Degradări rezultate din concepţiaa construcţiiilor

ÎÎn această categorie

c see includ şi ““degradărilee iniţiale”, ccele cu caree construcţiaa
“păşeştee în viaţă’' şiş care, pe durata de srrviciu, împiiedică desfăşurarea funccţiunii şi/sauu
favorizeează degradăările produsee de acţiunilee exterioare.
MModificările în funcţiionalul clădirilor sunnt generate de evoluţiaa în timp a
cerinţeloor utilizatoruului atât la clădiri
c cât şii la cele de locuit sau cuu alte destinnaţii. Rezultăă
astfel neecesara, datorită moderrnizării fluxuurilor tehnollogice, adapptarea coresppunzătoare a
clădiriloor industrialee, la cele de locuit adapttările impunâându-se odaată cu creşterrea cerinţeloor
de confoort.
UUn exempluu edificator îl î constitue clădirea
c instaalaţiei de albbire (corpul 2) de la S.C
C.
Letea S..A. Bacău, construcţie
c reealizată înainnte de războoi la care ulteerior s-a elim
minat câte unn
stâlp de la etaj introoducându-see o grindă juug longitudinală în locuul reazemuluui eliminat aal
grinzii pprincipale traansversale (ffoto 1).

Foto l. Modificări funcţionale

f r
realizate prinn eliminareaa unor stâlpi..

L
La clădirile de locuit, cele mai freccvente modificări funcţionale constaau în creareaa
de golurri pentru uşii în vederea reamenajăriii spaţiului, in i special laa blocurile din
d diafragmee
de tip ceelular, cu funncţiune închhisă. Aceste modificări implică însă şi luarea unnor măsuri dee
refaceree a capacităăţii portantee a diafragmelor. Aceeleaşi modifficări se reemarcă şi laa
construccţii cu altee destinaţiii cum ar fi pavilioaane adminisstrative sauu magazinee.
M
Modificări ale încărcăărilor rezultaate în urma înlocuirii flluxurilor tehhnologice
sau a scchimbării deestinaţiei, caaz în care structurile necesită
n revverificări şi eventual
consolidăări. Cele maai des întâlnnite cazuri suunt cele în care
c se moddifică capacitatea sau
poziţia podului rulannt.
S
Structurile neadecvatee preluării încărcărilor
î r exterioare (în special seismice)
s
reprezinttă un segmen nt importantt între structuurile care auu suferit degrradări iar unnele chiar
avarii sauu prăbuşiri. în acest senns se evidennţiază clădiriile vechi cu forme neregulate în
plan şi ppe înălţime ca
c şi în ceeaa ce priveştee dispunereaa elementeloor structuralle (stâlpi,
grinzi). Acestea
A au suferit avaarii la cutremmure repetaate, de multte ori accen ntuate de
procese ccorozive şi/ssau modificăări funcţionalle ulterioare (fig. l).

Fig. 1 Structură ettajată cu disppunere nereggulată a stâlppilor şi

grinzilor, afectată
a şi dee procese dee coroziune

U caz apartee îl reprezinttă bisericile cu formă triilobată în plaan care, neav

Un vând nici
elementee de rigidizaare în pereţiii din zidăriee suferă deggradări caraccteristice la acţiunea
cutremurrelor, degraddări sub formmă de fisuri şi
ş crăpături la abside, turrle etc. (fig. 2).
2
Structurile neadecvate
n condiţiilor de exploataare simt celle care, explloatate în
condiţii de
d mediu cu u agresivitatee puternică, nu
n prezintă rezerve
r de ssiguranţă accceptabile.
între acestea se evideenţiază hala care adăpossteşte instalaţţia de electrooliză cu merrcur de la
C.P. Borrzeşti realizaată cu arce din
d beton arm mat exploataate într-un mediu
m foarte puternic
coroziv ((foto 2).
Fig. 2 Degrradări caracteeristice la biserici cu forrmă de crucee în plan şi tuurle
 Fotto 2. Arce cuu tirant din beton
b armat puternic
p deggradate

