2.

CALCULUL ùI CONSTRUCğIA SISTEMELOR DE

TRANSMITERE PRIN CUREA DINğATĂ

Sistemele de transmitere cu element intermediar (curele, lanĠuri úi

cabluri mecanice) sunt utilizate în construcĠia sistemelor mecatronice
pentru cazurile când elementul conducător de acĠionare se află la distanĠă
relativ mare faĠă de elementul condus de lucru.
Transmisia prin curea dinĠată oferă următoarele avantaje
importante: funcĠionarea silenĠioasă cu viteză unghiulară constantă;

portantă mare úi randament ridicat K = 0,95 ... 0,99; necesită tensionare

menĠinerea raportului de transmitere riguros constant; asigură capacitate

iniĠială mai mică a curelei úi transmite forĠa utilă fără alunecări elastice;
produce încărcări mai mici pe arborii între care se montează cureaua;
poate rula într-un domeniu larg de temperaturi de la -30 (- 40)0C până la
+ 800C (+1200C); nu necesită ungere; nu este sensibilă la ulei, benzină úi
alcool; rezistentă la abraziune; stabilă la îmbătrânire; are durabilitate
ridicată; asigură o construcĠie compactă cu întreĠinere uúoară.

2.1. Utilizarea transmisiei prin curea dinĠată în construcĠiile

mecatronice

AplicaĠiile úi domeniile de utilizare ale transmisiilor prin curea

dinĠată sunt foarte variate datorită alternativei mai economice úi fără
necesitatea întreĠinerii în timpul funcĠionării faĠă de transmisiile
convenĠionale (lanĠuri, roĠi dinĠate, curele trapeziodale) de la transmisii
de putere redusă ca: jucării, maúini electrice de scris (figura 2.1),
echipamente periferice (figura 2.2), fotocopiatoare (figura 2.3),
proiectoare de film (figura 2.4), camere video, mixere, aparate de uz
casnic, maúini textile (figura 2.5), în construcĠia de automobile (figura
2.6), automatizări ale construcĠiei de maúini (ex.: maúini-unelte figura 2.7
úi dispozitive figura 2.8), utilaje din industria hârtiei úi prelucrarea
lemnului până la maúini industriale de putere mare: transportoare (figura
2.9), utilaje de prelucrare (figura 2.10), compresoare, pompe de ulei,
ventilatoare, motoare cu ardere internă (figura 2.11), vibratoare, calandre
de acoperire cu cauciuc, mori cu ciocane) sau alte maúini sofisticate:
maúină de laminare (figura 2.12), maúină de acoperire (figura 2.13).

1
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

Fig. 2.1 Curea dinĠată pentru maúini de scris

Fig. 2.2 Sistem de transmitere prin curea dinĠată la imprimantă

2
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Fig. 2.3 Curea dinĠată pentru aparate de fotocopiat

Fig. 2.4 Curea dinĠată pentru Fig. 2.5 Maúină industrială de cusut
proiector de filme

3
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

Fig. 2.6 Curea trasmisie arbore cu came

Fig. 2.7 Sistem de acĠionare a Fig. 2.8 Dispozitiv de úlefuire

maúinii de rabotat cu bandă

4
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Fig. 2.9 Transmisie prin curea dinĠată din

construcĠia unui transportor

Fig. 2.10 Transmisie prin curea dinĠată

la un utilaj

Fig. 2.11 Transmisie motor Jeep Diesel

5
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

Fig. 2.12 Sistem de transmitere prin curele dinĠate montate pe o maúină de laminare

6
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Fig. 2.13 Sisteme de transmitere prin curele dinĠate la o maúina de aplicare a unui
strat de acoperire

7
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

FuncĠionarea corectă a unei transmisii prin curea dinĠată se

realizează prin pretensionarea elementului flexibil intermediar cu role de
întindere ca în figura 2.14

Fig. 2.14 Tensionarea curelei dinĠate

Pentru transmisiile de poziĠionare reversibile se utilizează curele

dinĠate deschise lungi (figura 2.15) potrivite în special pentru deplasări
liniare (uúi automate, transportoare úi ascensoare automate pentru
depozite), poziĠionare precisă (maúini-unelte úi maúini de prelucrare în
coordonate) úi dispozitive reversibile (imprimante, echipamente de
birou).

