Sunteți pe pagina 1din 25

Nota

Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii

Compania Linella a fost fondată pe 17 octombrie 2001, odată cu


deschiderea primului magazin de tip deservire la tejghea, în sectorul
Ciocana. Astfel, în fiecare an, la această dată sărbătorim Ziua Companiei.
  În scurt timp afacerea a luat amploare graţie gestionării eficiente şi
amplasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au început să studieze
posibilităţile de extindere, orientându-se spre o nouă metodă de
organizare a procesului de comerţ – autodeservirea.
Scopul nostru este să fim prima alegere a clienţilor în materie de produse
autohtone, mâncare tradiţională moldovenească, produse fresh şi deservire
la cel mai înalt nivel, toate oferite într-un mediu cât mai prietenos şi
plăcut. Calitatea şi prospeţimea produselor reprezintă priorităţile noastre,
alături de o ambianţă specifică naţională, orientată spre asigurarea
confortului clienţilor şi accesului direct la toate produsele din cadrul
gamei sortimentale variate.
Prin investiţii permanente în tehnologii performante (cuptoare pentru
produse de panificaţie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai
eficienta a produselor, sistem frigorific centralizat, noi tehnologii de
iluminare, etc.) Linella continuă să se orienteze spre calitate, diversitate,
deservire calitativă şi preţuri avantajoase, spre deschiderea şi dezvoltarea
de noi magazine, pentru a oferi clienţilor nostri o experienţă de
cumpărături cât mai placută.
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
Modulul IV
Depozite de Mărfuri

4.1 Tipuri de depozite, amplasarea spaţiilor de depozitare


în unitatea comercială:

Factorii care determină varietatea mare de feluri şi tipuri de depozite de


material şi produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesară
pentru a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului
urmărit şi cel mai corespunzător condiţiilor concrete din întreprinderea
sau unitatea respective. Deciziile referitoare la alegerea tipurilor
de depozitare presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor
posibile. Selecţia anumitor tipuri şi modul lor de combinare sunt direct
influenţate de caracteristicile cererii clienţilor, politica firmei, avantajele
şi limitele fiecarui tip de depozit şi existenţa pe piaţă a unor operatori
de încredere, specializaţi în oferirea de servicii de depozitare. Depozitarea
se poate realiza pe o perioadă mai mare de timp sau produsele se pot afla
în transit. Există, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale şi de
natură financiară, toate presupunand culegerea de informaţii şi găsirea
de alternative care să permită integrarea eficientă a depozitării în lanţul
logistic.

După felul mărfurilor depozitate şi condiţiilor de depozitare asigura-


te:
 depozitele de mărfuri generale – capabile să păstreze o gamă
largă de produse.

 depozitele specializate – un anumit produs sau grupă de produse,


care oferă condiţii adecvate caracteristicilor specifice ale
mărfurilor.

După rolul îndeplinit:

 depozite de păstrare pe termen lung(de stocare) – specific


viziunii tradiţionale asupra rolului depozitelor.
Produsele sunt menţinute în stoc pentru a asigura, în special,
coordonarea cererii cu oferta şi viziunii tradiţionale
asupra rolului depozitelor. Produsele sunt menţinute în stoc pentru
a asigura, în special, coordonarea cererii cu oferta şi obţinerea de
economii de costuri.
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii

 centru (depozit) de distribuţie – tip de depozit care pune accentul


pe circulaţia rapidă a bunurilor. Rolul sau constă în accelerarea
mişcării mărfurilor şi reducerea la minim a duratei de depozitare.
Păstrarea are doar caracter temporar. Principalele caracteristici
ale centrelor de distribuţie:
- servirea unei pieţe regionale;
- regruparea produselor pe comenzi, conform cerinţelor
clienţilor;
- menţinerea unei linii complete de produse pentru
distribuţia la client;
- consolidarea livrărilor de la diferite puncte de producţie;
- utilizarea calculatoarelor şi echipamentelor
de manipulare;
- apelarea la sisteme automatizate, mai degrabă decât la
munca manuală;
- construcţia cu un singur nivel, în majoritatea cazurilor;

După forma de proprietate:

 depozitul privat – aflat în proprietatea şi managementul


aceleiaşi firme care deţine proprietatea asupra bunurilor păstrate
şi manipulate în depozit.
 depozitul public – ce aparţine unei firme specializate în operaţiuni
de depozitare sau logistice, care oferă servicii clienţilor interesaţi,
în schimbul unei taxe.
 depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung şi
destinat în exclusivitate unui anumit client.

