Evaluarea multiaxială

u
'n sistem multiaxial implică o evaluare pe mai multe axe,
fiecare axă refe-rindu-se la un domeniu diferit de informaţii care pot
ajuta clinicianul în elaborarea planului de tratament si pot prezice
deznodământul. Există cinci axe incluse în clasificarea multiaxială a
DSM-IV:
Axa I Tulburările clinice
Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei cl inice
Axa II Tulburările de personalitate
Retardarea mentală Axa III Condiţiile
medicale generale Axa IV Problemele
psihosociale si de mediu Axa V Evaluarea
globală a funcţionării

Utilizarea sistemului multiaxial facilitează o evaluare cuprin zătoare si

sistematică, cu acordarea de atenţie diverselor tulburări mentale si condiţii
medicale generale, problemelor psiho -sociale şi de mediu si nivelului de
funcţionare, care pot fi trecute cu vederea dacă atenţia este concentrată pe
evaluarea unei singure probleme prezentate. Un sistem multiaxial prevede un
format convenabil de organizare si comunicare a informaţiilor clinice, de
captare a complexităţii situaţiilor clinice şi de descriere a heterogenităţii
indivizilor care prezintă acelaşi diagnostic, în afară de aceasta, sistemul
multiaxial promovează aplicarea modelului biopsihosocial în condiţii
clinice, educaţionale şi de cercetare.
Restul acestei secţiuni prevede o descriere a fiecăreia din axele DSM -FV. în unele
condiţii sau situaţii, clinicianul poate prefera să nu utilizeze sistemul multiaxial.
Pentru acest motiv, la finele acestei secţiuni sunt prevăzute modele pentru
raportarea rezultatelor unei evaluări DSM -IV fără aplicarea sistemului multiaxial
oficial.

Axa I: Tulburările clinice

Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice
Axa I este destinată raportării tuturor tulburărilor si condiţiilor din clasificare,
cu excepţia tulburărilor de personalitate şi a retardării mentale (care sunt raportate
pe axa II). Grupele majore de tulbu rări de raportat pe axa I sunt menţionate în
caseta de mai jos. De asemenea, de raportat pe axa I sunt si alte condiţii care se pot
afla în centrul atenţiei clinice.
Când un individ are mai mult decât o singură tulburare de pe axa I, trebuie
raportate toate (pentru exemplificare vezi pag. 35). Dacă este prezentă mai mult
decât o singură tulburare pe axa I, diagnosticul principal sau motivul consultaţiei
(vezi pag. 3) trebuie să fie indicat prin menţionarea sa, primul. Când un individ are,
atât pe axa I, cât si pe axa II, câte o tulburare, diagnosticul principal sau motivul

27
28 Evaluarea multiaxială

consultaţiei va fi considerat tulburarea de pe axa I, exceptând cazul când

diagnosticul de pe axa II este urmat de expresia calificativă „(diagnostic princip al)"
sau „(motivul consultaţiei)". Dacă pe axa I nu este prezentă nici o tulburare, acest
fapt trebuie codificat ca V71.09. Dacă un diagnostic pe axa I este amânat până la
strângerea de informaţii suplimentare, acest fapt trebuie să fie codificat ca 799.9.

Axa l
Tulburările clinice Alte condiţii care se
pot afla în centrul atenţiei clinice
Tulburările diagnosticate de regulă pentru prima dată în perioada de sugar în
copilărie sau adolescenţă (excluzând retardarea mentală, care este
diagnosticată pe axa II)
Deliriumul, demenţa, tulburările amnestice si alte tulburări cognitive
Tulburările mentale datorate unei condiţii medicale generale
Tulburările în legătură cu o substanţă
Schizofrenia si alte tulburări psihotice
Tulburările afective
Tulburările anxioase
Tulburările somatoforme
Tulburările factice
Tulburările disociative
Tulburările sexuale şi de identitate sexuală
Tulburările de comportament alimentar
Tulburările controlului impulsului neclasificate în altă parte
Tulburările de adaptare
Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice

Axa II: Tulburările de Personalitate

Retardarea Mentală
Axa II este destinată raportării tulburărilor de personalitate si retardării
mentale. Ea poate fi utilizată, de asemenea, pentru a nota elementele
dezadaptative de personalitate remarcabile si mecanismele de apărare.
Menţionarea tulburărilor de personalitate si a retardării mentale pe o axă
separată asigură acordarea de consideraţie prezenţei posibile a tulburărilor de
personalitate şi retardării mentale, care altfel pot fi trecute cu vederea când
atenţia este concentrată asupra unor tulburări de regulă mai floride de pe axa I.
Codificarea tulburărilor de personalitate pe axa II nu trebuie să fie considerată ca
implicând faptul că patogeneza lor sau că alegerea tratamentului adecvat sunt
fundamental diferite de cele pentru tulburările codificate pe axa I. Tulburările de
codificat pe axa II sunt menţionate în caseta de mai jos.
în situaţia comună, în care un individ are mai mult decât un singur diagnostic
pe axa II, vor trebui raportate toate (pentru exemplificare, vezi pag. 35). Când un
individ are, atât pe axa I, cât si pe axa II câte un diagnostic, iar diagnosticul de pe
axa II este diagnosticul principal sau motivul consultaţiei, acest lucru trebuie
indicat prin adăugarea expresiei calificative de „(diagnostic principal)" sau de
„(motiv al consultaţiei)" după diagnosticul de pe axa II. Dacă nu este prezentă nici
Evaluarea multiaxială 29

o tulburare pe axa II, această eventualitate trebuie să fie codificată ca V71.09. Dacă
un diagnostic de pe axa II este amânat până la strângerea de informaţii
suplimentare, acest fapt va fi codificat ca 799.9.
Axa II poate fi, de asemenea, utilizată pentru a indica elementele dezadaptative
de personalitate remarcabile care nu s atisfac pragul pentru o tulburare de
personalitate (în asemenea cazuri, nu trebuie utilizat nici un număr de cod - vezi
exemplul 3 de la pag. 37). Utilizarea habituală a mecanismelor de apărare
dezadaptative poate fi, de asemenea, indicată pe axa II (vezi anexa B, pag. 811,
pentru definiţii si exemplul l de la pag. 37).

Axa II
Tulburările de personalitate
Retardarea mentală
Tulburarea de personalitate paranoidă Tulburarea de personalitate
narcisistică
Tulburarea de personalitate schizoidă Tulburarea de personalitate evitantă
Tulburarea de personalitate Tulburarea de personalitate dependentă
schizotipală Tulburarea de
personalitate antisocială Tulburarea de personalitate
obsesivo-compulsivă
Tulburarea de personalitate borderline Tulburare de personalitate FÂS
Tulburarea de personalitate histrionică Retardarea mentală

