Cap.

1 MAŞINI DE MĂSURAT ÎN COORDONATE (MMC)

1.1 Măsurarea tridimensională

Măsurarea tridimensională reprezintă astăzi o tehnică aproape indispensabilă pentru
asigurarea calităţii pieselor şi deci a competitivităţii firmelor pe piaţă. Practic este imposibil de
imaginat prezenţa unor produse pe piaţă care să nu aibă o certificare de conformitate ce poate fi
obţinută în prezent doar prin măsurarea pe echipamente de măsurat tridimensional a diferitelor
piese. Măsurarea în trei dimensiuni a tuturor lungimilor şi a valorilor care pot fi derivate din
lungimi reprezintă caracteristica principală a tehnologiei de măsurare tridimensională.
Implementarea tehnologiei de măsurare tridimensională se datorează următoarelor cerinţe:
 măsurarea conform cerinţelor din domeniile de fabricaţie;
 includerea datelor CAD;
 universalitate, flexibilitate şi automatizare;
 măsurarea dimensiunii, a formei şi a poziţiei pe o singură maşină;
 obţinerea unor precizii de măsurare şi a unei reproductibilităţi ridicate indiferent de
condiţiile mediului ambiant;
 asigurarea rapidă a rezultatelor;
 reprezentarea grafică a rezultatelor.
Atributele esenţiale în descrierea sistemelor de măsurare tridimensională sunt: precizia
sistemului, timpul de măsurare, structurarea datelor, respectiv costurile, aspect care nu poate fi
neglijat.
O atenţie deosebită în cadrul operaţiilor de achiziţie a informaţiilor îi este acordată
capacităţii-capabilităţii de măsurare a sistemelor utilizate. Deciziile bazate pe analiza situaţiilor
şi informaţiilor obţinute joacă un rol decisiv în elaborarea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii.
Pentru aceasta se poate utiliza cu succes diagrama cauză-efect prezentată în fig.1.1.

OPERATOR PIESĂ METODĂ

Calificare Rugozitate
Strategia de măsurare
Abilitate Formă
Eficienţă Procedura de măsurare
Dimensiuni

Senzori
Poluare Umiditate Soft de măsurare
MĂSURARE 3D Vibraţii REZULTATE MĂSURARE
Procesarea datelor şi sistemul de comandă

TemperaturăArhitectură construcţie

MEDIU ECHIPAMENT DE MĂSURARE

Fig.1.1 Diagrama cauză-efect la măsurarea tridimensională

1
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
 Un proces de achiziţie, oricare ar fi sistemul de măsurare utilizat, parcurge paşii
prezentaţi în fig.1.2, de la piesa de măsurat până la obţinerea informaţiilor legate de aceasta.
Datorită preciziei de măsurare, cele mai răspândite sisteme sunt cele tactile, care implică un
contact între elementul de palpare şi piesă. Sistemele optice sunt utilizate în cazul unor piese
bidimensionale (plăci cu circuite, folii, măşti, etc.), respectiv componente din material cu
rigiditate redusă (cauciuc, unele materiale plastice, textile, etc.). Metodele noi au apărut datorită
necesităţii achiziţionării unui număr sporit de puncte într-un interval scurt de timp, ceea ce a
condus la apariţia şi dezvoltarea sistemelor de scanare. Acestea pot rezolva probleme ce apar la
achiziţia datelor obţinute în urma măsurării suprafeţelor interioare, a suprafeţelor cuprinse în
interiorul altor suprafeţe.

Sisteme tactile Sisteme optice

MMC

Pregătire măsurare Fixare piesă Măsurare Informaţii (x,y,z,n,...)

