.1 Starea de electrizare de încărcare.

2 Starea de electrizare de polarizare STAREA ELECTROCINETICĂ

Un conductor punctiform, electrizat prin contact, este acţionat de o Un corp punctiform dintr-un material izolant, chiar şi neelectrizat prin Sarcina electrică adevărată ce încarcă un material conductor poate fi
forţă care nu depinde de orientarea lui în raport cu corpul electrizat de contact, poate fi acţionat de un cuplu şi eventual de o forţă, ambele şi sub influenţa altor forţe de natură neelectrică (exemplu, mecanică,
referinţă şi nu este acţionat de un cuplu care să-l rotească în raport cu depinzând de orientarea micului corp în raport cu corpul electrizat de chimică, magnetică etc.). Dacă printr-un mijloc potrivit se realizează
centrul lui de masă. Conductorul punctiform se comportă ca un punct referinţă; comportarea lui este diferită de a punctelor materiale din o diferenţă de potenţial între două puncte sau regiuni ale unui
material în mecanică şi starea lui de electrizare se numeşte de mecanică şi starea lui de electrizare se numeşte de polarizare conductor omogen şi neaccelerat, se constată că acesta se va găsi într-
încărcare electrică. electrică. o stare diferită de cea electrostatică numită stare electrocinetică, pusă
Starea de electrizare de încărcare este caracterizată de mărimea fizică Spre deosebire de conductoare care se electrizează numai prin în evidenţă de noi efecte. Diferenţa de potenţial dintre conductoare
scalară numită sarcina electrică adevărată. încărcare cu sarcină electrică, dielectricii se pot electriza atât prin caracterizează în acest caz sursa stării electrocinetice.
Această sarcină, notată q, reprezintă excesul de sarcină de un semn încărcare cât şi prin polarizare. Sub acţiunea acestor forte purtătorii de sarcina sunt puşi in mişcare
faţă de sarcina de semn opus ce încarcă un corp Considerând un corp dielectric de referinţă electrizat numai prin trecând astfel in starea electrocinetica . Noua stare a purtătorilor de
e=−1,6⋅10−19C polarizare caracterizarea acestei stări este posibilă din acţiunile sarcină, stare datorată acţiunii unor forţe de natură neelectrică
Pentru un corp cu dimensiuni finite aflat în stare de electrizare, ponderomotoare la care este supus în câmp electric exterior, uniform asupra purtătorilor se numeşte stare electrocinetică . Aceasta stare
sarcina ce-l încarcă este cuantificată q=n⋅e cu n∈Z. şi omogen. este sesizata prin efectele produse . Aceste efecte sunt măsurabile
Se pot defini densităţi de sarcină ale corpurilor pentru caracterizarea Starea de electrizare de polarizare este caracterizata prin marimea prin forţele ce se exercită, forţe electrice şi neelectrice Mărimea ce
locală a stării de electrizare de încărcare. caracterizează starea este o mărime de stare şi se numeşte curentul
fizică vectorială p numită moment electric introdusă prin
Corp de masă m de volum V electric
relaţia: Generalizând efectul produs de forţe(surse ale stării ) ce acţionează
Corp încărcat cu sarcina q
asupra purtătorilor de sarcină putem defini intensitatea câmpului
volume ΔV infinit mici de masă Δm ∣C p∣ electric imprimat ca intensitatea forţei de natura neelectrică ce
C p= p×E cu ∣p∣= acţionează asupra acestor purtători. In acord cu definiţia câmpului
electrostatic se generalizează mărimea vectorială intensitate câmp
∆m ∣E∣ electric ce reprezintă intensitatea forţei de orice natură ce acţionează
- densitatea (volumică) γ = lim asupra purtătorilor de sarcină q.
∆ v→ 0 ∆V (2.2)

F F F
având unitatea de măsură [ C⋅m ] E= lim = lim e + lim nel = E c+ E i
Corp cu volumul V încărcat cu sarcina q starea de polarizare electrică a unui corp finit se caracterizează local,
q→0 q q→0 q q→0 q
prin mărimea vectorială egală cu limita raportului dintre momentul
volume ΔV infinit mici de sarcină Δq sau

electric elementar Δp şi elementul de volum

∆q dq
-densitatea de sarcină ρ v = lim =
∆ v→ 0 ∆V dV ΔV când acesta tinde către zero limita denumita 1 Caracterizarea globala a stării electrocinetice . Curent electric de
conducţie
polarizaţie: Efectul acţiunii acestor forţe este mişcarea sarcinilor electrice..

∆p  C La un moment oarecare, t > 0, sarcina electrică q(t) care mai încarcă

P = lim ,
 m 2 
∆V → 0
∆V conductorul, egală cu sarcina totală q Σ (t ) din interiorul