Tiranttul din betoon armat, luucrând fisurat, favorizeează coroziiunea armătturii care asstfel,
nemaifiind înnglobată în beton
b nici măăcar în zonelle de ancoraare de la capeete (foto 2) poate
p conduuce la
prrăbuşirea brruscă a arcului. Totodattă, prin corooziunea armăăturii din arrc, se reducee şi secţiuneea de
beton comprimată.
Consoolidările pott constitui laa rândul lor o cauză a prroducerii deegradărilor laa structuri attunci
câând nu suntt concepute în conformiitate cu anum mite princippii. Astfel, prin
p consolid dare se moddifică
riigidităţile şi schemele staatice ale elemmentelor şi/sau ansambllului structurral, având drrept consecinnţă o
reedistribuire nnefavorabilăă a eforturiloor. De asemeenea, greutattea proprie a structurii poate creşte aastfel
înncât să fie neecesară şi reeconsiderareaa sistemului de fundare sau creşterea şi redistribbuirea greutăăţilor
poate conduce la creşterea încărcării seismice.
La obbiectivul 499 de exempplu, care reeprezintă o hală indusstrială din cadre c princiipale
trransversale rrealizate pesste o structuură mai vecche din cadrre longitudinnale (foto 3), proiectanttul a
prrevăzut connsolidarea prrin cămăşuire a cadruluui vechi peentru ca aceesta să consstitue un reaazem
suuplimentar pentru
p cele noi.
n transverrsale. Evidennt că în acest mod schem ma statică a cadrelor noii s-ar
fii modificat nefavorabil, conducândd la eforturi de întindeere în secţiuuni nearmatte corespunzzător
(ccentrul grinzzilor dublu încastrate).
î I plus mai trebuie mennţionat faptuul că terenull sub construucţia
In
nouă tasând, aaceasta a rezzemat pe caddrul longituddinal existentt, fracturânddu-1 (foto 3).
 Foto 3. Connstrucţie nouuă realizată peste
p una vecche

D
Degradări rezultate din
n proiectareea construcţţiilor

În aceeastă categorrie se pot incclude construucţiile vechi realizate în conformitatee cu cunoştinnţele

exxistente la accea vreme dard şi cele reaalizate mai recent
r fără a se ţine contt de condiţiille de agresivvitate
a mediului.
Consttrucţiile vecchi, proiectaate fară a aveaa la bazăă cunoştinţelle şi legiferrările de carre se
diispune în prrezent, pe lânngă o conceepţie de ansaamblu a struccturii neadeccvată, prezinntă şi elemenntele
sttructurale cuu alcătuiri care, în preezent, sunt considerate ca neadecvvate. Dintree acestea see pot
ennumera:
- etrieeri dispuşi laa distanţe mari
m (peste 300 cm) atât înn grinzi cât şi în stâlpi, nefiind înddesaţi
nici
n spre reazzeme
- proccente de arm mare longituddinală şi transversală subb cele minimee
- stâlppi cu rigiditaati mult mai mici în rapoort cu grinzilee (stâlpi cu ssecţiuni micii şi zvelţi etcc.)
Struccturile sensiibile la acţiu unile corozllve sunt mai ales cele pprefabricate având în veedere
următoarele
u c
caracteristicii ale acestoraa:
- betoonul din îmbiinări este fissurat pe o annumită adânccime la faţa pprefabricatullui
datorită
d conttracţiei ceea ce favorizeează coroziuunea armătuurii atât la structuri
s expploatate în m medii
agresive (fotoo II.3) cât şi la cele explooatate în meediu natural (foto
( II.4)
- plăccuţele metalice ce realizeează legăturiile între elemmentele preffabricate corodează multt mai
raapid decât ellementele peericlitând sigguranţa construcţiilor
- plannşeele prefabbricate realizzate din eleemente nervuurate au o ssuprafaţă dee expunere m mare
ceea ce favorrizează corozziunea acestoora
- conssolele pe carre sunt aşezaate elementeele prefabricaate sunt de aasemenea zo one de acumuulare
şii stagnare a agenţilor corrozivi
Elemeentele de coonstrucţii neadecvate exploatării
e î medii coorozive sunt cele care exxpun
în
acţiunilor agrresive o sup prafaţă desfăăşurată maree, au secţiunni reduse ceeea ce nu perrmite prevedderea
mai
m multor aarmături şi înnglobarea loor corespunzzătoare în beeton. Este caazul grinziloor cu zăbrelee și a
arrcelor cu tiraant.
 Foto 4. Grinzi cu zăbrele puteernic corodaate în mediull industrial

