-CONTESTAȚIA LA EXECUTARE-

Student:

Data:

Disciplina:

An universitar:

Universitatea:

Profesor coordonator:

CUPRINS
Capitolul 1- Considerații generale privind contestația la executare

1.1. Contestația la executare in Noul Cod de procedură civilă

1.2. Sediul materiei

1.3. Obiectul contestației la executare

1.4. Subiectele contestației la executare

1.5. Conditiile de admisibilitate a contestatiei la executare

Capitolul 2- Prezentarea unei spețe și analiza acesteia

Capitolul 3- Concluzii
CAPITOLUL 1- Considerații generale privind contestația la
executare:
1.1. Contestația la executare in Noul Cod de procedură civilă:

Conform art.712 din Codul de procedură civilă:

(1)  Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și

împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau
vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în
care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un
act de executare silită în condițiile legii.
(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul
în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului
executoriu.
(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe
calea contestației la executare, și anularea încheierii de învestire cu formulă executorie,
precum și a încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă au
fost date fără îndeplinirea condițiilor legale.
(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi
hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.

1.2. Sediul materiei

Noul Cod de procedura civila reglementeaza contestatia la executare in Capitolul VI

al Cartii a V-a , respectiv de la art. 701 pana la art. 709.

Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă modifică
prevederile articolelor 701 alin 1 si 3; art 702 alin 2 si 3; art 703; art 704 alin 3 și ale art 709
alin 1.

1.3. Obiectul contestației la executare

Obiectul contestației la executare îl constituie executarea silită în sine și orice acte de

executare realizate cu nerespectarea dispozițiilor legale, a căror desființare se poate solicita
instanței pe această cale de către cei vătămați, inclusiv refuzul de îndeplinire a unui act de
executare în condițiile legii.

1.4. Subiectele contestației la executare

Față de dispozițiile art. 635 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora sunt părți
în procedura de executare silită creditorul și debitorul, rezultă că atât creditorul, cât și
debitorul sunt și subiecte ale contestației la executare.

Potrivit alin. 2 al art. 635, așa cum a fost modificat prin legea de punere în aplicare a
Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul
executării silite, situație în care succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin
părți ale raportului de executare silită, actele de executare îndeplinite până la data
transmiterii calității procesuale producând efecte față de aceștia, în condițiile legii.

De asemenea, în cadrul contestației la executare pot fi părți și terții garanți care au

garantat plata datoriilor debitorului, în măsura în care aceștia sunt afectați de executarea
silită.

În egală măsură, părți în cadrul contestației la executare vor fi și ceilalți creditori 

intervenienți care, potrivit art. 639, pot să intervină în procedura de executare silită aflată în
curs, până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea
bunurilor urmăribile, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire,
pot să participe la distribuirea acestor sume.

Nu în ultimul rând, parte în contestația la executare poate fi orice terță persoană

vătămată printr-un act de executare și care, în temeiul art. 640, poate solicita desființarea
acestuia sau, dupa caz, încetarea executării silite înseși, numai pe calea contestației la
executare, daca prin lege nu se dispune altfel.

De asemenea avem și terțul poprit ca subiect de drept, în cadrul executării silite prin
poprire, unde se întâlnesc 3 subiecte de drept – creditorul popritor, debitorul poprit și terțul
poprit, existând tot atâtea raporturi juridice.[5] Spre deosebire însă de reglemetarea actuală
care nu prevede nici o interdicțe în acest sens, potrivit art. 776 alin. 5 din noul Cod de
procedura civilă terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi, el putând să-și
formuleze apărările în instanța de validare.

1.5. Condițiile de admisibilitate a contestației la executare

Sub aspectul condițiilor de admisibilitate a contestației la executare, dispozițiile art. 702 din

noul Cod de procedură civilă, așa cum sunt modificate prin legea pentru punerea în aplicare
a Legii 134/2010, prevăd urmatoarele:

 atunci cand executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau
arbitrale, debitorul nu poate invoca pe calea contestatiei la executare motive de fapt
sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-
o cale de atac ce i-a fost deschisa (alin. 1);

 atunci când executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o
hotărâre judecatorească, în contestația la executare se pot invoca și motive de fapt
sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, cu condița ca
legea sa nu prevada in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica
pentru desfiintarea lui (alin.2);

 într-o nouă contestație la executare partea nu poate invoca motive care existau la
data primei contestații, însă contestatorul își poate modifica cererea inițială adaugând
motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul
de exercitare a contestației la executare (alin 3);
– o terță persoană poate introduce contestație la executare în cazul procedurii
 urmăririi silite mobiliare sau imobiliare ori a predării silite a bunului imobil sau mobil,
numai dacă aceasta pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real cu privire la
bunul ce face obiectul procedurii (alin. 5).