Dacă corpul prezintă numai două dimensiuni atunci momentele suprafeţei Σ care conţine conductorul C, are expresia:
∆ m  Kg 
γ = ∆lim electrice elementare ∆p sunt distribuite normal pe suprafaţa t
V→ 0
∆ V  m 3  unui corp de forma unei folii a cărui grosime este neglijabilă şi în qΣ ( t ) = q0 − ∫ i( t ) dt Derivând în raport cu
acest caz se defineşte polarizaţia superficială (puterea foiţei electrice) 0
prin relaţia:
∆q  C 
ρ V = ∆lim
V→ 0
∆ V  m 3  P S = lim
∆p timpul, se deduce intensitatea curentului i Σ (t ) care iese
∆ A→ 0
∆A
din suprafaţa Σ,:
Dacă corpul prezintă numai două sau o singură dimensiune
caracteristică (folie sau conductor) putem defini densitate superficială dqΣ
respectiv lineică a sarcinii electrice: iΣ ( t ) = −
dt
∆q  C  Observaţie Liniile electrice ale polarizaţiei electrice sunt situate în
ρ S = ∆lim respectiv întregime în interiorul corpurilor. Intensitatea curentului i(t) este egală cu sarcina electrică care trece in
A→ 0
∆ A  m2  unitatea de timp printr-o secţiune transversală a conductorului

dq
iS ( t ) = −
∆q  C  dt
ρ l = ∆lim
S→ 0
∆ l  m  Mărimea care caracterizează complet starea electrocinetica este o
mărime fizică scalară şi se numeşte intensitate a curentului electric de
conducţie i. [I]SI=A (Amper)
. Dacă q=0, starea este neutră iar dacă q≠0 pozitivă Caracterizarea locala a stării electrocinetice
Caracterizarea oricărei stări este posibil a se efectua şi în formă
sau negativă atunci avem starea de electrizare. În concluzie sarcina q diferenţială (locală) prin raportarea mărimii la unitatea de
este cauza stării de electrizare . suprafaţă. Se obţine în acest mod definiţia densităţii de curent
exprimată în A/m 2 ce la nivel local exprimă mişcarea purtătorilor de
sarcină. Întotdeauna oricărei mişcării îi este proprie viteza (mărime
vectorială) rezultă că şi densitatea de curent egală cu produsul
densităţilor de sarcină (mărime scalară)- viteza ρv este o mărime

vectorială. i= ∫
SΓ
J ⋅dA Se consideră un conductor de

formă oarecare parcurs de curent electric şi fie SΓ o

suprafaţă deschisă care se sprijină pe curba Γ trasată pe suprafaţa

conductorului (pe care îl înconjoară).
Sensul curbei Γ este asociat după regula burghiului drept sensului de
referinţă al curentului. Intensitatea curentului electric fiind aceeaşi

prin orice suprafaţă SΓ , se poate determina în fiecare

punct din conductor, un vector J al cărui flux prin SΓ

este intensitatea curentului,
 
i= ∫∫ J ⋅ n ⋅ dA
SΓ

unde n este versorul elementului de suprafaţă dA, asociat sensului

curbei Γ şi deci sensului de referinţă al curentului.
Mărimea J se numeşte densitate a curentului electric de conducţie.
Într-un conductor drept, parcurs de curent uniform repartizat,
densitatea de curent este constantă pe secţiunea transversală (de arie

i
A) şi are expresia: J= Liniile de câmp ale vectorului J se
A
numesc linii de curent. Ansamblul liniilor de curent prin conturul
elementului ΔA al unei secţiuni transversale prin conductor,
constituie un tub elementar de curen tDensitatea curentului electric
de conducţie este o mărime derivată şi în SI unitatea de măsură se

numeşte amper pe metru pătrat ( A/ m2 )

Repartiţia superficială. Pânza de curent electric
dA = n⋅dA = h × dl :

i=lim
h→0

¿ ¿¿ ¿∫ ⃗
J ( h×d l )=lim∫ d l ( ⃗
J ×⃗h ) ¿
c h→0 c
 
rezultând i= ∫J
c
l
⋅ dl

unde mărimea
  
J l = lim J × h
h→ 0
( ) se numeşte

densitatea pânzei de curent (fig .2.35). În S.I. unitatea de măsură

pentru Jl este ( A/m ) .

.Solenaţie

θ SΓ = ∫J ⋅ n ⋅ dA + ∫J l ⋅ dl + ∑k
ik
SΓ C

Starea de magnetizare
Starea corpurilor care în câmp magnetic sunt acţionate de forte
şi cupluri suplimentare faţă de cele condiţionate de starea lor
electrocinetică, si de starea de încărcare cu sarcină electrică în
mişcare, se numeşte stare de magnetizare respectiv de polarizare
magnetică. Corpurile aflate în starea de magnetizare se numesc
magnetizate.

cuplului electric ⃗ =m
C ⃗x⃗
B
Mărimea vectorială m care caracterizează starea de magnetizare a
micului corp magnetizat se numeşte moment magnetic
în sistemul SI -ampermetru pătrat (unitatea de moment magnetic Am2).
Starea de magnetizare a unui corp finit se caracterizează local prin
mărimea vectorială egală cu densitatea de volum a momentului
magnetic, numită magnetizaţie ∆m= M ∆V.

m ⃗ dV
⃗ =∭V M O folie de grosime

neglijabilă faţă de dimensiunile suprafeţei şi magnetizată se numeşte

foiţa magnetică. Mărimea vectorială egală cu densitatea de suprafaţă
a momentului magnetic se numeşte magnetizaţie de suprafaţă
(superficială, respectiv puterea foiţei magnetice)

Δm
⃗
M s =lim Unitatea de magnetizaţie este
ΔA
amper pe-metru (A/m), iar a magnetizaţiei superficiale este amperul
(A).

↓
Forta magnetica ⃗ m=grad m
F ⃗⃗Bv ( )