Cap.

5 SISTEME DE REFERINŢĂ PIESĂ

Obiectiv
Obiectivul cursului constă în interpretarea corectă a sistemului de referinţă specificat pe desenul
de execuţie a piesei şi în transpunerea lui sub formă de sistem de referinţă piesă. Sunt analizate
mai multe tipuri de piese la care, pornind de la sistemele de referinţă specificate, sunt definite
sistemele de referinţă piesă.

5.1 Necesitatea poziţionării program a piesei

Să presupunem că vrem să măsurăm o piesă cubică cu latura de 50 mm. Dacă poziţionăm

cubul în spaţiul de lucru al maşinii cu laturile paralele cu axele acesteia şi palpăm două puncte pe
două feţe opuse (fig.5.1), distanţa dintre aceste puncte va fi egală cu latura cubului (50 mm). Să
presupunem că rotim cubul cu 30° şi măsurăm din nou distanţa dintre cele două puncte (fig.5.2).
În acest caz vom obţine o valoare mai mică (aproximativ 44.5 mm).

Sistem de
coordonate
ataşat maşinii 50

zy y

x x 50

Fig.5.1 Poziţionare piesă cu laturile paralele cu axele maşinii

Sistem de
coordonate
ataşat maşinii 44.5

zy y
50
x
x

Fig.5.2 Poziţionare piesă la 30° faţă de axele maşinii

Se poate observa faptul că dacă poziţionăm mecanic piesa faţă de axele maşinii obţinem
valoarea corectă a lungimii. În cel de-al doilea caz, datorită faptului că axele maşinii sunt
fixe (date de cele 3 rigle), valoarea obţinută va fi mai mică. Pentru a obţine totuşi valoarea
corectă a distanţei dintre cele două puncte, indiferent de poziţia cubului în spaţiul maşinii, se
poate folosi calculatorul pentru a face calculele aferente în vederea determinării poziţiei în spaţiu
a piesei, numită poziţionare program . În metrologia tridimensională acest tip de poziţionare mai
poartă denumirea de sistem de referinţă piesă (fig.5.3) în care se vor face toate măsurătorile
ulterioare. Poziţionarea program se bazează pe aceleaşi principii ca şi poziţionarea mecanică.

5-1
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 Sistem de coordonate zp
zy Sistem de referinţă piesă
ataşat maşinii
yp
xp
x

Fig.5.3 Sistem de referinţă piesă

5.1.1 Poziţionarea mecanică

Etapele necesare efectuării poziţionării mecanice a unei piese în vederea preluării celor 6 grade
de libertate (fig.5.3a) sunt următoarele:
 poziţionarea spaţială
 poziţionarea plană
 stabilire origine.

a) b) c) d)
Fig.5.3 Poziţionare mecanică
a) Poziţionarea spaţială:
Pentru a da o orientare piesei, considerăm că aşezăm piesa pe trei puncte materializate prin trei
sfere localizate în planul XY (fig.5.3b). În acest caz au fost preluate 3 grade de libertate, piesa
putându-se deplasa şi roti numai în planul XY (3 grade de libertate). Prin intermediul săgeţilor se
indică:
- direcţia de poziţionare (săgeata maro)
- gradele de libertate rămase (două translaţii şi o rotaţie în plan).

b) Poziţionarea plană:
Deplasăm piesa până vine în contact cu cele două sfere amplasate pe partea care reprezintă axa X
(fig.5.3c). În urma poziţionării plane au mai fost preluate încă 2 grade de libertate, piesa mai
putându-se deplasa doar în lungul axei X.

c) Stabilire origine:
Se deplasează piesa în lungul axei X până vine în contact cu sfera (fig.5.3d). În acest caz a fost
preluat şi ultimul grad de libertate rămas. Poziţionarea piesei se poate realiza cu o
reproductibilitate ridicată.

5-2
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
5.1.2 Aliniere program

În continuare vor fi prezentate etapele alinierii program şi sistemul de referinţă rezultat în

urma fiecărei etape.

a) Alinierea spaţială cu un plan

În acest caz se vor simula cele trei sfere de la poziţionarea mecanică prin trei puncte
palpate (fig.5.4). Odată cu alinierea spaţială este activat un nou sistem de coordonate (fig.5.5).
 axa Z (direcţia principală) este dată de către normala la planul măsurat.
 originea sistemului se află în centrul de greutate al punctelor palpate.
 celelalte două axe se găsesc în planul măsurat şi sunt orientate după axele maşinii (X şi Y)

+ZDirecţia principală

Fig.5.4 Mod de palpare puncte Fig.5.5 Sistemul de coordonate rezultat

Alinierea spaţială este cu atât mai de încredere cu cât planul este mai mare, respectiv distanţa
dintre punctele palpate este mai mare.

b) Alinierea plană cu o dreaptă

În acest caz se vor substitui cele două sfere de la poziţionarea mecanică prin două puncte
palpate în lungul axei X (fig.5.6). Odată cu poziţionarea plană este activat un nou sistem de
coordonate (fig.5.7), unde:
 planul XY este planul rezultat de la poziţionarea spaţială;
 axa X (direcţia secundară) este dreapta măsurată şi proiectată în planul XY (cu
compensarea razei);
 originea este centrul de greutate al punctelor palpate, proiectat pe axa X.