Numeroase firme dispun de depozite private, decizia de a deţine un


spaţiu de depozitare privat înseamna o investiţie de capital în spaţiul de
păstrare a mărfurilor şi echipamentele de manipulare necesare.
Construirea unui depozit privat se justifică în condiţiile în care firma
satisface o cerere substanţială si constantă.
Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizează sau pot fi
obţinute prin leasing. Opţiunea pentru un depozit propriu sau unul în
leasing este determinată atât de costurile pe care le implică fiecare
alternativă, cât şi de gradul de conformitate cu cerinţele firmei.
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii

Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea necesităţilor de


depozitare temporare, din perioadele de vârf, când firmele se confruntă
cu creşterea sezonieră sau neaşteptată a cererii. Acesta serveşte simultan
mai mulţi clienţi care au nevoie de spaţii de păstrare a mărfurilor şi de
servicii conexe. In anii ’80 şi ’90 ai secolului XX, s-au dezvoltat
distribuţia contractuală şi depozitele contractuale. Caracteristica specifică
depozitării contractuale este faptul ca o terţă parte opereaza si controlează
spaţiile de depozitare, pe termen lung, in conditiileimpartirii riscurilor.
Există două variante de distribuţie contractuală – dedicată şi partajată.
În timp ce distribuţia dedicată presupune servirea unei singure firme,
varianta partajată constă în utilizarea în comun a reţelei de distribuţie, de
mai mulţi clienţi.

AMPLASAREA DEPOZITELOR

Fiecare companie trebuie să îşi depoziteze produsele finite până sunt
vandute, deoarece rareori se întâmplă că procesul de consum să aibă loc
aproape imediat dupa cel de producţie. Funcţia de depozitare ajută la
eliminarea discrepantelor existente între producţie şi cantitătile de produs
cerute pe piaţă . Pe de o parte, mai multe locaţii de depozitare înseamnă
ca produsele ajung mult mai repede la consumatori, dar reprezintă
de asemenea şi cheltuieli mult mai mari. Cateva companii pastrează o
parte din stocul de produse în interiorul locurilor de producţie sau în
apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate în depozite din
întreaga ţară. Întreprinderea poate deţine depozite private sau poate
închiria spaţiu în depozitele publice. Companiile au mai mult control în
cele private, însă costurile sunt ridicate şi de asemenea trebuie să facă faţă
şi unei inflexibilităţi în ceea ce priveşte schimbarea locaţiilor în funcţie de
cerinţele pieţei. De cealalată parte, depozitele publice închiriază spaţii
la un anumit preţ şi oferă pe lângă acestea şi servicii adiţionale, contra
cost, cum ar fi inspecţia produselor, ambalarea şi transportul acestora.
Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai dacă
generează efecte favorabile în domeniul marketingului şi vânzărilor şi
reduce costurile totale. În mod tradiţional, variantele au fost clasificate
astfel:
a) amplasarea in funcţie de piaţă.
Această varianta presupune localizarea depozitului în apropierea clienţilor
cheie. Aria geografică servită de depozit depinde de o serie de factori,
de exemplu de viteza livrărilor, mărimea comenzii medii şi costul unitar
al livrării totale. Amplasarea unui depozit în funcţie de piaţă se justifică
atunci când constituie modalitatea de a oferi clienţilor un sprijin logistic
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit amplasat in proximitatea
clienţilor îndeplineşte funcţia de creare a unei structuri sortimentale,
pe baza mărfurilor provenite din surse multiple. Produsele sunt primite de
la furnizori în transporturi consolidate, efectuate pe distanţe mari.

b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat în


apropiere a unităţilor de fabricaţie ale unei firme producătoare.
Funcţiile principale pe care le îndeplineşte sunt combinarea
produselor şi consolidarea livrărilor. Apelarea la un astfel de
depozit este necesară în cazul în care fiecare unitate de fabricaţie
este specializată în realizarea unui anumit produs, iar clienţii
solicită un sortiment complet. Printre avantajele specifice se
înscriu următoarele:
i) facilitarea obţinerii  de  către client a unui sortiment constituit
din produse fabricate de diferite unităţi;
ii) reducerea costurilor de transport prin consolidarea livrărilor
către clienţi; 
iii) posibilitatea clienţilor de a comanda o cantitate mică din
fiecare  produs; 
iv) simplificarea pentru client, a operaţiunilor de urmarire a
livrărilor efectuate de furnizor, datorită primirii mai multor
produse, cu o singură factură.

c) amplasarea intermediară. Spre deosebire de celelalte două


variante, nu pune accentul pe proximitatea faţă de clienţi sau faţă
de unităţile de fabricaţie ale producătorului. Depozitele sunt
poziţionate între clienţi şi unităţile de producţie. Funcţiile
îndeplinite sunt consolidarea şi crearea sortimentului. Această
variantă se aseamana cu amplasarea în funcţie de producţie. La un
cost logistic scăzut, se livrează fiecarui client structura sorti
-mentală dorită. Cercetările pentru stabilirea amplasamentului
unor facilităţi (unităţi de producţie, depozite, magazine) au fost
deosebit de numeroase. Primele preocupări în acest domeniu
datează de la inceputul secolului XX. Metodele de amplasare a
depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetări, pot fi clasificate în
funcţie de următoarele criterii:

1) numărul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o


problemă cu totul diferită de amplasarea mai multor depozite
în acelaşi timp. Metodele de amplasare a unui depozit unic
considera o problemă simplificată, deoarece nu iau in consi-
derare distribuirea cererii pe mai multe depozite, efectele de
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
consolidare a stocurilor si costul depozitului.

