Elemente de didactică generală aplicate disciplinei Limba şi literatura română

Subiectul I

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de Limba şi literatura română, clasa
a II-a

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Descrierea unui -oferirea unor informații despre anumite obiecte
obiect/ființe din universul apropiat pe -descrierea unui obiect, fruct, a unei flori
baza unui plan simplu
4.2. Redactarea unor texte -copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în
funcționale simple care conțin limbaj spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a
vizual și verbal spaţiului între cuvinte
Conținuturile învățării:

 Funcții ale limbii (acte de vorbire)-a identifica un obiect

 Scriere/redactare (Organizarea textului scris)- aşezarea textului în pagina
caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre
cuvinte

Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasa I și clasa a II-
a, OMEN nr. 5003/02. 12. 2014)
Prezentaţi demersul educaţional al unei activităţi instructiv-educative organizate
pe grupe de elevi, pentru realizarea secvenţei date, prin valorificarea următoarelor
aspecte:

a) formularea a şase obiective operaţionale corespunzătoare secvenţei date;

b) descrierea modului de utilizare a două metode de instruire adecvate secvenţei
date;

1
 c) enumerarea a patru mijloace didactice utilizate în aplicarea metodelor de
instruire alese;
d) argumentarea relaţiei interdeterminative obiective operaţionale – conţinuturi, în
cadrul activităţii didactice pentru secvenţa dată;
e) proiectarea a doi itemi de evaluare (fiecare item cuprinzând sarcina de lucru şi
răspunsul aşteptat) şi a descriptorilor de performanţă corespunzători;
f) precizarea a trei modalităţi de constituire a grupelor de elevi în cadrul
activităţilor didactice din procesul de predare-învăţare-evaluare la ciclul primar;
g) formularea argumentată a unui punct de vedere privitor la afirmaţia că scopul
studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este
acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază,
capabil să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod
eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa
de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.

REZOLVARE:
Subiectul I
Clasa: a II-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Tema: Prezentarea unui obiect
Locul lecţiei în modul: a doua oră
Momentul lecţiei proiectat: dirijarea învăţării
Timp alocat: 25 minute
Conţinut:
 Funcții ale limbii (acte de vorbire)-a identifica un obiect
 Scriere/redactare (Organizarea textului scris)- aşezarea textului în pagina
caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre
cuvinte

2
 a) În realizarea demersului educaţional, pentru realizarea secvenţei date, am pornit
de la următoarele obiective operaţionale
OC1:să formuleze oral idei clare, coerente referitoare la textul citit
OC2:să descrie oral un obiect, un fruct, o floare
OC3: Să copieze corect gramatical două texte scurte din manual
OC4:Să copieze corect din punct de vedere al încadrării în spațiul paginii
OC5:Să scrie corect încadrat un text scurt pe foaie de tip II
OC6: Să folosească corect alineatul.

b) În construirea acestei secvenţe de învăţare, se vor utiliza două metode

didactice: conversația, pentru prima parte, axată pe comunicarea orală, şi metoda
„Schimbă perechea” pentru partea a doua, de redactare a textului.
Conversația este o metodă clasică, tradițională care cuprinde o parte
examinatorie/catehetică ce are rol de verificare a cunoștințelor și o parte euristică, cu
reale valențe formative în plan intelectual.
Această metoda va cuprinde atât întrebări de verificare a înțelegerii textului, cât
și întrebări interpretative. Întrebări precum „Ce obiect descrie primul copi?, Dar al
doilea?, Cum este cartea primita în dar?, Cum este vioara baiatului pe care a primit-o în
dar?” duc la înțelegea mai bună a textului dar și la înțelegerea modului în care este
prezentat un obiect. De asemenea, întrebări precum, „Vă place să primiți cadouri? Dar să
oferiți? Ce obiecte preferate aveti? Ce înseamnă pentru voi? Ce înseamnă pentru voi să
oferi în dar un obiect preferat?” , ajută elevii să-și deszvolte vocabularul, să realizeze
conexiuni între cunoștințe, să le treacă prin filtrul propriei gândiri. astfel încât să
determine descoperire unor noi adevăruri.
A doua metodă, cea a „Schimbării perechii” este bazată pe interacțiunea dintre
copii. Necesită aranjarea mobilierului în două cercuri concentrice, iar clasa de elevi va fi
împărțită în două grupe egale ca număr. Elevii se așează față în față, în perechi.
Profesorul împarte tuturor elevilor din cercul exterior aceeași fisă de lucru, în care
sarcinile sunt numerotate. Prima pereche rezolvă prima sarcină, apoi elevii din cercul
exterior se mută și noua pereche formată rezolvă a doua sarcină. Jocul continuă, elevii
mutându-se în sensul acelor de ceasornic, până când se refac perechile inițiale și sarcinile