Fig. 2.15 Curele dinĠate deschise lungi

8
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

2.2. ConstrucĠia sistemelor de transmitere indirectă

prin curea dinĠată

Cele mai utilizate tipuri constructive de sisteme de transmitere a

miúcării de rotaĠie prin curea dinĠată sunt prezentate în figura 2.16.

Fig. 2.16 Tipuri constructive de transmisiiprin curea dinĠată

9
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

Curelele dinĠate sau sincrone (Synchronous/Timing /Tooth Belts,

Courroie synchrone, Synchron/Zahnriemen) sunt curele late prevăzute cu
dantură prismatică sau rotundă, pe una sau ambele feĠe, care angrenează
cu dinĠii corespunzători ai roĠilor de curea, transmiĠând astfel puterea úi
miúcarea între doi sau mai mulĠi arbori.
Forma constructivă a curelei dinĠate este determinată de
preocuparea cumulării avantajelor transmisiei prin curele trapezoidale cu
cele ale efectului de angrenare de la transmisiile prin lanĠ.
În figura 2.17 este evidenĠiată structura curelei dinĠate în secĠiune
transversală, astfel:
1 – înveliúul de protecĠie (spatele curelei) acoperă partea nedanturată a
curelei úi este realizat din poliuretan sau cauciuc cloroprenic;
2 – structura de rezistenĠă (inserĠie cu modul de elasticitate E ridicat)
realizată din fibre sintetice de poliamidă, poliester, aramidă, oĠel sau fibră
de sticlă sub formă de cabluri cu diametre d1 = 0,3 ... 0,9 mm înfăúurate
elicoidal continuu úi dispuse pe un rând pe toată laĠimea curelei. Aceste
miezuri conferă curelei rezistenĠă ridicată la îndoire elastică úi la
tracĠiune;
3 – dinĠii (corpul curelei) realizaĠi din cauciuc sintetic dur (elastomer
poliuretanic, policloroprenic, siliconic) sau masă plastică;
4 – înveliúul dinĠilor (strat de protecĠie) realizat din Ġesătură de fibre
poliamidice sau poliester (nylon, neopren sau poliuretan) foarte rezistent
la uzură, având coeficient de frecare mic.

Fig. 2.17 Structura curelei dinĠate

Principalele tipuri constructive de curele dinĠate exemplificate în

figura 2.18 diferă în funcĠie de forma profilului dinĠilor (rectiliniu

10
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

trapezoidal sau curbiliniu) cu dispunerea pe una sau ambele feĠe ale

curelei úi dimensiunile exprimate în inch sau mm.

a) b) c) d) e)

Fig. 2.18 Tipuri constructive de curele dinĠate:

a) cu dinĠi tapezoidali pe o singură faĠă cu pas în inch; b) cu dinĠi tapezoidali pe o
singură faĠă cu pas în mm; c) cu dinĠi tapezoidali pe ambele feĠe cu pas în inch; d) cu
dinĠi cu profil parabolic pe o singură faĠă; e) cu dinĠi curbilinii pe o singură faĠă

Forma profilului dintelui unei curele dinĠate (figura 2.19) asigură

angrenarea corectă, fără alunecare, cu dinĠii roĠilor de curea între care se
transmite miúcarea de rotaĠie úi momentul de torsiune.

Fig. 2.19 Forma profilului dintelui la curelele sincrone

La dinĠii cu formă trapezoidală clasică apare o concentrare

unilaterală a tensiunilor mare la piciorul dintelui (figura 2.20 a).
Geometria curbilinie HTD (High Torque Drives) a dinĠilor elimină
concentrarea tensiunii, ajungând la o distribuĠie a tensiunilor semnificativ
mai bună (figura 2.20 b) care permite capacităĠi de transmitere a puterii
mai mari cu aproximativ 30 % úi durabilităĠi crescute. Forma rotundă a
dinĠilor asigură poziĠionarea corectă a curelei în canalele roĠilor de curea,
reducând variaĠiile de viteză.
11
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

a) b)

Fig. 2.20 DistribuĠia tensiunilor pe dintele curelei dinĠate

12
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Domeniile de utilizare transmisiei prin curea dinĠată de putere

mare HTD cuprind maúini-unelte de performanĠă ridicată, unelte de mână
electrice, echipamente pentru birou, aparate electrocasnice úi pentru
aplicaĠiile din industria chimică úi prelucrătoare, oriunde se cere
durabilitate mare úi întreĠinere ieftină.

