D ES PRE MOŞTENIREA DIACONICO-TEOLOGICĂ

A BISERICII PRIMARE SAU

FAPTELE APOSTOLIL O R 6, 1-7
ŞI D EZVOLT AR EA STRUCTURILO R DIACONALE
ÎN PE RI OAD A PRE- ŞI POSTCONSTANTINIANĂ·

Prof. dr. Adolf Martin RrTIER

S le
ă începem cu textul din Faptele Apostolilor 6, 1-7: "în zile-
acelea, inmulţindu-se ucenicii, eleniştii (iudeii) m ur-
iurau (goggysmo s) îm p otriva evreilor (Ell enistoi pros tou s Ebra-
JUs), pentru că văd uv e le (herai) lor erau trecute cu vederea la
luji rea cea de fiecare zi. Şi chemând cei doisprezece mulţimea
.cen icilor, au zis : N u este drept ca noi, l ăs ând d e-o parte cuv ăn­
III lui Dumnezeu (logos tou Theou) , să slujim la mese. D rept ace-
a, fraţilor, căutaţi ş ap te bărbaţi dintre voi, cu nume bun , plini
le Du h Sfânt şi d e înţe lep ciune, pe care noi ă - i rânduim la
.c e astă slujbă (la acea t ă situaţie de criză [hreia]) . Iar noi vom
.t ă ru i în r u găciune şi în slujirea cu vân tu lui (diakon ia tou 10-
~ou) . Şi a pl ă cut cuvântul în ain tea în t regii mulţimi, şi au ales
)e Ştefan, b ărbat plin de credinţă ş i d Duh Sfânt, şi pe Filip,
ii pe Prohor, ş i pe Nicanor, ş i pe Ti m on , ş i pe Parmena, şi p e
\Jicolae, prozelit d in Antiohia, pe care i-au pus în ain tea Apos-
.olilor, ş i ei, ru gându-se, ş i -au pu m âinile peste ei (epethekan
iutoi etasheira ) . Şi cuv ântulluiDumn z ucre ştea, şise înmulţe afoar te
num ărul u cenicilor în I rusalim, încă ş i mulţime d e preoţi (iereis) se
supuneau credinţei" . Acesta e te textu l biblic.
Leg at d e ace ta, se impun următoarele r flecţii : când la Cinciz -
cime s-a pogor ât Duhul Sfânt în Ieru alim, a şa cum aflăm cu p atru

. Text p u bli at în vol, R elevanţa

operei Părintelui Profe ar lan Bria pentru via ţa bi e-
ricească şi ocia lă a c tu ală. D irecţii
noi de cer etare În domeniul doctrinei, misiunii şi unităţii
Bisericii, d . Univer i t ă ţii "L ucian Bl ga ", ibi u, 2010, pp. 115-121; tr du r din limb
germană d e pr. le t. dr. Dani el Bu da, ibi u/ n va.
150- - - - - - Pr f. d r. Ado lf Martin Rit t r