+Z

+Y
+X
Direcţia secundară
O

Fig.5.6 Mod de palpare puncte Fig.5.7 Sistemul de coordonate rezultat

5-3
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
c) Stabilire origine cu un punct

Pentru stabilirea originii, ultima sferă de la poziţionarea mecanică este înlocuită cu un

punct (fig.5.8). Odată cu stabilirea originii este activat noul sistem de coordonate (fig.5.9):
 planul XY este planul rezultat de la poziţionarea spaţială;
 axa X este dreapta măsurată şi proiectată în planul XY (cu compensarea razei);
 originea este punctul măsurat (cu raza compensată), proiectat pe axa X.
+Z

+X
+Y

O - origine

Fig.5.8 Mod de palpare punct Fig.5.9 Sistemul de coordonate rezultat

În acest moment piesa este aliniată prin program, sau putem spune că am realizat sistemul de
referinţă piesă.
În metrologia tridimensională se foloseşte sistemul rectangular dat de regula mâinii drepte
(fig.5.10).

Fig.5.10 Regula mâinii drepte

Observaţie:
La alinierea spaţială şi plană întotdeauna avem nevoie de elemente geometrice care dau o
direcţie. Exemplu:
 plan - direcţie dată de către normala la plan
 cilindru, con - direcţie dată de axa acestora

5-4
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
5.3 Sisteme de referinţă piesă – studii de caz

5.3.1 Sistem de referinţă tip axă

5.3.1.1 Centrare scurtă şi reazem plan

a) Semnificaţii conform normelor (STAS 7385, ISO 5459, ISO 8015)

Cazul 1:
Analizând piesa din fig.5.11 se constată că precizia de coaxialitate identifică un sistem de
referinţă specific A B , în care:
 A (referinţă specifică primară) este planul tangent dinspre partea liberă a piesei care se
sprijină pe elementul de referinţă A (fig.5.12);
 B (referinţă specifică secundară) este axa celui mai mic cilindru circumscris elementului de
referinţă B şi care este perpendicular pe A.

A element de referinţă B
B
B
(4

axa cilindrului circumscris

perpendiculară pe A
 5.5
 90

 50
H8

Direcţia primară

Origine

element de referinţă A
 0.05 A B

4 A
8

Fig.5.11 Desen piesă - Caz 1 Fig.5.12 Sistem de referinţă

Pe baza acestui sistem de referinţă specific se poate construi sistemul de referinţă piesă, unde:
 direcţia primară este dată de normala la planul A (fig.5.12);
 originea este dată de punctul de intersecţie dintre normala la planul A şi axa cilindrului B.

Axa şi originea constituie sistemul de referinţă al piesei, care permite determinarea coaxialităţii
alezajului 50 mm şi a celorlalte elemente geometrice care urmează a fi măsurate.

Observaţie:
Deoarece cilindrul palpat este de înălţime redusă (4mm), axa cilindrului asociat va fi instabilă ca
orientare. Această axă serveşte la construirea unui punct în afara zonei de palpare, iar poziţia
acestui punct care serveşte la fixarea originii reperului va fi deci instabilă. Această metodă nu
este recomandată în cazul unui cilindru scurt. Soluţia următoare este de preferat.

5-5
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
Cazul 2:
Analizând piesa din fig.5.13 se constată că precizia de coaxialitate identifică un sistem de
referinţă specific A B , în care:
 A (referinţă specifică primară) este planul tangent dinspre partea liberă a piesei care se
sprijină pe elementul de referinţă A (fig.5.14);
 B (referinţă specifică secundară) este centrul celui mai mic cerc circumscris elementului de
referinţă B. Acest element de referinţă este un contur, teoretic circular, obţinut prin
intersecţia suprafeţei cilindrice ( 60mm) cu un plan paralel cu A, decalat cu 3 mm.

