Cap.

4 CONTROLUL PRECIZIEI DIMENSIONALE

Obiective:
Obiectivele acestui capitolul constau în însuşirea procedurilor de măsurare a elementelor
geometrice plane şi spaţiale cât şi a modului de determinare a unor distanţe dintre elementele
geometrice.

4.1 Măsurarea unor elemente geometrice plane şi spaţiale

4.1.1 Diametrul unui cerc
a) Semnificaţii conform normelor (ISO 8015, ISO 14660/2)

În cazul piesei prezentate în fig.4.1, la cotarea 25H7, conform principiului

independenţei, orice dimensiune locală (fig.4.2) trebuie să fie cuprinsă în intervalul 25.000mm 
di  25.021mm.
3

25,021
25
 25

Fig.4.1 Cotare alezaj Fig.4.2 Dimensiuni locale

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metoda uzuală

Măsurarea diametrului unui alezaj poate fi redusă de la cilindru la cerc (ceea ce conduce
la reducerea duratei de măsurare) atunci când ne interesează doar diametrul şi poziţia, respectiv
când alezajul este de înălţime mică (ex. piese din tablă), deoarece în acest caz este dificil de a
determina direcţia axei, cu o repetabilitate ridicată. Pentru exemplul din fig.4.1, cilindrul de 25
mm va fi asimilat cu un cerc care va fi palpat în 8 puncte echidistante, la jumătatea înălţimii
cilindrului. Diametrul cercului obţinut, conform metodei celor mai mici pătrate (CMMP), va fi
comparat cu extremităţile cotei  25H7 (25,000; 25,021).
La măsurarea unui cerc este nevoie de un plan auxiliar în care se va face proiecţia
acestuia. Există 3 moduri de definire a acestui plan:
 proiecţia în planul de cea mai bună aproximaţie, calculat printre punctele palpate pe cerc
(fig.4.3a);
 proiecţia tuturor punctelor într-un plan care este paralel cu unul din planele de referinţă şi
deplasat în centrul de greutate a punctelor palpate (fig.4.3b);
 proiecţia tuturor punctelor palpate într-un plan măsurat anterior (fig.4.3c).

4-1
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 PL (3)
XY
a) b) c)
Fig.4.3 Definirea planului auxiliar

b2) Metoda cu MMC prevăzută cu comandă numerică

După ce s-a determinat centrul cercului CMMP urmând metoda obişnuită, este posibilă
programarea maşinii pentru a măsura distanţa dintre două puncte ale cercului: Ex. PT1 cu PT5;
PT2 cu PT6; PT3 cu PT7; PT4 cu PT8. În acest caz vom obţine dimensiuni locale (fig.4.3´).
PT1

PT2 PT8
cercul CMMP

PT3 PT7

PT4 PT6

suprafaţa reală
PT5 centrul cercului CMMP

Fig.4.3´ Măsurarea dimensiunilor locale pe MMC

c) Abatere faţă de normă (metoda uzuală)

Diametrul obţinut este cel al cercului CMMP şi nu o dimensiune locală.

4.1.2 Diametrul unui cilindru

4.1.2.1 Principiul independenţei
a) Semnificaţii conform normelor (ISO 8015, ISO 14660/2)

Cotarea  25H7 (fig.4.4), conform principiului independenţei, implică faptul că toate

dimensiunile locale (fig.4.5) trebuie să se situeze în intervalul 25,000mm  di  25,021mm, fiind
independente de abaterea de formă.

4-2
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 0.02
D1-D2-D3 = dimensiuni locale

D
D

D


Axa cilindrului CMMP

Fig.4.4 Desenul piesei (cotare parţială) Fig.4.5 Dimensiuni locale

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
 se defineşte axa cilindrului CMMP ca şi axă principală a reperului local (fig.4.6);
 se palpează un număr de puncte echidistante (ex. 8) pe contururi teoretic circulare situate în
plane perpendiculare pe direcţia definită. La aceste puncte se asociază un cerc prin metoda
CMMP.
Axa CY1