capito l Înainte de tex tul n o tru, toţi s-au tulburat (exi stanto), în ât s-au
într bat unii p alţii:"C va ă fi acea ta?" (Faptele Apa. tolilor 2, 12:
ti thelei touto eina îţ Ac astă în trebar , care dup a a nu a d venit cu
totul ab entă, planează eviden t ş i as u pra capitolului n tru. i im pli-
caţi obs r ă : are loc ceva. În tr-ad văr, va în tâm p la va.
Fiecare zi es t un du-te-vino. Cr ş tinii unt în a t p tar a sos i-
rii Mân tuitorului, n u pentru că acea ta ar fi p u ă în vr un calen dar,
ci pentru c ă această făgăduinţă a D omn ului îi af t az pr cum un
vin puternic: El va veni din nou şi odată cu El şi pIinir a i fârşitul
veacurilor, "cer nou ş i pământ nou", în care - în fârşit - l ocuie şte
dreptat a .
Lucrurile se precip i tă, iar Apostolii, au c i doispr zece (oi do-
deka) , cu m sunt numiti , în textul nostru, au ş i i dificul t ă ,ti în a ,tine
pasul cu ev nimentele. Întâ i de to ate e t a a t cr t re rapidă, de
neoprit, a comunită ţii . La Cin cizecim rau i.c la trei mii" de nou-
botezaţi (Faptele Apostolilor 2, 42). Dup ă vind ca r a logului, r elata tă
în capitolu l urmă tor (Fap tele Apostolilor, ca p. 3) număru l lor s-a făcu t
ca la cinci mii (Faptele Apostolilor 4, 4). Urm az ă apoi lovituri atât
d in afa ră cât şi din interior: două ar es tări (4, 3), o moles tare în masă
(5, 40), iar ap oi actul d e n eîncreder şi n a cu ltar din p artea lui
Anania şi Safira (5, 1-11 ) cu urmările lu i groaznic. Totuşi, lu crarea
lui Hristos face progrese şi se adaugă nou- veni ţi . Aşadar, n u es te de
mirare că textul nostru încep e as tfel: "În zil 1 ace l a, înmulţindu-se
ucen icii..."
Cel mai bun lucru es te faptul că n u are loc doar o simplă" umflare
rapidă", asemenea u nei răbufniri de m omen t, i pune în mod ex-
p lici t: Şi cuvântul lu i Du mn ezeu se r ăspând a . Chiar şi med iile inerte,
greu de mi cat ale preoţilor templului pun în mişcare; chiar şi teo-
logi cunoscuţi tre la această religi a p arilor i amenilor de jos i
devin ascultători faţă de cred inţă . Se pun e, aşadar, întrebarea formu-
l a tă în textul nostru : " Ce anume să fie acea ta?"
În m ijlocu l acestei fru m oase p erio ad d d zvoltare, în tr-
bună zi, u n zvon nel iniştito r aju nge la ur ch il Apo tolilor. Se în-
tâmplă ceva asemănător cu momen tul în car c pitanu l unei a -
ronave ce zboa ră peste ocean ob rv ă c c va n u es te în reg u lt
cu rezervorul de ch rosen sau cu motoar 1 . Un murm ur poa te
 DESPRE MO TE IREA DIACO I BI R[ Il PRIMARE 151

. auzit. Dar de unde vine ace ta ? l l mai în re gulă

u hrănirea s ăracilor. Cele car uf r ă unt ăd ut: le din aşa-nu­
aita grupare a " el niştilor " , a evr ilor d limb gr ac ă. Probab il
ă erau acelea a le că r o r b ărb aţi -au r întor l 1 ru alim, p entru
petrece acolo ultima parte a vieţii. Dup moart a lor, fem ile
.u rămas fără sp r ijin u l fam ili al obi nuit în ntichitat - pr de-
Iseb ir e de membrii cornunit ă tii , "ebraic ". cea ta -a în tâmplat ~

ientru că familiile lor locuiau, ca i p ân atu n i, în d ia pora. In

no d evident s-a form at o si tuaţi social d n citate, iar pen-
ru comunitatea cre tină, a a cu m vom vedea, -a i it o p r ovoca r
.d ia con a l" - c aritativă .
Cel puţin o dată s-a în tâ m p lat, aşa cum ş tie ncme cunoaşte
3iblia, ca Dumnezeu să hrăn a ă poporul său cu mană şi apă i şite
lin piatră (Ieşire 15, 16). Între timp, însă, s-a arătat Hristos, El a înviat
lin morţi şi şi-a revărsat deplinătatea harului Său. Şi totuşi există mur-
n urare la masa Domnului!
Văduveleşi tr ăinii - dac ă ne g ân d im ce 10 a p arte ocup ă în Biblie
ic e a st ă categorie de "săraci", anume aproape d inima Domnu-
.u i, atunci înţelegem ac ţi une a rapidă ş i n r gic ă a Apo tolilor, m a i
ales că ei au putut ă realize ze din cazu l cu n ania şi Safira cât d e
oer icu los pot s ă acţion ze a tfel d n ereguli în aprop ierea sensib i-
. ă a Duhului Sfânt. Astfel, c i doispr zece au convoc at mulţime a
.icenicilor.
Faptul c ă Ve duvele trăinilor uf reau d fo am , tr buie ă fi fos t
:el mai s rios mnal d e alarmă p entru comuni tatea cr ş tinilor ! însă
zom unitaiea tr eb u ie să treac ă la actiune
, i dintr-un alt motiv. Dac ă ar
fi fost po ibil s ă se g ăs asc ă în acest caz un v in ovat sau mai mulţi
spre a fi făcuţi r sponsabili i s ă li se ceară so cote al ă, p robl ma ar fi
putut fi rezol at ă r lati v uşor. A cum însă, id nt nu exis tă un ino-
vat. im n i nu doreşt ă facă r ău văd u v lo r tr ăinilor . "Doar" au
fost pur şi implu trecut cu vederea, uitat, fapt c e întâ mplă u şor
la cei c nu dau din coate, m ai ales în vr murile în care con cur n ,ta
este put mic ă, în tr ucât "conc ur nţii" , în acest caz cei îngrij iţi, sunt
tot m ai multi. , ..
C i d i pr z ce, dar nu num ai ei, su n t co nşt i nţi d e ceea ce est
necesar şi b nefic p n tru i: r al iz az ă lim iteI exis tente, mai al pe