2) caracterul discret al alegerii. Unele metode explorează
fiecare locaţie posibilă existenţa în spaţiul continuu, şi o va
alege pe cea mai bună. Aceste metode poartă denumirea de
metode continue de amplasare. Spre
deosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea
amplasamentului dintr-o listă de alegeri
posibile. În practică, metodele discrete sunt mai frecvent
utilizate, în special pentru amplasarea mai multor depozite.

3) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizează date


cu grad mare de agregare limitează amplasamentul la o arie
geografică largă, de pildă o localitate. În schimb, metodele
bazate pe date cu grad mic de agregare permit diferenţierea
între două amplasamente foarte apropiate, de exemplu separate
doar de o stradă.

4) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singură


perioada de timp ( de pilda, un an) este specifică metodelor
statice. Amplasarea în funcţie de evoluţiile estimate pentru
mai mulţi ani se poate stabili cu ajutorul metodelor dinamice.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
4.2 Condţiile încăperii destinate depozitării şi păstrării
mărfurilor

Nu în fiecare încăpere se poate păstra şi depozita marfa, încăperea


trebuie să corespundă unor norme şi criterii. În primul rând încăperea
trebuie să corespundă normelor igieno-sanitare deoarece, dacă nu
corespunde, produsele pot să-şi modifice structura şi pot deveni toxice
organismului uman. Ele trebuie să dispună de o ventilare adecvată
deoarece produsele au nevoie e ventilare permanentă. Dacă sunt produse
uşor alterabile ca: lapte, smântână, salam, etc, trebuie depozite speciale şi
anume camere frigorifice mari în care se va menţine temperatura
corespunzătoare şi nu va permite dezvoltarea microorganismelor şi
bacteriilor atât celor lactice cât şi produselor din carne.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
4.3. Respectarea cerinţelor sanitaro-igienice către marfă şi
ambalaj

Produsele trebuie păstrate corespunzător ca să nu fie infectate de


microorganisme sau paraziţi. Ambalajul produsului nu trebuie sa fie rupt
pentru a nu admite patrunderea elementelor străine, dacă ambalajul e din
hârtie nu se admite umezeala mare deoarece se umezeşte ambalajul şi îşi
pierde proprietaţile, produsul modificându-şi structura şi putând deveni
nociv sanatăţii consumatorilor. Rafturile trebuie sa fie dezinfectate înainte
de a plasa produsele pentru a nu permite inmultirea micoorganismelor.
Ambalajul nu trebuie să permită trecerea şi absorbirea mirosurilor străine
de către produs.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
4.4. Familiarizarea cu evidenta si modul de restituire a
ambalajului la intreprindere si furnizor

Ambalajele se restituie în modul următor: există două tipuri de ambalaje:


ambalaje în care se aduce marfa, rămânând în magazin, iar cele în сare
sunt aduse produsele de panificaţie se dau înapoi la producător, aceasta
referindu-se la ambalajele din masă plastică, iar cele din carton deacum
sunt în proprietatea magazinului deoarece, după cum cunoastem, în costul
produsului intra şi costul ambalajului. Acest proces de schimb este
permanent, vine marfa, pleacă ambalajele. Această metodă este convena-
bilă pentru ambele părţi, atât pentru comercianţi cât şi pentru producători.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
Modulul V
Procesele tehnologice în unitătile comerciale

5.1. Activitatea, desfasurarea lucrului comercial la intre-


prindere:

5.1.1. Procesul secundar al intreprinderii comerciale cu amanuntul:


 Familiarizarea cu actele legislative in vigoare (hotararea
Guvernului al Republicii Moldova, Nr. 1068/20.10.2000), cu
privire la “Receptionarea marfurilor dupa calitate si cantitate”

R  E  G  U  L  A  M  E  N  T  U  L
cu privire la “Recepţionarea mărfurilor conform
cantităţii şi calităţii în Republica Moldova”