CE5 di
CE7
CE3

Centrul cercului CMMP considerat în plan

P

Fig.4.6 Măsurare pe MMC

b2) Procedură
 se măsoară alezajul ca şi cilindru CY1 (reper local: direcţie principală);
 se construieşte planul PL2 perpendicular pe cilindrul CY1;
 se măsoară cercul CE3 (8 puncte) proiectat în planul PL2;
 se procedează la fel pentru CE5 proiectat în PL4 şi pentru CE7 proiectat în PL6
 soluţia 1 (uzuală): se compară diametrele cercurilor CE3, CE5 şi CE7 cu abaterea
dimensională de verificat.
 soluţia 2: dacă este posibil, reluarea procedurii dezvoltate la pct. 4.1.1.b2, pentru definirea
dimensiunilor locale.
Observaţie: Se va verifica ca abaterea de formă să fie compatibilă cu intervalul de toleranţă, în
caz contrar se va mări numărul de puncte achiziţionate.
c) Abatere faţă de normă (soluţia uzuală)
Maşina indică valoarea diametrelor CMMP şi nu dimensiunile locale.

4-3
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
4.1.2.2 Principiul înfăşurătoarei
a) Semnificaţii conform normelor (ISO 8015-85, ISO 14660/2-96)
Cota  25H7 E aflată în dreptul alezajului din fig.4.7, conform principiului
înfăşurătoarei, are următoarea semnificaţie:
 orice dimensiune locală di  25.021 mm;
 alezajul trebuie să poată conţine un cilindru de diametru 25.000 mm (dimensiunea maximă
de material .
D1-D2-D3 = dimensiuni locale
 25H7

D
D
Cilindru înscris

Fig.4.7 Desenul piesei (cotare parţială) Fig.4.8 Metoda de măsurare

Acest tip de specificaţie, funcţională în cazul asamblării, este mai rar întâlnită pe desen.
Verificarea sa este mai dificilă pe MMC. Ea se efectuează mai uşor prin măsurare manuală cu un
instrument cu 2 palpatoare pentru determinarea dimensiunilor locale, respectiv cu ajutorul unui
calibru (dimensiune maximă a materialului şi lungime egală sau superioară lungimii suprafeţei
de controlat).

b) Măsurare pe MMC
b1) Metodă
 se defineşte axa cilindrului CMMP a alezajului şi se pune în poziţie primară (reper local);
 se construiesc mai multe plane perpendiculare pe axă şi se realizează palparea punctelor pe
contururile (teoretic circulare) de intersecţie a planelor cu suprafaţa de măsurat (fig.4.8).
La fiecare ansamblu de puncte se va asocia un cerc al CMMP. Se vor defini cuplurile de
puncte aparţinând suprafeţei şi se vor alinia cu centrul cercului. Se vor calcula distanţele
între aceste puncte (dimensiuni locale).
 construirea unui cilindru înscris pe baza ansamblului de puncte palpate pe suprafaţă. Se va
verifica ca diametrul acestui cilindru să fie mai mare sau egal cu dimensiunea maximă de
material.
b2) Procedură
 se măsoară alezajul ca şi cilindru CY1 şi se pune în direcţia primară (fig.4.9);
 se construieşte planul PL2 perpendicular pe CY1, se palpează cercul CE3 în 8 puncte
proiectat în PL2;
 se procedează la fel pentru CE5 proiectat în PL4 şi CE7 proiectat în PL6;
 se compară diametrele Di a dimensiunii maxime a alezajului: Di  25.021 mm;
 se construieşte cilindrul înscris pe baza punctelor palpate pe CE3, CE5 şi CE7 (dacă
programul permite), se compară diametrul său Dînscris cu dimensiunea maximă de material:
Dînscris  25.000 mm.

4-4
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 Cilindru înscris Axa CY1 înscris

di
CE5 CE7
CE3

P Centrul cercului CMMP

P
luat în plan
Fig.4.9 Măsurarea pe MMC

Remarcă (precauţie): Se va verifica ca abaterea de formă  0.010 mm (IT/2).

c) Abatere faţă de normă

Cilindrul construit de către maşină corespunde cilindrului CMMP şi nu unui cilindru maxim de
material.