Axa III: Condiţiile Medicale Generale

Axa III este destinată raportării condiţiilor medicale generale care sunt potenţial
relevante pentru înţelegerea sau tratamentul tulburării mentale a in dividului.
Aceste condiţii sunt clasificate în afara capitolului de „Tulburări mentale" al ICD -
9-CM (si în afara capitolului V al ICD -10). O listă a principalelor categorii de
condiţii medicale generale este dată în caseta de mai jos. (Pentru o listă mai
detaliată incluzând codurile specifice ICD -9-CM, a se consulta anexa G.).
După cum s-a menţionat în „Introducere", distincţia multiaxială dintre
tulburările de pe axa I, II si III nu implică si faptul că există diferenţe fundamentale
în conceptualizarea lor, că tulburările mentale nu au nici o legătură cu factori sau
procese somatice sau biologice, sau că condiţiile medicale generale nu au nici o
legătură cu factori sau procese comportamentale sau psihosociale. Scopul
distingerii condiţiilor medicale general e este acela de a încuraja aprofundarea în
evaluare şi de a creste comunicarea dintre cei care se ocupă de îngrijirea sănătăţii.
Condiţiile medicale generale pot fi în legătură cu tulburările mentale într -o
varietate de moduri, în unele cazuri este evident că condiţia medicală generală se
află în relaţie etiologică directă cu apariţia sau agravarea simptomelor si că
mecanismul pentru acest efect este fiziologic. Când o tulburare mentală este
considerată a fi consecinţa fiziologică directă a condiţiei medica le generale,
tulburarea mentală datorată unei condiţii medicale generale va trebui să fie
diagnosticată pe axa I, iar condiţia medicală generală va trebui să fie înregistrată,
atât pe axa I, cât si pe axa III. De exemplu, când hipotiroidismul este cauza di rectă
a simptomelor depresive, diagnosticul de pe axa I este 293.83. Tulburare afectivă
30 Evaluarea muttiaxială

datorată hipotiroidismului, cu elemente depresive, iar hipotiroidismul este

menţionat din nou si codificat pe axa III ca 244.9 (vezi exemplu l 3, pag. 37). Pentru
explicaţii suplimentare vezi pag 181.
în acele cazuri, în care relaţia etiologică dintre condiţia medicală generală M
simptomele mentale este insuficient de clară pentru a justifica un diagnostic de
tulburare mentală datorată unei con diţii medicale generale pe axa I, tulburarea
mentală respectivă (de ex., tulburarea depresivă majoră) trebuie să fie menţionată
si codificată pe axa I; condiţia medicală generală va fi codificată numai pe axa III.
Există unele situaţii în care condiţiile m edicale generale sunt înregistrate pe axa
III din cauza importanţei lor pentru înţelegerea globală sau tratamentul individului
cu tulburarea mentală. O tulburare de pe axa I poate fi o reacţie psihologică la o
condiţie medicală de pe axa III (de ex., 309.0 Tulburare de adaptare cu dispoziţie
depresivă, ca reacţie la diagnosticul de carcinom al sânului). Unele condiţii
medicale generale pot să nu fie în relaţie directă cu tulburarea mentală, dar cu toate
acestea să aibă importante implicaţii prognostice sau de tratament (de ex., când
diagnosticul de pe axa I este 296.2 Tulburare depresivă majoră, iar cel de axa III este
427.9 Aritmie, alegerea farmacoterapiei este influenţată de condiţia medicală
generală; la fel, când o persoană cu diabet zaharat este intern ată în spital pentru o
exacerbare a schizofreniei, iar tratamentul cu insulina trebuie monitorizat).
Când un individ are mai mult decât un singur diagnostic relevant pe axa III,
trebuie raportate toate. Pentru exemplificare, vezi pag. 35. Dacă nu este prez entă
nici o tulburare pe axa III, acest fapt trebuie indicat prin notaţia „Axa III: Nici un
diagnostic". Dacă un diagnostic de pe axa III este amânat până la strângerea de
informaţii suplimentare, acest fapt trebuie indicat prin menţiunea „Axa III:
Diagnostic amânat".

Axa III Condiţii Medicale

Generale (cu codurile ICD -9-CM)
Maladii infecţioase si parazitare (001 -239)
Neoplasme (140-239)
Maladii endocrine, de nutriţie si metabolice şi tulburări imunologice (240 -279)
Maladii ale sistemului nervos şi ale orga nelor de simţ (320 -389)
Maladii ale sistemului circulator (390 -459)
Maladii ale sistemului respirator (460 -519)
Maladii ale sistemului digestiv (520 -579)
Maladii ale sistemului genito -urinar (580-629)
Complicaţii ale sarcinii, naşterii şi puerperiumului (6 30-676)
Maladii ale pielii şi ţesutului subcutanat (680 -709)
Maladii ale sistemului osteo -muscular şi ţesutului conjunctiv (710 -739)
Anomalii congenitale (740 -759)
Anumite condiţii survenind în perioada perinatală (760 -779)
Simptome, semne si maladii rău d efinite (780-799)
Traumatisme şi otrăviri (intoxicaţii) (800 -999)
Evaluarea multiaxială 31