Alte elemente neeadecvat utilizate sunt cele c din betoon precomprrimat a căro or armătură aaflată
s tensiune corodează mult
sub m mai rappid putând coonduce la cedări bruşte ale a elementelor.
Prevvederea uno or materialee necorespunzătoare prrin proiectaree (sau nepreevederea lor)) este
d asemeneaa o cauză a degradărilorr. Astfel, la construcţiile vechi monnolite, betonnul utilizat era
de e în
g
general de clasă
c inferiooară (Bc7.5, Bc10), la cele mai reecent executtate remarcâându-se maii ales
c
calitatea slabbă a protecţiiilor.
Erorrile în proieectarea con nsolidărilor sunt din păcate
p la fell de frecven nte ca şi ceele în
p
proiectarea c
construcţiiloor noi. De exemplu,
e căămăşuielile parţiale diispuse la paartea inferioară a
g
grinzilor unuui planşeu exxpus unei puuternice agresivităţi s-auu degradat ffoarte repedee (în aproxim mativ
1 ani) datoorită infiltrărrii agentului coroziv înttre cămaşă şi
15 ş element pprin fisurile din contraccţie şi
d
datorită expaandării în conntinuare a ruuginii în elemmentele îmbrrăcate în betton (foto 5).

Foto 5. Căămășuieli la partea inferiioară a grinzzilor distrusee prin coroziuune

 Applicarea direectă pe elem
mentele infeestate (mai ales cu ionni de clor) a cămăşuiellilor
conduce dde cele mai multe ori la distrugerea în cel mai scurt
s timp şi a acestora (foto
( 6), situuaţia
fiind cu atât
a mai grav vă cu cât peerseverând în
î greşeală proiectantul
p prevede înccă o cămăşuuială
(foto 7).

Fotto 6. Cămăşuială la un stâlp

s degradaat de acţiuneea clorului
(stânga),
( fisuurată după ciinci ani de laa execuţie (ddreapta)
 Fotto 7. Cămăşuuieli executaate peste alte cămăşuieli

ult controveersata probleemă a conecctorilor sudaaţi între armături eviden nt

ă în favoareaa celor care sunt împotivva prevederiii acestora daacă aplicareaa
înseamnă prractic distruggerea elemenntului existennt (foto 8).

ment degradaat prin aplicaarea conectoorilor dintre armături

Foto 8. Elem
 Degradărri rezultate din
d execuţiaa construcţiiilor

M
Multă vremee construcţiiile s-au execcutat fară a ses da atenţiee detaliilor aparent
a minoore
dar care, în timp, au catalizatt degradareaa acestora. Practic
P nu există
e obiecctiv la a cărrui
degradaare să nu fi contribuit
c şi constructoru
c ul.
D
Deficienţelee de execuţiie cele mai frecvent înntâlnite şi cuu consecinţee grave asuppra
siguranţţei sunt:
- greşeli de trasare carre au drept consecinţă imposibilitaatea montărrii elementellor
prefabriicate
- strat de acooperire cu beton a armătturilor de grrosime insufiicientă sau innexistent (footo
9), abattere foarte frrecventă şi înn acelaşi tim
mp afectând esenţial reziistenţa la ageenţi corozivi a
elementtelor din beton armat

Foto 9. Armături
A neînnglobate Foto 10.. Betoane seggregate şi arrmături
în betonn, puternic coorodate corodate în zona segregată şi în afara
a ei

- segregărilee în beton faavorizează coroziunea arrmăturilor, ccoroziune caare se propag

gă,
începânnd din acestee zone, pe tooată lungim mea lor (foto 10); se maii menţioneazză faptul că la
decofraare, muchiile vii fisurează, favorizândd de asemennea, coroziunnea armăturii
D
Deficienţe ded execuţie a consolidăărilor sunt ppractic aceleeaşi cu cele de la execuuţia
lucrăriloor noi dar treebuie menţioonat faptul că
c de cele maai multe ori cconsolidărilee trebuie
exxecutate sub exploatare ceea
c ce implică luarea unnor măsuri ded îndepărtarre a surselorr de coroziunne astfel
înccât acestea ssă nu infesteze betonul înn stare proasspătă. Un al doilea aspecct foarte imp
portant este aacela că
luccrările de coonsolidare nu
n trebuie înntrerupte, exxistând riscuul ca, pe tim
mpul întreruuperii, acesteea să se
deegradeze astffel încât să nu
n se mai poaată relua (fotto 11).