4.1.3 Diametrul unei sfere

a) Semnificaţii conform normelor (ISO 5460, ISO 8015, ISO 14660/2)

Cotarea S 300,02 (fig.4.10), conform principiul independenţei, presupune faptul că

orice dimensiune locală di trebuie să fie cuprinsă în intervalul 29,980 mm  di  30,020 mm,
independent de abaterea de formă.
1 PT la pol
S  30  0.02 3 PT
4 PT
4 PT (ecuator)

sfera CMMP
0.0
suprafaţa reală
centrul sferei CMMP

Fig.4.10 Desen piesă (cotare parţială) Fig.4.11 Măsurare pe MMC

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
 se măsoară sfera în 12 puncte care vor fi repartizate pe mai multe nivele;
 pentru determinarea diametrului sferei este suficientă palparea unei jumătăţi de sfere, dar în
cazul unei sfere cu IT redus (IT < 8) se recomandă palparea întregii suprafeţe a sferei.

b2) Procedură
Se măsoară sfera în 12 puncte repartizate după cum urmează (fig.4.11):

4-5
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 1 punct la pol;
 3 puncte pe nivelul 1;
 4 puncte pe nivelul 2;
 4 puncte pe ecuator.

c) Abaterea faţă de normă:

Diametrul obţinut se referă la metoda celor mai mici pătrate şi nu la valoarea dimensiunilor
locale.

4.1.4 Unghiul unui con (conicitatea)

a) Semnificaţii conform normelor (ISO 3040, ISO 14660/2)

Unghiul unui con  (fig.4.12, 4.13) este unghiul cuprins între două generatoare şi
măsurat într-o secţiune plană axială.
Conicitatea C este raportul între diferenţa diametrelor a două secţiuni ale conului şi
distanţa lor. Se exprimă cu relaţia:
D 
C
d   2 tan( )
L 2
25  30’

0.03
0.03
Fig.4.12 Desen piesă (cotare parţială)

t2
t1


d
D

L
Rectilinitate
Circularitate

Fig.4.13 Indicaţii de toleranţe geometrice t1 şi t2

Remarcă: Cotarea suprafeţelor conice prin metoda cotării dimensionale dă informaţii precise în
ceea ce priveşte unghiul, dar nu evită eroarea ce poate apărea în cazul în care conul prezintă un
defect de formă important. Este recomandat a se limita acest defect printr-o toleranţă de formă.

4-6
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
 se măsoară conul şi se pune axa în direcţie principală (reper local);
 se palpează 3 secţiuni în plane perpendiculare pe direcţia definită pe lungimea conului
(dacă conul este scurt se iau doar 2 secţiuni).
b2) Procedură
 se măsoară conul CO1 şi se pune în direcţie primară (fig.4.14);
 se construieşte planul PL2 perpendicular pe axa conului CO1 şi se palpează cercul CE3 în
minim 4 puncte în planul PL2;
 se procedează la fel pentru cercul CE5 proiectat în planul PL4 şi pentru cercul CE7
proiectat în planul PL6;
 se compară întinderea punctelor palpate (abatere de formă) pe fiecare cerc cu abaterea de
la circularitate;
 pe baza punctelor palpate în cercurile CE3, CE5, CE7 se calculează conul CO8, conul
CMMP asociat la aceste puncte;
 se compară unghiul conului CO8 cu valorile extreme ale specificaţiei unghiului.

CE3 CE7
CE5
CO8 - Con CMMP

25

Suprafaţa reală Axa CO1

PL2PL4PL6

Fig.4.14 Măsurare pe MMC

c) Abatere faţă de normă:

Unghiul indicat de MMC este cel al conului CMMP. Norma face referire la unghiul cuprins între
2 generatoare ale aceluiaşi plan.
Abaterea de la circularitate este definită prin întinderea punctelor palpate.

4.2 Măsurarea unor elemente geometrice conectate

4.2.1 Distanţa punct-punct

a) Interpretare cotă de distanţă

Cota de distanţă 500,2 (fig.4.15) corespunde unei descrieri geometrice (cotare CAD), ea
neavând nici o definiţie în normele care tratează toleranţele. Acest mod de cotare este curent, dar
nu permite aplicarea unui câmp de toleranţă unic. Pentru o expresie corectă din punct de vedere
al toleranţei trebuie utilizată o abatere la poziţia nominală.