Axa IV: Probleme Psihosociale si de Mediu

Axa IV este destinată raportării problemelor psihosociale si de mediu care pot
afecta diagnosticul, tratamentul şi progn osticul tulburărilor mentale (axele I si E).
Problema psihosocială sau de mediu poate fi un eveniment de viaţă negativ, o
dificultate sau deficientă ambientală, un stres familial sau un alt stres interpersonal,
o inadecvare a suportului social sau a resurs elor personale ori alte probleme în
legătură cu contextul în care au apărut dificultăţile persoanei. Asanumiţii stresori
pozitivi, cum ar fi promovarea în funcţie, trebuie să fie menţionaţi numai dacă
constituie sau duc la o problemă, ca atunci când o pers oană are dificultăţi în a se
adapta la o situaţie nouă. Pe lângă faptul de a juca un rol în iniţierea sau
exacerbarea unei tulburări mentale, problemele psihosociale pot apare si ca o
consecinţă a psihopatologiei persoanei sau pot constitui probleme care t rebuie să
fie luate în consideraţie în planul global de tratament.
Când un individ are multiple probleme psihosociale sau de mediu, clinicianul
poate nota atâtea câte consideră a fi relevante, în general, clinicianul trebuie să
noteze numai acele probleme psihosociale sau de mediu care au fost prezente în
anul precedent evaluării actuale, însă, clinicianul poate să noteze si problemele
psihosociale sau de mediu care au survenit înaintea anului precedent, dacă acestea
contribuie la tulburarea mentală sau au devenit ţinta tratamentului, de exemplu,
experienţele de luptă anterioare care au dus la stresul posttraumatic.
în practică, cele mai multe probleme psihosociale si de mediu vor fi indicate pe
axa IV. însă, când o problemă psihosocială sau de mediu se află în centrul atenţiei
clinice, aceasta trebuie, de asemenea, să fie înregistrată pe axa I, cu un cod provenit
din secţiunea „Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice" (vezi pag.
731).
Pentru comoditate, problemele sunt grupate împreună în următoarele categorii:
• Probleme cu grupul de suport primar — de ex., moartea unui membru al
familiei; probleme de sănătate în familie; destrămarea familiei prin separare,
divorţ sau înstrăinare; plecarea de acasă; recăsătorirea unui părinte; abuzul
sexual sau fizic; hiperprotecţia parentală; neglijarea copilului; disciplină
inadecvată; discordie între fraţii; naşterea unui frate
• Probleme în legătură cu mediul social — de ex., moartea sau pierderea unui
amic; suport social inadecvat; a trăi singur; d ificultăţi de aculturaţie;
discriminare; adaptarea la tranziţia la altă etapă de viaţă (cum ar fi pensionarea)
• Probleme educaţionale — de ex., analfabetism, probleme şcolare, neînţelegere
cu profesorii sau cu colegii; mediu şcolar inadecvat
• Probleme profesionale — de ex., şomaj, ameninţarea cu pierderea serviciului,
orar de lucru stresant, condiţii de lucru dificile, insatisfacţie profesională,
schimbarea profesiei, neînţelegere cu patronul sau cu colegii de serviciu
• Probleme cu locuinţa — de ex., lipsa locuinţei, locuinţă necorespunzătoare,
vecinătate periculoasă, neînţelegeri cu vecinii sau cu proprietarul
• Probleme economice — de ex., paupertate extremă, finanţe insuficiente, ajutor
social insuficient
• Probleme cu accesul la serviciile de asistenţă medica lă — de ex., servicii de
asistenţă medicală inadecvate, transport inaccesibil la unităţile de asistenţă
medicală, asigurare de sănătate inadecvată
• Probleme în legătura cu interacţiunea cu sistemul legal/penal — de ex., arest,
închisoare, litigiu, victimă a unui infracţiuni
32 Evaluarea multiaxială

