Mara-Roman Realist

,,A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și
Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai
bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca
Murășului, viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi,
mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te
duci în două ceasuri.
Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele drept al Murășului,
unde se adună la târg de săptămână murășenii până de pe la Sovârșin și Soboteliu și podgorenii
până de pe la Cuvin. Joi dimineața ea trece Murășul și întinde șatra pe țărmurele stâng, unde se
adună bănățenii până de pe la Făget, Căpălnaș și Sân-Miclăuș. Vineri noaptea, după cântatul
cocoșilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu șatra întinsă în piața cea mare, unde lumea se
adună din șapte ținuturi.
Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ți iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate și cumpără ce
găsește; duce de la Radna ceea ce nu găsești la Lipova ori la Arad și aduce de la Arad ceea ce nu
găsești la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus și
vinde mai bucuros cu câștig puțin decât ca să-i „clocească” marfa.”

1. Incaderarea in curentul literar - realism:

Realismul apare la sfarsitul sec al XIX-lea in Franta, ca o reactie impotriva romantismului, a stilului
poetic entuziast, la evadarea din realitate, concentrandu-si activitatea asupra realitatii inconjuratoare.
O astfel de opera este si romanul Mara scris de cunoscutul poet roman Ioan Slavici, fiindca in text se
intalnes toate trasaturile specifice stilului realist.
- In primul rand, putem observa ca scriitorul abordeaza in roman mai multe teme/fire narative,
cum ar fi: familia, dragostea, religia, mostenirea, societatea vremii, o prima trasatura distincta a
realismului.
- De asemenea, mediul social constituie un factor explicativ pentru evolutia personajelor, ca de la
mici copii ajung sa se maturizeze si sa devin adulti responsabili si cu propria lor familie: Persida si
Trica.
- Ca in orice opera realista, impresia de veridicitate se realizeaza prin modul personajelor de a vorbi,
care este infuentat de mediul de viata: "muma","preuteasa","aranda".
- Trasaturile epice, moralizatoare decurg din faptele personajelor: din faptul ca persida isi iarta sotul
dupa ce el a abuzat-o, cititoul patand invata ca pentru a mentine o dragoste adevarata trebuie sa lupti
pentru aceasta .
- O ultima dovada a realismului este aceea ca realitatea inconjuratoare este surprinsa in toata
complexitatea sa: raul-interdictia celor doi indragostiti de a putea fi impreuna deoarece au religii
diferite, uratul-moartea batranului Hubar, care, astfel constituie ipostaze credibile ale vietii reale
alaturi de frumos.
In concluzie, avand toate trasaturile specifice romanului realist, textul dat face parte din acest curent
literar.

Incadrarea in genul epic:

Genul epic cuprinde opere literare în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi
sentimentele, prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al naratorului.
Fragmentul face parte din romanul “Mara” de Ioan Slavici, primul capitol: ,,Sărăcuții mamei”.
În primul rand, este un text epic, deoarece are trăsăturile acestui tip de text. Recunoaștem momentele
subiectului: expozițiunea, in care este prezentat personajul principal, intriga (de explicat!), desfasurarea
acțiunii, de-a lungul Mureșului, între localitățile Radna și Lipova, deplasandu-se spre Arad, punctual
culminant si deznodamantul.
Autorul o prezintă pe Mara, personajul principal - o femeie săracă, văduvă cu doi copii, voinică și
harnică. Bârzovanu, care fusese soțul ei era mai mult cârpaci decât cizmar și stătea mai mult la birt decât
acasă.
In fiecare marți dimineața, Mara își lua copii și coșurile pline și ieșea în piața de pe țărmul drept al
Mureșului.Joi dimineața trecea Mureșul și ieșea în piața pe țărmul stâng al acestuia.Vineri noaptea pleca
la Arad, pentru ca s-o prindă sâmbăta dimineața acolo, deoarece „lumea se aduna din șapte
ținuturi”.Impresionează alergătura,zbuciumul femeii care are o încredere nestrămutată în forțele proprii.
În al doilea rând, textul este epic, deoarece are personaje. Personajul principal, Mara, protagonista
complexă a romanului, este un personaj eponim (care dă numele operei). Mai întâi este prezentată starea
ei socială – este „văduvă cu doi copii", Mara dovedește tărie de caracter: preia responsabilitățile întregii
familii. Mara este precupeață, deoarece își câștigă existența din negustorie. Se adaugă, apoi, elemente care
țin de portretul fizic și de aspectele morale ale personajului. Portretul fizic, conturat de narator în mod
direct prin detalii, este al unei femei robuste, ce exprimă masivitate și stabilitate. Autorul o prezintă ca
inteligentă și dotată cu un adevărat talent pentru afaceri, cu o fire energică și ambițioasă, cu încredere
nestrămutată în forțele proprii.
În al treilea rând, caracterul epic al textului este dovedit de prezenţa naratorului, care povesteşte la
persoana a lll-a singular.
În al patrulea rând, ca în orice text epic, este folosita naratiunea ca mod principal de expunere.
Naraţiunea este folosită pentru a prezenta acţiunea. In acest fragment, alaturi de naratiune este folosita si
descrierea, care apare chiar în primele rânduri, pentru a prezenta personajul. Vocabularul lui Slavici este
îngrijit, cu termeni populari si fraze bogate.
În concluzie, fragmentul este un text epic, în care autorul comunică indirect, prin intermediul unei
narațiuni, un mesaj care arată destinul unei femei ce luptă cu viața.