4-7
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
  25  15

3
50 0,2
Fig.4.15 Desen piesă (cotare parţială)

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
În cazul unor piese de grosime relativ mică, grosimea poate fi considerată neglijabilă iar
măsurarea piesei poate fi tratată ca o problemă în plan. În acest caz se măsoară distanţa dintre
centrele celor două cercuri proiectată în plan.

b2) Procedură
 se măsoară planul PL1 (4 puncte cât mai distanţate deoarece căutăm o direcţie) (fig.4.16);
 se construieşte planul PL2 paralel cu PL1 la 3/2=1,5 mm;
 se măsoară cercurile CE3 şi CE4 (4 puncte) proiectate în planul PL2;
 se calculează distanţa d dintre centrele cercurilor CE3 şi CE4:
verificare: 50,2 mm  d  49,8 mm.

PL2 = PL1 decalat 2x

CE3CE4 PL1  25  15 0,4

d 50

3
Fig.4.16 Măsurare pe MMC Fig.4.17 Exemplu de cotare normalizată

c) Exemplu de cotare normalizată

O cotare care apelează la abaterea de poziţie nominală permite aplicarea unei toleranţe a
centrului unei găuri în raport cu o altă gaură (fig.4.17). Acesta este un exemplu, dar mai există şi
alte moduri de cotare care conduc la funcţionalităţi diferite. Aici centrele alezajelor se
localizează unul în raport cu altul, dar ansamblul celor două alezaje poate ocupa o poziţie
oarecare pe piesă dacă utilizăm doar această abatere de poziţie nominală.

4.2.2 Distanţa punct-dreaptă

a) Interpretare cotă de distanţă

Cota de distanţă 400,1 (fig.4.18) corespunde unei descrieri geometrice (cotare CAD), ea
neavând nici o definiţie în normele care tratează toleranţele. Acest mod de cotare este curent, dar
nu permite aplicarea unui câmp de toleranţă unic. Pentru o expresie corectă din punct de vedere
al toleranţei trebuie utilizată o abatere la poziţia nominală.

4-8
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 A A-A

CY1

 20
PL2

DR4 DR5
 40

10+
CE3

d1 d2
centrat 4
A

Fig.4.18 Desen piesă (cotare parţială) Fig.4.19 Măsurare pe MMC

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
Înălţimea găurii de 10 este prea mică (4 mm) pentru a putea permite achiziţionarea
acesteia ca şi cilindru, datorită dificultăţii de a determina direcţia axei, cu o repetabilitate
ridicată. În acest caz se va calcula distanţa dintre centrul cercului palpat la mijlocul găurii în
raport cu axa alezajului de  20H7.

b2) Procedură
 se măsoară alezajul de 20 mm (fig.4.19) ca şi cilindru CY1 (8 puncte);
 se măsoară planul PL2 (4 puncte);
 se măsoară cercul CE3 la jumătatea grosimii găurii (4 puncte), proiectat în planul PL2;
 se calculează distanţa d dintre centrul cercului CE3 şi axa cilindrului CY1:
verificare: 40,1 mm  d  39,9 mm;
 se măsoară dreptele DR4 şi DR5 (3 puncte) proiectate în planul PL2;
 se calculează distanţa d1 de la centrul cercului CE3 la dreapta DR4 şi distanţa d2 de la
centrul cercului CE3 la dreapta DR5;
 se compară aceste distanţe între ele, diferenţa trebuie să fie inferioară toleranţei generale
(ex. 0,2).

c) Exemplu de cotare normalizată

O cotare care apelează la abaterea de poziţie nominală (fig.4.20) permite plasarea câmpului de
toleranţă faţă de centrul găurii de  10 mm.