Piesă

Sisteme de proiecţie în dungi (procedeu Moiré) Sisteme de captare a geomet

Sisteme noi Sisteme LASER Sisteme de tomografiere

Fig.1.2 Sisteme de măsurare tridimensională

Maşinile de măsurat în coordonate (MMC), considerate ca unul din cele mai moderne
mijloace de control, sunt caracterizate prin productivitate mare şi precizie ridicată a controlului,
uşurând în acelaşi timp efortul depus de operator. Cu aceste maşini de măsurat se pot controla
piese diferite, de la forme prismatice la cele de rotaţie, de la piese simetrice la piese cu suprafeţe
cu forme oarecare. Astăzi 80% din problemele de control sau expertiză a pieselor sunt tratate
utilizând asemenea maşini.
Maşinile de măsurat în coordonate operează (ca şi maşinile unelte cu comandă numerică)
cu date numerice în coordonate rectangulare (sau polare). Sistemul de palpare realizează
“palparea” tactilă sau optică a suprafeţelor piesei, iar datele numerice furnizate de maşină arată
dacă piesa respectă sau nu condiţiile prescrise în desen. Capabilitatea maşinilor este sporită prin
posibilitatea utilizării diferitelor tipuri de capete de măsurare, senzori şi palpatoare care permit
accesul la toate elementele geometrice ale piesei supusă controlului. Graţie utilizării materialelor
uşoare (ceramice, compozite), maşinile de măsurat în coordonate dispun de performanţe
dinamice ridicate. Modelările din ce în ce mai fine a comportamentului maşinii la diferite
temperaturi permit luarea în calcul a gradienţilor termici, ceea ce conduce la o exigenţă din ce în
ce mai redusă legată de asigurarea unui anumit regim termic din sala de control unde sunt
amplasate.
În funcţie de configuraţia lor, hard şi soft, maşinile de măsurat în coordonate pot fi
utilizate la mai multe tipuri de aplicaţii:
 determinarea caracteristicilor geometrice ale unui obiect;
 digitizare suprafeţe;

2
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
  trasare (linii sau alte elemente geometrice 2D pe suprafaţa unei piese, de cele mai multe
ori vopsită, cu ajutorul unor dispozitive (auxiliare) de trasare montate în suportul de fixare
a capului de măsurare a maşinii);
 frezări uşoare (foarte rar, în general în ateliere de creaţie, în scopul reproducerii unor
modele la scară sau de a modifica modelul propriu-zis. Se pot freza doar materiale moi,
ex. argilă, polistiren.
Dintre cele patru aplicaţii posibile, primele două au ponderea cea mai mare, iar dintre acestea
două prima este cea mai răspândită.

1.2 Arhitectura maşinilor de măsurat în coordonate

Pe piaţă există o diversitate foarte mare de maşini de măsurat în coordonate, de forme şi

dimensiuni diferite. O clasificare a acestora se poate face după următoarele criterii:
 după modul de deplasare a elementelor mobile:
- maşini manuale;
- maşini motorizate,
- maşini CNC;
 după volumul de măsurare (XxYxZ):
- maşini mici;
- maşini mijlocii;
- maşini mari;
 după modul de lucru:
- contact cu piesa (sistem tactil);
- non contact (sistem optic, laser),
 după modul de achiziţie a punctelor:
- punct cu punct;
- continuu (scanare);
 după sistemul de referinţă:
- în coordonate carteziene;
- în coordonate polare (cu braţ articulat).
 după arhitectură (fig.1.3):
- cu portal mobil ;
- cu portal fix;
- cu punte în L;
- în consolă cu masă fixă;
- în consolă cu masă mobilă;
- tip coloană;
- pod rulant;
- cu braţ orizontal mobil;
- braţ orizontal şi masă mobilă;
- braţ orizontal;
- cu braţ articulat.

3
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
 MMC

Pinolă verticală Pinolă orizontală Braţ articulat

a b c h k

d e f i

g j

a) portal mobil; b) portal fix; c) cu punte în L; d) în consolă cu masă fixă; e) în consolă cu masă mobilă; f) coloană;
g) pod rulant; h) braţ orizontal mobil; i) braţ orizontal şi masă mobilă; j) braţ orizontal; k) cu braţ articulat.