Furnizorii (producătorii) de mărfuri care trebuie să fie supuse certificării


necondiţionate sînt obligaţi să certifice mărfurile corespunzătoare
conform Regulilor privind certificarea şi să indice în documentele de
însoţire date despre certificarea acestor mărfuri. . În scopul asigurării
calităţii mărfii livrate, creării condiţiilor pentru recepţionarea ei la timp şi
adecvată conform cantităţii şi calităţii furnizorul este obligat: să respecte
regulile de ambalare a mărfii de marcare şi sigilare a unor părţi ale ei;
Cumpărătorul efectuează  recepţionarea mărfii conform cantităţii şi
calităţii de  sine stătător, exceptînd cazurile  menţionate în prezentul
Regulament.La recepţionarea mărfii se verifică conformitatea ei cu
prevederile documentelor  normative de standardizare şi a prescripţiilor
tehnice.
Cantitatea mărfii ce urmează să fie livrată cumpărătorului este prevăzută
de contract în unităţi corespunzătoare de măsură sau în expresie valorică.
Condiţiile privind cantitatea mărfii pot fi coordonate prin stabilirea în
contract a modului de determinare a ei. În cazul
depistării  necorespunderii calităţii mărfii cu cerinţele documentelor
normative de standardizare, cu mostrele (etaloanele), contractul de livrare
sau cu datele menţionate în marcaj sau în documentele de însoţire, care
confirmă calitatea, cumpărătorul suspendează recepţionarea în continuare
a mărfii şi întocmeşte un act în care indică cantitatea mărfii controlate şi
caracterul necorespunderii (defecţiunilor) depistate în timpul
recepţionării, totodată, cumpărătorul este obligat să asigure păstrarea
mărfii de calitate inferioară în condiţiile care să zădărnicească înrăutăţirea
în continuare a calităţii ei şi amestecarea cu o marfă omogenă.  Dacă la
recepţionarea mărfii conform cantităţii şi calităţii se va depista lipsă de
marfă sau calitatea ei inadecvată,  rezultatele recepţionării  vor fi
legalizate printr-un act întocmit în ziua depistării lor. Furnizorul este
obligat să expedieze cumpărătorului marfa în ambalaj, cu excepţia mărfii
care potrivit specificului său nu necesită ambalare, dacă altceva nu
prevede contractul şi nu decurge din esenţa obligaţiunii. Ambalajul şi
materia primă din care a fost confecţionat trebuie să corespundă cerinţelor
standardului, normelor igienice sau altor documente tehnice şi normative.
În contract trebuie să fie specificate indicativele standardelor şi altor
documente normative de standardizare, tipul concret şi materialul
ambalajului de desfacere şi transport.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
5.2. Recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor:

 Aplicarea metodelor la recepţia mărfurilor


Recepţia reprezintă indentificarea calitativă şi cantitativă a mărfurilor
private în depozit.
Scopul şi importanţa recepţiei:
 verificarea şi controlarea modului în care furnizorii de
mărfuri îndeplinesc obligaţiile asumate pe contractul de
furnizare referitoare la sortiment, calitate, ambalaj.
 verificarea şi controlarea măsurii în care organele de
transport şi-au respectat obligaţiile asumate în legatură cu
păstrarea integrităţii cantitative şi calitative a mărfurilor pe
toată durata transportului.

 Metodologia recepţiei:
Recepţia unui lot de marfă presupune atât o verificare cantitativă cât şi
una calitativă efectuată de către beneficiar, cu sau fără participarea
furnizorului. Recepţia poate fi desfaşurată la: furnizor, beneficiar, depozit
en-gros.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
5.3. Depozitarea mărfurilor şi tehnica aranjării mărfurilor,
ambalajului