• Alte probleme psihosociale si de mediu — de ex., expunerea la un dezastru,

război, alte ostilităţi, neîntlegere cu tutorii care nu fac parte din familie, cum ar fi
un avocat, asistent social sau medic, ina ccesibilitate la agenţiile de servicii sociale

Când se utilizează formularul de raportare a evaluării multiaxiale (vezi pag. 36),

clinicianul trebuie să identifice categoriile relevante de probleme psihosociale si de
mediu, si să indice factorii specifici implicaţi. Dacă nu se utilizează un formular de
înregistrare cu o listă a categoriilor de probleme, clinicianul poate nota pur si
simplu problemele specifice pe axa W (Vezi exemplele de la pag. 35).

Axa IV Probleme psihosociale şi de

mediu
Probleme cu grupul de suport primar
Probleme în legătură cu mediul social
Probleme educaţionale
Probleme profesionale
Probleme domestice
Probleme economice
Probleme cu accesul la serviciile de asistenţă medicală
Probleme în legătură cu interacţiunea cu sistemul legal/pena l
Alte probleme psihosociale si de mediu

Axa V: Evaluarea Globală a Funcţionării

Axa V este destinată raportării opiniei clinicianului asupra nivelului global de
funcţionare al individului. Această informaţie este utilă pentru planificarea
tratamentului si măsurarea impactului său si predicţia deznodământului.
Raportarea funcţionării globale pe axa. V poate fi făcută folosind Global
Assessment of Functioning (GAF) [Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)].
Scala GAF poate fi extrem de utilă în urmări rea progresului clinic al indivizilor în
termeni globali, utilizând o singură măsurare. Scala GAF este destinată numai
aprecierilor referitoare la funcţionarea psihologică, socială si profesională.
Instrucţiunile specifică „a nu se include deteriorarea în funcţionare datorată
restricţiilor somatice (sau de mediu)".
Scala GAF este divizată în 10 categorii de funcţionare. A calcula un scor GAF
implică alegerea unei singure valori care reflectă cel mai bine nivelul global de
funcţionare al individului. Descrie rea fiecărei categorii de 10 puncte pe scala GAF
are două componente: prima parte tratează severitatea simptomelor, iar cea de a
doua parte tratează funcţionarea. Scorul GAF se calculează în cadrul unei anumite
decile dacă, fie severitatea simptomelor, fie nivelul de funcţionare cad în categoria
respectivă. De exemplu, prima parte a categoriei 41 -50 descrie „simptome severe
(de ex., ideaţie suicidală, ritualuri obsesive severe, furturi frecvente din
magazine)", iar cea de a doua parte include „orice deterio rare severă în
funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex., nu are amici, este incapabil să
se ţină de serviciu)". Trebuie reţinut că în situaţiile în care severitatea
simptomelor si severitatea nivelului de funcţionare sunt discordante, scorul GAF
final reflectă totdeauna pe cea mai rea dintre cele două. De exemplu, scorul GAF al
unui individ
Evaluarea multiaxială 33