4-9
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 A A-A A

 20
4

10+
B

4 0,2
A
A B

Fig.4.20 Cotare normalizată

4.2.3 Distanţa punct-plan

a) Interpretare distanţă

Această aplicaţie este utilă atunci când se măsoară distanţa între două plane paralele,
când unul din plane este foarte mic în comparaţie cu celălalt. Distanţa dintre punct şi plan este
întotdeauna perpendiculara din punct la plan.
Distanţa plan-plan (fig.4.21): cota de 20 mm este o cotă liberă. În cazul în care piesa se
execută în clasa mijlocie (m) atunci abaterile cotei de 20 vor fi 0,2mm. Interpretarea se va face
conform principiului independenţei.
Distanţa punct-plan (fig.4.22): cota de distanţă de 30mm corespunde unei descrieri
geometrice (cotare CAD), ea neavând nici o definiţie în normele care tratează toleranţele. Acest
mod de cotare este curent dar nu permite aplicarea unui câmp de toleranţă unic. Pentru o expresie
corectă din punct de vedere al toleranţei trebuie utilizată o abatere de la poziţia nominală. Pentru
cota de 30, în clasa de execuţie mijlocie (m) abaterea este de 0,3 mm.
 15
S R25
2

30

Fig.4.21 Desen piesă: distanţă plan-plan Fig.4.22 Desen piesă: distanţă punct-plan

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
Cele două cote de 20, respectiv 30 pot fi verificate ca şi poziţia unui punct în raport cu un
plan de referinţă. Planul de referinţă va fi planul cu dimensiunea cea mai mare.
Cota de 20: distanţa între două plane teoretic paralele.

4 - 10
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 Această specificaţie are sens urmând principiul independenţei. Totuşi, fiind o cotă liberă
(clasa m), se poate considera ca şi soluţie de control compararea distanţei centrului de greutate a
punctelor palpate pe suprafaţa de extensiune mai mică la planul celor mai mici pătrate a
suprafeţei mai extinse, faţă de valorile extreme 200,2.

b2) Procedură
Cota de 20 (fig.4.23a):
 se măsoară planul PL1 (ex. 4 puncte);
 se măsoară planul PL2 în 4 puncte repartizate în mod regulat pe suprafaţă, astfel încât
centrul de greutate al punctelor să fie cât mai aproape de centrul suprafeţei;
 se calculează distanţa d1 dintre centrul de greutate a punctelor palpate pe planul PL1 la
planul PL2:
verificare: 20,2 mm  d1  19,8 mm.

Cota de 30: distanţa dintre centrul sferei la un plan (fig.4.23b)

 se măsoară planul PL1 (ex. 4 puncte);
 se măsoară sfera SF2 (ex. 8 puncte). Determinarea centrului calotei sferice presupune ca
palparea punctelor să se facă după normala la suprafaţa sferică. Cel puţin 4 puncte
trebuiesc palpate cât mai aproape de marginea calotei.
 se calculează distanţa d2 din centrul sferei SF2 la planul PL1:
verificare: 30,3 mm  d2  29,7 mm.

PL2

SF 2
d

d2 PL1
PL1

a) b)
Fig.4.23 Măsurare pe MMC

c) Exemplu de cotare normalizată

Pentru a putea amplasa un câmp de toleranţă trebuie folosită o abatere de la poziţia
nominală în raport cu o referinţă specifică sau cu un sistem de referinţă specific. În fig.4.24 şi fig
4.25 este prezentat un exemplu de cotare normalizată.
0.1 S 0,6 C B
0,4 A
 15 0,6 C B C

S R25
2

A B
30 45

Fig.4.24 Cotare normalizată: distanţă plan-plan Fig.4.25 Cotare normalizată: distanţă punct-plan

4 - 11
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
4.2.4 Distanţa dreaptă-dreaptă
a) Interpretare cotă distanţă
Cota de distanţă 600,2 dintre cele două alezaje paralele (fig.4.26) corespunde unei
descrieri geometrice (cotare CAD), ea neavând nici o definiţie în normele care tratează
toleranţele. Acest mod de cotare este utilizat curent, dar nu permite aplicarea unui câmp de
toleranţă unic. Pentru o expresie corectă din punct de vedere al toleranţei trebuie utilizată o
abatere de la poziţia nominală.
3  25 H7  20 H7