3
au foste rezolvate. Astfel, elevii vor avea de copiat două texte din manul și scrierea pe
foaie de tip II a unui alt text.

c) Mijloacele folosite, adică ansamblul de instrumente, materiale și alte produse

atent selecțioante pentru atingerea obiectivelor propuse, au dus la eficiența actului
didactic. Dintre mijloacele didactice folosite în demersul de învățare menționăm: fișe de
lucru, foi de tip II, manualul și caietele de lucru pe care aceștia vor copia textele propuse.

d) Întotdeaua, în proiectarea unei secvențe didactice, obiectivele operaționale se

formulează în termeni concreți, observabili și măsurabili; ele derivă din obiectivele
genearale și specifice și sunt integrate acestora.
Astfel, pentru obiectivele operaționale OC1 (să formuleze oral idei clare, coerente
referitoare la textul citit) și OC2 (să descrie oral un obiect, un fruct, o floare) selectăm
conținuturi referitoare la cominicarea orală, respectiv, prezentarea unui obiect.
Obiectivele OC3 (Să copieze corect gramatical două texte scurte din manual), OC4 (Să
copieze corect din punct de vedere al încadrării în spațiul paginii), OC5 (Să scrie corect
încadrat un text scurt pe foaie de tip II), OC6 (Să folosească corect alineatul) necesită
selectarea de conținuturi din domeniul de scriere/redactare a unor texte scurte, exersând
încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte.
e) I1: Descrieți oral să descrie oral un obiect, un fruct, o floare, specificând
numele obiectului, forma, din ce material este alcătuit, culoarea, mărimea și la ce
folosește.
I2: Redactați cele două texte din manual respectând alineatul, încadrarea în
spaţiul paginii, a proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte.

4
 Descriptori de performanță

Itemi Suficient (S) Bine (B) Foarte bine (FB)

I1 Descrie oral un fruct, o floare, Descrie oral obiect, Descrie oral corect
specificând numele, forma și un fruct, o floare, un obiect, un fruct,
culoarea, cu dificultăți de specificând numele, o floare, specificând
exprimare forma, din ce numele obiectului,
material este și forma, din ce
culoarea cu mici material este
greșeli de exprimare alcătuit, culoarea,
mărimea și la ce
folosește, fără
greșeli de
exprimare.
I2 Redactează un text din manual, Redactează primul Redactează corect
nerespecând alineatul, încadrarea text integral și al ambele texte
în pagină, a proporţiei între litere doilea parțial, respectând alineatul,
şi a spaţiului între cuvinte cu 3-4 respectând alineatul încadrarea în spaţiul
greșeli de scriere (ortografice și și cu mici paginii, a proporţiei
de punctuație). imprecizii în între litere şi a
încadrarea în spaţiului între
pagină, a proporţiei cuvinte.
între litere şi a
spaţiului între
cuvinte cu 1-2
greșeli de scriere
(ortografice și de
punctuație).

f) Formarea grupurilor este bazată pe cooperare, interacțiune, cominicare, aspecte

importante de care un profesor trebuie să țină cont în planificarea situațiilor de învățare.

5
 Astfel, poate alege gruparea aleatorie prin diferite modalități: numărare,
cartonase, jetoane colorate. Această modalitate permite modificarea numărului de copii
cand este cazul. Elevii se obișnuiesc să lucrez cu mai mulți colegi cu personalități
diferite.
Gruparea prin distribuire stratificată presupune formarea unor echipe în care elevii
au interese, pasiuni comune, identificate în prealabil de profesor. Sarcinile de lucru
trebuie realizate în funcție de specificul grupului.
Grupurile constituite pe structura valorică presupun împărțirea elevilor de către
profesor în funcție de capacitățile intelectuale. Profesorul poate fave echipe valoice (grupl
cu elevi foarte buni, grupul cu elevi de nivel mediu și grupul cu elevi având posibilități de
învățare mai modeste) sau omogene, fiecare membru având un anumit rol/sarcină de
rezolvat.
g) Studierea limbii șiliteraturii române este una esențială și importantă în
formarea personalității unui tânăr, indiferent de vârsta pe care o are. Complexitatea
acestui obiect de studiu prin conținuturile, finalitățile, tehnicile, insrtumentele de
evaluare, metodologiile ei, nu face altceva decât să dezvolte competențe pe întreg
parcursul formării personalității umane.
În primul rând, disciplina Limba si Literatura Română oferă tânărului informații
legate de comunicare, lectură și elemente de cosntrucție a comunicării. Astfel, prin
lectură copilul este introdus într-o lume fantastică în care își poate lăsa imaginația să
lucreze neavând bariere de creație, găsind în acest mod frumosul din artă și frumosul
creat de om.
În al doilea rând, în contextul societății de astăzi, în care cantitatea de informații
nu mai este prioritară ci competențele și capacitățile dobândite în școală, elevul caută o
rezolvare a problemelor, obstacolelor în diferite moduri creative care se bazează pe o
inteligență emoțională și nu pe una mecanică. Disciplina Limba și Literatura Română
oferă numeroase tehnici, instrumente pe care elevul le poate adapta în funcție de
necesitățile lui în vederea antrenării capacităților formative și creative.
În concluzie, toate aceste aspecte din perioada școlarității obligatorii realizează
printr-un studiu intens, susținut, prin cultivarea limbii și prin activitați de vorbire corectă
și frumoasă.