Fig. 1.3 Arhitectura maşinilor de măsurat în coordonate

1.2.1 Construcţie cu portal mobil

Arhitectura cu portal mobil este cea mai utilizată de către constructorii de MMC. Acest
tip de arhitectură permite construirea de maşini cu un volum de măsurare de la 0.1dm 3 la
aproximativ 8m3, care pot fi cu acţionare manuală sau cu comandă numerică.
Maşina este constituită dintr-un batiu 1 (fig.1.4) pe care este montat portalul mobil 2 care
se deplasează în lungul ghidajelor de pe batiu (axa Y). Pe traversa 3, care face legătura între cei
doi montanţi 4 ai portalului, se deplasează sania 5 (axa X). Pinola 6, ghidată în sania 5, se

6
5 3
X 2
4
1
Z
Y

7
Fig.1.4 Construcţie cu portal mobil Fig.1.5 Exemplu model PRISMO 7 [ZEISS]

4
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
deplasează vertical (axa Z), pe partea frontală a acesteia fiind instalat sistemul de palpare 7.
Masa pe care se aşează obiectul de măsurat este solidară cu batiul, în unele cazuri rolul acesteia
putând fi preluat de către batiu (fig.1.5).
MMC cu portal mobil au cea mai largă răspândire în industria din lumea întreagă, fiind
foarte versatile şi adecvate multor aplicaţii, de la piese cu geometrie simplă, la piese cu
geometrie complexă sau cu forme oarecare. Succesul arhitecturii cu portal mobil este dat de o
serie de factori, cum ar fi:
 accesibilitatea piesei de măsurat;
 ergonomie;
 performanţe dinamice;
 performanţe metrologice;
 structură izostatică, care în general nu necesită fundaţii;
 costuri accesibile;
 volum de măsurare adecvat măsurării pieselor prismatice cu dimensiuni compatibile cu cele
realizate pe centrele de prelucrare obişnuite.

1.2.2 Construcţie cu portal fix şi masă mobilă

Arhitectura cu portal fix şi masă mobilă permite construcţia de maşini de precizie foarte
ridicată, foarte eficiente din punct de vedere metrologic. În acest caz portalul este fixat de batiul
maşinii iar masa realizează mişcarea în lungul batiului. Acest tip de construcţie permite
poziţionarea mecanismelor de transmitere a mişcării în corespondenţă cu centrul de greutate al
ansamblurilor care se deplasează în lungul axelor, minimizând astfel mişcările nedorite. Maşinile
cu portal fix se construiesc numai în varianta motorizată şi dispun de volume de măsurare care
pot depăşi uneori 3m3.
Maşina este constituită din batiul 1 (fig.1.6) pe care este montat portalul fix 2. Masa 3 se
deplasează orizontal (axa X) în lungul ghidajelor existente pe batiu. Pe traversa 4, care face
legătura între cei doi montanţi 5 ai portalului, se deplasează sania 6 (axa Y). Pinola 7, ghidată în
sania 6, se deplasează vertical (axa Z), pe partea frontală a acesteia fiind instalat sistemul de
palpare 8. Datorită faptului că portalul este fixat pe batiu, se crează un cadru închis ceea ce
conferă o rigiditate sporită a structurii mecanice. În acest caz se deplasează masa care este mult
mai uşor de ghidat şi de deplasat. Un exemplu de maşină cu portal fix şi masă mobilă este
prezentat în fig.1.7.

6 7
4 2

Y 3
5
Z 1

8
Fig.1.6 Construcţie cu portal fix Fig.1.7 Exemplu model PMM-C [LEITZ]

5
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
 Maşinile cu portal fix sunt la fel de versatile ca şi cele cu portal mobil fiind utilizate
pentru măsurarea pieselor cu geometrie simplă, cât şi a pieselor cu geometrii speciale cum ar fi
arborii cu came, arbori melcaţi, came spaţiale, roţi dinţate etc. Adesea numite maşini de
laborator, amplasate într-un mediu controlat şi echipate cu senzori sofisticaţi permit operaţii de
scanare continuă de precizie foarte ridicată.

