IMUNOPROFILAXIA ACTIVA

VACCINOPREVENTIA
 COMPOZITIA VACCINURILOR
• ANTIGENE IMUNOGENE ACTIVE
 Suspensie de microorganisme vii sau inactivate
 Fractiuni ale acestora
• ADITIVI- materiale care se adauga pentru efectul
lor imunologic, conservator si stabilizator
• ADJUVANTI IMUNOLOGICI cu rol de imbunatatire
a raspunsului imun fata de antigenele continute
in vaccinuri(hidroxidul de aluminiu, emulsia MF59
• CONSERVANTII – previn multiplicarea bacteriilor
sau fungilor ce pot contamina accidental produsul
• STABILIZATORII protejeaza imunogenele active
din preparatul vaccinal fata de variatiile de
temperatura si/sau ph ce pot apare la
preparare,transport si depozitare vaccinuri
• SUBSTANTE REZIDUALE inactivatori(formol),
antibiotice(streptomicina, neomicina,
gentamicina)urme de medii de
cultura(proteine animale, oua embrionate,
drojdie de bere) etc
 CLASIFICARE
• A.DUPA STAREA DE VAIBILITATE A AGENTILOR
INFECTIOSI
 Vaccinuri vii atenuate sau supraatenuate-rujeolic,
rubeolic, urlian, varicelos et
 Vaccinuri inactivate- gripal, rabic, tifoidic etc
• B.DUPA CATEGORIA DE MICROORGANISME
CONTINUTE
 vaccinuri virale
 Vaccinuri bacteriene
 Vaccinuri fungice
 Vaccinuri parazitare
• C.DUPA NR COMPONENTELOR ANTIGENICE
 vaccinuri cu antigene de la o singura specie de
microorganisme
 vaccinuri cu mai multe antigene de la specii diferite de
microorganisme
• D. DUPA CIRCUMSTANTELE DE UTILIZARE
 Vaccinuri cu administrare larga populationala
 Vaccinuri cu adm in anumite circumstante epidemiologice
particulare- in presezon epidemic, anterior calatoriilor in
zone endemice, calamitati naturale
 Vaccinuri administrate unor categorii de persoane
• E. DUPA NATURA ANTIGENULUI SI MODALITATI DE PREPARARE A
ACESTORA
 vaccinuri corpusculare vii sau supraatenuate, contin microorganisme
integrale care au virulenta scazuta, dar capabile de replicare si inducere a
raspunsului imun
 vaccinuri corpusculare inactivate contin particule intregi bacteriene sau
virale, care au fost tratate termic si/sau cu substante chimice pentru
inactivare
 Anatoxine bacteriene sunt obtinute din exotoxinele microorganismelor
prin tratare cu formol la caldura care neutralizeaza capacitatea toxigena si
o pastreaza pe cea imunogena
 Vaccinuri subunitare(antigenice) contin antigenul sau fractiunea de
antigen cu rol imunogen
 Vaccinurile antiidiotip ce contin atc antiidiotip fata de un anumit
determinant antigenic cu rol in inducerea raspunsului imun
 Vaccinurile AND ce au in compozitie gene ale antigenelor
 PASTRAREA SI TRANSPORTUL
VACCINURILOR
• Lant de frig din momentul prepararii si pana in
momentul administrarii
 RASPUNSUL IMUN PRIMAR
• Apare dupa prima adm a unui preparat
vaccinal
• RIP de tip celular este semnalat de aparitia de
ly T cu memorie
• RIP de tip umoral este semnalat de aparitia de
ly B care incep sa produca Ig M , ulterior Ig G
in timp ce IgM scad
 RASPUNSUL IMUN SECUNDAR
• Se dezv dupa adm ulterioare din acelasi
antigen
• Consta in producerea unei cantitati crescute
de atc
 RECOMANDAREA VACCINARILOR
• Principalele elemente utilizate in recomadarile de
vaccinare sunt
 Datele epidemiologice privind boala infectioasa
 Caracteristicele antigenelor vaccinale utilizate
 Raspunsul imun protector
 Particularitatiile principiilor active si pasive
 Riscul reactiilor adverse postvaccinale
 Datele evaluarii economice a profilaxiei vaccinale
 VARSTA MINIMA VACCINALA
• se stabileste pe baza capacitatii de raspuns imun
la diferite varste si reprezinta varsta minima la
care se poate adm un vaccin in conditii de
siguranta si eficacitate inalta
• Capacitatea de RI este diferita dupa varsta,nn are
un RIC bun imediat dupa nastere,RI local – 6 sapt,
RIU in jurul varstei de 2 luni
• Vaccinurile se recomanda a fi adm anterior
implinirii varstei la care riscul de aparitie a bolii si
a complicatiilor este cel mai mare si pt care
vaccinurile prezinta ei
 SCHEMA DE VACCINARE VALABILA
2015-2016 ROMANIA
VARSTA MINIMA RECOMANDABILA TIPUL DE VACCIN
primele 24 de ore de viata Hep B
Vaccinare impotriva Hepatitei B
(in maternitate)
1-7 zile BCG vaccin de tip Calmette
Guerin (in maternitate)
2 luni Vaccin hexavalent diftero-tetano-
pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep B)
Vaccin pneumococic conjugat *
- se face la medicul de familie
4 luni* Vaccin hexavalent diftero-tetano-
pertussis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep B)
Vaccin pneumococic conjugat *
- se face la medicul de familie
 SCHEMA DE VACCINARE CONTINUARE
11 luni* Vaccin hexavalent
Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic-Haemophilus B hepatitic B
(DTPa-VPI-Hib-Hep B)
Vaccin pneumococic conjugat *
- se face la medicul de familie
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
(ROR)
- se face la medicul de familie
5 ani** Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
(ROR)
- se face la medicul de familie (rapel
2)
 SCHEMA DE VACCINARE CONTINUARE
6 ani *** Vaccin tetravalent
diftero-tetano-pertussis acelular-
poliomielitic
( DTPa-VPI)/vaccinul polio inactivat
(VPI)
- se face la medicul de familie