B
B = centrul cercului circumscris
3 3
(4
 90
 5.5

 50
H8

Direcţia primară Origine

element de referinţă A

 0.05 A B element de referinţă B

A
4 A
8

Fig.5.13 Desen piesă - Caz 2 Fig.5.14 Sistem de referinţă

Pe baza acestui sistem de referinţă specific se poate construi sistemul de referinţă piesă, unde:
 direcţia primară este dată de normala la planul A (fig.5.14);
 originea este proiecţia centrului cercului B în planul A.

b) Măsurare pe MMC
Cazul 1:
 se măsoară planul PL 1 (ex. 8 puncte) pe suprafaţa elementului de referinţă A (fig.5.15).
Acest plan este pus în direcţia primară prin normala sa (rezultă axa +X).
 se măsoară cilindrul CY2 (ex. 8 puncte) pe elementul de referinţă B;
 se construieşte punctul PT3 (originea) ca intersecţie dintre planul PL1 şi axa cilindrului
CY2: PT3 = CY2  PL1.
Axele Y şi Z sunt situate în planul PL1. Orientarea axelor se face alegând un sens pozitiv.

Cazul 2:
 se măsoară planul PL1 (ex. 8 puncte) pe suprafaţa elementului de referinţă A (fig.5.16).
Acest plan este pus în direcţia primară prin normala sa (rezultă axa +X).
 se măsoară cercul CE2 (ex. 8 puncte) pe elementul de referinţă B, proiectat în planul PL1.
Centrul cercului proiectat în PL1 este luat ca şi origine.

Axele Y şi Z sunt situate în planul PL1. Orientarea axelor se face alegând un sens pozitiv.

5-6
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 PL1
PL1

cerc CMMP
3
circumscris

PT3 = origine CE2

+X +X
origine
CY2

Fig.5.15 Procedura de măsurare - caz 1 Fig.5.16 Procedura de măsurare - caz 2

c) Abatere faţă de normă: Planul şi cilindrul sunt asociate conform criteriului celor mai mici
pătrate. În cazul 1, cilindrul nu este perpendicular pe planul A.

5.3.1.2 Centrare lungă şi reazem punctiform

a) Semnificaţii conform normelor (STAS 7385, ISO 5459, ISO 8015)

Pentru piesa din fig.5.17 se constată că precizia de poziţie nominală identifică un sistem
de referinţă specific A B ,în care:
 A (referinţă specifică primară) este axa cilindrului minim circumscris elementului de
referinţă A (fig.5.18);
 B (referinţă specifică secundară) este planul perpendicular pe A , care se sprijină pe
elementul de referinţă B.

0.04 A 0.04 A
10 0.2 A B
A  0.02 A
 30

 20

Fig.5.17 Desen piesă (cotare parţială)

B

Pe baza acestui sistem de referinţă specific se poate construi sistemul de referinţă piesă, unde:
 direcţia primară A este axa cilindrului (fig.5.18);
 originea este dată de intersecţia axei cilindrului A cu planul B.

5-7
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
Cu ajutorul acestui sistem de referinţă piesă se pot pune în evidenţă zonele de toleranţă,
parametrii preciziei de poziţie a suprafeţelor.

element de referinţă B
element de referinţă A direcţia primară

A origine

B - plan perpendicular pe A

Fig.5.18 Sistem de referinţă

b) Măsurarea pe MMC

 se măsoară suprafaţa elementului de referinţă A ca şi cilindru CY1 (ex. 12 puncte). Axa

acestui cilindru se ia ca şi direcţie primară (fig.5.19).
 se măsoară elementul de referinţă B ca şi plan PL2 (ex. 8 puncte);
 se construieşte PT3 ca intersecţia planului PL1 cu axa cilindrului CY2: PT3=PL1CY2.
Punctul PT3 se ia ca şi origine. Controlorul va orienta axa alegând un sens pozitiv după cum
îi convine.

CY1
direcţia primară

+X

PT3 = origine
PL2 - plan CMMP ne-perpendicular
pe axa A

Fig.5.19 Procedura de măsurare

c) Abatere faţă de normă

Planul şi cilindrul este asociat conform criteriului celor mai mici pătrate (CMMP). Planul B nu
este perpendicular pe axa cilindrului A. Din această cauză originea definită cu ajutorul
programului este diferită de cea prevăzută de normă.

5-8
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
5.3.1.3 Axa comună a doi cilindri

a) Semnificaţii conform normelor (STAS 7385-85, ISO 5459-81, ISO 8015-85)

Pentru piesa din fig.5.20 se constată că precizia de poziţie nominală identifică un sistem
de referinţă specific A-B C , în care:
 (referinţă specifică primară) este axa celor doi cilindri minimi coaxiali, circumscrişi
A-
elementului de referinţă A şi B (fig.5.21);
 C (referinţă specifică secundară) este planul perpendicular pe A- , tangent dinspre
partea liberă a piesei care se sprijină pe elementul de referinţă C.