1.2.3 Construcţie cu punte în L

Arhitectura cu punte în L realizează o combinaţie între portalul fix şi portalul mobil. Faţă
de construcţia cu portal mobil, în acest caz se deplasează doar puntea în L, care reprezintă o parte
din portalul clasic, ceea ce conduce la o reducere a masei în mişcare şi la creşterea rigidităţii.
Sistemul de palpare 1 (fig.1.8) este fixat de pinola 2 care se deplasează vertical (axa Z) în lungul
ghidajelor existente pe sania 3. Sania se deplasează orizontal (axa Y) şi se sprijină pe puntea 4
care se deplasează tot orizontal (după o direcţie perpendiculară - axa X). Puntea în L se sprijină
pe batiul 5 prin intermediul a două ghidaje. Primul ghidaj este amplasat la nivelul mesei iar
celălalt (6) este supraînălţat. Obiectul de măsurat se aşează pe masa solidarizată cu batiul
maşinii.
Un exemplu de maşină cu punte în L este prezentat în fig.1.9. Acest tip de maşini sunt
utilizate pentru măsurarea pieselor de dimensiuni mijlocii şi mari, fiind versatile şi adecvate
multor aplicaţii, de la piese cu geometrie simplă, la piese cu geometrie complexă sau cu forme
oarecare.

X 4
Y 3 6

2
Z 5

Fig.1.8 Construcţie cu punte în L Fig.1.9 Exemplu model Smarald [Johansson]

1.2.4 Construcţie tip pod rulant

Arhitectura tip pod rulant permite construcţia de maşini gigantice, a căror volum de
măsurare poate depăşi 100m3. La dimensiuni comparabile cu maşinile cu portal mobil, această
arhitectură permite reducerea semnificativă a maselor aflate în mişcare, cu efecte pozitive asupra
performanţelor dinamice.
Sistemul de palpare 1 este fixat de pinola 2, care se deplasează vertical (axa Z) în lungul
ghidajelor de pe sania 3 (fig.1.10). Sania 3 se deplasează orizontal (axa Y) şi se sprijină pe
traversa 4, care la rându-i se deplasează orizontal (axa X) şi se sprijină pe două ghidaje 5,
supraînălţate faţă de montanţii 6 şi fixate de o parte şi de alta a acestora. În unele cazuri

6
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
montanţii pot fi fixaţi direct pe masa maşinii (fig.1.11), iar în cazul maşinilor foarte mari
(fig.1.12) aceştia sunt fixaţi pe o fundaţie specială. Obiectul de măsurat se aşează pe masa
maşinii sau pe o masă specială (cazul maşinilor mari).

X 4
3
Y 5

2
Z
1
5

Fig.1.10 Construcţie tip pod rulant

Chiar dacă nu sunt la fel de răspândite ca şi maşinile cu portal mobil, maşinile tip pod
rulant sunt singurele capabile să asigure măsurători de precizie ridicată la piese de dimensiuni
foarte mari cum ar fi: roţi dinţate cu diametrul de până la 3,5 m, arbori de motoare diesel cu
lungime până la 6 m, piese mari din compunerea maşinilor-unelte, structuri aerospaţiale
sofisticate, etc.

Fig.1.11 Exemplu PMM F [LEITZ] Fig.1.12 Exemplu model Alpha [Brown&Sharpe]

1.2.5 Construcţie cu braţ orizontal mobil

Arhitectura cu braţ orizontal mobil a fost dezvoltată pentru a permite accesul la

elementele geometrice aflate în interiorul unor piese (ex. caroserii auto), foarte dificil sau chiar
imposibil de măsurat cu pinola aflată în poziţie verticală. Plaja maşinilor cu braţ orizontal mobil
este destul de mare şi este constituită din maşini cu caracteristici foarte diferite. Acestea pot fi
grupate în două familii:

7
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
  maşini de atelier, în general manuale, utilizate pentru operaţii de măsurare sau de trasare.
Aceste maşini se întâlnesc frecvent în atelierele de creaţie sau în turnătorii.
 maşini motorizate, cu performanţe dinamice ridicate, dezvoltate în general pentru
măsurarea caroseriilor auto. Aceste maşini pot dispune de performanţe metrologice
ridicate la volume de măsurare ce pot depăşi 100m3.
Sistemul de palpare 1 este fixat pe partea frontală a pinolei 2 care se deplasează orizontal
(axa Y), sprijinindu-se în consolă în ghidajele existente pe sania 3 (fig.1.13). Sania se deplasează
după direcţie verticală (axa Z) în lungul montantului 4. Acesta din urmă se deplasează orizontal
(axa X), sprijinindu-se pe batiul 5 al maşinii. Obiectul de măsurat se aşează pe masă, solidarizată
sau nu cu batiul maşinii.

