Sunteți pe pagina 1din 18

GEOMETRICAL PRODUCT

SPECIFICATIONS
- GPS -
Capitolul I Introducere
1.1. Dezvoltarea metrologiei dimensionale
1.2. Locul şi importanţa măsurărilor şi a controlului în
asigurarea calităţii
Capitolul II Realizarea dimensiunilor, a formei şi a
suprafeţelor
Capitolul III Toleranţe şi ajustaje
3.1. Dimensiuni
3.2. Toleranţe
3.3. Abateri
3.4. Ajustaje
3.5. Interschimbabilitatea în construcţia de maşini

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 1/18


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
TEHNICI DE MASURARE SI
CONTROL DIMENSIONAL
Capitolul IV Sistemul ISO de toleranţe
4.1. Scurt istoric
4.2. Factorul de toleranţă
4.3. Abateri fundamentale
4.4. Notarea dimensiunilor tolerate
4.5. Clase de toleranţe recomandate
4.6. Sisteme de ajustaje
4.7. Alegerea sistemului de ajustaj
4.8. Proiectarea ajustajelor
4.9. Ajustaje recomandate

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 2


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
TEHNICI DE MASURARE SI
CONTROL DIMENSIONAL
Capitolul V Toleranţe geometrice
5.1. Precizia prelucrării suprafeţelor
5.2. Toleranţele formei suprafeţei
5.2.1. Tolerarea rectilinităţii
5.2.2. Tolerarea planităţii suprafeţei
5.2.3. Tolerarea circularităţii
5.2.4. Tolerarea cilindricităţii
5.2.5. Tolerarea formei date a profilului
5.2.6. Tolerarea formei date a suprafeţei
5.3. Toleranţele orientării
5.3.1. Baze de referinţă
5.3.2. Tolerarea paralelismului
5.3.3. Tolerarea perpendicularităţii
5.3.4. Tolerarea înclinării
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 3
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
TEHNICI DE MASURARE SI
CONTROL DIMENSIONAL
5.4. Toleranţele poziţiei
5.4.1. Tolerarea poziţiei nominale
5.4.2. Tolerarea concentricităţii şi a coaxialităţi
5.4.3. Tolerarea simetriei
5.5. Toleranţele bătăii
5.5.1. Tolerarea bătăii radiale
5.5.2. Tolerarea bătăii frontale
5.5.3. Tolerarea bătăii circulare după o direcţie înclinată
5.5.4. Tolerarea bătăii totale

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 4


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
TEHNICI DE MASURARE SI
CONTROL DIMENSIONAL
5.6. Notarea pe desene a toleranţelor geometrice
5.7. Limita maximă şi minimă materială
5.7.1. Condiţia maximului de material
5.7.2. Limita materială maximă virtuală
5.7.3. Condiţia minimului de material
5.8. Influenţa preciziei formei suprafeţelor asupra ajustajelor
Capitolul VI Rugozitatea suprafeţelor
6.1. Noţiuni generale. Terminologie
6.2. Aspecte privind importanţa alegerii rugozităţii optime
6.3. Indicarea pe desene a rugozităţii suprafeţelor

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 5


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
TEHNICI DE MASURARE SI
CONTROL DIMENSIONAL
Capitolul VII Erori de măsurare. Incertitudinea măsurării
7.1. Noţiuni generale
7.2. Sursele erorilor de măsurare
7.3. Incertitudinea de măsurare
7.4. Concluzii
Capitolul VIII Mijloace moderne de măsurare utilizate la
inspecţia abaterilor geometrice
8.1. Introducere
8.2. Măsurarea dimensiunilor liniare
8.2.1. Şublere
8.2.2. Micrometre
8.2.3. Instrumente comparatoare

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 6


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
TEHNICI DE MASURARE SI
CONTROL DIMENSIONAL
8.3. Măsurarea unghiurilor
8.4. Măsurarea abaterilor geometrice
8.5. Măsurarea rugozităţii suprafeţelor
8.6. Măsurări în coordonate
8.6.1. Introducere
8.6.2. Maşinile de măsurare în coordonate
8.7. Scanarea suprafeţelor