Foto 11. Consolidări

C întrerupte, puternic
p degrradate (ansam
mblu şi detaliu)

Degradări rezultate
r din exploatarrea construccţiilor

M
Modul de exp ploatare a coonstrucţiilor conduce la degradarea acestora
a în două
d situaţii:
- exploatareaa utilajelor şi
ş a instalaţiiilor se efectuuează astfel încât
î substannţele agresivve
deverseaază pe elem mentele de construcţii degradânddu-le (foto 12) situaţiee sesizată la l
cvasitotaalitatea obiectivelor induustriale expeertizate
- elementelee de construccţii sunt avaariate prin sp pargeri, lovirri, accidentaale sau intenţţionate
fară a se
s ţine cont de conseciinţele acestoora, fenomenn sesizat dee asemenea la cvasitotaalitatea
obiectivelor investig gate; aceste intervenţii
i înn structură pot
p merge pâână la tăiereaa unor elemeente de
rezistenţţă (foto 13)
S
Se semnaleaază frecventee cazuri, dee dezgoliri sau s tăieri ale armăturilo or (inclusiv a
celor preetensionate) în vederea pprinderii prinn sudură a unnor instalaţiii.
Foto 12. Planşeu puterrnic degradatt prin infiltraarea
de substtanţe agresivve deversate pe pardoselli

Foto 13. Grrindă tăiată pentru

p trecerrea unei condducte
 INVESTIGAREA CONSTRUCŢIILOR DEGRADATE

Precizări

Investigarea construcţiilor trebuie să se efectueze la un nivel de complexitate suficient

pentru a releva corect degradările aparente şi ascunse şi implicit pentru a evalua cu o precizie
satisfacătaore nivelului de siguranţă. în acelaşi timp însă amploarea investigaţiilor
concretizate prin efortul uman depus, mijloacele tehnice şi de calucul utilizate, toate traduse
în costuri, trebuie în final să justifice economic soluţia de reabilitare adoptată.
Abordarea investigaţiilor din punct de vedere al criteriilor de economicitate şi
siguranţă trebuie privită sub două aspecte:
(i) cu cât investigaţiile sunt mai complexe costul lor este mai ridicat dar, evaluarea
nivelului de siguranţă fiind mai exactă, este de presupus că soluţia de reabilitare adoptată este
cea mai adecvată şi deci cea mai eftină inclusiv în perspectiva comportării în timp;
(ii) cu cât investigaţiile sunt mai superficiale (deci costul lor este mic), evaluarea
nivelului de siguranţă este mai nesigură, ceea ce implică o soluţie de reabilitare mai
acoperitoare deci în principiu mai scumpă.
Gradul de complexitate al investigaţiilor este estimat de către expert în faza de
identificare a degradărilor , decizia de adâncire a investigaţiilor sau cea prin care acestea se
consideră suficiente la un moment dat este luată tot de către expert pe parcursul desfăşurării
acestora.
Complexitatea investigaţiilor depinde în principiu de următorii factori:
- tipul şi caracteristicile structurii (o casa parter din cărămidă implică evident
investigaţii mai simple decât o structură etajată din beton armat, de exemplu);
- natura degradărilor (degradările de tip fisuri pot fi relevate mai simplu decât
modificările produse în structura betonului de anumiţi agenţi corozivi, de exemplu);
- mijloacele tehnice la dispoziţie, existenţa legiferărilor în domeniu şi efortul
financiar disponibil pentru realizare;
- importanţa structurii (din punct de vedere al proceselor ce le adăposteşte sau din
punct de vedere social, cultural) şi implicit nivelul de siguranţă impus (evident alta este
complexitatea investigaţiilor la un depozit parter şi alta la un pod de sosea).
Având în vedere cele expuse anterior, ca şi din motive de sistematizare a noţiunilor,
investigaţiile s-au considerat ca fiind:
• examinarea vizuală, efectuată distinct în procesul de depistare a degradărilor și în cel
de urmărire a comportării în timp a construcţiei
• testările curente sunt cele care nu implică dotări cu aparatură specială putând fi
efectuate de o persoana instruită în acest sens, de tipul testării cu fenoftaleină, sondaje prin
spargerea betonului sau ciocănire etc.; aceste investigaţii simple fac parte din procesul de
depistare a degradărilor cât şi din cel de urmărire a comportării în timp a construcţiilor
• investigaţiile complexe sunt cele efectuate de personal specializat utilizând aparatura
adecvată
Investigaţiile pot fi:
- in situ, direct pe structură sau pe epruvete expuse în situ
- în laborator pe probe prelevate din structură și/sau pe epruvete executate în acest
scop (expuse în laborator sau in situ).
În continuare se vor prezenta:
(i) modul în care de efectuează investigaţiile
(ii) mijloacele cu care se efectuează acestea şi
 (iii) cum se interpretează rezultatele obţinute, în primul rând din puctul de vedere al
durabililtăţii construcţiilor.
Mijloacele de investigare standardizate şi utilizate la noi în ţară sunt prezentate cu
exemplificări. Cele utilizate în străinătate şi consacrate sunt prezentate pe scurt. Din
multitudinea de mijloace şi dispozitive de încercare, mai ales de laborator, prezentată în
literatura de specialitate, s-au selectat doar cele mai semnificative.
Toate aceste mijloace de investigare sunt prezentate cu particulărităţile de aplicare şi
interpretare a rezultatelor la elemente din beton armat afectate de procese corozive.
 1. Examinarea vizuală

