Sunteți pe pagina 1din 3

COPILUL AUTIST- O REALITATE DUREROASĂ

Rosu Cristina

GPN Campionii Mioveni


Poate ați auzit de autism.Cineva cu autism înțelege cu greu lumea care-l înconjoară.
Este o tulburare cu care te naști:nimeni nu poate schimba acest lucru. Cineva cu autism nu
poate înțelege și simți pe altcineva. O persoana cu autism își îndreaptă permanent atenția către
sine și manifestă anxietatecând se schimbă ceva în viața ei.

Apare o întrebare:,,Ce este autismul?,,

Autismul este o tulburare a spectrului, însemnând faptul că acesta afectează copiii în


diferite moduri, la diferite grade de severitate, cu privire la abilitatea de a  comunică, de a se
gândi și de a interacționa la nivel social.

Autismul infantil este o tulburare pervazivă de dezvoltare ,cu debut înante de vârsta de
3 ani,de etilogie necunoscută.
Autismul este caracterizat de:

 Probleme de comunicare, ce pot include întârzieri în dezvoltarea vorbirii sau repetari de


cuvinte;

 Interațiune socială precară;


 Comportament și interes repetitiv;
 Comportament neobișnuit privind mișcarea mâinilor.

Pentru un sfert din copiii bolnavi de autism, dezvoltarea poate fi normală în primii 2 ani de
viață, ca apoi să regreseze în privința interațtiei sociale și a comunicării. Posibil ca ei să:
 Prefere să se joace singuri;
 Să nu conștientizeze faptul că se joacă lângă ațti copii;
 Le place să alinieze obiecte și să le aranjeze în funcție de culoare;
 Să aibă dificultăți în a stabili un contact vizual cu alte persoane.
În cazul în care semnalați unul dintre aceste semne cu privință la copilul dvs, pe baza
unui comportament izolat, nu înseamnă neaparat că acesta suferă de autism. De obicei este o
colecție de astfel de tipare ce duc la realizarea unui diagnostic.

Deoarece nu există nimic anormal cu privire la partea fizică a unui bolnav de autism și
deoarece copiii se dezvoltă fiecare în felul sau, tulburarea poate fi greu de recunoscut
Pentru un sfert din copiii bolnavi de autism, dezvoltarea poate fi normală în primii 2
ani de viața, ca apoi să regreseze în privința interațtiei sociale și a comunicării. Posibil ca ei
să:

 Prefere să se joace singuri;


 Să nu conștientizeze faptul că se joacă lângă alți copii;
 Le place să alinieze obiecte și să le aranjeze în funcție de culoare;
 Să aibă dificulățti în a stabili un contact vizual cu alte persoane.
În cazul în care semnalați unul dintre aceste semne cu privința la copilul dvs, pe baza
unui comportament izolat, nu înseamnă neaparat că acesta suferă de autism. De obicei este o
colectie de astfel de tipare ce duc la realizarea unui diagnostic.
Autistul,la primul contact cu o persoană , reacționează ciudat pentru noi , cei normali,
în sensul că primul lor contact se realizează prin miros,adică o miroase. Copilul autist refuză
să aibă contact vizual(o bună parte din ei fac acest lucru),îl evită,dar asta nu înseamnă că toată
viața nu va stabili contact vizual.O parte din ei se uită la adulți în mod ciudat: cu coada
ochiului,încruntat,pe sub sprâncene.
O intervenție facută devreme în modul de comportare al copilului are un rol important
în tratamentul autistului.O trăsătură comună a autismului este dificultatea de a interpreta
stimulii externi care-l înconjoară.
Abilitatea lui de a imita are efect asupra învățării în toate ariile,inclusiv asupra aptitudinilor
sociale și a comunicării.
Copiii cu autism dovedesc dificultăți în angajarea într-o activitate de joc adecvată cu jucăriile
din sala d e grupă, nu au nici un interes pentru a atinge sau a ține jucăriile în mână.
Autistul nu are capacitatea de a fi atent.Pentru a le capta atenția este nevoie de mult exercițiu
și disponibilitate din partea lor.Foarte greu le poți capta atenția la autiști.
Deoarece autismul este greu de recunoscut și diagnosticat, este foarte important ca
părintele să observe posibilele simptome iar apoi să contacteze un medic specialist pentru a
determina existența sau nu a bolii, cât mai curând posibil. În cazul în care ca părinte, sunteți
îngrijorat cu privința la problemele de comunicare ale copilului dvs, este recomandat să
consultați un medic, pentru a vă risipi temerile.
Nu există un anumit test pentru a diagnostica autismul, însă este posibil ca medicul să
ceară mai multe teste pentru a observa starea de sanatate a copilului dvs. Puteti contact un
pediatru,un psihiatru pentru copii sau un neurolog.

Ajutați-vă copilul

În momentul în care un părinte este conștient de boala copilului sau, în acest caz de
autism, poate fi uneori de-a dreptul devastant pentru aceștia. Ei trec prin diferite stări
emoționale precum: refuz, furie, negocierea cu ei însăși, depresie și în final acceptare. Puteți
contacta un psiholog care vă va putea ajuta să trecțti prin și peste aceste momente.

Nu uitați de faptul că dumneavoastră ca părinte jucați un rol foarte important în viața


copilului La fel ca orice copil, copiii cu autism învață jucându-se, de aceea este important să
vă jucați împreună cu acesta.

Acestea sunt câteva din căile pe care le puteți adopta acasă cu copilul dvs:

 Fiți constant și stabilți anumite rutine atât pentru casă, cat și pentru afară;

 Gasiți un loc unde copilul dvs. să se simtă în siguranță;

 Gasiți diverse metode pentru a reuși să comunicați cât mai simplu cu copilul
dumneavoastră. și ajutati-l sa-si restabilească încrederea în sine;

 Combinați cuvintele cu fotografii, semne, simboluri sau gesturi;


 Încercați să-i arătați afecțiunea, pe cât mai mult posibil. Deși aceștia au probleme în a
primi și oferi afecțiune, este foarte important pentru tratamentul lor să se simtă iubiți și
ocrotiți.

S-ar putea să vă placă și