14 ani Vaccin diftero-tetanic pentru adulti/

vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
- se face la medicul de familie
 VACCINARE INTRE MIT SI REALITATE
• Igiena eficienta duce la disparitia bolilor
infectioase – fals
• Vaccinurile au multe efecte secundare pe
termen lung iar vaccinarea poate fi fatala- fals
• Vaccinul DTP si antipoliomielitic provoaca
sindromul de moarte subita a sugarului- fals
• Daca bolile sunt eradicate in tara mea, de ce
sa ma mai vaccinez- fals
• Bolile copilariei trebuie facute- fals
• Gripa este doar,, o bataie de cap,, iar vaccinul
antigripal nu are eficienta- fals
• E mai bine sa fim imunizati prin boli decat prin
vaccinare- fals
• Vaccinurile contin mercur foarte toxic pentru
organism –fals
• Vaccinurile provoaca autism- fals
• În anul 2015, aproximativ 86% (116 milioane) de sugari
la nivel mondial au primit 3 doze de diftero-tetano-
pertussis (DTP. Până în 2015, 126 de țări au atins cel
puțin 90% acoperire de vaccinala
• Haemophilus influenzae tip b (Hib) provoaca meningita
si pneumonie. Vaccinul Hib a fost introdus în 191 de
țări până la sfârșitul anului 2015. Acoperirea globala cu
3 doze de vaccin Hib este estimat la 64%. Există o mare
variație între regiuni. În cele două Americi, acoperirea
este estimată la 90%, în timp ce acesta este de numai
25% și 56%, în Pacificul de Vest și de Sud-Est și Asia
Regiunilor, respectiv.
• Hepatita B - vaccin pentru sugari au fost
introduse la nivel național în 185 de țări până la
sfârșitul anului 2015. Acoperirea globala cu 3
doze de vaccin hepatitic B este estimată la 83%,
• In plus, 96 de țări au introdus o doză de vaccin
hepatitic B la nou-nascuti in primele 24 de ore de
viață, iar acoperirea la nivel mondial este de 39%.
• Vaccin papilomavirus uman a fost introdus în 66
de țări până la sfârșitul anului 2015.
•
• Până la sfârșitul anului 2015, 85% dintre copii
au primit 1 doza de vaccin rujeolic iar peste
160 de tari au inclus o a doua doză, ca parte a
imunizare de rutina si 61% dintre copii au
primit 2 doze de vaccin rujeolic,