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 7


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Dezvoltarea explozivă a microelectronicii şi informaticii,
realizarea sistemelor flexibile de fabricaţie, implementarea unor
tehnologii noi, de vârf, a permis realizarea unor produse tot mai
complexe, realizate prin procese tehnologice greu de ţinut sub
control prin metodele tradiţionale. Astfel s-a impus o nouă
abordare a sistemelor de producţie punându-se la punct
sistemele integrate de producţie cu ajutorul calculatorului –
Computer Integrated Manufactury – CIM, în cadrul cărora un
subsistem important îl reprezintă cel al calităţii asistate de
calculator – Computer Aided Quality – CAQ.
În cadrul sistemului QM (Quality Management) tehnica
măsurării este o parte componentă indisolubil legată de procesul
de obţinere a produsului finit. Progresul tehnicilor de măsurare
trebuie să ţină pasul cu dezvoltarea tehnicilor de prelucrare,
având în vedere că procesul de măsurare, adică de estimare a
calităţii execuţiei, este faza finală în realizarea produsului finit
care îşi pune decisiv amprenta asupra modului în care s-a
desfăşurat prelucrarea.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 8
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Oricât de precis am reuşi să prelucrăm un produs, dacă
nu ştim să-l măsurăm cel puţin la fel de precis, investiţia făcută în
prelucrare este inutilă, produsul fiind estimat şi apreciat la nivelul
controlului tehnic.

Evoluția metrologiei și a preciziei de fabricație


Prof.dr.ing. Liviu Crişan 9
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Prima etapa în realizarea unei piese este proiectarea acesteia.
Această operaţie constă nu numai în desenarea formei piesei, dar şi
în stabilirea şi indicarea tuturor restricţiilor dimensionale, ale formei şi
suprafeţelor ce alcătuiesc piesa dorită. Atunci când se proiectează o
piesă, aceasta este imaginată ca având o formă ideală, fiind
compusă de cele mai multe ori din suprafeţe geometrice elementare
(cilindru, paralelipiped, sferă etc.), deci atât dimensiunile, cât şi
forma sunt considerate
perfecte, fără erori
faţă de acestea,
iar suprafeţele sunt fine.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 10


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Geometria unei piese, sau a unui ansamblu, poate să fie descrisă
printr-un set de specificaţii care este cunoscut sub denumirea de
”Specificţii geometrice ale produsului” (SGP) (”Geometrical Product
Specifications” (GPS)) acoperind cerinţele de mărime şi dimensiune,
toleranţele geometrice şi proprietăţile geometrice ale suprafeţelor

SGP

Toleranţe dimensionale Toleranţe geometrice Toleranţe ale suprafeţei


parametri de textură

De formă
Toleranţe Toleranţe Duritate
de mărime dimensionale,
de pas, De orientare
distanţe etc. Ondulaţie
Liniare De poziţie
(cazuri
Unghiulare speciale)
Bătaie circulară

Fig. 2.1. „Specificaţii geometrice ale produsului” - concepte generale

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 11


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 ISO – International Standardizing Organization – Institutul
Internaţional pentru Standardizare, prin Comitetul Tehnic ISO/TC 213
Dimensional and Geometrical Product Specification and Verification,
înfiinţat în anul 1996, este interesat în dezvoltarea conceptelor SGP.
ISO/TC 213 poate fi accesat pe pagina web la adresa
http://www.ds.dk/isotc213, unde în funcţie de drepturile de acces pot fi
găsite informaţii cu privire la activitatea acestui comitet tehnic. În
paralel cu acest comitet tehnic s-a înfiinţat şi un alt comitet tehnic în
cadrul organizaţiei europene CEN/TC 290. Printr-o convenţie încheiată
la Viena s-a stabilit că toate proiectele dezvoltate de ISO se vor
dezvolta în paralel şi de comitetul european iar documentele finale vor
fi practic adoptate de comun acord, deci vor fi similare.
 Institutele de standardizare din ţările membre ISO sunt invitate de
două ori pe an să participe la reuniunile organizate de ISO în cadrul
comitetelor tehnice. Unele ţări se mulţumesc însă să preia standardele
elaborate de comitetele tehnice în forma finală şi să le traducă în limba
naţională, acestea căpătând apoi statutul de standard naţional. Din
păcate, de multe ori traducerile suferă datorită faptului că nu exprimă
sensul dorit de standardul original. Adoptarea expresiilor tehnice noi,
care nu pot fi traduse decât în cazul înţelegerii depline a înţelesului lor
tehnic, poate duce la confuzii propagate apoi la nivel naţional.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 12
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Rolul unui sistem SGP este acela de a "traduce" diferitele
cerinţe tehnice sau tehnologice în "limbaj geometric". Înainte
de înfiinţarea comitetului tehnic ISO/TC 213, un alt grup din
cadrul ISO, Joint Harmonization Group ISO/TC 3-10 – 57/JHG
a prezentat un raport propunând o clasificare a sistemului de
standarde SPG (GPS), acesta fiind intitulat Masterplan. În
cadrul acestei propuneri documentele sistemului SGP (GPS)
au fost împărţite în patru grupe (fig. 2.2):