care constituie un real pericol pentru sine, dar care funcţionează bine, va fi sub 20.
La fel, scorul GAF pentru un individ cu simptomatologie psihologică minimă, dar
cu deteriorare semnificativă în funcţionare (de ex., un individ a cărui preocupare
excesivă pentru uzul de o substanţă a dus la pierderea seviciului si a amicilor, dar
fără altă psihopatologie) va fi sub 40 sau ch iar mai jos.
în cele mai multe cazuri, scorul pe scala GAF trebuie calculat pentru perioada
curentă (adică, nivelul funcţional din momentul evaluării), deoarece scorul
funcţionării actuale este cel care reflectă necesitatea tratamentului sau îngrijirii. In
scopul explicării variabilităţii de la o zi la alta a funcţionării, scorul GAF pentru
„perioada curentă" este operaţionalizat drept cel mai scăzut nivel de funcţionare
din săptămâna trecută, în unele cazuri, poate fi util să se consemneze scorul pe
scala GAF atât la internare, cât si la externare. Evaluarea pe scala GAF poate fi
făcută si pentru alte perioade de timp (de ex., cel mai înalt nivel de funcţionare
pentru câteva luni ale anului trecut).
Scala GAF este înregistrată pe axa V după cum urmează: „GA F = ", urmat de
scorul GAF de la O la 100 si de perioada de timp pentru care a fost calculat, în
paranteză — de exemplu, „(curent)", „(cel mai înalt nivel anul trecut)", „(la
externare)". (Vezi exemple la pag. 35).
Spre a fi siguri că nici un element al sc alei GAF nu a fost omis când se calculează
scorul GAF, poate fi aplicată următoarea metodă de stabilire a scorului GAF:
PAS 1: Se începe de la cel mai ridicat nivel şi se evaluează fiecare categorie
punându-se întrebarea: „ este fie severitatea simptomelor individului, fie nivelul
său de funcţionare mai rău decât cel care este indicat în descrierea categoriei?"
PAS 2: Se deplasează în jos pe scală până este atins scorul care exprimă cel mai bine
severitatea simptomelor individului sau a nivelului de funcţio nare, indiferent de
care este mai rău.
PAS 3: Se examinează următoarea categorie inferioară spre a verifica dacă nu
cumva ne-am oprit prematur. Această categorie trebuie să fie mai severă atât la
nivel de simptome, cât si la nivel de funcţionare. Dacă este aşa, categoria
corespunzătoare a fost atinsă (se continuă cu pasul 4). Dacă nu este aşa, se revine la
pasul 2 şi se continuă deplasarea în jos pe scală.
PAS 4: Pentru a stabili scorul GAF specific în cadrul unei categorii selectate de 10
puncte, trebuie să se ia in consideraţie faptul dacă individul funcţionează la cel mai
înalt sau la cel mai scăzut pol al scalei de 10 puncte. De exemplu, să luăm cazul
unui individ care aude voci care nu -i influenţează comportamentul (de ex., cineva
cu schizofrenie durând de mullt timp, care -si acceptă halucinaţiile ca parte a
maladiei sale). Dacă vocile survin relativ rar (odată pe săptămână sau chiar mai
rar), un scor de 39 sau 40 pare a fi cel mai corespunzător. Din contra, dacă individul
aude voci aproape continuu, un scor de 31 sau 32 pare a fi mai adecvat.

In unele cazuri, poate fi util să se evalueze incapacitatea socială şi profesională

şi să se urmărească progresul în recuperare independent de severitatea
simptomelor psihopatologice, în acest scop este inclusă în a nexa B (vezi pag. 817)
o scală propusă pentru evaluarea funcţionării sociale şi ocupaţionale [Social
and Occupational Functioning Assessment Scale -SOFAS]. în anexa B mai sunt
incluse două scale propuse şi care pot fi utile în anumite situaţii -the Global
Assessment of Relaţional. Functioning Scale (GARFS) (vezi pag. 814) si Defensive
Functioning Scale (vezi pag. 807).
34 Evaluarea multiaxială

Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)

[Global Assessment of Functioning Scale (GAF)]
Funcţionarea psihologică, socială si profesională se consideră pe un continuum
ipotetic de sănătate-maladie mentală. Nu se include deteriorarea în funcţionare
datorată restricţiilor somatice (sau de mediu).