UE~l'l{l:. MU 1t H<t A UIALUI 1 U - J J .t-\. 1 \ 01 1 l Jl .l .l '\..J..1Vl.rl...1.'-.L .... ..J .L

152 Praf. dr. Ad lf Martin RHt r

c le ale lo r, li mitări d i, a a cu m ştiţ i .

Duh ul Sfânt ufl ă und ui t fără limite
Din păcate n u se poat pun n apăra t ac la i lu ru d p re vasele ...... II

şi "uneitel " Lui, chiar d a ă a t a num c ; po toli"! A lucr'es

cu oam nii în amnă a-ţi însuşi f art r p d graniţ 1 rutinei şi alE:
orga nizării .
To tuş i,acesta nu e t p ntru Apa fali un m tiv d a resemna
lipsiţi de curaj, ci un motiv d a d zvolta id i i d a arăta comunită ­
tii o cale viabilă pen tru ieşir a d in criz : IT b ui avu tă în vedere nu
o fragmentare, ci m ai degrabă o dif r nţi r a vi ţii omunitare. în
acest sens ei au totul stabilit dinaint : t impro priu, nu es te drep t,
ca în vr me ce ei, cei doisprez c, x rcit ându- i mi iunea ap ostolic ă,
văduvele s trăinilor ă aibă lip u ri. muniun în uvânt fără comu -
niune la masă, pur şi simp lu nu xistă în c munita t a creş tină . Invers,
e te pen tru ei cu atâ t mai puţin im a ginabil, anume c Apostolii şi-ax
p u tea neglija slujirea cuvântulu i p r a-şi fol i într gu l timp pentru
slujirea la m ese, cu toate pr gătirile n ec ar înainte i după aceea. O
com uniu n e la mese fără o comuniune a cu ân tu lu i te pentru ei Ia
fel d e imposibilă . Cuvântul ş i ma a, ufl tul i trupu l, Duhul şi banii,
rugăciunea şi munca, vin decar a i mân tuir a, cr d inţa şi viaţa, toat
sun t indisolubil legate . Sau, aşa cu m a for mu la t J. H. Wichern Oder
conducător al Casei Rauhe, în cuno cu ta a cuvântare improvizate
despre " misiunea internă " ţinută în faţa adunării (Kirchentag) evan
ghelic e din Wittenberg (1848) : " Dragostea îmi e te lafel de proprieprecum
îmi este credinţa:".
As tfel, cei doispre zece au propus c omunităţii din Ierusalim 5,
aleagă şap te bărbaţi din râ nd ur ile lor, care s p ric p, provizoriu, 1,
slujirea la mese, în vreme ce ei, tot în mod provizoriu (bineînţeles c,
nimeni nu se gândea la o in tituţie permanentă, cu atâ t mai puţin Iti
una d e dou ă mii de ani) să-şi d dice timp ul lor cu prioritate slujirii
cuvântu lu i. Această propunere a plăcut tuturor. Ob rvă m că cei ale I
de com unitate sunt purtători ai unor num gr ceşti. Ei provin d in

