Principii de bază ale programării MUCN

Descrierea punctelor piesei şi a traiectoriei sculei

Sistemele de coordonate ale piesei

Pentru ca maşina sau echipamentul să funcţioneze în limitele poziţiilor specificate,

aceste date trebuie prezentate într-un sistem de referinţă corespunzător direcţiei de mişcare a
axelor. În acest scop se utilizează un sistem de coordonate cu axele X, Y şi Z. Conform STAS
pentru maşini-unelte se utilizează sisteme de coordonate triortogonale (carteziene).
Originea piesei (W) constituie originea sistemului de coordonate al piesei. Câteodată
este recomandabil sau chiar necesar să se lucreze cu valori negative. Au semnul negativ
poziţiile situate în partea stânga a originii.

Fig. 5.1 Sistem de referinţă cartezian

Determinarea poziţiilor sculei

Pentru a determina o poziţie a sculei, se plasează o linie gradată imaginară de-a lungul
axelor de coordonate. Astfel putem descrie fiecare punct din sistemul de coordonate prin
specificarea direcţiei (X, Y, Z) şi a trei numere. Punctul de origine are întotdeauna
coordonatele X0, Y0 şi Z0.
La operaţiile de frezare trebuie descrisă şi adâncimea de avans. Pentru aceasta se va
specifica un număr pentru a treia coordonata (Z în acest caz).
Exemplu:
Punctele de la P1 la P3 din acest exemplu sunt definite de următoarele coordonate:
 P1 se află la X10 Y45 Z-5
P2 se află la X30 Y60 Z-20
P3 se află la X45 Y20 Z-15

Fig. 5.2 Determinarea coordonatelor în sistemul de referinţă cartezian

Coordonate polare
Coordonatele folosite până acum pentru a defini punctele din sistemul de coordonate se
numesc “coordonate carteziene”. Există şi un alt mod de a exprima coordonatele numit
“coordonate polare”. Coordonatele polare se utilizează în cazurile în care se măsoară piesa
sau o parte a piesei cu ajutorul razei şi unghiului. Punctul de la care începe măsurarea se
numeşte “pol”.
Coordonate absolute
În coordonate absolute, toţi parametrii de poziţie se referă la originea curentă activă. Aplicată
la deplasarea sculei aceasta înseamnă că coordonatele absolute descriu poziţia la care se va
deplasa scula.
Coordonate relative
În desenele de execuţie se întâlnesc frecvent cazuri în care dimensiunile nu se raportează la
origine ci la un alt punct al piesei. Pentru a evita recalcularea acestor dimensiuni este posibil
ca ele să fie descrise în coordonate relative.
Coordonatele relative se raportează la datele poziţionale ale punctului precedent.
Aplicat la mişcarea sculei, aceasta înseamnă că coordonatele relative descriu distanţa pe care
scula trebuie să o parcurgă.
Exemplu:
 P1 se afla la X20 Y35 ;(în raport cu originea)
P2 se afla la X30 Y20 ;(în raport cu punctul P1)
P3 se afla la X20 Y-35 ;(în raport cu punctul P2)

Fig. 5.3 Poziţia punctelor P1 - P3 în coordonate relative

Desemnarea planelor
Un plan este definit cu ajutorul a două axe de coordonate. A treia axă de coordonate este
perpendiculară pe acest plan şi determină direcţia de avans în plan vertical. În timpul
programării este necesar să se specifice planul de lucru pentru ca echipamentul să poată
calcula corect valorile corecţiilor de sculă. Planul este de asemenea relevant pentru anumite
tipuri de programări circulare şi pentru coordonatele polare. Planurile de lucru sunt desemnate
în programul NC cu G17, G18, G19.

Fig. 5.4 Planurile de lucru

Poziţii şi origini de referinţă

Pentru maşinile unelte cu NC sunt definite diferite origini şi poziţii de referinţă. Acestea sunt
punctele de referinţă pentru ca maşina să se apropie şi să se raporteze la programarea
dimensiunilor piesei.
Acestea sunt:
M = Originea maşinii unelte;
A = Punct de blocare. Poate coincide cu originea piesei (numai la strunguri);
W = Originea piesei = Originea programului;
B = Punct de start. Poate fi definit pentru fiecare program. Este punctul în care prima sculă
începe prelucrarea;
R = Punct de referinţă. Poziţia determinată de sistemul de came şi de măsură. Distanţa până la
originea maşinii, M, trebuie cunoscută, ca poziţia axei să poată fi fixată exact la valoarea
acestei poziţii.

Fig. 5.5 Origini şi poziţii de referinţă

Fig. 5.11 Rotirea originii în cadrul aceluiaşi program

V.3 Programarea manuală a MUCN
Sistemele de coordonate şi prelucrarea piesei

Fig. 5.12 Relaţia dintre comenzile de deplasare în coordonatele piesei şi mişcările rezultante ale maşinii