Examinarea vizuală trebuie abordată sub două aspecte având caracteristici specifice şi
anume:
- examinarea vizuală efectuată de expert în cadrul procesului de culegere a datelor
preliminare în urma căreia se prelimină amploarea lucrărilor de investigare şi în final costul
expertizei şi examinarea vizuala efectuată în cadrul procesului de depistare a degradărilor
- examinarea efectuată de expert (sau utilizator) în cadrul procesului de urmărire a
comportării în timp a construcţiei sau în cadrul legiferat de normativele în vigoare.
În primul caz, expertul, după delimitarea exactă a obiectului, efectuează vizionarea
acestuia, de obicei în prezenţa utilizatorului, după un traseu care să permită examinarea
tuturor elementelor structurii de rezistenţă susceptibile a fi suferit degradări. Se precizează
faptul că omisiunile survenite în faza de culegere a datelor poate conduce la subestimarea
amplorii lucrărilor sau cele omise în faza de depistare atrag răspunderea asupra siguranţei
estimate a structurii. în această a doua fază poate apare ca necesară şi examinarea fundaţiilor,
ceea ce implică decopertarea lor.
În al doilea caz, examinarea vizuală se efectuează pe baza unui program elaborat de
expert în vederea completării datelor pentru evaluarea nivelului de siguranţă sau prin efectul
legiferărilor în vigoare, caz în care instrucţiunile sunt elaborate de proiectant, fiind cuprinse
în cartea tehnică a construcţiei (pentru cele noi) sau la solicitarea utilizatorului. În prima
situaţie urmărirea este efectuată de către utilizator dar este recomandabilă şi participarea
periodică a expertului, în al doilea caz aceasta este efectuată de către utilizator care numeşte
în acest scop un responsabil, datele fiind centralizate la un anumit nivel. Aceste date servesc
expertului în cazul in care la un moment dat acesta este solicitat de utilizator pentru
întocmirea expertizei iar colectate şi prelucrate, pot fi utilizate la perfecţionarea proceselor de
concepţie, proiectare, execuţie şi exploatare a clădirilor.

2. Testările curente

Testările se efectuează de către expert în cadrul procesului de depistare a degradărilor

şi de către expert sau utilizator în cadrul procesului de urmărire a comportării în timp a
construcţiei. În îndrumarele prezentate în capitolul anterior si care se referă în primul rând la
construcţiile afectate de coroziune, testările curante sunt definite ca fiind: (i) sondajele
efectuate prin ciocănire sau îndepărtarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor şi (ii)
testările simple care evidenţiază grosimea betonului dezalcalinizat sau penetrat de substanţe
agresive.