2
60  0,2

Fig.4.26 Exemplu de cotare piesă

b) Măsurarea pe MMC
b1) Metodă
Se calculează două distanţe de la punct la dreaptă. Dreapta este definită pornind de la
cilindrul cel mai lung.

b2) Procedură
 se măsoară cilindrul cel mai lung CY1 (fig.4.27) (ex. 8 puncte);
 se măsoară cel de-al doilea cilindru CY2 (ex. 8 puncte);
 se măsoară planul PL3 (ex. 4 puncte) care limitează cilindrul CY2;
 se măsoară planul PL4 (ex. 4 puncte) care limitează cilindrul CY2;
 se construieşte punctul de intresecţie dintre planul PL3 şi axa cilindrului CY2:
PT5 = PL3  CY2;
 se construieşte punctul de intresecţie dintre planul PL4 şi axa cilindrului CY2:
PT6 = PL4  CY2;
 se calculează distanţa d1 de la punctul PT5 la axa cilindrului CY1:
verificare: 60,2 mm  d1  59,8 mm;
 se calculează distanţa d2 de la punctul PT6 la axa cilindrului CY1:
verificare: 60,2 mm  d2  59,8 mm.
CY1 CY2 PT5 A
 25 H7  20 H7
PL3  0,4 A
d1

d2
3

PL4
PT6 60

Fig.4.27 Măsurare pe MMC Fig.4.28 Cotare normalizată

c) Cotare normalizată
În fig.4.28 se reprezintă modul de cotare normalizată utilizând abaterea de la poziţia nominală.

4 - 12
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
4.2.5 Distanţa dreaptă-plan
a) Interpretare cote
Cotele de distanţă 500,2 (fig.4.29) şi 600,2 (fig.4.30) corespund unei descrieri
geometrice (cotare CAD), ele neavând nici o definiţie în normele care tratează toleranţele. Acest
mod de cotare este curent, dar nu permite aplicarea unui câmp de toleranţă unic. Pentru o
expresie corectă din punct de vedere al toleranţei trebuie utilizată o abatere la poziţia nominală.

60 
50 

 20

Fig.4.29 Poziţionare axă în raport cu un plan Fig.4.30 Poziţionare dreaptă în raport cu un plan

b) Măsurare pe MMC
b1) Metodă
Se calculează distanţele dintre punctele extreme ale unei drepte la un plan. Interpretarea
este cea de localizare a unei drepte în raport cu un plan.

b2) Procedură
Exemplul 1 (fig.4.31a):
 se măsoară planul PL1 (ex. 8 puncte);
 se măsoară cilindrul CY2 (ex. 8 puncte);
 se măsoară planele PL3 şi PL4 (ex. 4 puncte) care limitează cilindrul;
 se construieşte punctul de intersecţie PT5 dintre planul PL3 şi axa cilindrului CY2:
PT5 = PL3  CY2;
 se construieşte punctul de intersecţie PT6 dintre planul PL4 şi axa cilindrului CY2:
PT6 = PL4  CY2;
 se calculează distanţa d1 dintre punctul PT5 şi planul PL1:
verificare: 50,2 mm  d1  49,8 mm;
 se calculează distanţa d2 dintre punctul PT6 şi planul PL1:
verificare: 50,2 mm  d1  49,8 mm;
PT8
DR4
PL3 CY2 PL4 PT7 PL2
PT6 PL3
PT5

PL6
PL5

d2
d1 d2
d1

PL1
PL1
a) b)
Fig.4.31 Măsurare pe MMC

4 - 13
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
Exemplul 2 (fig.4.31b):
 se măsoară planul PL1 (ex. 8 puncte);
 se măsoară cele două plane ale diedrului: PL2 şi PL3 (ex. 8 puncte);
 se construieşte dreapta de intersecţie dintre cele două plane ale diedrului:
DR4 = PL2  PL3;
 se măsoară cele două plane laterale care limitează piesa în lungime: PL5 şi PL6 (ex. 4
puncte);
 se construiesc punctele de intersecţie PT7 şi PT8 dintre dreapta DR4 şi planele PL5 şi PL6:
PT7 = DR4  PL5; PT8 = DR4  PL6;
 se calculează distanţele d1 şi d2 dintre punctele PT7 şi PT8 la planul PL1:
verificare: 60,2 mm  d1  59,8 mm
60,2 mm  d2  59,8 mm

c) Cotare normalizată
În fig.4.32 se reprezintă un mod posibil de cotare normalizată.