In unitatea comerciala, cerintele sanitaro – igienice fata de incapere,


utilaje, marfa si amabalaj destinate depozitarii marfurilor sunt pastrate in
locuri aerisite si curate. Marfa este pastrata in deposit si ambalajele
destinate depozitarii marfurilor sunt pastrate la rampa. Stabilitatea
produselor alimentare se referă la capacitatea acestora de păstrare în timp
a caracteristicilor iniţiale (calitative şi cantitative) şi la rezistenţa lor la
manipulare şi transport; deoarece toate produsele alimentare îşi modifică
în timp caracteristicile iniţiale, în sens general şi în mod curent, această
proprietate este asociată noţiunii deperisabilitate.
In sens economic, perisabilităţile sunt reduceri cantitative (în greutate
sau volum), care se produc în timpul păstrării produselor alimentare în
spaţii fixe (depozite, magazineetc.) sau mobile (mijloace de transport), din
cauza acţiunii unor factori externi sau interni care modifică valoarea
anumitor proprietăţi ale produselor. Deoarece aceste pierderi apar şi în
condiţiile respectării regulilor de manipulare, transport, depozitare şi
comercializare, mai sunt denumite şi pierderi naturale.
Principalele cauze obiective care determină perisabilitatea produselor şi
care au la bază unele proprietăţi specifice ale acestora, sunt:
 respiraţia (la fructe şi legume proaspete, cereale etc.);
 evaporarea (la carne, preparate din carne, brînzeturi, săpunuri
etc.);
 volatilizarea (ex: la băuturi alcoolice);
 fragmentarea (la brînzeturi, făinoase, legume şi fructe
deshidratate, paste făinoase etc.);
 difuziunea apei sau a grăsimilor prin ambalaj (brînzeturi,
grăsimi, halva etc.);
 mucegăirea (fructe, legume etc);
 debitarea la operaţiile de vînzare (brînzeturi, salamuri, etc.);
 aglomerarea (ex: lapte praf);
 spargerea şi scurgerea (produse lichide ambalate în recipiente de
sticlă, ouă etc.)
 impregnarea (îmbibarea) unor tipuri de ambalaje (ex: saci
textili) cu produse aflate în stare pulverulentă (făină, griş, zahăr
etc.).
În afara cauzelor obiective prezentate, perisabilitatea este determinată şi
de unele cauze subiective, dintre care menţionăm: dotarea tehnică a
spaţiilor de păstrare mobile şi fixe cu mijloace adecvate şi cu aparatura
necesară pentru dirijarea parametrilor atmosferici, în vederea realizării
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
unui regim optim de păstrare; nivelul de calificare a lucrătorilor din
verigile circulaţiei tehnice a mărfurilor; sistemul de ambalare şi natura
materialelor de ambalaj utilizate; felul şi frecvenţa operaţiilor de sortare,
debitare, preambalare; durata de păstrare. Cuantumul pierderilor naturale
se stabileşte pe bază experimentală sub formă de norme sau cote
procentuale diferenţiate pe grupe de produse şi verigi comerciale.
Deoarece perisabilităţile nu au valori constante, nivelul lor se revizuieşte
periodic în funcţie de mărimea factorilor de influenţă menţionaţi.
Garantarea calităţii produselor alimentare pentru consumatori implică
termenul de valabilitate şi data durabilităţii minimale. Pentru produsele
care din punct de vedere microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate
şi sunt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte un pericol imediat
pentru sănătatea consumatorului, producătorul trebuie să precizeze
termenul de valabilitate.
Termenul de valabilitate reprezintă intervalul de timp în care, produsele
alimentare proaspete sau conservate prin diferite metode, depozitate şi
transportate în condiţiile stabilite prin documente tehnico-economice -
trebuie să îşi păstreze nemodificate toate caracteristicile de calitate
iniţiale, putînd fi consumate respectiv utilizate. Derularea acestui termen
începe de la data fabricaţiei şi este indicat ca interval de timp, sau, mai
frecvent ca dată limită de consum.
Indicarea termenului de valabilitate se concretizează prin menţiunea
<<expiră la data de ...>>, indicîndu-se, în ordine, ziua şi luna sau ziua,
luna şi anul, în formă necodificată. Menţiunile sunt urmate de indicarea
condiţiilor de păstrare şi conservare.
Aşa cum prevăd directivele europene şi recomandările experţilor
comunitari, legislaţia referitoare la calitatea produselor alimentare şi
etichetarea acestora a introdus alături de termenul de valabilitate, şi
termenul "data durabilităţii minimale" pentru produsele care cu timpul îşi
pot pierde caracteristicile specifice, fără a deveni periculoase pentru
sănătatea consumatorului.
Data durabilităţii minimale reprezintă limita de timp stabilită de
producător, în care alimentul îşi menţine caracteristicile specifice în
condiţii de depozitare corespunzătoare.
Data durabilităţii minimale se compune din indicarea clară a zilei, lunii
şi anului, într- o formă cronologică necodificată. Data va fi precedată de
menţiunea: <<A se consuma de preferinţă înainte de ...>>, dacă se indică
ziua, luna şi anul; sau <<A se consuma de preferinţă pînă la sfîrşitul..»,
dacă se indică luna şi anul sau numai anul. Menţiunile sunt completate,
după caz, cu indicarea condiţiilor de păstrare şi de conservare.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
Legislaţia prevede obligativitatea înscrierii termenului de valabilitate/data
durabilităţii minimale, după caz, pe produse, ambalaje individuale sau în
documentaţia de însoţire a mărfurilor.
Corespunzător Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor,
există şi produse alimentare scutite de indicarea "datei durabilităţii
minimale", cum sunt: fructele şi legumele proaspete, incluzînd cartofii,
care nu au făcut obiectul unei curăţări, tăieri sau altor tratamente similare;
această derogare nu este valabilă în cazul seminţelor pentru germinaţie
sau produselor similare; băuturile conţinînd 10% sau mai mult în volume
alcool; pîinea, produsele de panificaţie, patiserie şi cofetărie, care, prin
natura lor sunt consumate în 24 de ore de la fabricare; sarea de bucătărie;
zahărul solid; produsele zaharaoase alcătuite aproape în totalitate din
zahăr aromatizat şi/sau colorat; guma de mestecat şi produsele similare de
mestecat; porţiile individuale de îngheţată; vinuri, vinuri spumoase, vinuri
spumante, vinuri licoroase, vinuri aromatizate şi produse similare obţinute
din fructe, altele decît struguri; băuturi nealcoolice, sucuri de fructe,
nectaruri din fructe şi băuturi alcoolice în recipiente mai mari de 5 litri,
destinate agenţilor economici care prepară şi furnizează hrana pentru
populaţie.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
Organizarea circulaţiei ambalajului

Păstrarea produselor pe timpul existenţei lor constituie o preocupare


continuă, în special în prezent, când circulaţia mărfurilor a luat o
amploare fără precedent. Ea necesită o serie de măsuri organizatorice şi
tehnice care preîntampină degradarea produselor. Păstrarea mărfurilor se
întalneşte atât la producător, cât şi la beneficiar.