Cod (Notă: A se utiliza coduri intermediare când sunt corespunzăto are, de ex., 45,68,72)
100 Funcţionare superioară într -un larg domeniu de activităţi, problemele de viaţă nu
| par a fi scăpat vreodată din mână, este căutat de alţii pentru multele sale calităţi.
91 Nici un simptom.
90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uşoară înaintea unui examen),
| funcţionare bună în toate domeniile, interesat şi implicat într -o gamă largă de
81 activităţi, eficient social, satisfăcut în general de viaţă, nu mai mult decât probleme
sau preocupări cotidiene (de ex., o ceartă ocazională cu membrii familiei).
80 Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile si tranzitorii la
| stresori psihosociali (de ex., dificultăţi în concentrare după o ceartă în familie); nu
71 mai mult decât o uşoară deteriorare în funcţionarea socială, profesională sau
şcolară (de ex., rămânere în urmă temporară în activitatea şcolară).
70 Câteva simptome uşoare (de ex., dispoziţie depresivă şi insomnie uşoară) SAU unele
| dificultăţi în funcţionarea socială, prof esională sau şcolară (de ex., chiul ocazional
61 ori furt din casă) dar, în general, funcţionare destul de bună, are câteva relaţii
interpersonale semnificative.
60 Simptome moderate (de ex., afect plat şi limbaj circumstanţial, atacuri de panică
| ocazionale) SAU dificultăţi moderate în funcţionarea socială, profesională sau
51 şcolară (de ex., puţini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).
50 Simptome severe (de ex., ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din |
magazine), SAU deteriorare severă în funcţionarea socială, profesională sau şcolară
41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil să menţină un serviciu).
40 O oarecare deteriorare a simţului critic (reality testing) sau în comunicare (de ex., |
limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare majoră în multe
31 domenii, cum ar fi serviciul sau şcoala, relaţiile de familie, judecata, gândirea sau
dispoziţia (de ex. omul depresiv evită amicii, îşi neglijează familia, este incapabil să
muncească; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseşte de la şcoală)
30 Comportamentul este considerabil influenţat de idei delirante sau de halucinaţii
| SAU există o deteriorare severa în comunicare sau în judecată (de ex., uneori este
21 incoerent, acţionează în mod flagrant inadecvat, are preocupări suicidare) SAU este
incapabil să funcţioneze în aproape toate domeniile (de ex., stă în pat toată ziua, nu
are serviciu, locuinţă sau amici).
20 Un oarecare pericol de a se vătăma pe sin e sau pe alţii (de ex., tentative de suicid |
fără urmărirea clară a morţii; frecvent violent; excitaţie maniacală) SAU ocazional 11
incapabil să menţină un minimum de igienă personală (de ex., miroase a fecale) SAU
deteriorare flagrantă în comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).
10 Pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora (de ex., violenţă recurenta)
| SAU incapacitatea de a menţine o igienă personală minimă SAU act suicidar sever
1 cu dorinţa clară de a muri.
O Informaţie inadecvată

Estimarea funcţionării psihologice globale pe scala 0 -100 a fost operaţionalizată de Luborsky

în Health-Sickness Rating Scale (Luborsky L: „Clinicians'Judgments of Mental Health".
Archives of Genera/ Psychiatry 7: 407-417, 1962). Spitzer şi colegii săi au efectuat o revizuire
a Health-Sickness Rating Scale pe care au numit -o Global Assessment Scale (GAS) (Endicott J,
Spitzer RL, Fleiss JL, Cohen J: „The Global Assessment Scale: A Procedure for Measuring
Overall Severity of Psychiatric Disturbance." Archives of General Psychiatry 33: 766-771,
1976). O versiune modificată a GAS a fost inclusă în DSM -III-R ca Global Assessment of
Functioning (GAF) Scale.
Evaluarea multiaxială 35

Exemple de modul cum trebuie să se înregistreze

rezultatele unei evaluăr i multiaxiale DSM-IV
Exemplul 1:
Axa l 296.23 Tulburare depresivă majoră, episod unic, sever fără
simptome psihotice Abuz
305.0 de alcool
Axa II 301.6 Tulburare de personalitate dependentă. Uz
frecvent de negare Nici un diagnostic
Axa III Ameninţare de pierdere a serviciului
Axa IV GAF = 35 (curentă)
Axa V