2.1. Sondajele

Sondajele prin lovire cu un ciocan a suprafeţei betonului se efectuează

pentru aprecierea grosieră dar de multe ori relevantă (aceasta depinde esenţial de experinţa
expertului) a calităţii acestuia. Se pot identifica zonele segregate, fisurate, având în vedere că
aceste defecte, cât şi un beton slab, de clasă inferioară, prost compactat, amortizează atât
şocul cât şi sunetul. Deşi la prima vedere pare o operaţie empirică, datorită experienţei
expertului care o foloseşte poate avea o pondere semnificativă în faza preliminară de
identificare a degradărilor. Drept dovadă, metoda este citată şi în bibliogarafia străină ca
metodă acustică dee investigaree. Prin lovirea cu cioocanul se iddentifică zoonele în carre
protecţiille elementeloor (placaje, tencuieli, peelicule) nu sunt
s aderentee la beton, în
n aceste zonne
fiind probbabil ca ageenţii corosivii să se infiltrrat iar corozziunea betonnului şi armăăturii să fie îîn
curs.

Examinareea vizuală șii prin impactt acustic a unnui

element dinn beton armaat de către prrofesorul Miihul

Sondajjele prin înd depărtarea stratului dee acoperire cu beton a armăturilor

a sse
efectueazză atunci câând acesta eeste fisurat, segregat saau în curs dde degradaree, în vedereea
examinărrii stării armmăturii. Dacă pe armăturăă se observă pete de rugiină rezultă că c procesul de d
coroziunee este în perrioada de proopagare. Dacă betonul estee fisurat înn lungul arm măturilor, priin
îndepărtaarea acestuiaa se constatăă cu siguranţţă coroziuneaa acesteia, mmăsurându-see şi diametruul
rezultat îîn urma ruginnirii. De celee mai multe ori, la acestte sondaje see efectuează şi testările de
d
alcalinitaate în spărturra prospătă.
 2.2. Testăările simplee

Teestarea alcaalinității bettonului

Alcalinitatea betonului se
A s verifică în î spărtura poaspătă
p priin stropirea cu o soluţiie
alcoolicăă de fenolftaaleină de conncentraţie 1%. Dacă beetonul se collorează în ro oşu-violet, se
s
considerăă că este sufi ficient de alcalin pentru a asigura prootecţia armătturilor.
N
Numărul şi loocul testăriloor se alege ded expert fuuncţie de conndiţiile realee (tip, poziţiee,
mediu) ale elementullui, ţinând coont de următtoarele:
- unul
u sau dou uă puncte dee testare trebuuie situate înntr-o zonă apparent nedeggradată;
- unul sau două puncte de testare see aleg în zon na depistată vizual si prrin sondaje cca
fiind deggradată (fun ncţie de extinnderea acestoora).
E
Elementele care se testează şi nuumărul lor eeste indicat tot de cătrre expert, pe p
următoaarele consideerente:
- se urmăressc zonele sen nsibile la cooroziune, testtările efectuuându-se la unul
u sau douuă
elementte cu aceleaşşi caracteristtici, relevatee la examinaarea vizuală şi la sondajje (funcţie dde
numărull şi răspândirea acestora)
- testările see efectuează pentru cel puţin
p fiecaree element carracteristic all structurii de
d
rezistenţţă, chiar nedegradat (sttâlpi, grinzi,, elemente pprefabricate de planşeu de acoperiş,
plăci, ettc.) în minimmum două puuncte
- numărul teestărilor pe element şi numărul dee elemente ttestate poatee fi mărit pe p
parcursuul efectuăriii operaţiilor funcţie de constatările efectuate, îîmprăştiereaa rezultateloor,
modificarea condiţiiilor de mediuu etc.

Deeterminareaa adâncimiii de penetraare a ionilorr de clor

P
Prezenţa ion
nilor de clorr în beton estee mai difficil de depiistat în situ prin metodde
simple ((fară prelevarea de matterial şi analliza chimicăă a acestuia)). Cercetări au confirmaat
posibilittatea utilizărrii soluţiei appoase de AgNN03, în conccentraţie de 0,1N,
0 pentruu identificareea
prezenţeei ionilor de clor în piatrra de ciment. Soluţia se aplică
a prin pulverizare,
p a
adâncimea d
de
penetrarre a ionilor fiind inidicaată de form marea unui precipitat albb (azotatul de d argint). L La
margineea suprafeţeii pe care se formează
f preecipitatul, coonţiunutul dee ioni de clor solubili estte
de 0,15%% din greutaatea cimentuului.