Restuirea ambalajului returnabil la întreprinderi sau


furnizori

În această categorie intră: ambalajele pentru băuturi nealcoolice, pâine,


lactate şi pentru care proprietarul acestora este furnizorul de mărfuri.
Aceste ambalaje nu sunt facturate clientului (circulă pe baza de aviz de
insoţire a mărfii) şi nu se supun taxei pe valoarea adaugată, clientul fiind
obligat sa le restituie.
Companiile mari care distribuie băuturi răcoritoare în ambalaje în regim
de restituire specifică în partea de jos a facturii într-un chenar separat
totalul de plată fără ambalaje, iar cu un rând mai jos Nota de decontare/cu
total decontare (factură + garanţii.).
Pentru ambalajele nerestituite de către client, furnizorul v-a intocmi o
factură în termen de 5 zile calendaristice de la data comunicării, în care va
înregistra şi TVA aferentă ambalajelor nerestituite art. 137 alin. (3) lit. d)
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Se livrează băuturi răcoritoare în valoare de 2.000 lei plus TVA. Pe un
aviz de însoţire a mărfii se înregistrează ambalajele aferente, care circulă
în sistem de restituire, în valoare de 50 lei. Clientul reţine pentru sine
ambalaje în valoare de 20 lei, pe care furnizorul le facturează ulterior.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
Eliberarea mărfurilor din depozit în sala de comerţ

1. Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul (în


continuare – Reguli) reglementează activităţile în comerţul cu amănuntul
practicat pe teritoriul Republicii Moldova de persoanele fizice şi juridice
(în continuare – comercianţi), indiferent de forma lor juridică de organi-
zare şi tipul de proprietate, stabilesc cerinţe faţă de aceşti comercianţi şi
definesc tipologia unităţilor de comerţ.
2. Identificarea tipului, clasificarea unităţilor comerciale cu amănuntul
şi revendicările faţă de acestea se efectuează conform anexelor nr. 2 şi 3 la
prezenta hotărîre.
3. Programul de lucru al unităţilor se stabileşte de către comerciant de
comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale, se indică în
autorizaţia de funcţionare şi se afişează la intrarea în unitate, la un loc
vizibil din exterior.
4. Unităţile comerciale sînt amenajate în conformitate cu prevederile
legilor şi actelor normative privind protecţia muncii, ocrotirea sănătăţii şi
a mediului ambiant, securitatea antiincendiară, păstrarea, prelucrarea şi
comercializarea produselor.
5. La intrarea în unitatea comercială se amplasează în mod obligatoriu
panoul de identificare a unităţii, pe care se indică în limba de stat denu-
mirea completă şi tipul, conform autorizaţiei de funcţionare, apartenenţa
(agentul economic), adresa unităţii. Nu se admite utilizarea altor denumiri
ce nu sînt caracteristice tipurilor de unităţi comerciale specificate în pre-
zentele Reguli.
6. Pe un panou informativ, amplasat într-un loc vizibil, în sala de co-
merţ, se expun extrasul din prezentele Reguli, precum şi Registrul de
reclamaţii. Sesizările şi reclamaţiile consumatorilor se înscriu în Registrul
de reclamaţii, care este eliberat de către organele de statistică teritoriale,
şnuruit şi autentificat prin aplicarea ştampilei şi semnăturii reprezentan-
tului autorităţii administraţiei publice locale.
7. Cumpărătorii sînt serviţi de către unităţile comerciale în orele de
program. Suspendarea accesului cumpărătorilor în sala comercială în
legătură cu apropierea pauzei pentru prînz sau a orei de închidere a unită-
ţii este interzisă. Cu 10 minute înainte de închidere lucrătorii unităţii co-
merciale previn cumpărătorii că timpul de lucru expiră şi servirea
clienţilor se suspendă. Unitatea comercială se închide în strictă corespun-
dere cu orele de program, însă toţi cumpărătorii, prezenţi în sala comer-
cială, se deservesc în modul stabilit.
8. Închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare) se face cu
informarea prealabilă, printr-o scrisoare, a autorităţii administraţiei
Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
publice locale responsabilă de eliberarea autorizaţiei de funcţionare. În
cazul în care unităţile comerciale îşi desfăşoară activitatea de comerţ la
întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, închiderea lor se coordo-
nează şi cu administraţia acestor întreprinderi şi instituţii.
Despre închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare) sau
despre funcţionarea acesteia după un program special în zilele de săr-
bători legale sau în zilele următoare după sărbătorile legale, cumpărătorii
sînt înştiinţaţi printr-un aviz, afişat la un loc vizibil cu cel puţin 5 zile
înainte de data preconizată.
Unităţile comerciale cu amănuntul din sectorul alimentar nu pot fi în-
chise mai mult de două zile consecutive, cu excepţia unor cauze obiective
de nefuncţionare.
9. În vitrinele unităţilor comerciale se expun numai mostre de mărfuri
care sînt în vînzare. La solicitarea cumpărătorilor, mostrele de mărfuri din
vitrine se vînd în condiţia epuizării stocurilor, cu excepţia articolelor de-
corative, articolelor asupra cărora este prevăzut expres menţiunea „Nu se
comercializează”.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
5.4. Pregătirea mărfurilor spre comercializare

