Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Îngrijirea Bolnavului Cu Angină Acută
Îngrijirea Bolnavului Cu Angină Acută
PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNDRUMĂTORI: ABSOLVENT:
2015
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
ANGINĂ ACUTĂ
ÎNDRUMĂTORI: ABSOLVENT:
-2015-
CUPRINS
I. ARGUMENT………..…………………………………………...…………………………3
II. CONTINUT…...…………………………………………………………………………...4
II.2.OBIECTIVELE LUCRĂRII……………………………………………………...5
III. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..28
IV. ANEXE……………………………………………………………………………….….29
3
I. ARGUMENT
“Sănătatea este acea stare de complet bine, fizic, mintal și social și nu constă numai în
absența bolii sau a infirmității.” Medicul prescrie asistentul medical execută. ”, de aceea
asistentul medical trebuie să aibă o bază a pregătirii teoretice și practice care se dobândește în
școală și cum în zilele noastre științele medicale progresează într-un ritm rapid, este nevoie de
o permanentă instruire și cunoaștere a metodelor noi de muncă. Tehnica îngrijirii bolnavului
este disciplina de bază a asistentilor medicali care lucrează la patul bolnavului.
Virusurile cu tropism major pentru țesutul limfatic, izolate în 1953 din infecții latente ale
vegetațiilor adenoide, apar în 1954 din boli respiratorii acute au fost denumite adenovirusuri
în 1956. Se cunosc 41 serotipuri distincte de adenovirusuri, dintre care numai unele sunt mai
frecvent implicate în patologia umană, care produc afecțiuni frecvente ale țesutului
adenoidian la copil cu forme ușoare și cu persistența îndelungată a virusului în țesulul
amigdalian și adenoidian.Pătrunderea adenovirusurilor în organism se face cel mai frecvent pe
cale respiratorie, rezultând variate procese inflamatorii ale aparatului respirator.
Am ales ca temă a lucrării de diplomă “angina acută” pentru faptul că este o afecțiune
des întâlnită, în special la copii, dar și pentru că, personal am avut in copilarie această boală.
Prin realizarea acestei teme am învățat că asistentul medical trebuie să intre în pielea
bolnavului și să respecte, dorința bolnavului de a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța, să
meargă, pentru cel ce nu mai poate merge sau să fie glasul pentru cel care nu poate vorbi, să
fie sursa de hrană spirituală pentru cel care nu are posibilitatea să se documenteze.
Pentru mine realizarea acestui proiect a însemnat foarte mult, deoarece prin studierea
acestor cazuri am ajuns la o înțelegere și o cunoaștere a ființei umane și a modului în care se
pot iniția și întreține relațiile interpersonale, cooperante, bazate pe respect între membrii
echipei de îngrijire și cel îngrijit.
4
II. CONȚINUT
Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care asigură mecanismul
respirației: al ventilației pulmonare,ca și al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor
pulmonare – hematoza. Acestea sunt: căile respiratorii superioare (cavitățile nazale și
faringele), cele inferioare (laringe, trahee și bronhii) și plămânii, ca organe principale ale
actului respirator. (Anexa 1)
Fosele nazale comunică cu exteriorul prin două orificii, numite narine, iar cu
faringele, prin două orificii largi, meaturi nazofaringiene, choane pe schelet.
6
Faringele are forma unei pâlnii cu baza în sus și vârful în jos. Peretele anterior îi
lipsește și, prezintă 2 pereți laterali și unul posterior. Se descrie o suprafață exterioară:
exofaringele și o suprafață interioară: endofaringele. Are forma unui tub muscular cu
dimensiunea de 12-13 cm la adulți, se îngustează progresiv dinspre superior spre inferior.
Faringele are o tunică musculară compusă din două straturi, iar din interior este tapetat de
mucoasă. Endofaringele se împarte în 3 porțiuni. Aceste porțiuni pornesc de sus în jos și sunt
urmatoarele: nazofaringele, orofaringele (corespunde cavității bucale) și laringofaringele.