4
3
Y2
Z
1

5
X

Fig.1.13 Construcţie cu braţ orizontal mobil Fig.1.14 Exemplu model Prima [DEA]

Structura particulară a arhitecturii cu braţ orizontal mobil permite realizarea de maşini cu

un singur braţ mobil (fig.1.14) sau maşini multibraţ (fig.1.15), având braţele dispuse faţă în faţă
şi care interacţionează în sincronism funcţional şi metrologic, concepute pentru aplicaţii speciale,
cele mai multe în industria auto. Fiind cu dublă configuraţie, maşina multibraţ permite utilizarea
sa ca o singură maşină atunci când se măsoară piese de dimensiuni mari (caroserii auto), caz în
care ambele braţe sunt utilizate la măsurarea aceleiaşi piese, sau ca două maşini separate utilizate
la măsurarea unor piese de dimensiuni mici sau mijlocii, când fiecare braţ măsoară o piesă
diferită. Prin dispunerea faţă în faţă a două maşini monobraţ se poate crea un ansamblu de
maşini cu funcţionare independentă (fig.1.16) care permit măsurarea unor piese de dimensiuni

Fig.1.15 Exemplu model Fig.1.16 Exemplu model

TU/BP/Winner/Space [POLI] Globo Extra Space [POLI]

8
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
mari, din ambele părţi, fără a mai fi necesară rotirea acestora, sau măsurarea simultană a două
piese diferite.
În general, aceste maşini nu dispun de o precizie foarte ridicată datorită rigidităţii mai
reduse a pinolei odată cu creşterea cursei pe axa Y. Maşinile cu braţ orizontal mobil sunt folosite
pentru verificarea pieselor cu toleranţe mai mari sau a pieselor voluminoase (elemente de
caroserie auto, piese din industria aeronautică, piese mari din plastic, ansambluri sudate de
dimensiuni mari, etc.), respectiv pentru operaţii de trasaj. Un avantaj important al acestor maşini
îl constituie accesul foarte uşor spre elementele de verificat.

1.2.6 Construcţie tip coloană

Arhitectura tip coloană este singura arhitectură care permite funcţionarea independentă a
sistemului de palpare (axa Z) faţă de celelalte două mişcări. Maşina cu coloană este utilizată în
general la măsurarea pieselor de dimensiuni mici şi mijlocii.
Sistemul de palpare 1 este ataşat de pinola 2, care se deplasează vertical (axa Z),
sprijinindu-se pe coloana 3 în formă de C (gât de lebădă) a maşinii (fig.1.17). Masa mobilă este

2
3
1
Z
6
4
5
Y X

Fig.1.17 Construcţie tip coloană Fig.1.18 Exemplu Aster [FARO] Fig.1.19 Exemplu MS [MAHR]

constituită din două părţi: masa inferioară 4 aşezată pe batiul 5 care se deplasează pe o direcţie
orizontală (axa X) şi masa superioară 6 care se deplasează orizontal după o direcţie
perpendiculară pe prima (axa Y). Obiectul de măsurat se aşează pe masa 6. În fig.1.18 este
prezentat un exemplu de construcţie cu coloană iar fig.1.19 un exemplu de construcţie cu
coloană cu două sisteme de palpare: tactil şi optic.

