FIŞĂ DE LUCRU

Romanul Mara de Ioan Slavici

1. Reamintiţi-vă definiţia romanului şi completaţi spaţiile goale:

Romanul este o specie a genului ___________ în ______________, de

____________ dimensiuni.
Acţiunea este ____________ și se desfăşoară pe ____________________ planuri
narative, antrenând un număr ________________ de personaje.

2. Completați, valorificând lectura romanului Mara de Ioan Slavici:

 Acțiunea se petrece în ................................, la sfârșitul secolului .......................

 Narațiunea se realizează la persoana ...................................., iar naratorul
este .............................................. .
 Principalele teme ale romanului
sunt: ........................, ........................, ...........................
 Romanul este alcătuit din ..................... capitole ce poartă câte un titlu
semnificativ.
 Titlul romanului
reprezintă ...................................................................................
 Principala motivație a muncii neobosite a Marei o reprezintă ............................
 Acțiunea se concentrează, mai ales, în jurul iubirii dintre ..................................
 Conflictele pe care le identific în roman sunt .....................................................
 Afirmația Magdalenei Popescu ,,Mara e un caracter, Persida un destin; prima
înseamnă stabilitate și forță, cealaltă devenire semnificativă și exemplară.”
sugerează ............................................................................................................
.............................................................................................................................
.............................................................................................................................

Completează, folosind culori diferite (aşa cum este indicat în paranteze), a doua coloană a
tabelului:

Lectura Scrierea
 Scrie câteva trăsături care îţi plac privind
„A rămas Mara, săraca, văduvă cu comportamentul Marei (cu MOV).
doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi
voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să
aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu,
răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci
decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt
decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor
vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului,
viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care Notează impresia pe care ţi-o lasă Bârzovanu,
muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare soţul Marei (cu ALBASTRU).
lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna,
Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad
te duci în două ceasuri. Marţi dimineaţa,
Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa
de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se
adună la târg de săptămână murăşenii până de
pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până
depe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul Identifică și transcrie locurile în care se
şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se petrece acțiunea (cu ROŞU).
adună bănăţenii până de pe la Făget,
Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea,
după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca
ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea
mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi.
Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi
iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi
cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce Scrie care este meseria Marei prezentată în
nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la fragment (cu VERDE).
Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la
Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca
să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai
bucuros cu câştig puţin decât ca să-i
„clocească” marfa. Numai în zilele de Sântă
Marie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la
casa ei. Notează care este specificul Mănăstirii Maria
Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Radna, adică prin ce este ea vestită, aşa cum
Murăşului, e mănăstirea minoriţilor, vestita reiese din text (cu PORTOCALIU).
Maria Radna. Din turnurile bisericii mari şi
frumoase se văd pe Murăş la deal ruinele
acoperite cu muşchi ale cetăţii de la Şoimoş;
în faţa bisericii se întinde Radna cea
frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul
sclipicios şi plin de zorzoane al bisericii
româneşti, iar pe Murăş la vale se întinde
şesul cel nesfârşit al Ţării Ungureşti. Mara,
însă, le trece toate cu vederea: pentru dânsa
nu e decât un loc larg în faţa mănăstirii, unde
se adună lumea cea multă, grozav de multă
lume. Cică e acolo în biserica aceea o icoană
făcătoare de minuni, o Maică Precistă care
lăcrimează şi de a cărei vedere cei bolnavi se
fac sănătoşi, cei săraci se simt bogaţi şi cei
nenorociţi se socotesc fericiţi”.