Toate cele trei etaje au comunicare anterioară cu structuri învecinate. Transversal faringele
măsoară la primul etaj 4 cm, la orofaringe 5 cm, iar în porțiunea inferioară 3 cm. În sens
sagital are 2 cm cu o lărgire la nivelul orofaringelui de 4 cm.
dintr-un pilier anterior și unul posterior; superior tonsilei palatine se află fosa supratonsilară
cuprinsă între pilierul anterior și posterior. Mucoasa orofaringelui este de tip stratificat
pavimentos necheratinizată.
Deglutiția este un act reflex, declanșat de bolul alimentar ajuns la nivelul bazei limbii
și care se desfășoară în mai multe etape:
Amigdalele sunt mase de țesut limfatic situate de o parte și de alta a gâtului, deasupra
și în spatele limbii.Țesutul limfatic conține anumite tipuri de celule ale sistemului imunitar, în
special limfocite, care produc anticorpi și macrofage ce distrug germenii pătrunși în organism.
Amigdalele fac parte din sistemul limfatic, îndeplinesc rolul unor ganglioni și au funcții
suplimentare importante pentru sistemul imun.
Funcțiile amigdalelor
Protecția față de agenții patogeni este asigurată de piele și de sistemul imun. Pielea
previne parțial contactul direct dintre microorganismele din mediul înconjurător și interiorul
organismului. Odată cu alimentele și aerul respirat, numeroase și variate microorganisme trec
dincolo de bariera pielii. Dacă pe mici leziuni netratate ale pielii germenii sunt capabili să
producă infecții deosebit de agresive, sunt evidente consecințele catastrofale ale invaziei
patogene fără controlul sistemului imun. Vizibilă doar la microscop, activitatea sistemului
imun este permanentă și consumă multă energie; dimensiunea sistemului limfatic, apropiată
de cea a sistemului circulator, oferă o comparație elocventă asupra amplitudinii activității
sistemului imun. Amigdalele identifică rapid agresorii și protejează organele interne de
infecții. Amigdalele sunt situate în apropierea receptorilor termici de la nivelul gâtului și la
distanță de organele interne. Poziționarea strategică permite sistemului imun declanșarea
primelor reacții de apărare în amigdale. Când primele reacții de aparare nu sunt suficiente
pentru contracararea agresiunilor, sistemul imun declanșează infecția sau inflamația la nivelul
amigdalelor, departe de organele interne.
9
Rolul amigdalelor:
Rolul informational - viteza de răspuns a sistemului imun
Amigdalele sunt primele organe limfatice care identifică agresorii și produc anticorpii
corespunzători. În absența amigdalelor viteza de răspuns a sistemului imun scade deoarece
microorganismele sunt identificate abia după ce pătrund adânc în organism, în diverse secțiuni
ale sistemului limfatic, iar ageții patogeni au la dispoziție timp suplimentar în care se
înmulțesc necontrolat și își sporesc rezistența. Reacțiile sau infecțiile la nivelul amigdalelor
constituie practic primul și cel mai important laborator în care sistemul imun produce
anticorpi.
Rolul de protectie
În anumite condiții, agresorii microscopici pot suprasolicita sistemul imun, consecința
find producerea inevitabilă de procese inflamatorii sau infecțioase. Sistemul imun nu lasă la
voia întamplarii aceste procese inevitabile și le declanșează la nivelul amigdalelor, departe de
organele interne pe care le protejează astfel. (Anexa 3)
Dintre agenții patogeni, cele mai frecvente incriminate sunt virusurile. La nivelul
căilor respiratorii superioare infecția cu adenovirusuri este cea mai frecventă (este favorizată
de supraaglomerare) Enterovirusurile produc angine în luniile de sfârşit ale verii şi început ale
toamnei. Anginele streptococice sunt mai des întâlnite la sfârşitul iernii şi începutul
primăverii, mai ales la şcolari. Difteria în țările în care stă bine aplicată vaccinarea DTP este
rară (orice suspiciune de diagnostic trebuie confirmată la spitalele de boli contagioase)
În mononucleoza infecțioasă:
În difterie:
- leziuni de tip aftoid la nivelul cavității bucale – 5-10, mici la nivelul cavitatii
bucale;
- câteva leziuni veziculare de consistență fermă pe picioare si pe palme sau in
părtiile laterale ale degetelor;
- leziuni papuloase la nivelul membrelor inferioare, mai numeroase distal,
urcând rareori până la fese.
Bucofaringoscopia
Cu ajutorul spatulei linguale și sub controlul luminii reflectate, examinăm apoi fața
internă a obrajilor, bolta palatină, arcadele dentare și planșeul bucal, prin proiectarea limbii
spre bolta palatină. Vălul palatului și faringele bucal adeseori sunt greu de examinat, din
cauza rezistenței limbii și a reflexelor de volum, care pot fi suprimate prin o badijonare sau
pulverizare cu cocaină 2 - 5%.
Bolnavul va deschide gura cât mai larg, până ce apar ambele arcade dentare, prin
retracția buzelor cât mai mult posibil și în timp ce limba rămâne în poziție normală, spatula
linguală se introduce cu delicatețe în gură și se apasă ușor cele două treimi anterioare ale
limbii fără să atingem V-ul lingual, când se poate produce reflexul de vomă. Se invită să
pronunțe vocala “a” pentru contracția vălului palatului, care se ridică în sus și apoi se poate
examina și peretele vertical al bucofaringelui. Unii bolnavi pot fi examinați fără spatulă, prin
deschiderea accentuată a gurii și proiectarea limbii în afară, așa că la pronunțarea vocalei “a”
se poate observa uneori și imaginea epiglotei.
Sub controlul luminii reflectate trebuie să observăm în mod normal: lueta, vălul
palatin, stâlpul anterior și posterior de ambele părți. Între cei doi stâlpi apar amigdalele
palatine care pot fi pediculate, alungite spre loja limbii sau pot fi intravalice și, în acest caz,
ele se examinează prin îndepărtarea stâlpului anterior cu un cârlig bont și prin compresiunea
stâlpului anterior cu o a doua spatulă.
13
- Culegerea datelor
Investigații:
ANALIZE DE LABORATOR:
- Examen de urină : albumină, glucoză absente
- VSH: 5 mm/h
- Hgb: 128g%
- Hct: 47%
- Nl-8000/mm.c
- Exudatul faringian: evidențiază prezența streptococului hemolitic din grupa A
9. Nevoia de a învăța.
10. Nevoia de a se recreea.
17
6. Nevoia de a-şi - Nu poate să urmeze - Dificultatea de a-şi - Stare de febră - Carență de igienă
menține principiile de igienă, efectua igiena - Rezistența scăzută a
tegumentele deshidratare - Alterarea mucoasei organismului
curate şi integre - Tegumente roşii bucale - Proces infecțios
- Buze uscate - Expectorație
7. Nevoia de a -Tegumente roşii şi fierbinți - Deshidratare - Febră, transpirații - Vărsături
elimina - Buze uscate - Expectorație - Aport insuficient de
- Senzație de sete lichide
- Eliminarea sputei prin căile - Proces infecțios
respiratorii
8. Nevoia de a - Izolare, singurătate - Comunicare ineficace - Mediu spitalicesc - Comunicare
comunica - Facies trist la nivel afectiv - Anxietate ineficiență la nivel
afectiv
9. Nevoia de a - Solicită informații - Cunoştinte - Lipsa informațiilor - Lipsa de cunoştiințe
invăța insuficiente
1. Pacientul să-şi normalizeze Intervenții cu rol autonom: - Pe parcursul spitalizării febra s-a
temperatura cât mai curând - Asigur repausul la pat în perioada febrilă menținut la valori destul de ridicate
posibil şi menținerea în limite - Aerisesc încăperea mai ales dimineața și seara timp de 3 zile după care a scăzut la
normale ale acestuia . - Amplasez pacientul în salon în funcție de starea sa, afecțiunea și 37°C
- Combaterea procesului receptivitatea sa - În prima zi :
infecțios, a anxietății - Urmăresc și apreciez corect potențialul infecțios al pacientului, Dimineața: T= 38,2°C
- Pacientul să nu dezvolte receptivitatea sa și aplic măsuri de izolare a surselor de infecție Seara: T=38,6°C
complicații - Ofer informații despre evitarea frigului, umezelii și efortului fizic, care - În a doua zi :
pot da complicații Dimineața: T=37,6°C
- Aerisesc salonul în fiecare dimineață și seară Seara: T=38,2
- Pentru evitarea poluării atmosferei din cameră cu praf, încărcătură - În a treia zi :
microbiană, aplic ștergerea umedă a mobilierului Dimineața: T=37,2°C
- Îndepartez sursele cu miros dezagreabil Seara: T=37°C
- Asigur o temperatură în salon cuprinsă între 18-20°C, fără curenți de aer
- Asigur pacientului o poziție adecvată și pe care o schimb la un interval
de 3 ore în cursul zilei, decubit lateral, ușor ridicat ca să favorizeze
respirația și să împiedice stagnarea secrețiilor
Intervenții cu rol delegat:
- Am recoltat sânge pentru următoarele probe de laborator: HB, HT, VSH,
NL
- Am administrat Paracetamol 1 tb / 6 ore
- Penicilina G 1fl. 400.000 UI/6h- i.m
infecțios, a anxietății. - Amplasez pacientul în salon în funcție de starea sa, afectiunea și de urgență, pacientul și-a revenit în
- Pacientul sa nu dezvolte receptivitatea sa; timp foarte scurt, începând să respire
complicații și infecții - Urmăresc și apreciez corect potentialul infecțios al pacientului, regulat, a dispărut starea de agitatie și
nosocomiale receptivitatea sa și aplic măsuri de izolare a surselor de infecție; corpul a devenit moale. Pacientul a
prezentat o evoluție bună, nu a
- Ofer informații despre evitarea frigului, umezelii și efortului fizic, care dezvoltat complicații sau infecții
pot da complicații; nosocomiale.
- Aerisesc salonul în fiecare dimineată și seară;
- Pentru evitarea poluării atmosferei din cameră cu praf, încarcatura
microbiana, aplic ștergerea umedă a mobilierului;
- Îndepartez sursele cu miros dezagreabil;
- Asigur o temperatură în salon cuprinsă între 18 - 20°C, fără curenți de
aer;
- Asigur pacientului o poziție adecvată și pe care o schimb la un interval
de 3 ore în cursul zilei (decubit lateral, ușor ridicat ca să favorizeze
respirația și să împiedice stagnarea secrețiilor;
- Țin sub control funcțiile vitale ale pacientului (respirație, puls,
temperatură);
- Respect normele de tehnică aseptică în efectuarea manevrelor de
îngrijire.
Intervenții cu rol delegat:
- Administrez oxigen umidificat cu intermitență;
- Administrez Paracetamol 1 tb / 6 h pentru scăderea febrei;
- Am administrat la indicația medicului Fenobarbital 1 diviziune / Kg C.;
21
hidrateze corespunzator în - Asigur un microclimat corespunzător: aerisesc salonul, i-au de lângă inapetent.
funcție de vârstă și de necesități. pacient scuipătoarea, coșul de gunoi sau alți factori dezagreabili care i-ar - În a doua zi pacientul este hidratat si
putea afecta apetitul; alimentat conform etapei de boală iar
- Explic pacientului și apartinătorului importanța consumului de lichide în după normalizarea temperaturii
cantităti mici și repetate pentru a se rehidrata și a favoriza fluidificarea apetitul este stabilit.
secrețiilor;
- Am verificat dacă alimentele trimise de la bucătărie corespund cu
indicațiile date de medic;
- În perioada febrilă, pacientul va beneficia de un regim hidro-lacto-
zaharat constând în ceaiuri îndulcite și vitaminizate, sucuri naturale, fructe
bogate în vitamine, supe de legume, brânză de vaci proaspătă și dulciuri
pentru refacerea aportului caloric;
- Odată cu scăderea febrei asigur o alimentație diversificată și echilibrată,
stimulez apetitul pacientului prin creearea de condiții optime în salon;
- 100 g de glucide sunt cuprinse în: 100g zahar, 12g orez, 200g pâine,
450g fructe uscate, 200 g legume, 500g catofi, 650 g fructe proaspete;
- 100 g proteine sunt cuprinse în 300 ml lapte, 450g carne albă, 650g pește
și brânză 400g
- 100g lipide sunt cuprinse în aceeași cantitate de ulei vegetal, unt, untură
de porc.
Intervenții cu rol delegat:
- Vitaminele B1, B12 1 f. / zi
- Am administrat pacientului alimentația specificată în F.O.: Vitamina C
200- 1 comprimat /zi.
5. Pacientul să doarmă și să se Intervenții cu rol autonom: - În prima zi pacientul este agitat și
23
odihnească satisfacător - Am asigurat orele de somn necesare vârstei, creând un microclimat care nu a reușit să se odihnească
să satisfacă somnul; corespunzător.
- Asigur un climat corespunzator prin aerisirea salonului, asigurând o - În a doua zi am administrat
temperatură corespunzătoare de 20 - 22°C și o umiditate corespunzătoare; Fenobarbital iar pacientul a dormit 7
- Am asigurat lenjerie de pat și de corp curată și uscată; ore: somn superficial.
- Asigur semiobscuritate pe durata somnului în încăpere și am înlăturat - A treia zi pacientul doarme obișnuit,
sursele de zgomot din saloanele vecine; adică 9 ore și se odihnește
corespunzător.
- Observ și notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi;
- Am explicat copilului necesitatea respectării orelor de odihnă și somn
pentru refacerea organismului epuizat de boală;
- Întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului.
Intervenții cu rol delegat:
- Am administrat medicația prescrisă de către medic;
- Dezobstruez căile respiratorii pentru o mai buna respirație;
- Am dministrat Fenobarbital 1 diviziune /Kg C i.m.
6. Pacientul să prezinte o Intervenții cu rol autonom: - Pacientul nu mai are nevoie
mucoasă bucală intactă de ajutor în efectuarea
- În primele doua zile efectuez toaleta pacientului pe regiuni;
- În urmatoarele zile ajut bolnavul sa își facă baie sau duș în functie de starea sa toaletei.
generală; - Prezintă tegumente curate și
- Pregatesc materialele pentru baie; integre, iar cavitatea bucală se
- Pregatesc cada, asigur temperatura camerei (20 - 22°C) și a apei de 37 °C; află într-o stare bună.
- După baie îl ajut să se îmbrace, să-și facă toaleta cavitatii bucale și să se pieptene;
24
Un exudat faringian este un examen care identifică prezența unei infecții bacteriene,
fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene (gatului). O mostră de secreții este prelevată
de la nivelul cavității faringiene și este plasată într-un recipient care stimulează creșterea
microorganismului ce a determinat boala (în cazul în care acesta există).
Definiţie: Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
Scop: Explorator:
Pregătirea: Materiale:
Observații:
- atingerea dinților
28
La externare pacientul a fost verificat prin întrebari dacă și-a însușit corect toate
cunoștiințele respectării regimului igieno-dietetic, igienei personale și dacă a înteles ce trebuie
să facă pentru prevenirea acestei boli.
La finalul acestei lucrări am înţeles importanţa unui tratament bine structurat precedat
de un diagnostic corect astfel pacientul având o evoluţie pozitivă şi cât mai uşoară.
Am realizat cât de importantă este comunicarea cu pacientul mai ales dacă acesta este un
copil, fiind mai expus la anxietate si depresie datorită spitalizarii.
III. BIBLIOGRAFIE
IV. ANEXE
(Anexa 1)
(Anexa 2)
31
(Anexa 3)
(Anexa 4)