Standarde globale GPS

Standarde Matricea generală GPS


fundamentale Standarde generale GPS
GPS
Standarde complementare GPS

Fig.2.2. Structura Masterplan GPS


Prof.dr.ing. Liviu Crişan 13
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Standardele de baza (fundamentale) GPS- conţin regulile de bază şi
procedura de stabilire a dimensiunilor şi de tolerare a acestora.
Reprezentarea, simbolizarea şi prescurtările din desenele tehnice,
respectiv documentaţia tehnică a produselor fac ca acestea să fie
înţelese internaţional.
 Standardele globale GPS – conţin standarde de bază, fundamentale,
cum ar fi ISO 1 – stabilirea temperaturii de referinţă, sau ISO 14660-1
care stabileşte noţiunile şi definiţiile specificaţiilor geometrice.
 Standardele generale GPS – sunt aranjate într-o matrice (tab. 2.1.a),
fiecare linie conţinând lanţuri de standarde iar fiecare coloană conţine
specificaţii ale caracteristicilor geometrice.
 Standardele generale GPS formează partea principală a standardelor
GPS; ele conţin reguli pentru introducerea în desene, pentru definiţiile şi
procedeele de verificare ale diferitelor tipuri de proprietăţi geometrice.
 Standarde complementare GPS – au fost propuse de diferite comitete
tehnice şi nu numai de ISO/TC 213, acestea referindu-se la reguli de
desenare, principii de verificare a diferitelor categorii de elemente
geometrice, a unor organe de maşini (filete, roţi dinţate etc.) etc.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 14


2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Tabelul 2.1.a. Standarde în modelul matriceal GPS
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 15
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Tabelul 2.1.b. Matricea generală GPS
Numărul celulei
1 2 3 4 5 6
Caracteristica geometrică a elementului
1 Dimensiune
2 Distanţă
3 Rază
4 Unghi
5 Linie ce nu depinde de referinţă
6 Linie ce depinde de referinţă
7 Suprafaţă ce nu depinde de referinţă
8 Suprafaţă ce depinde de referinţă
9 Orientare
10 Poziţie
11 Bătaie circulară
12 Bătaie totală
13 Referinţe
14 Profilul rugozităţii
15 Profilul ondulaţiei
16 Profil iniţial
17 Imperfecţiuni ale suprafeţei
18 Muchii
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 16
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Tabelul 2.2. Matricea GPS (prima linie)

1 2 3 4 5 6

ISO 129  ISO 286-1  ISO 286-1  ISO 14253-1  ISO 463  ISO 3650 

ISO 286-1  ISO 286-2  ISO 8015  ISO 9121  ISO 14253-1 

  ISO 14660-2  ISO 9493 

ISO 10360-1 

ISO 10360-2 

ISO 13225 

ISO 13385

ISO 14253-1 

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 17


UNIVE 2019/2020
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Masterplan-ul are la bază patru reguli deosebit de importante
care constituie obligaţii ce revin standardelor elaborate:
1. Regula neambiguităţii - fiecare cerinţă GPS indicată în desen trebuie
îndeplinită în mod independent, în afara cazului în care în desen
sunt date indicaţii speciale.
2. Lipsa contradictiilor - fiecare serie de standarde trebuie să conţină
definiţiile şi regulile necesare, astfel încât să nu apară contradicţii în
comparaţia indicaţiei din desen (valoarea „trebuie”) şi valoarea
corespunzătoare a piesei (valoarea „este”), astfel încât fiecare
mărime să fie măsurabilă în mod echivoc.
3. Regula totalităţii – standardele vor asigura posibilitatea de a indica
pe desen toate caracteristicile cerute.
4. Regula complementarităţii – seriile de standarde trebuie să se
completeze reciproc; prin aceasta se asigură că nu vor exista
suprapuneri între diferitele cerinţe.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 18
2019/2020
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A