C 0.2 A-B C
35

A B

 20
 20

Fig.5.20 Desen piesă (cotare parţială)

Pe baza acestui sistem de referinţă specific se poate construi sistemul de referinţă piesă, unde:
 direcţia primară A-B este axa comună a celor doi cilindri minimi coaxiali circumscrişi la
suprafeţele reale (fig.5.21). Controlorul va orienta această axă alegând un sens pozitiv.
 originea este punctul de intersecţie a axei comune A-B cu planul C.

Plan perpendicular pe axa comună A-B

C

element de referinţă C direcţia primară

element de referinţă A
element de referinţă B

origine A-

cilindri coaxiali

Fig.5.21 Sistem de referinţă

5-9
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
b) Măsurarea pe MMC

Softurile de evaluare nu permit asocierea la doi nori de puncte a doi cilindri coaxiali. Definirea
axei A-B presupune efectuarea unor construcţii de elemente geometrice.

Metodă:
 se măsoară suprafaţa elementului de referinţă A (fig.5.22) ca şi cilindru CY1 (ex.10 puncte
minim);
 se măsoară suprafaţa elementului de referinţă B ca şi cilindru CY2 (ex. 10 puncte minim);
 se măsoară planul de reazem PL3 (ex. 8 puncte deoarece este element de referinţă);
 se măsoară planul de reazem PL4 (ex. 4 puncte).
 se construieşte planul PL5 paralel cu PL3, decalat cu lungimea cilindrului.
 se construieşte planul PL6 paralel cu PL4, decalat cu lungimea cilindrului.
 se construiesc punctele de intersecţie dintre axa cilindrului CY1 şi cele două plane care
limitează lungimea cilindrului:
PT7 = CY1  PL5 şi PT8 = CY1  PL3.
 se construiesc punctele de intersecţie dintre axa cilindrului CY2 şi cele două plane care
limitează lungimea cilindrului:
PT9 = CY2  PL4 şi PT10 = CY2  PL6.
 se construieşte dreapta DR11 prin punctele PT7, PT8, PT9, PT10, şi se pune în direcţie
primară.
 se construieşte punctul PT12 = DR11  PL3, care este luat ca şi origine.

PT12 = originea

CY1 PT9 CY2

PT7 PT10

+X

PL5 PL4 PL6 DR11=A-B

PL3 direcţia primară
PT8

Fig.5.22 Procedura de măsurare

c) Abatere faţă de normă

Planul şi cilindrul este asociat conform criteriului celor mai mici pătrate. A-B nu este
axa comună a celor doi cilindri coaxiali circumscrişi. Planul C nu este perpendicular pe A-B.
Din această cauză originea definită cu ajutorul programului este diferită de cea prevăzută de
normă.
În cazul unor suprafeţe de bună calitate, abaterea între cele două sisteme de referinţă este
mai mică decât incertitudinea de măsură. În cazul unor suprafeţe brute (turnate, matriţate, etc...)
abaterea poate să fie semnificativă.

5 - 10
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
5.3.1.4 Axă care trece prin centrul a două secţiuni
a) Semnificaţii conform normelor (STAS 7385, ISO 5459, ISO 8015)

Pentru piesa din fig.5.23 se constată că precizia de poziţie nominală identifică un sistem
de referinţă specific A-B C , în care:
 A- (referinţă specifică primară) este dreapta care uneşte centrele a două cercuri
circumscrise la liniile de intersecţie a celor două suprafeţe cu planele situate la cotele
de 8 şi 5 mm (fig.5.24);
 C (referinţă specifică secundară) este planul perpendicular pe , tangent dinspre
A-
partea liberă a piesei care se sprijină pe elementul de referinţă C.

C 0.2 A-B C
35

A B
 20

8 5
 20

Fig.5.23 Desen piesă (cotare parţială)

Pe baza acestui sistem de referinţă specific se poate construi sistemul de referinţă piesă:
 direcţia primară A-B este dreapta construită care trece prin centrele celor două cercuri
(fig.5.24). Controlorul va orienta această axă alegând un sens pozitiv.
 originea este punctul de intersecţie a dreptei A-B cu planul C.

