Elemente de cinematica fluidelor

Se ocup cu studiul miscarii fluidelor f r a ine seama de for ele

i transform rile energetice care apar. Se inten ioneaz determinarea
componentelor vitezei vectoriale i ale accelera iei vectoriale precum i
traiectoriile parcurse de particulele fluide.
Mi carea se caracterizeaz sintetic prin spectrul hidrodinamic sau
aerodinamic.
Se consider c m rimile sunt func ii continue i derivabile în timp i
spa iu i se aplic elemente de teoria câmpului. Formulele sunt valabile
atât pentru fluidele ideale cât i pentru fluidele reale.

Metode de studiu în cinematic

1.Metoda Lagrange
În metoda Lagrange se urm re te fiecare particul pe traseul str b tut
de aceasta, iar mi carea întregului fluid este caracterizat prin ansamblul
traiectoriilor parcurse de particulele fluide.
Pentru o particul , traiectoria este caracterizat de:
X X X 0 ,Y0 , Z0 ,
t , în care X 0 , Y0 si Z 0 sunt coordonatele ini iale
Y Y X 0 ,Y0 , Z0 ,
t
Z Z X 0 ,Y0 , Z 0 , ale particulei la momentul t0 iar t este
t
variabila temporal .
Consider m c fluidul este format din N particule deci un ansamblu
de N ecua ii de acest tip caracterizeaz mi carea fluidului.
Din ecua iile traiectoriilor se deduc componentele vitezei vectoriale
u, v, w
Componentele de vitez dup cele trei direc ii ale sistemului de axe
triortogonal sunt:
X Y Z
u v w
t, t, t
Componentele accelera iei vectoriale a a ax , a y , az sunt:
 2
u X
ax 2
t t
2
v Y
ay 2
t t
2
w Z
az 2
t t
2.Metoda Euler
În cadrul acestei metode se determin componentele de vitez
în puncte fixe din spa iu în care se pot plasa aparate de m sur .
u, v, sunt func ii de 4 variabile, trei spa iale i una temporal :
w
u X,Y, Z,
u t v X,Y,
v Z, t w
w X,Y.Z, t

Din componentele de vitez se deduc traiectoriile din urm toarele

ecua ii:
dX dY dZ
u v , w
dt , dt dt
Componentele accelera iei se deduc derivând componentele
de vitez :
du
ax , ay
dv a z dw
dt dt , dt
Pentru a efectua derivatele totale ale componentelor de vitez
de calculeaz
mai întâi diferen ialele acestora:
u u u u
du dt dX dY dZ
t X Y Z
du u u dX u dY u dZ
ax
dt t X dt Y dt Z dt
du u u u u
ax u v w
dt t t t dt
dv v v v v
ya u v w
dt t t t t
dw w w w w
a z u v w
dt t t t t
 Calculul accelera iei vectoriale
Se înmul esc componentele ax , a y , cu versorii i, j, i se adun :
az k
a ax i a y j a z k
u u u u v w u v w
i i i u i j k v i j k
t t t X X X Y Y Y
u v w
w i j k
Z Z Z

a u v w
t X Y Z
dX dY dZ d
a X ,Y, Z, t
t X dt Y dt Z dt dt

Primul termen din accelera ia vectorial , , apare în cazul unei

t
mi c ri nepermanente i reprezint varia ia vitezei vectoriale în timp în
anumite puncte fixe din spa iu iar urm torii 3 termeni reprezint varia ia
vitezei vectoriale la deplasarea în spa iu.
Primul termen reprezint accelera ia instantanee, iar ultimii 3
reprezint accelera ia convectiv .
Accelera ia ob inut anterior corespunde unei mi c ri nepermanente
i neuniforme.
d
Dac mi carea este permanent , atunci 0
dt
Dac mi carea este uniform , atunci derivatele par iale în raport cu
una sau mai multe variabile spa iale sunt nule.
Mi carea cea mai simpl , permanent i uniform corespunde la a=0.

No iuni generale de cinematic

Curentul de fluid reprezint o mas de fluid aflat în mi care.

Linia de curent reprezint înf ur toarea vectorilor vitez care se
g sesc la un moment dat cu originea pe curba respectiv .
Altfel spus, linia de curent este curba la care vectorii vitez
corespunz tori particulelor fluide sunt tangen i la curb în punctele în care
se g sesc particulele respective.
 Ecua ia liniilor de curent
Considerând c vectorul de viteza este paralel cu diferen
iala vectorului de pozi ie se ob in :

|| dr
u, v,
w
dr dX, dY,
dZ
dX dY dZ
u v - ecua iile linilor de curent.
w

Doua linii de curent nu se intersecteaz niciodat . Daca s-ar

intersecta, în punctul respectiv particula fluid ar avea dou viteze, fiecare
vitez tangent la linia de curent corespunz toare, ceea ce este fals.
Liniile de curent umplu complet spa iul în care evolueaz fluidul.
Traiectoria reprezint drumul parcurs de particula fluid în mi care.
Ecua iile traiectoriei se deduc plecând de la:
dr
dr r, t dt dt

În mi carea permanent traiectoria coincide cu linia de curent. Sec

iunea vie reprezint sec iunea str b tut de particulele de fluid în
mi care, perpendicular pe liniile de curent corespunz toare.

A R2 A bh
Perimetrul udat reprezint lungimea conturului solid cu care fluidul
se g se te în contact în cadrul sec iunii vii.
P 2R P b 2h
Raza hidraulic este raportul dintre sec iunea vie i perimetrul udat.
2
A R R bh
Rh Rh
P 2R 2 2h b
 Debitul volumic Q reprezint fluxul vectorului vitez printr-o
suprafa curb deschis .