6
Subiectul 2
Următoarea secvenţă de învăţare face parte din programa şcolară la Limba şi literatura română,
clasa a II-a:

Competenţe specifice Conţinutul învăţării

2.1. Descrierea unui obiect/ființe din universul -oferirea unor informaţii despre anumite
apropiat pe baza unui plan simplu obiecte
4.2. Redactarea unor texte funcționale simple care -copierea unor texte scurte, exersând
conțin limbaj vizual și verbal încadrarea în spaţiul paginii, respectarea
proporţiei între litere şi a spaţiului între
cuvinte

Prezentaţi o metodă alternativă (complementară) de evaluare pentru secvenţa dată, având

în vedere următoarele:

a) precizarea metodei alternative (complementare) de evaluare alese pentru evaluarea

secvenţei date;
b) evidenţierea caracteristicilor metodei alese;
c) prezentarea avantajelor şi dezavantajelor utilizării metodei alese în contextul secvenţei
date;
d) exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la necesitatea îmbinării
metodelor alternative cu cele tradiţionale de evaluare.

a) Pentru secvența de învățare descrisă anterior, am ales autoevaluarea ca metodă de

evaluare alternativă.
b) Autoevaluarea este o metodă complementară de evaluare, care presupune reflectarea
asupra propriei activități, identificând astfel punctele foarte și punctele slabe, aspecte care tebuie
dezvoltate, corectate și îmbunătățite.
Dezvoltarea capacității de autoanaliză se clădește treptat, prin exercițiu, prin raportarea
acitivității personale, a rezultatelor obținute la criteriile, exigențele activității de învățare sau de
comportare în grup.

7
 În literatura psihopedagogică se vorbește despre tehnica autochestionării la sfârșitul
fiecărei sarcini de învățare, care constă într-un set de întrebări pe care elevul le adresează singur:
„Am rezovat corect sarcina? Ce am stiut să fac mai bine și mai usor? Unde am greșit? ce
obstacole am întâlnit? Ce pot face pentru a-mi îmbunătății rezultatele?”. Răspunsurile pot fi
trecute în fișa de autoevaluare și discutate în clasă cu profesorul.

c)Un dezavantaj pentru această metodă complementară de evaluare ar fi aceea că se

aplică mai greu la ciclul primar, întrebările de mai sus pot fi dificil de interpretat pentru elevi. Un
avataj îl reprezintă acela că elevul își deprinde abilități de autoevaluare prin autocorectare sau
corectare reciprocă (elevul este pus în situația de a-și identifica propriile greșeli sau pe cele ale
colegilor) sau prin autonotarea controlată (profesorul solicită elevului sa-și acorde calificativul
pe care crede că îl merită).
d) O evaluare este eficientă atunci când metodelor alternative sunt îmbinate cu cele
tradiţionale de evaluare prin obiectivitatea și trasparența rezultatelor obținute.
În primul rând autoevaluarea îi oferă elevului șansa de a se cunoaște mai bine, de a-și da
seama unde a greșit și ce poate face pentru a îndrepta lucrurile. Metodele tradițioanle de evaluare
vin în sprijinul metodei alternative în momentele în care elevul întâmpină dificultăți de
autoevaluare, moment în care intervine profesorul prin aprecierea obiectivă pe care o are.
În al doilea rând după redactarea unui text din manual se poate face foarte ușor o
corectare reciprocă dintre elevi, urmând ca mai apoi decizia finală să fie dată de profesor.
Prin urmare, evaluarea devine mai eficientă, mai transparentă și mai obiectivă atunci când
metodelor alternative sunt îmbinate cu cele tradiţionale de evaluare.