Astfel, prin art. 702 din noul Cod de procedură civilă, cu modificările ce i-au fost aduse prin
Legea 76/2012, sunt reglementate concret atât contestația la executarea propriu zisă, cât și
contestația la titlu, după cum am arătat mai sus.

Capitolul 2- Prezentarea speței și analiza acesteia

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …… sub nr. …..,
contestatoarea X. a formulat contestaţie la executare, solicitând ca prin hotărârea ce se va
pronunţa să se dispună anularea formelor de executare din dosarul de executare nr …. al
BEJ CF .
In motivarea contestaţiei s-a arătat că la data de …. a fost somat de BEJ CF să se
conformeze titlului executoriu –sentinţa civilă nr ….. pronunţată de Judecătoria Bacău şi să
achite suma de …… lei reprezentând daune cominatorii; nu a fost menţionată sentinţa civilă
nr ….. având ca obiect contestaţie la executare şi anularea formelor de executare din
dosarul …. al BEJ CI ,fiind prezentată natura daunelor cominatorii .
În drept, contestaţia nu a fost motivată
În şedinţa publică din data de …… contestatoarea a precizat că înţelege să se judece şi în
contradictoriu cu BEJ CF

2.Apărările formulate

La …… intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se precizeze temeiul

de drept , să se precizeze cine a greşit debitorul sau cel care a trimis somaţia şi cu ce
anume s-a greşit .
La data de …… , intimatul FM a depus precizări invocând excepţia inadmisibilităţii formulării
contestaţiei la executare şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive , solicitând totodată
respingerea contestaţiei ; a arătat că nu este autoritate de lucru judecat ,nefiind acelaşi
obiect , dosarul nr ….. având ca obiect executarea din dosarul …. al Bej C. , iar în prezentul
dosar este vorba de dosarul de executare al ….. BEJ CF

3.Probatoriul administrat
În cauza a fost ataşată copia conformă a dosarului de executare nr …… al
executorului CF , nici una dintre părţi nesolicitând un probatoriu suplimentar .

4.Rezolvarea excepţiilor

Analizând cu prioritate excepţia de inadmisibilitate , instanţa constată că art 399 c pr

civ reglementează că împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de
executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.
Constatând că există calea procedurală a formulării contestaţiei la executare ,instanţa
urmează a respinge excepţia inadmisibilităţii .
Analizând excepţia lipsei procesuale pasive a intimatului FL, instanţa constată că prin
cererea de executare silită formulată de FM s-a declanşat executarea silită ce face obiectul
dosarului de executare nr …., astfel încât instanţa constată că intimatul FM are calitate
procesuală pasivă urmând a respinge excepţia invocată.

Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului BEJ CF instanţa

porneşte de la dispoziţiile art. 2 din Legea 188/2000 (executorii judecătoreşti sunt învestiţi să
îndeplinească un serviciu de interes public) şi constă că executorii judecătoreşti nu sunt părţi
la executarea silită, ci îndeplinesc acte de executare silită pe baza unui titlu executoriu ,
astfel încât într-un litigiu având ca obiect contestaţia la executare, aceştia nu pot dobândi
calitatea procesuală de părţi cu interese contradictorii cu partea împotriva căreia se poate
îndreaptă executarea silită.

Apreciind că, contestatorii nu au justificat calitatea procesuală pasivă a BEJ CF , aşa

cum le impune art 1169 c.civ. , că acesta nu a efectuat actele de executare în nume propriu ,
în plus, fiind singurul instrumentator al procesului de executare silită instanţa urmează a
admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată din oficiu şi a respinge cererea
formulată de contestatori în contradictoriu cu intimatul BEJ CF ca fiind introdusă împotriva
unei persoane lipsită de calitate procesuală pasive , calitatea de intimat în prezenta cauza
revenind creditorului FM.

