Tradiţia apostolică Tradiția Apostolică este atribuită Sfântului Ipolit Romanul în secolul III, lucrarea în sine s-a crezut a fi pierdută, dar mai apoi a fost găsită sub denumirea de Rânduiala Bisericească Egipteană care a fost identificată cu lucrarea sfântului Ipolit sub numirea de Tradiția Apostolică prin comparare de text. În tradiția Apostolică găsim mărturii despre hirotonie în capitolele 2 și 3 și 7 și 8. Capitolul 2 și 3 Despre episcopi: să fie hirotonit cel ales de întreg poporul și ireproșabil să se hirotonească într-o zi de duminică cu consimțământul tuturor de către episcopi să își pună mâinile peste el și să se roage pentru revărsarea Duhului Sfânt Capitolul 7 Despre prezbiteri: episcopul să își pună mâinile pe capul lui când îl hirotonește și prezbiterii să îl atingă și ei urmează rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt. Capitolul 8 Despre diaconi: doar episcopul să își pună mâna peste capul lui Observăm un lucru foarte important la adresarea Rugăciunilor de hirotonie. Acestea sunt adresate Tatălui iar toate textele din Tradiția apostolică sunt realizate după paradigma Anaforalei Euharistice. După cum am mai văzut și în celelalte rugăciuni și aceasta este compusă dintr-o parte anamnetică și una epicletică.