ce greu se lasă scoasă!
S-a prins de coada pisicii, pisica de căţel,căţelul de fetiţă, fetiţa de babă, baba de moş şi moşul de
frunzele ridichii şi au tras cu nădejde, iar ridichea a început să se mişte şi până la urmă i-au venit de hac.
- Aţi văzut cum a ieşit, dacă noi toţi ne-am unit ?
- Hai, ridiche uriaşă! Te ducem la noi acasă. Să muncim şi să jucăm, cu toţi să ne bucurăm!

Pag. 9/9