Axai
Exemplul 2: 300.4 Tulburare distimică Dislexie
315.00 (Tulburare de citit) Nici un diagnostic
Axa II V71.09 Otită medie, recurentă Victimă a
Axa III 382.9 neglijării copilului
Axa IV GAF = 53 (curentă)

Axa V
Exemplul 3: 293.83 Tulburare afectivă datorată hipotiroidismului,
Axa l cu simptome depresive V71.09 Nici un
diagnostic, elemente de personalitate
Axa II histrionică
244.9 Hipotiroidism
Axa III 365.23 Glaucom cronic cu unghi închis
Nici un diagnostic
Axa IV GAF = 45 (la internare) GAF =
Axa V 65 (la externare)

Exemplul 4:
Axa l Axa II V61.1 Problemă de relaţie cu partenerul
Axa II Axa V71.09 Nici un diagnostic
IV Axa V Nici un diagnostic
Şomer EGF = 83 (cel mai înalt
nivel anul trecut)
36 Evaluarea muitiaxială

Formular de raportare a evaluării multiaxîale

Următorul formular este oferit ca una din posibilităţile de raportare a
evaluărilor multiaxiale. în unele situaţii a cest formular poate fi utilizat aşa cum
este; în alte situaţii însă, poate fi adaptat pentru a satisface necesităţi speciale

AXA I: Tulburările clinice

Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice
Cod diagnostic Denumirea DSM-IV

AXA II: Tulburările de personalitate

Retardarea mentală
Cod diagnostic Denumirea DSM-IV

AXA III: Condiţiile medicale generale

Cod CIM-9-CM Denumirea CIM-9-CM

AXA IV: Problemele psihosociale şi de mediu.

Lista:
Q Probleme cu grupul de suport principal. De specificat.
Q Probleme în legătură cu mediul social. De spedficat:_
Q Probleme educaţionale. De specificat. _____________
Q Probleme profesionale. De specificat. ______________
Q Probleme cu locuinţa. De specificat: _______________
Q Probleme economice: De specificat. _______________
Probleme în legătură cu accesul la serviciile de asistenţă medicală.
De specificat. _________________
Q Probleme legate de interacţiunea cu sistemul legal/penal. De specificat.
Q Alte probleme psihosociale şi de mediu. De specificat. _______________

AXA V: Scala de evaluare globală a funcţionării

Scor: ___________
Perioada de referinţă:
Evaluarea multiaxială 37

Formatul nonaxial
Cliniciem'Lcare nu doresc să utilizeze formatul multiaxial pot, pur si simplu,
lista doar diagnosticele corespunzătoare. Cei care optează pentru această variantă
trebuie să urmeze regula generală a înregi strării a cât mai multe tulburări mentale
coexistente, a condiţiilor medicale generale si a altor factori care sunt relevanţi
pentru îngrijirea si tratamentul individului. Diagnosticul principal sau motivul
consultaţiei trebuie să fie menţionat primul.
Exemplele de mai jos ilustrează raportarea de diagnostice într -un format care nu
utilizează sistemul multiaxial.

Exemplul 1:
296:23 Tulburare depresivă majoră, episod unic, severă,
fără simptome psihotice 305.00 Abuz de alcool 301.6
Tulburare de personalitate dependentă. Uz frecvent de negare

Exemplul 2:
300.4 Tulburare distimică 315.00
Dislexie (Tulburare de citit) 382.9
Otită medie recurentă

Exemplul 3:
293.83 Tulburare afectivă datorată hipotiroidismului, cu simptome depresive
244.9 Hipotiroidism
365.23 Glaucom cu unghi închis cronic
Elemente de personalitate histrionică

Exemplul 4:
V61.1 Problemă de relaţie cu partenerul