Porţionarea şi prelucrarea mărfurilor se fac cu ajutorul utilajelor. La


magazinul Linella, aflându-mă în secţia de mezeluri, am observat că
mezelurile se porţionează şi se feliază cu ajutorul maşinii de feliat. Sala-
mul si cascavalul se feliază la două maşini diferite. Deşi salamurile şi caş-
cavalurile sunt puse în vitrinele frigorifice, există posibilitatea ca acestea
sa fie porţionate şi feliate la dorinţa clientului.
Am observat că la expirarea caşcavalului cu cateva zile inainte, acesta
este folosit în culinărie la prepararea salatelor, la prepararea bastonaşelor
cu cascaval, a chiflelor. Prelucrarea constă în aspectul bun al produsului,
de exemplu salamurile trebuie scoase din ambalaj după ce a fost separată
o bucată din el.

Cântărirea ne ajută la aflarea gramajului produsului şi totodata a preţu-


lui.
În secţia de patiserie am observat că inainte de a se pune produsul
respectiv în caserolă pe un cântar, se scoate tara.

Nota
Data,
conducă-
luna, Conţinutul activităţii practice torului
anul
practicii
Compania Linella a fost fondată pe 17 octombrie 2001, odată cu
deschiderea primului magazin de tip deservire la tejghea, în sectorul
Ciocana. Astfel, în fiecare an, la această dată sărbătorim Ziua Companiei.
  În scurt timp afacerea a luat amploare graţie gestionării eficiente şi
amplasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au început să studieze
posibilităţile de extindere, orientându-se spre o nouă metodă de
organizare a procesului de comerţ – autodeservirea.
Scopul nostru este să fim prima alegere a clienţilor în materie de produse
autohtone, mâncare tradiţională moldovenească, produse fresh şi deservire
la cel mai înalt nivel, toate oferite într-un mediu cât mai prietenos şi
plăcut. Calitatea şi prospeţimea produselor reprezintă priorităţile noastre,
alături de o ambianţă specifică naţională, orientată spre asigurarea
confortului clienţilor şi accesului direct la toate produsele din cadrul
gamei sortimentale variate.
Prin investiţii permanente în tehnologii performante (cuptoare pentru
produse de panificaţie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai
eficienta a produselor, sistem frigorific centralizat, noi tehnologii de
iluminare, etc.) Linella continuă să se orienteze spre calitate, diversitate,
deservire calitativă şi preţuri avantajoase, spre deschiderea şi dezvoltarea
de noi magazine, pentru a oferi clienţilor nostri o experienţă de
cumpărături cât mai placută.

Data, Conţinutul activităţii practice Nota


luna, conducă-
anul torului
practicii
Compania Linella a fost fondată pe 17 octombrie 2001, odată cu
deschiderea primului magazin de tip deservire la tejghea, în sectorul
Ciocana. Astfel, în fiecare an, la această dată sărbătorim Ziua Companiei.
  În scurt timp afacerea a luat amploare graţie gestionării eficiente şi
amplasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au început să studieze
posibilităţile de extindere, orientându-se spre o nouă metodă de
organizare a procesului de comerţ – autodeservirea.
Scopul nostru este să fim prima alegere a clienţilor în materie de produse
autohtone, mâncare tradiţională moldovenească, produse fresh şi deservire
la cel mai înalt nivel, toate oferite într-un mediu cât mai prietenos şi
plăcut. Calitatea şi prospeţimea produselor reprezintă priorităţile noastre,
alături de o ambianţă specifică naţională, orientată spre asigurarea
confortului clienţilor şi accesului direct la toate produsele din cadrul
gamei sortimentale variate.
Prin investiţii permanente în tehnologii performante (cuptoare pentru
produse de panificaţie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai
eficienta a produselor, sistem frigorific centralizat, noi tehnologii de
iluminare, etc.) Linella continuă să se orienteze spre calitate, diversitate,
deservire calitativă şi preţuri avantajoase, spre deschiderea şi dezvoltarea
de noi magazine, pentru a oferi clienţilor nostri o experienţă de
cumpărături cât mai placută.