2.3. Elemente geometrice ale curelei dinĠate

Tipurile de curea dinĠată cele mai utilizate la tansmisiile mecanice

din construcĠiile mecatronice sunt cu profil trapezoidal cu parametrii
geometrici indicaĠi în tabelul 2.1 cu simbolizarea corespunzătoare.

Principalele dimensiuni ale curelelor dinĠate cu profil trapezoidal,

indicate în cataloage sau standarde, sunt reprezentate în figura 2.21:
pb – pasul danturii;

2E – unghiul dintelui;
S – lăĠimea piciorului dintelui;

ht – înălĠimea dintelui;
hs – înălĠimea curelei;
ra – raza capului dintelui;
rr – raza piciorului dintelui.

Fig. 2.21 Dimensiunile dintelui curelei dinĠate clasice

13
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice
Tabelul 2.1 Dimensiunile curelelor dinаate cu profil trapezoidal
Pasul p Lăаimea curelei b
2ȕ S ht hs rr ra Valoare
Simbol mm inch Simbol
Nom. Abateri
012 3.0
+0.5
MXL 2.032 0.08 400 1.14 0.51 1.14 0.13 0.13 019 4.8
-0.8
025 6.4
025 6.4
+0.5
XL 5.080 1/5 500 2.57 1.27 2.30 0.38 0.38 031 7.9 -0.8
037 9.5
050 12.7
L 9.525 3/8 400 4.65 1.91 3.60 0.51 0.51 075 19.1 ±0.8
100 25.4
075 19.1
100 25.4 ±0.8
0
H 12.700 1/2 40 6.12 2.29 4.30 1.02 1.02 150 38.1
+0.8
200 50.8
-1.3
300 76.2
200 50.8
XH 22.225 7/8 400 12.57 6.35 11.20 1.57 1.19 300 76.2 -
400 101.6
200 50.8
XXH 31.750 1.25 400 19.05 9.53 15.70 2.29 1.52 300 76.2 -
400 101.6
500 127.0

Dimensiunile nominale ale curelelor dinĠate semirotunde (figura

2.22) úi rotunde (figura 2.23) sunt indicate pentru fiecare tip (serie) de
curea dinĠată în mm.
Tip S2M Tip S3M

Tip S8M Tip S14M

Fig. 2.22 Dimensiunile curelor dinĠate semirotunde

14
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată
Tip 3M Tip 5M

Tip 8M Tip 14M

Tip 20M

Fig. 2.23 Dimensiunile curelelor dinĠate rotunde

Simbolizarea curelei dinĠate este indicată în STAS 12918/3–91,

mărimea curelei dinĠate este identificată printr-un număr ce reprezintă
simbolul lungimii liniei de divizare, o literă sau grup de litere care
reprezinta pasul standard úi un simbol pentru lăĠimea curelei.
Exemplu de notare a unei curele dinĠate cu lungimea liniei de
divizare de 1066,8 mm, pasul de 9,525 mm úi lăĠimea de 2,7 mm:
Curea 420 L 050 – STAS 12918/3 – 91.

2.4. Calculul de proiectare al transmisiei prin curea dinĠată

Parametrii care influenĠează durabilitatea curelei dinĠate sunt:

– caracteristicile geometrice ale danturii curelei úi roĠilor de curea,
– rezistenĠa cauciucului úi fixarea acestuia în carcasa exterioară de
protecĠie,
– sarcina maximă transmisă de curea,
– variaĠia ciclică a eforturilor unitare.
Din aceste considerente, calculul de proiectare al transmisiilor prin
curea dinĠată diferă în funcĠie de firma producătoare, fiind indicată în
15
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

cataloage. În general recomandările de calcul Ġin seama de principalele

criterii de deteriorare a dinĠilor curelei, solicitaĠi la oboseală datorită
uzării flancurilor în contact cu dinĠii roĠilor de curea (condiĠie pentru
calculul de dimensionare), precum úi la forfecare úi strivire (condiĠii de
verificare).