Q ndS
Q dS
n , unde
S

n n cos n

Dac viteza este constant în orice punct al suprafe S , atunci:

ei
Q n
S Q S
În cazul unui circuit deschis debitul volumic se poate determina ca
raportul dintre volumul de lichid scurs i timpul corespunz tor.
V m3 l m kg debitul masic
Q Qm
t s , s t s
G N debitul de greutate
QG
t s
Circula ia vitezei de-a lungul unei curbe deschise AB este:

B B

ds t ds
A A
Vârtejul este dat de:
i j k
1 1
r t
2 2 X Y Z
u v w
În leg tur cu vârtejul se poate enun a teorema lui Helmholtz:
Fluxul vectorului vârtej printr-o suprafa curb închis este constant.
ndS ct
S

dS ct pentru o suprafa foarte mic

 Un vârtej nu se poate închide în interiorul fluidului.
Daca s-ar închide în interiorul fluidului dS 0

, ceea ce este practic imposibil.

Un vârtej se închide pe o suprafa solid cu care se învecineaz
un fluid sau se închide în el însu i (vârtejuri toroidale).
Din punct de vedere practic este bine ca în situa ia în care te prinde
un vârtej dintr-un râu, s încerci s ie i cât mai repede din el.
În caz contrar vârtejul te învârte te din ce în ce mai repede i te trage
la o adâncime din ce în ce mai mare.
În cazul tornadelor produse în atmosfer viteza maxim a vârtejului
apare din p cate tocmai la nivelul solului, deoarece pe sol se închide
vârtejul respectiv i din aceast cauz tocmai la acest nivel for a
distrug toare este maxim .
 Cinematica fluidelor
Ecua ia de continuitate

Ecua ia de continuitate reprezint principiul conserv rii cantit ii de

fluid aflat în curgere. Prin cantitate se poate în elege volum, mas , greutate.
Ecua ia de continuitate se ob ine f când un bilan al maselor.
Diferen a dintre masa de fluid intrat i cea ie it dintr-un volum de
fluid este egal cu varia ia de mas din interior datorat varia iei de densitate
în timp.
Ecua ia de continuitate în cazul tridimensional:

Aceast particul , de dimensiuni dx,dy i dz este infinitezimal , astfel

încât si v pot fi considerate constante în raport cu dy de exemplu.
Se face bilan ul maselor:
Varia ia de mas dup direc ia axei Ox este:

dm dxdydt u
dx dydzdt
u u
x Se deduc:
x
 u
dm x dxdydzdt
x
v
dm y dxdydzdt
y
w
dm z dxdydzdt
z

Se deduce varia ia total de mas :

dm dmx dmy dmz u v w

dxdydzdt
x y z
Masa ini ial din particul este:
dmi dxdydz
iar masa final :
dm f dt dxdydz
t
Se deduce a doua expresie a varia iei de mas :
dm dmf dmi dt dxdydz dxdydz
t
dm dxdydzdt
t
Prin egalarea celor dou forme ale varia iei de mas i simplificare se
ob ine ecua ia de continuitate sub forma:

u v w
0 sau:
t x y z

div 0
t

În cazul unei mi c ri permanente 0

t
div 0
Pentru un fluid incompresibil ct div 0 sau:
 u v w
0
x y z
ce reprezint forma extins a ecua iei ce con ine varia iile de vitez .
Aceste rezultat se extinde la nivelul întregului volum de fluid, având în
vedere propriet ile de omogenitate i de izotropie ale fluidului.
Ecua ia de continuitate în cazul tubului de curent:

Diferen a dintre masa intrat i cea ie it în tub este:

1 1 ndS1 2 2 ndS2 V dS1

1 n1 2Vn2 dS2 dt
S1
dt S2 S1 S2

Se determin ini ial varia ia de mas din interiorul particulei de fluid.

În interior avem masa ini ial din volumul V:
mi dV ,
V

iar masa final este:

mf dt dV
V
t
Diferen a dintre masa final i cea ini ial este:

m f mi dV dt dV dV dt
V V t V
t
F când bilan ul maselor, cu alte cuvinte egalând cele dou forme ale
varia iei de mas , rezult :

dV dt V dS1
1 n1 V dS2 dt
2 n2
V
t S1 S2

i prin simplificare rezult :

dV V dS1
1 n1 2 Vn2 dS2
V
t S1 S2

Dac mi carea este permanent :

0 Qm 1 Vn1 dS1 2Vn2 dS 2 ct
1
t S S2

Dac fluidul este incompresibil:

1 2 ct Qv Vn1 dS1 Vn 2 dS 2 ct
S1 S2

Ecua ia de continuitate pentru tubul de curent elementar

Diferen a dintre masa intrat i cea ie it este:

VS VS
VSdt VS ds dt dsdt
s s
Masa ini ial i cea final din tubul respectiv sunt:
mi Sds

mf S S S
dt ds m dt ds
t t
Din bilan ul maselor, rezult :
S VS S VS -forma general
dsdt dsdt 0
t s t s
Dac tubul este nedeformabil:
S VS
0 S 0
t t s

Dac mi carea este permanent : 0

t
 VS
0 VS ct
t
Qm VS
1 1 1 2V2 S 2 ct

Dac fluidul este incompresibil: ct

Q V1S1 V2 S 2 ct
 Aceast form final a
ecua iei de continuitate reprezint o
formul foarte des utilizat de ingineri la calculul debitului volumic
Q, în special în situa ia când fluidul circul printr-un circuit închis.
Se poate face observa ia c , de exemplu, când sec iunea de
curgere se
mic oreaz , viteza fluidului trebuie s creasc astfel încât s se
transporte acela i debit.