Plan perpendicular pe dreapta comună A-B

C direcţia primară
8 5

origine

element de referinţă C
cerc circumscris

A B
element de referinţă element de referinţă B
A

Fig.5.24 Sistem de referinţă

5 - 11
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
b) Măsurarea pe MMC

 se măsoară planul PL1 (fig.5.25) (ex. 8 puncte deoarece este plan de referinţă);
 se construieşte planul PL2 paralel cu PL1 şi decalat faţă de acesta cu 8 mm;
 se măsoară cercul CE3 (ex. 8 puncte) proiectat în planul PL2;
 se măsoară planul PL4 (ex. 4 puncte);
 se contruieşte planul PL5 paralel cu PL4 şi decalat faţă de acesta cu 5 mm;
 se măsoară cercul CE6 (ex. 8 puncte) proiectat în planul PL5;
 se construieşte dreapta DR7 care trece prin centrele celor două cercuri:
DR7 = CE3  CE6 şi se pune în direcţie primară;
 se construieşte punctul PT8 = DR7  PL1, care este luat ca şi origine.

8 PT8 = originea
5

CE6
CE3

+X
PL5
PL2 DR7= CE3-CE6
PL4 direcţia primară
PL1

CE3
CE6

Fig.5.25 Procedura de măsurare

c) Abatere faţă de normă

Planul şi cercurile sunt asociate conform criteriului celor mai mici pătrate. Planul C nu este
perpendicular pe A-B. Din această cauză originea definită cu ajutorul programului este diferită
de cea prevăzută de normă.

5 - 12
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
5.3.2 Sistem de referinţă definit prin 3 plane

a) Semnificaţii conform normelor (STAS 7385, ISO 5459, ISO 8015)

Pentru piesa din fig.5.26 se constată că precizia de poziţie nominală identifică un sistem
de referinţă specific A B C , în care:
 A (referinţă specifică primară) este planul median a celor două suprafeţe aflate la distanţa
de 50 mm.
 B (referinţă specifică secundară) este planul perpendicular pe A , care trece prin dreapta
de intersecţie a lui A şi planul median a celor două suprafeţe aflate la distanţa de 60 mm.
 C (referinţă specifică terţiară) este planul perpendicular pe A şi B , care este tangent
dinspre exteriorul piesei la elementul de referinţă C.

60 20
B A 0.4 A B C
C
0.6 A B C
5


Fig.5.26 Desenul piesei (cotare parţială)

Pe baza acestui sistem de referinţă specific se poate construi sistemul de referinţă piesă:
 direcţia primară: normală la A, plan median a celor două suprafeţe laterale distanţate la 50
mm (fig.5.27);
 direcţia secundară: normală la planul B care este perpendicular pe A şi trece prin intersecţia
lui A cu planul median a celor două suprafeţe laterale distanţate la 60 mm;
 originea: punctul de intersecţie a celor 3 plane A B C.

direcţia primară B: plan ne-perpendicular pe A C

direcţia originea C
A secundară

B
Plan perpendicular pe A

Fig.5.27 Sistem de referinţă

5 - 13
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
b) Măsurarea pe MMC

 se măsoară planele laterale PL1 şi PL2 (ex. 8 puncte) (fig.5.28);

 se construieşte planul median PL3 (referinţa A), care va fi pus în direcţie primară prin
intermediul normalei sale;
 se măsoară planele laterale PL4 şi PL5 (ex. 8 puncte);
 se construieşte planul median PL6 (referinţa B) care va fi pus în direcţie secundară prin
intermediul normalei sale;
 în cazul în care programul maşinii nu acceptă un plan ca şi direcţie secundară atunci se
construieşte dreapta DR7 ca intersecţie dintre planele mediane PL3 şi PL6, dreaptă care va
fi pusă în direcţia secundară;
 se măsoară planul PL8 (ex. 8 puncte) (referinţa C);
 se construieşte punctul PT9 ca şi punct de intersecţie dintre dreapta DR7 şi planul PL8: PT9
= DR7  PL9. PT9 se ia ca şi origine.

PL2 direcţia
primară

R7
D

direcţia PT9
PL3 secundară originea

PL8
PL1
PL4 PL5
PL6

Fig.5.28 Procedura de măsurare

c) Abatere faţă de normă

Planul PL8 nu este perpendicular pe planul PL3 şi dreapta DR7.

Întrebări:
1. De ce este necesară realizarea unui sistem de referinţă piesă?
2. Cum se determină sistemul de referinţă piesă la o piesă cu flanşă scurtă?
3. Cum se determină sistemul de referinţă piesă la o piesă tip arbore?
4. Cum se determină sistemul de referinţă piesă la o piesă tip arbore cu o bază de referinţă
comună (doi cilindri)?
5. Cum se determină sistemul de referinţă piesă la o piesă tip arbore cu o bază de referinţă
comună (două cercuri)?
6. Cum se determină sistemul de referinţă piesă la o piesă prismatică?

5 - 14
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT