CATEHEZĂ DESPRE POST

1. PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ
Prin jertfa pe Cruce a Mântuitorului Hristos s-a realizat mântuirea obiectivă, creându-
se astfel posibilitatea fiecăruia de a lucra la mântuirea subiectivă, personală - prin conlucrarea
cu harul Duhului Sfânt primit la Taina Sfântului Botez. Între mijloacele prin care omul
lucrează conştient şi liber la mântuirea personală se află şi postul, alături de credinţă şi fapte
bune etc.

II. ANUNŢAREA TEMEI:

Pentru că ne aflăm foarte aproape de Postul Adormirii Maicii Domnului, credem că
este binevenită această cateheză, în care vom puncta scopul şi importanţa postirii în viaţa
creştinului.

III. TRATAREA:
Postul este abţinerea voluntară de la anumite alimente şi băuturi, pentru o anumită
perioadă de timp, în scop religios-moral.
În acelaşi sens, în Mărturisirea de credinţă a lui Petru Movilă, găsim următoarea
definiţie: ,,Postul este înfrânarea de la toate mâncărurile şi băuturile, de la toate lucrurile
lumeşti şi de la toare dorinţele cele rele, pentru ca creştinul să se împace cu Dumnezeu,
pentru ca să omoare poftele trupeşti şi să câştige harul lui Dumnezeu”.

Temeiuri Scripturistice:
 În gradina Edenului, Dumnezeu i-a rinduit omului prima lege despre post, prin
porunca dată: „Din toti pomii din rai poti sa maninci. Iar din pomul cunostintei
binelui si raului sa nu maninci” (Fac. 2, 16-17)
 În Vechiul Testament, evreii posteau lunea şi joia: „Postesc de doua ori pe
săptămână” (Levetic 18, 22). Moise a postit 40 de zile înainte de a primi Tablele
Legii, pe muntele Sinai. Regele David a postit încit a putut spune: „genunchii mei au
slabit de post” (Ps. 108, 23). Prin post a închis Ilie cerul, încât nu a plouat trei ani şi 6
luni. Prin post a scapat Daniel din groapa cu lei şi cei trei tineri din cuptorul de foc.
Prin post a ajuns Sf. Ioan Botezătorul să fie cel mai mare între cei născuţi din femeie.
  Tot în Vechiul Testament regăsim cea mai clară definiţie a postului, la profetul Isaia
în capitolul 58, 6-7: ,,Nu ştiţi voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeţi
lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi
sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel
sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine”.
 În Noul Testament accentul se focalizează pe post ca mijloc de luptă contra
ispitelor şi puterii diavolului (Mt. 17, 21), ca mijloc de împlinire a acţiunii
propovăduitoare (FA 13, 2-3) şi ca afirmare a trăirii creştine, în Hristos (1 Co. 7,
5).
 Însuşi Mântuitorul ne dă definiţia clară a postului: ,,Când postiţi, nu fiţi trişti ca
făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat
grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o
spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi
Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie” (Mt. 6, 16-18). Şi tot de la El aflăm
că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi cu rugăciune (Mt. 17, 21).

Temeiuri Patristice
Numeroase scrieri patristice vorbesc despre modul postirii, despre importanţa acesteia
în viaţa creştinului, ca participare la Taina Crucii şi Învierii lui Hristos. Dăm doar două
exemple:
 Sfântul Vasilie cel Mare, Omilia I: ,,Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm
prin pocăinţă! Iar pocăinţa fără post este neputincioasă. Îndreaptă-te dar înaintea lui
Dumnezeu prin post. (…) Dacă ar domni postul, nu s-ar mai făuri arme, n-ar mai fi
tribunal, n-ar mai fi închisori; pădurile şi pustiurile n-ar mai avea tâlhari, oraşele
denunţători, iar mările piraţi. (...) Postul adevărat este înstrăinarea de păcat,
înfrânarea limbii, oprirea mâniei, îndepărtarea de pofte, de bârfe, de minciună, de
jurământ strâmb” .
 Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei XX: ,,Iar dacă posteşti ca să arăţi
oamenilor că posteşti, atunci, pe lumea cealaltă, te vei găsi ca într-o pustie: nu va fi
nimeni care să te privească, pentru că de nicăieri nu se va vedea că ai postit. (…)
Insulţi postul dacă vrei să te admire păcătoşii şi cei care nu postesc! (…) Iubeşte, dar,
postul aşa cum trebuie, nu pentru alţii, ci pentru el însuşi!”.
Reglementări canonice
 posturile de căpetenie - canonul 69 apostolic
 interzicerea postului atipic, sâmbăta şi duminica – canonul 66 apostolic
 interzicerea nunţilor şi aniversărilor în post - canonul 52 Laodiceea
 pregătirea prin post în vederea primirii Sfintei Euharistii - canonul 29 Trulan

Clasificarea posturilor:
1. după asprime:
a) ajunarea (abţinerea totală de la mâncare şi băutură, după modelul
Mântuitorului, al Sfântului Ilie sau al lui Moise);
b) postul aspru (cu legume şi fructe uscate, pâine şi apă, după modelul Sfântului
Ioan Botezătorul);
c) postul obişnuit (cu mâncare gătită care exclude alimentele de origine animală
ca ouă, lactate, grăsimi, peşte, carne)
d) postul uşor (cu dezlegări).

2. după durată:
a) postul de o zi (zilele de miercuri şi vineri - zile de tristeţe pentru trădarea şi
crucificarea Mântuitorului; Înălţarea Sfintei Cruci - 14 sept.; Ajunul
Bobotezei - 5 ian. şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul - 29 aug.)
b) postul de mai multe zile (al Naşterii Domnului, al Păresimilor - al Paştilor, al
Sfinţilor Apostoli şi al Adormirii Maicii Domnului).

*** Zilele în care nu se ţine post, în mod excepţional (zi de sărbătoare cu cruce
roşie, ca Sfântul Apostol Andrei, în zi de miercuri, în Postul Naşterii
Domnului) sau în mod obişnuit (miercurile şi vinerile dintre Crăciun şi Ajunul
Bobotezei), se numesc harţi.

Beneficiile postului
 Un studiu, realizat de cercetătorii de la University of Southern California, sugerează că
postul impulsionează celulele stem să producă noi celule albe în sânge, care luptă cu
infecţiile.
 În plus, că postul are efecte pozitive în întărirea sistemului imunitar.
  Oamenii de ştiinţă au descoperit că postul prelungit reduce procesul de îmbătrânire şi
apariţia cancerului şi a tumorilor.
 Postul înseamnă curăţare, detoxifiere şi îndepărtarea cauzelor care provoacă boli.
Aşadar, cee ce este benefic pentru sănătatea noastră spirituală se dovedeşte util şi
pentru sănătatea noastră fizică.

IV. RECAPITULAREA:
1. Ce înseamnă să posteşti?
2. Care sunt beneficiile postului?
3. Cum clasificăm postul?

V. ASOCIEM practicarea postului cu a celorlalte mijloace de mântuire: rugăciunea, faptele

de milostenie etc. De asemenea, precum fiecare om îşi găteşte casa sa şi şi-o împodobeşte,
când aude de venirea unei personalităţi importante, tot aşa şi postul dă prilej omului să-şi
curăţescă şi să-şi împodobească casa sufletului său, atât pe dinăuntru, cât şi pe dinafară pentru
venirea Mirelui Hristos.

VI. GENERALIZAREA:
Postul este abţinerea voluntară de la anumite alimente şi băuturi, pentru o anumită
perioadă de timp, este mijloc de cultivare a virtuţilor creştine, în vederea conlucrării
credinciosului cu harul Duhului Sfânt, pentru mântuirea personală. Iar fără post şi cumpătare
nu e posibilă răstignirea păcatului, nici înaintarea pe calea virtuţilor.

VII. APLICAREA

Trebuie să postim în zilele rânduite de Biserică şi în posturile anului atât prin abţinerea
de la bucate, cât şi de la păcate. Se recomandă Spovedania şi Împărtăşania în timpul postului.
Nu se cade să ţinem ură, vrăşmasie sau invidie în inimă. Trebuie să învăţăm să iartăm din
toată inima, pentru ca şi Dumnezeu să ne ierte pe noi. De asemenea, trebuie să evităm să ne
certam, să blestemăm şi înjurăm.

Fă milostenie după puterile tale. Fă milostenie acolo unde sunt văduve, orfani săraci,
familii nevoiaşe cu mulţi copii. Iar când postim, să nu postim ca să fim lăudaţi de oameni, ci
spre mântuirea sufletelor noastre şi spre slava Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.