1.2.7 Construcţie cu braţ articulat

Arhitectura cu braţ articulat (fig.1.20, fig.1.21) a cunoscut recent o răspândire destul de

largă. Această arhitectură se aseamănă cu cea a unui robot antropomorfic.
Maşina de măsurat cu braţ articulat dispunde de o flexibilitate foarte ridicată, permiţând
măsurarea unor piese în locuri greu accesibile, foarte dificil de măsurat (uneori chiar imposibil)
cu maşinile ˝convenţionale˝ prezentate mai sus. Sistemul este prevăzut în partea inferioară cu un
suport 1 care permite fixarea/defixarea rapidă a braţului 2 pe suprafeţe metalice, din granit, sau
pe un trepied. În cazul în care se doreşte deplasarea lui în jurul piesei, sau de la o piesă la alta,

9
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
braţul poate fi montat pe un cărucior sau pe trepied, care este prevăzut şi cu role, devenind astfel
un sistem de măsurare portabil. Sistemul poate fi realizat în varianta fixă sau portabilă, cu 6,
respectiv 8 axe de rotaţie, ultima fiind cea în care se montează sistemul de palpare 3. Volumul de
măsurare poate varia de la 1m la 3,7m, în funcţie de model.

2
3
1

Fig.1.20 Construcţie cu braţ articulat Fig.1.21 Exemplu model Platinum [FARO]

Maşina cu braţ articulat este foarte des folosită în industria de automobile pentru
măsurarea unor componente din interiorul sau exteriorul automobilelor (fig.1.22a), respectiv
poate fi folosită pentru măsurarea unor piese/ansambluri de dimensiuni mari datorită posibilităţii
de deplasare în jurul acestora (fig.1.22b) şi chiar de aşezare pe ele sau în interiorul lor
(fig.1.22c).

a) b) c)

Fig.1.22 Exemple de aplicaţii

10
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
1.3 Alegerea unei maşini de măsurat în coordonate

Procesul de control şi de asigurare a calităţii în fabricaţia modernă depinde din ce în ce

mai mult de performanţele maşinilor de măsurat în coordonate. Acestea înlocuiesc metodele
tradiţionale de inspecţie cu instrumente de măsură şi dispozitive de fixare, reducând astfel timpul
şi mâna de lucru necesară în operaţiile de control. În unele cazuri specifice instrumentele de
măsură, calibrele şi alte dispozitive sunt capabile să măsoare mai repede decât sistemele în
coordonate, dar cel mai adesea calitatea rezultatelor obţinute lasă mult de dorit. MMC permite
adaptarea rapidă la fiecare schimare doar prin modificarea programului de măsurare. MMC sunt
utilizate pentru măsurarea pieselor mici de precizie ridicată, a pieselor mari (ex. caroserii auto),
cât şi pentru calibrarea pieselor de referinţă şi a calelor etalon. MMC nu furnizează numai
capacitatea de a inspecta dimensiuni geometrice standard, ci şi piese speciale cum ar fi: arbori cu
came, roţi dinţate, arbori melcaţi, şuruburi, palete de turbine şi multe altele.
Când trebuie să alegem o MMC există multă incertitudine în a alege sistemul adecvat
aplicaţiei noastre deoarece suntem confruntaţi cu diferite întrebări. MMC sunt sisteme foarte
complexe care apelează la tehnologie de vârf şi oferă posibilităţi aproape infinite. Alegerea
MMC potrivite poate fi o decizie critică. Este sugerată concentrarea pe criterii de substanţă cum
ar fi spectrul pieselor ce urmează a fi măsurate, dimensiuni, toleranţe şi sarcinile de măsurare
date. Selecţia celei mai adecvate MMC poate porni de la următoarele criterii:
 arhitectură maşină;
 domeniu de măsurare;
 precizie;
 senzori;
 sistemul de comandă;
 programe de evaluare;
 filozofia de control.

1.4 Instalarea unei maşini de măsurat în coordonate

La instalarea unei MMC trebuie să se ţină cont de o serie de factori care pot influenţa
mărimile măsurate, cum ar fi: temperatura, umiditatea, praful şi vibraţiile. Este greu să vorbim
despre măsurători fără să vorbim despre condiţiile de mediu în care acestea sunt efectuate.

a) Localul

Sala în care se instalează o MMC trebuie să permită crearea unei ambianţe controlate
pentru principalii parametri care pot influenţa mărimile măsurate. Cazul ideal corespunde
absenţei sursei de căldură (soare, perete sau deschidere spre exterior) ca şi absenţa vibraţiilor
(sector de presare, cale ferată, etc.).

b) Climatizarea
b1) Temperatura

Toleranţele de precizie date de constructorii de MMC sunt obţinute pentru o temperatură

definită şi constantă. Chiar dacă din ce în ce mai mulţi fabricanţi propun sisteme sofisticate de
compensare a variaţiei de temperatură (în special pentru maşinile care funcţionează în ateliere),
este de preferat să se evite sursele de căldură care pot produce variaţii de temperatură.