2.4.1. Calculul de dimensionare a transmisiei prin curea dinĠată

Dimensionarea transmisiei prin curea dinĠată urmăreúte

determinarea parametrilor geometrici ai curelei úi roĠilor de curea.

x puterea utilă de transmis (la arborele conducător) P;

Datele iniĠiale de proiectare :

x turaĠia roĠii dinĠate mici ni;

x raportul de transmitere i ;
x condiĠiile de funcĠionare: tipul maúinii de acĠionare úi a celei
antrenate, regimul de lucru (numărul de ore de funcĠionare pe zi,
dinamicitatea sarcinii exterioare), modul de realizare a pretensionarii
curelei dinĠate.
Algoritmul de calcul pentru dimensionarea transmisiei prin curea
dinĠată se desfăúoară similar pentru cele două tipuri principale de
secĠiuni transversale ale curelei (cu profil trapezoidal úi profil în arc de
cerc) úi cuprinde următoarele etape:
1) Puterea de calcul se determină cu relaĠia:
Pc C˜ P (2.1)
în care: C este coeficientul global de corecĠie care ia în considerare
condiĠiile reale de funcĠionare úi se determină ca suma de coeficienĠi
parĠiali prin:
C = C1 + C2 + C3 + C4 (2.2)
unde: C1 caracterizează tipul maúinii de antrenare úi a maúinii antrenate
(valoarea se alege din tabelul 2.2); C2 depinde de tipul transmisiei (are
valori diferite de zero numai pentru transmisii multiplicatoare úi este dat
în tabelul 2.3); C3 coeficient de exploatare, funcĠie de timpul de lucru pe
zi (se alege din tabelul 2.4); C4 coeficientul sistemului de întindere a
curelei (din tabelul 2.5).

16
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată
Tabelul 2.2 Factorul de încărcare C1
Motoare de c.a. Motoare de c.a. Motoare de c.a.
Ma‫܈‬ina de antrenare ‫܈‬i trifazate cu momente ‫܈‬i trifazate cu ‫܈‬i trifazate cu
(ac‫܊‬ionare) de pornire mici < 1.5x momente de momente de
Mnom; motoare de c.c. pornire medii pornire mari
cu excita‫܊‬ie deriva‫܊‬ie; 1.5…2 x Mnom > 2.5 x Mnom
Ma‫܈‬ina antrenată motoare cu ardere motoare cu motoare cu ardere
(de lucru) internă cu 8 ‫܈‬i mai ardere internă internă cu 4
mul‫܊‬i cilindri cu 6 cilindri cilindri/mai pu‫܊‬in
Ma‫܈‬ini de scris ‫܈‬i calculat.
Fotocopiatoare,
teleimprimatoare,
ma‫܈‬ini de organizare, 1,1 1,2 1,3
calculatoare, proiectoare de
film ‫܈‬i camere video; ma‫܈‬ini
u‫܈‬oare de uz casnic, tahometre
Agitatoare mecanice, calandre
‫܈‬i utilaje pentru fabricarea
hârtiei, ma‫܈‬ini de cules, scris
‫܈‬i făl‫܊‬uit, pompe centrifuge ‫܈‬i
1,2 1,4 1,6
compresoare.
Ventilatoare < 7,5 kW, ma‫܈‬ini
de prelucrat lemnul, instala‫܊‬ii
de filtrat.
Agitatoare mecanice ‫܈‬i
instala‫܊‬ii de amestecare pentru
medii semifluide,
Ma‫܈‬ini-unelte: rectificat,
strunjit, găurit ‫܈‬i frezat,
‫܈‬tan‫܊‬e, ma‫܈‬ini de gofrat, 1,3 1,5 1,7
prese, ma‫܈‬ini textile, ma‫܈‬ini
de spălat, ventilatoare
>7,5kW; generatoare ‫܈‬i
ma‫܈‬ini de excita‫܊‬ie, prese
rotative, sită vibratoare.
Elevatoare, transportoare
elicoidale, centrifuge, ma‫܈‬ini
de fabricare a hârtiei:
mecanisme de măcinat,
1,5 1,7 1,8
pompe, ma‫܈‬ini de tocat,
pompe cu piston ‫܈‬i
compresoare, suflante,
ventilatoare cu putere ridicată.
Concasoare, laminoare, mori
cu ciocane, ma‫܈‬ini de format
cărămida, ma‫܈‬ini de prelucrat
1,6 1,8 1,9
cauciuc, compresoare ‫܈‬i
pompe cu puteri mari,
ascensoare.