1 Vezi în 1 gătură cu aceasta şi tudiul impresionant al d datului meu col I~

G. S EEBAS , "Das Er be [oh ann Hinrich W ich erns fur ein Th ologie der Diakonie", Î I!
Einfuhrung in die Theologie der Diakonie. H eidelberger Rin orlesung, A. Cotzelmann (ed .)
Heidelberg, 1999, pp. 94-114. M eine Liebe gehărt mir wie der Glaub e.
 DESPRE MOŞTE IREA DIACONICO-TEOLOGICĂ A BISERICII PRIMAR~
laşi mediu al străinilor, precum văduvele uitate. Cititorii Faptel0~
ostolilor se vor întâlni în curând din nou cu primii doi dintre c el
?i: Ştefan şi Filip ; cu Ştefan chiar în acel aşi capitol (6,8 ş .u. ) .
Două lucruri sunt, cel puţin pentru noi cei de astăzi, demne d e
.iarcat: mai întâi, sunt aleşi şapte bărbaţi. Femeile sunt menţionate
către au toru l Faptel or în alt loc ca şi "slujitoare" (să ne gândiITl la
icra lui P etru din Luca 4, 39 şi m ai ale la Marta cea grijulie d in Luca
, însă n u în cadrul noii organizări a comunităţii. Pe bună dreptate,
iă rul exeget romane-catolic Martin Ebner din Munster conclu z i o -
az ă : " Pu nctul slab în conceptullucanic constă în marginalizarea i n -
iţională a fem eilor.. . în aces t punct, el este întru totul impregnat de
idelul social al sex elor'". Cu alte cuvinte, relatarea sa ne prezintă ~
;tructurare d e su cces a comunit ătii , creştine, însă nu una "ideală", CI
trategie de conflict clar limitată contextual.
Pe de altă parte, este demnă d e remarcat ordinea impusă. Mai întâi
.e slujirea cuvân tulu i şi apoi slujirea la m ese. Rugăciunea şi predica
nt puse în aintea slujir ii la mese. Totuşi, după ce fel de criterii " sp ir i-
ale" a ten te su n t aleşi cei şapte slujitori la mese? Ei trebuie să aibă o
iagine şi o reputaţie sau renume bune; acesta este, ca să spunem aş~~
inimul necesa r. Mai d p arte, ei trebuie să fie oameni ai înţelepciUl1l1
ai Duhului
Cu ocazia al g rii lor, ca emn al alegerii, Apostolii îşi pun mâini-
peste ei. D ci, nu poate fi vorba de fa p tu l că aceşti slujitori la mese
i l fi ocupat, a a cum obişnuim să formulăm astăzi, " d oar (!) cu ches-
mi m at riale" .
Mie mi e p ar importantă şi o observaţie de natură lingvistică .
.ul timel d u ă d c 00, numeroa e cercetări n e-au a tras aten ,tia asu-
-a importanţei semanticii. încep u tul a fos t făcut de către [ohn Neil
ollin cu tudiul ău: "Diakonia. R -Int pr ting th e Ancient SOU!-
.s", O xford Univ r ity Pr w York/Oxford, 1990 (ediţia a doua,
l09). A u rmat, pornind d la el, t za d doctor at u ţinută la Erlangen
e Anni Hen tsch 1: Diakonia im N euen Testament. Studien der Semantik
nier besonderer Beriicksichtigung der Rolle von Frauen (WUNT 2.R. 226),
ubing n, 2007. Am p ut a ajung la impr ia că a fo t greşi t tot ceea

2î n: Die diakonale imen iO I1 der Lii ur ie, 21 , 2006, p. 40.