11
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
 Principalul obiectiv pentru care se studiază climatizarea unei săli de măsurare este
evitarea apariţiei unor erori datorate dilatării solidelor. Această dilatare poate interveni atât la
piesa de măsurat cât şi la elementele componente ale MMC. Structura unei MMC, fiind de
anvergură mult mai importantă decât a piesei de măsurat, este mai sensibilă la dilataţia termică.
Pentru a considera neglijabile efectele unei variaţii de temperatură, aceasta trebuie să fie
limitată într-un interval de  0.5C. Menţinerea unei temperaturi constante şi omogene în toată
sala este dificil de realizat într-un local în care lucrează mai multe persoane. Variaţiile de
temperatură nu trebuie să fie oricum în timp datorită faptului că:
 o variaţie rapidă de temperatură are o influenţă neglijabilă asupra deformării maşinii;
 o variaţie lentă nu induce efectul de bimetal, de dilatare mult diferită a elementelor
componente ale maşinii;
 în practică, perioadele de variaţii care trebuiesc evitate se situează între 5 min şi o oră.

b2) Umiditatea

Aceasta trebuie să fie reglată în scopul evitării riscurilor de condens foarte sensibil în
perioada de vară. Acest condens poate provoca oxidarea rapidă a pieselor mecanice sau
deformarea elementelor din granit. Se recomandă fixarea în general a intervalului de umiditate
relativă la 50% 10%. Limita inferioară recomandată este de 35%, incomodă pentru personal.

b3) Praful

Se recomandă eliminarea la maximum a prafului. O filtare la 98% a particulelor de 3m

este convenabilă. În consecinţă, sistemul de aer condiţionat trebuie să conţină filtre pentru
garantarea calităţii aerului suflat.

c) Vibraţiile

Amplasarea MMC se va face astfel încât să se elimine vibraţiile care ar putea apare.
Realizarea unei izolaţii vibratorii trebuie să
comporte o funcţie elastică asociată unei
funcţii de amortizare perfect optimizată.
Această izolaţie poate fi realizată cu ajutorul
unor amortizoare (fig.1.23) dispuse între
maşină şi pardoseală. Utilizarea acestor
amortizoare este indispensabilă în cazul în
care vibraţiile sunt mai mari decât cele
specificate de constructorul MMC.

Fig.1.23 Amortizor [Bilz]

d) Alimentarea cu aer a MMC

Temperatura aerului utilizat se recomandă să fie în echilibru cu cea a elementelor

maşinii. Se impune deci trecerea furtunului de alimentare cu aer printr-o zonă “scăldată” de aerul
din sala de măsurare.

12
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1
Intrebări:

1. Ce reprezintă măsurarea tridimensională?

2. Căror cerinţe se datorează implementarea tehnologiei de măsurare tridimensională?
3. Care sunt principalii factori care influenţează rezultatele măsurării tridimensionale a
pieselor?
4. Care sunt principalele tipuri de aplicaţii pe care le pot efectua maşinile de măsurat în
coordonate?
5. Care sunt criteriile de clasificare a maşinilor de măsurat în coordonate?
6. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii cu portal fix?
7. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii cu portal mobil?
8. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii cu punte în L?
9. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii tip pod rulant?
10. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii cu braţ orizontal mobil?
11. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii tip coloană?
12. Care sunt elementele definitorii ale arhitecturii cu braţ articulat?
13. Care sunt criteriile de alegere ale unei maşini de măsurat în coordonate?
14. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină cont la instalarea unei maşini de măsurat în
coordonate?

13
A.T. - Proceduri de măsurare 3D / Cap.1