17
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

Tabelul 2.3 Factorul raportului de Tabelul 2.4 Factorul regimului de

transmitere funcаionare
Raportul de transmitere Durata de funcĠionare C3
C2
iSTCD n1 / n2 FuncĠionare ocazională
– 0,2
(intermitentă) < 8 ore
> 1,00 0
Zilnic între 8 – 16 ore 0,1
1,00 - 0,80 0
0,81 - 0,58 0,1 Zilnic peste 16 ore 0,2

0,57 - 0,41 0,2

0,40 - 0,29 0,3
< 0,29 0,4 Tabelul 2.6 Factorul
numărului de dinаi
Tabelul 2.5 Factorul sistemului de aflaаi în angrenare
întindere z0
t 6
c0
Sistemul de întindere 1,0
C4
a curelei 5 0,8
Cu rolă 0,2 4 0,6
Cu glisieră 0 3 0,4

2) Alegerea tipului de curea dinĠată (simbolul curelei) se face din

nomogramele din figura 2.24 pentru curele dinĠate cu profil trapezoidal,
în funcĠie de puterea de calcul úi turaĠia roĠii mici.
3) Stabilirea pasului p al danturii curelei din tabelul 2.1, funcĠie de
tipul curelei dinĠate ales anterior.
Elementele geometrice ale transmisiei prin curea dinĠată sunt
reprezentate în figura 2.25.
4) Determinarea modulului danturii curelei se face cu relaĠia:

S
p
m (2.3)

5) Stabilirea numerelor de dinĠi pentru roĠile de curea:

‫܊‬

z1 – pentru roata mică se face din condiĠia asigurării durabilităĠii curelei

în funcĠionare din tabelul 2.7, funcĠie de tipul curelei dinĠate úi
numerele de dinĠi recomandate zmin úi zmax;
z2 – pentru roata mare se calculează în funcĠie de raportul de transmitere:
z2 i ˜ z1 (2.4)
18
Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Fig. 2.24 Diagrama pentru alegerea tipului de curea dinĠată

Fig. 2.25 Geometria transmisiei prin curea dinĠată

19
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice
Tabelul 2.7 Valori minime pentru curele dinĠate trapeziodale clasice
Seria z1 minim zmaxim Dp1 minim i minim
MXL 10 25 6,48 –
XL 10 30 16,17 7,20
L 12 48 36,38 8,40
H 16 48 64,68 8,57
XH 20 40 155.64 6,67
XXH 22 40 222,34 5,00

6) Diametrele primitive ale roĠilor de curea se determină în funcĠie

de modulul danturii úi numerele de dinĠi:
D p1( 2) m ˜ z1( 2) (2.5)
7) DistanĠa dintre axe preliminară se alege între două limite

   
stabilite de normele de calcul:

0.5 ˜ D p1  D p 2 d A p d 2 ˜ D p1  D p 2 (2.6)
8) Unghiul dintre ramurile curelei:
D p 2  D p1
J 2 ˜ arcsin
2 ˜ Ap
(2.7)

9) Unghiurile de înfăúurare ale curelei pe roĠi sunt date de relaĠiile:

E1( 2 ) 180 0 # J (2.8)

  ˜ E ˜ D 
10) Lungimea primitivă a curelei se calculează cu relaĠia:

p1  E 2 ˜ D p 2
E1
Lp 2 ˜ Ap ˜ sin 2 360
S
1 (2.9)

iar valoarea rezultată se rotunjeúte la o valoare standardizată L (multiplu

al pasului) care reprezintă:
11) Numărul de dinĠi ai curelei:
zc L/ p (2.10)
12) DistanĠa dintre axe se recalculează, pentru respectarea lungimii
standardizate a curelei dinĠate, cu relaĠia:

20
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

L
S

˜ E1˜D p1  E 2 ˜D p 2 
E
2˜sin §¨ 1 ·
A 360
(2.11)
© 2 ¹̧

13) Numărul de dinĠi aflaĠi în angrenare între curea úi roata mică:

E1
z0 z1 ˜ (2.12)
360
este recomandat să aibă valori între 6 úi 15.