Data, Conţinutul activităţii practice Nota


luna, conducă-
anul torului
practicii
Compania Linella a fost fondată pe 17 octombrie 2001, odată cu
deschiderea primului magazin de tip deservire la tejghea, în sectorul
Ciocana. Astfel, în fiecare an, la această dată sărbătorim Ziua Companiei.
  În scurt timp afacerea a luat amploare graţie gestionării eficiente şi
amplasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au început să studieze
posibilităţile de extindere, orientându-se spre o nouă metodă de
organizare a procesului de comerţ – autodeservirea.
Scopul nostru este să fim prima alegere a clienţilor în materie de produse
autohtone, mâncare tradiţională moldovenească, produse fresh şi deservire
la cel mai înalt nivel, toate oferite într-un mediu cât mai prietenos şi
plăcut. Calitatea şi prospeţimea produselor reprezintă priorităţile noastre,
alături de o ambianţă specifică naţională, orientată spre asigurarea
confortului clienţilor şi accesului direct la toate produsele din cadrul
gamei sortimentale variate.
Prin investiţii permanente în tehnologii performante (cuptoare pentru
produse de panificaţie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai
eficienta a produselor, sistem frigorific centralizat, noi tehnologii de
iluminare, etc.) Linella continuă să se orienteze spre calitate, diversitate,
deservire calitativă şi preţuri avantajoase, spre deschiderea şi dezvoltarea
de noi magazine, pentru a oferi clienţilor nostri o experienţă de
cumpărături cât mai placută.

Data, Conţinutul activităţii practice Nota


luna, conducă-
anul torului
practicii
Compania Linella a fost fondată pe 17 octombrie 2001, odată cu
deschiderea primului magazin de tip deservire la tejghea, în sectorul
Ciocana. Astfel, în fiecare an, la această dată sărbătorim Ziua Companiei.
  În scurt timp afacerea a luat amploare graţie gestionării eficiente şi
amplasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au început să studieze
posibilităţile de extindere, orientându-se spre o nouă metodă de
organizare a procesului de comerţ – autodeservirea.
Scopul nostru este să fim prima alegere a clienţilor în materie de produse
autohtone, mâncare tradiţională moldovenească, produse fresh şi deservire
la cel mai înalt nivel, toate oferite într-un mediu cât mai prietenos şi
plăcut. Calitatea şi prospeţimea produselor reprezintă priorităţile noastre,
alături de o ambianţă specifică naţională, orientată spre asigurarea
confortului clienţilor şi accesului direct la toate produsele din cadrul
gamei sortimentale variate.
Prin investiţii permanente în tehnologii performante (cuptoare pentru
produse de panificaţie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai
eficienta a produselor, sistem frigorific centralizat, noi tehnologii de
iluminare, etc.) Linella continuă să se orienteze spre calitate, diversitate,
deservire calitativă şi preţuri avantajoase, spre deschiderea şi dezvoltarea
de noi magazine, pentru a oferi clienţilor nostri o experienţă de
cumpărături cât mai placută.

Data, Conţinutul activităţii practice Nota


luna, conducă-
anul torului
practicii
Compania Linella a fost fondată pe 17 octombrie 2001, odată cu
deschiderea primului magazin de tip deservire la tejghea, în sectorul
Ciocana. Astfel, în fiecare an, la această dată sărbătorim Ziua Companiei.
  În scurt timp afacerea a luat amploare graţie gestionării eficiente şi
amplasării avantajoase a magazinului, iar fondatorii au început să studieze
posibilităţile de extindere, orientându-se spre o nouă metodă de
organizare a procesului de comerţ – autodeservirea.
Scopul nostru este să fim prima alegere a clienţilor în materie de produse
autohtone, mâncare tradiţională moldovenească, produse fresh şi deservire
la cel mai înalt nivel, toate oferite într-un mediu cât mai prietenos şi
plăcut. Calitatea şi prospeţimea produselor reprezintă priorităţile noastre,
alături de o ambianţă specifică naţională, orientată spre asigurarea
confortului clienţilor şi accesului direct la toate produsele din cadrul
gamei sortimentale variate.
Prin investiţii permanente în tehnologii performante (cuptoare pentru
produse de panificaţie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cât mai
eficienta a produselor, sistem frigorific centralizat, noi tehnologii de
iluminare, etc.) Linella continuă să se orienteze spre calitate, diversitate,
deservire calitativă şi preţuri avantajoase, spre deschiderea şi dezvoltarea
de noi magazine, pentru a oferi clienţilor nostri o experienţă de
cumpărături cât mai placută.

S-ar putea să vă placă și