B B
2x  0,4 A B
0,1 A B
20

6
45°
A
5

 0,4 A B
A

-a- -b-

Fig.4.32 Exemplu de cotare normalizată

4 - 14
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
4.2.6 Distanţa plan-plan
4.2.6.1 Principiul independenţei
a) Semnificaţii conform normelor
Cota de 600,1 reprezentând distanţa dintre cele două plane (fig.4.33) trebuie interpretată
conform principiului independenţei. În acest caz toate dimensiunile locale trebuie să fie cuprinse
în intervalul [60,1; 59,9].
plane paralele (CMMP)
asociate la S1 şi S2

suprafaţa

suprafaţa
 40

di
A B

60 0,1 planul median care

dă orientarea dreptei AB

Fig.4.33 Desen piesă (cotare parţială) Fig.4.34 Construcţie teoretică

b) Măsurare pe MMC
Măsurarea pe o MMC nu permite verificarea unei asemenea specificaţii dimensionale
urmând principiul independenţei. Această verificare se poate face cu un instrument de măsură cu
două elemente de palpare (ex. micrometru de exterior). În continuare se prezintă câteva metode
de măsurare a distanţei dintre două plane.

b1) Metoda teoretică

Metoda teoretică (fig.4.34) presupune determinarea unei dimensiuni locale di dintre două
plane nominal paralele. În acest caz vor fi parcurse următoarele etape:
 definirea unei direcţii de măsurare;
 unui punct A de pe suprafaţa S1 îi corespunde un punct B de pe suprafaţa S2;
 pentru a construi punctul B trebuie construit planul median dintre planele CMMP,
constrânse să fie paralele, asociate suprafeţelor S1 şi S2.
 din A se construieşte dreapta perpendiculară la planul median. Intersecţia acestei drepte cu
suprafaţa S2 ne dă punctul B (AB = di).

b2) Metoda practică

Pentru definirea distanţei între două plane considerate paralele, se cunosc trei metode,
fiecare dintre acestea dând rezultate diferite:
 metoda asamblistă (se referă la toate punctele de pe suprafaţă): se bazează pe abaterea de la
poziţia nominală;
 metoda celor 4 puncte extreme ale planelor;
 metoda centrului de greutate: distanţa punct-plan.

4 - 15
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 Pe o MMC, un plan este memorat în baza de date printr-un punct (centrul de greutate al
punctelor palpate) şi un vector normal. În cazul în care funcţia de calcul a distanţei dintre două
plane paralele este prezentă în softul de măsurare, cel mai adesea este vorba de distanţa dintre
centrul de greutate al punctelor palpate pe o suprafaţă în raport cu planul CMMP a celeilalte
suprafeţe. Acest lucru nu este deloc în conformitate cu norma, singurul său interes este de a da o
distanţă informativă.
Recomandare: Metoda poate fi aplicată doar în cazul verificării cotelor cu interval de toleranţă
larg, sau a cotelor libere.

b3) Procedură
 se măsoară planul PL1 (4 ... 6 puncte) (fig.4.35);
 se măsoară planul PL2 (4 ... 6 puncte);
 se calculează distanţa d1 de la planul PL1 la planul PL2
verificare: 60,1 mm  d1  59,9 mm.
 planele CMMP nu sunt paralele şi de aceea centrele de greutate nu sunt vis-a-vis: din
această cauză distanţa de la planul PL1 la planul PL2 este diferită de distanţa de la planul
PL2 la planul PL1 (d1  d2);
 este de dorit verificarea paralelismului planelor PL1 şi PL2, iar cel care are întinderea cea
mai mare să fie luat ca element de referinţă.

d2 G2
 40

d1
G1

PL1 PL2 0,2 A

60

Fig.4.35 Măsurare pe MMC Fig.4.36 Cotare normalizată

c) Cotare normalizată
În fig.4.36 se prezintă un mod posibil de cotare normalizată. În general specificaţia care
traduce cel mai bine condiţia asociată planelor paralele este abaterea de la poziţia nominală a
unui plan în raport cu altul. Această cotare normalizată are avantajul de a conduce la o verificare
unică pe MMC (metoda asamblistă).