5.Reglementări incidente

a. Reglementări interne
Potrivit dispoziţiilor articolului 379 cod pr civilă: „Nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau
imobile nu poate avea loc decât pentru o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.”
Art 399 c.pr.civ. stipulează că împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de
executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare .
Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act
de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.
Potrivit art 404 alin1c.pr.civ. , dacă admite contestaţia la executare, instanţa, după caz,
anulează actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori
încetarea executării înseşi, anularea ori lămurirea titlului executoriu sau efectuarea actului
de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

b. Practica CEDO
În cauza Hornsby contra Greciei , Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că
executarea unei hotărâri , de la orice instanţă ar proveni , trebuie să fie considerată ca
făcând parte din procesul civil în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului.

6.Situaţia de fapt

Prin sentinţa civilă nr …… pronunţată de Judecătoria Bacău s-a admis în parte

contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comisia locală de aplicare a Legii
18/1991 O. în contradictoriu cu intimatul FM, şi s-au anulat în parte formele de executare
efectuate în dosarul nr ….. al BEJ CI în privinţa obligaţiei întocmirii documentaţiei
premergătoare emiterii titlul de proprietate pentru suprafaţa de 1,38 ha teren arabil şi 3,25 ha
teren pădure pe raza comunei O., precum şi în privinţa obligării contestatoarei la plata
daunelor cominatorii .
În considerentele sentinţei civile amintite s-a reţinut că daunele cominatorii reprezintă
un mijloc juridic pus de Legea 18/1991 la îndemâna creditorului pentru a constrânge pe
debitor să execute în natură obligaţiile de a face şi de a nu face , acestea având caracter
provizoriu ,dat fiind caracterul incert şi nelichid al unei asemenea creanţe să transforme
daunele cominatorii în daune compensatorii , stabilind după regulile dreptului comun
privitoare la răspunderea civilă suma ce reprezintă prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin
întârzierea executării .Cadrul legislativ necesar pentru acordarea de despăgubiri a fost
completat prin dispoziţiile art 580indice 3 alin 2 c pr civ .
Principiul autorităţii de lucru judecat presupune în ideea asigurării stabilităţii
raporturilor juridice ca o chestiune litigioasă , odată tranşată de instanţă nu mai poate fi
adusă înaintea judecăţii iar, pe de altă parte ca ceea ce a stabilit o prima instanţă să nu fie
contrazis prin hotărârea unei instanţe ulterioare .
Instanţa constată că intimatul FM a făcut vorbire despre excepţia autorităţii de lucru
judecat arătând în precizările depuse la data de …. că nu este autoritate de lucru judecat
,nefiind acelaşi obiect , dosarul nr ….. având ca obiect executarea din dosarul …. al Bej C. ,
iar în prezentul dosar este vorba de dosarul de executare al … BEJ CF
Instanţa constată că intimatul a făcut confuzie între excepţia autorităţii de lucru judecat şi
efectul pozitiv al lucrului judecat .
Autoritatea de lucru judecat nu se manifestă doar sub forma excepţiei procesuale (non bis in
idem ) , ci şi sub forma prezumţiei de lucru judecat care presupune ca ceea ce a stabilit o
instanţă să nu fie contrazis de cea ulterioară .
Potrivit prezumţiei lucrului judecat (art 1200 pct 4 cu referire la art 1202 alin2 c civ ) ,
o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părţi (res judicata pro
veritate habetur ), neputându-.se primi vreo dovadă contrară faţă de caracterul absolut al
prezumţiei (art 1202 alin 2 c civ ).
Constatând că sentinţa civilă nr …… pronunţată de Judecătoria Bacău se bucură de
prezumţia de lucru judecat , că în privinţa plăţii de daune cominatorii stabilite prin sentinţa
civilă nr …….. s-a apreciat că acestea nu pot fi executate ca atare , urmează a admite în
parte contestaţia şi a anula formele de executare efectuate în noul dosarul de executare
nr…… al BEJ CF.

Capitolul 3- Concluzii

În concluzie, consider că tema aleasă a fost una deosebit de interesantă. În cuprinsul

lucrării am expus atât chestiuni de ordin general, cât și un exemplu de speță referitor la
problema contestației la executare.

În primul capitol am tratat chestiunile generale care țin de contestația la executare:

noțiune (conform Codului. civil), sediul materiei (Noul Cod de procedura civila
reglementeaza contestatia la executare in Capitolul VI al Cartii a V-a , respectiv de la art.
701 pana la art. 709), obiect (executarea silită în sine și orice acte de executare realizate cu
nerespectarea dispozițiilor legale), subiectele (creditorul, cât și debitorul ) și condițiile de
admisibilitate.

Pe parcursul capitolului al doilea am analizat o speță ce privește contestația la

executare.