14) LăĠimea teoretică a curelei dinĠate se determină cu relaĠia:

10 ˜
Pc
C 0 ˜ P0
bt (2.13)

unde: C0 – factorul de corecĠie al numărului de dinĠi z0 aflaĠi în angrenare

(din tabelul 2.6); P0 – puterea unitară a curelei (puterea transmisă de o
curea cu laĠimea de 10 mm) indicate, pentru fiecare tip constructiv de
curea dinĠată cu profil trapezoidal (tabelele din Anexa 6 din Îndrumarul
de proiect), în funcĠie de numărul de dinĠi úi turaĠia roĠii mici.
15) LăĠimea curelei dinĠate:
b C 5 ˜ bt (2.14)
în care: C5 – factorul de lăĠime (se alege funcĠie de lăĠimea teoretică a
curelei din tabelul 2.8), lăĠimea curelei dinĠate fiind standardizată pentru
fiecare tipodimensiune în STAS 12918 – 91.
16) Parametrii geometrici ai curelei se pot determina cu relaĠiile:
h 0 .6 ˜ m ; Sz min m; a m 1 (2.15)
unghiul D se alege din tabelul 2.1.

Tabelul 2.8 LăĠimea teoretică, coeficientul de lăĠime úi lăĠimea curelelor dinĠate

bt 2,54 3,0 4,0 4,32 5,0 6,04 7,0 7,67 8,0
c5 1,18 1,16 1,12 1,11 1,09 1.06 1,04 1,03 1,03
b 3 4,8 6,4 7,9

21
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice
Tabelul 2.8 (continuare)
bt 9,0 9,41 13,09 20,99 28,86 40,0 45,9 50,0 60,0
c5 1,01 1,01 0,97 0,91 0,88 0,84 0,83 0,82 0,8
b 9,5 12,7 19,1 25,4 38,1

Tabelul 2.8 (continuare)

bt 63,5 70,0 80,0 90,0 101,6 120,0 141,1 160,0 181,4
c5 0,8 0,79 0,77 0,76 0,75 0,74 0,72 0,71 0,7
b 50,8 76,2 101,6 127,0

Elementele de cinematică pentru transmisia prin curea dinĠată

cuprind următoarele mărimi de calcul:
17) Viteza periferică a curelei se determină funcĠie de turaĠia úi
diametrul primitiv ale uneia dintre roĠi (ex. roata mică)
S ˜ D p1 ˜ n1
60 ˜ 1000
v (2.16)

18) FrecvenĠa încovoierilor curelei dinĠate este dată de:

f x ˜ v ˜ 10 3 / L p (2.17)
în care: x reprezintă numărul de roĠi care formează transmisia.
19) ForĠa periferică utilă transmisă de curea se determină útiind
puterea de calcul úi viteza curelei:
Fu 10 3 ˜ Pc / v (2.18)
20) ForĠa de pretensionare (întindere) a curelei este mai mică decât
la curelele late sau trapezoidale úi este recomandată la viteze sub 20 m/s
pentru obĠinerea unei lungimi geometrice constante:
F0 0,5 ˜ Fu (2.19)
21) ForĠa de apăsare care încarcă arborii úi reazemele transmisiei
prin curea dinĠată este dată de relaĠia:
Fa 0.5 ˜ Fu (2.20)

22
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Geometria roĠilor de curea dinĠată este reprezentată în figura 2.26,

iar stabilirea dimensiunilor nominale ale roĠilor de curea se realizează
prin calcul utilizând următoarele relaĠii:
Dp m˜ z de m ˜ ( z  x) h y1 ˜ m

y2 ˜ m K1 ˜ m K2 ˜ m
(2.21)
l0 r1 r2
iar coeficienĠii de calcul sunt indicaĠi în tabelul 2.9 pentru fiecare tip de
curea dinĠată cu profilul dinĠilor trapezoidal.