4.2.6.2 Principiul înfăşurătoarei

a) Semnificaţii conform normelor (ISO 8015)
Cota de 600,1 trebuie interpretată conform principiului înfăşurătoarei (fig.4.37):
 toate dimensiunile locale di trebuie să fie mai mari de 59,9 mm;
 piesa, între cele două suprafeţe, trebuie să rămână în limita înfăşurătoarei de formă
perfectă la dimensiunea maximă de material: 60,1 mm.

4 - 16
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 plane paralele (CMMP)
asociate la S1 şi S2

suprafaţa

suprafaţa
 40

di
A B

limita maximă
60 0,1 E

de material
60,1

Fig.4.37 Desen piesă (cotare parţială) Fig.4.38 Construcţie teoretică

b) Măsurarea pe MMC
Nici un soft instalat pe o MMC nu permite verificarea unei asemenea specificaţii
dimensionale. Verificarea poate fi efectuată cu ajutorul unui instrument cu două elemente de
palpare (ex. micrometru de exterior), respectiv cu ajutorul unui calibru pentru a verifica dacă
cele două suprafeţe sunt conţinute între două plane aflate la distanţa de 60,1 mm.
b1) Metoda teoretică
Presupune determinarea unei dimensiuni locale di dintre două plane nominal paralele.
Înfăşurătoarea de formă perfectă la maximum de material este constituită din două plane
paralele aflate la distanţa de 60.1mm (fig.4.38).
b2) Metoda practică
Este în conformitate cu cele prezentate la cazul 1.

b3) Procedură
 se măsoară planul PL1 (8...10 puncte) (fig.4.39);
 se măsoară planul PL2 (8 ... 10 puncte);
 se calculează distanţa d1 de la planul PL1 la planul PL2:
verificare: 60,1 mm  d1  59,9 mm.
 se determină abaterea de la paralelism dintre cele două plane;
 se determină abaterea de la planitate a celor două plane: PL1 şi PL2.
Planele CMMP nu sunt paralele şi de aceea centrele de greutate nu sunt vis-a-vis: din această
cauză distanţa de la planul PL1 la planul PL2 este diferită de distanţa de la planul PL2 la planul
PL1: (d1  d2).

4 - 17
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT
 PL1 PL2

d2 G2

 40
d1
G1
0,04 0,2 A
0,1 A
60 0,04
Abaterea de la paralelism

Fig.4.39 Măsurare pe MMC Fig.4.40 Cotare normalizată

c) Cotare normalizată
În fig.4.40 se reprezintă un mod posibil de cotare normalizată. În general specificaţia care
traduce cel mai bine condiţia asociată planelor paralele este abaterea de la poziţia nominală a
unui plan în raport cu altul, la care se mai poate adăuga, dacă funcţionalitatea o necesită, abaterea
de la paralelism şi planeitate.

Întrebări:
1. Care este procedura de măsurare a diametrului unui cerc?
2. Care este procedura de măsurare a diametrului unui cilindru conform principiului
independenţei?
3. Care este procedura de măsurare a diametrului unui cilindru conform principiului
înfăşurătoarei?
4. Care este procedura de măsurare a diametrului unei sfere?
5. Care este procedura de măsurare a diametrului unui con?
6. Care este procedura de determinare a distanţei dintre două puncte?
7. Care este procedura de determinare a distanţei dintre un punct şi o dreaptă?
8. Care este procedura de determinare a distanţei dintre un punct şi un plan?
9. Care este procedura de determinare a distanţei dintre două drepte?
10. Care este procedura de determinare a distanţei dintre o dreaptă şi un plan?
11. Care este procedura de determinare a distanţei dintre două plane conform principiului
independenţei?
12. Care este procedura de determinare a distanţei dintre două plane conform principiului
înfăşurătoarei?

4 - 18
Proceduri de măsurare 3D / A. Tulcan / TCM / UPT