a) b)
Fig. 2.26 Elementele geometrice ale roĠii de curea dinĠată

Tabelul 2.9 CoeficienĠi pentru dimensionarea roĠilor de curea dinĠată

D0
Modulul
Tip curea x y1 y2 K1 K2
m
XL 1.617 0.314 0.785 0.847 0.235 0.235 50
L 3.032 0.250 0.626 1.071 0.168 0.168 40
H 4.042 0.314 0.564 1.095 0.252 0.252 40
XH 7.074 0.394 0.897 1.122 0.222 0.168 40
XXH 10.106 0.301 0.942 1.198 0.225 0.150 40

ExecuĠia roĠilor de curea se realizează din următoarele categorii de

materiale:
– fontă (Fc 200) - pentru viteze sub 30 m/s;
– oĠeluri (OL 37; OL 50), aliaje neferoase (AlMgPbCu) pentru viteze mai
mari.

23
 Calculul úi construcĠia sistemelor mecatronice

La prelucrarea de serie se utilizează roĠi de curea turnate sub

presiune, iar dantura roĠilor de curea se obĠine prin frezare, copiere sau
rostogolire cu scule profilate după forma golului dintre dinĠi.
Frecvent se utilizează úi materiale termoplastice (poliamidă)
cureaua fiind obĠinută prin injecĠie dinĠii rămânând iniĠial neprelucraĠi.

2.4.2. Calculul de verificare a transmisiei prin curea dinĠată

Verificarea transmisiei prin curea dinĠată se efectuează după

determinarea parametrilor geometrici ai curelei úi constă în calculul
tensiunilor efective pentru cele două solicitări specifice la care este
supusă: forfecarea úi strivirea dinĠilor.
1) Verificarea la forfecare constă în determinarea tensiunilor de
forfecare ce apar în materialul dinĠilor curelei late dinĠate úi compararea
cu tensiunile admisibile de forfecare cu respectarea condiĠiei:
W f d W af (2.22)
Tensiunea efectivă de forfecare a dintelui curelei este dată de:
F ˜C˜CN
Wf 0 .38 ˜ u
z0 ˜Sz ˜b
(2.23)

în care: Sz – dimensiunea de forfecare a dintelui; CN – coeficient de

durabilitate determinat cu relaĠia:
CN M ˜ 6 Nc (2.24)
cu: N C – numărul de cicluri constante la care sunt solicitaĠi dinĠii

60 ˜  z1 / z c  ˜ Dh ˜ n1
curelei pe durata de funcĠionare Dh a transmisiei la turaĠia n1:
NC (2.25)
M – coeficient global de corecĠie calculat în funcĠie de coeficienĠii

M Mt ˜ Ml ˜ M r
parĠiali:
(2.26)
unde: M t – coeficient de temperatură (micúorarea caracteristicilor de
rezistenĠa a curelei dinĠate cu temperatura):

24
 Calculul úi construcĠia sistemelor de transmitere prin curea dinĠată

Mt 6
n1 / 10 3 t 1 (2.27)
M l – coeficient de lucru funcĠie de numărul de ore de funcĠionare
pe zi: 1,07 (16 ore) … 1,15 (24 ore);
M r – coeficientul numărului de role de tensionare: 1,1 (1 rolă) …
1,25 (2 role);

rupere a cauciucului dinĠilor Rm | 8 MPa:

RezistenĠa admisibilă la forfecare este dată funcĠie de rezistenĠa de

W af 0.8 ˜ Rm (2.28)
2) Verificarea la strivire
Eforturile unitare la strivire care acĠionează asupra dinĠilor curelei
se calculează similar cu cele de forfecare:
Fu ˜ C ˜ C N
Vs 0.38 ˜ d V as
z e1 ˜ ht ˜ b
(2.29)

unde: V as – rezistenĠa admisibilă la strivire se determină în funcĠie de

rezistenĠa de rupere a înveliúului protector din poliamida al dinĠilor
Rm' | 13 MPa, cu relaĠia:

V as 0.75 ˜ Rm' (2.30)

25