DESPRE MOŞTENIREA DIACONICO-TEULUGILA A tH~hl~lUl ntiNll-U'-.-.-._ _ _

.. /l f
154

ce -a spus până acum p seama noţiunii d " d i c ni " i că ar treb u i

să regândim totul de la înc put în ac t en . eni l! Totuş i, trebui
să recunoaştem r lativ r ped că urm ril r int rpr t rii propuse d
J. . Collins n u sunt a tât de rnnificativ . Îns , d uga eu, ele sun t
d stul d e impor ta n t încât să n u fi dat u it ri i. Am în ] le că nu exi -
t ă un "întele de bază" al famili i d cu vin t diakon, i în telesu l es t
determinat de împrejurările ont xtului, În priv ş te tex tul n o -
tr u din Faptele Apostolilor 6, 1-7, ,, lujir a la m " p ntru care au fos t
destinaţi cei "şapte" în amnă, cât d c n r t p ibil, "numeroasel
slujiri mărunte", "car sunt 1 ga te d rvir a p ţilor: începând d
la scoaterea sandalelor şi spălar a picioarel r păn la adu cerea buca-
telor - să n u uităm nici aducerea ap i călduţ p n tru p ălarea mâinilor
şi curăţarea podelelor de după rvir a m esei" .' în ompletare cu
privire la studiul lui J. . Collin (i probabil şi al lui . Hentsche l) mi
se pare a fi importan tă: în afara semanti ii ia nt xtului, n u trebui
u itate nici celelalte dimensiuni herm n uti indi p n abile, inclusiv
a efectului istoric (germ. "vVirkungsg hi ht "; ngl. " hi story of im-
p act" ). Drept ilu strar e, a trag atenţia a u pr 1 n tulu i com entar iu
în patru volume al lui Ulrich Luz (din ria "Evang li h-Kath olisch r
Kommen tar zum euen Te tament" ). Da îl lu m în considerar ,
atunci n e este cu a tât mai puţin uşor ă limin m t rm n u lu i Diakonia
în ţelesul de misnomer. D imp o triv ă, id a d Hri to Diakonos ne ap a-
re a tunci ca prototip al "samarineanului milo tiv" (Luca l a, 25-37), ca
ex trem d e ap ropiată, precum lui P . Philippi i alţii, care c onsideră Di-
akonia precum şi marturia şi leitourgia dr pt un mod de viaţă cuprinzăto r,
care poate să devină specific. Tocmai d spr ac t lucru es te vorba în
textul nostru.
În ace t text es te exprimată simbioza dintr acţiunea de ajutorar i
vestirea Evangheliei, folosirea " cuvântulu i" d v rond concretă şi vizi-
bilă atunci când în final este reliefat cum slujir a la mese a lui Ştefan i î

face curând efectul în Ierusalim. Astfel, cu v ân tullui Dumnezeu era as u-

pra lui. "Cuvântul" nu vrea să se lase eparat d "ma ă" . Cuvân tul e t
oferit tocm ai "lucră torului ocial", diaconului, în u o asemenea p u-
tere încât într-o zi acest bărbat plin de duh t adu în faţa sinedriulu i.

3 Die diakonale Dim ension der Liturgie, p. 34.

 DESPRE REA DIA O 1 -T

a m ai mult, acest "arhidiacon" a d v nit "arhimartir", primul mar-

)r de sânge al credinţei creştin . Dumn zeu face dintr-un " lucrător"
preot", iar dintr-un cliacon, vestitor al cu ântului şi mărturisitor. Este
cest lucru cu putinţă Duhului Sfânt astăzi?
Un lucru este lip it de orice îndoială, anume că intenţia Sfântului
.uca în această is tori ire este de a oferi comunitătilor , de mai târziu
todele pentru s i t ua ţi i le de conflict. Acesta a i fost efectul ace tui text
le-a lungul istori i interpretări i lui i a avu t ecou nu numai în gândi-
ea lu i J.H . Wichern, ci şi în d zbaterile din prezent legate de reformă.
;ste, desigur, imposibil să aprofundărn a ici a t ubiect.
Pornind de la aceasta, ă arunc ă m o privire asupra Bisericii din A n -
ichitaiea t ârzie ş i a activităţii ei diaconale, având în vedere fap tul că "în-
reaga cultură antică a influ nţat hotărâtor întregul sens al tradiţiei" .
.Sfintenia traditiilor mo t nite a fost ade ea mai puternică decât noile
" ~
mpulsur i ale învăţăturii lui Iisus. In societat şi în domeniu l d r ep -
ului, multe instituţii şi 1 gi au existat pe mai departe. Afirmaţia e te
zalabilă pentru severu l d rept penal şi pentru sclavie. Doar dacă apre-
.iem corect greutatea p care o au obiceiurile, putem să vedem fap tu l
. ă, pe de altă parte, creş tinii s-au impus ca ade ă raţ i revoluţionari mai
iles în domeniul îngrijirii sociale'" . Ce anume a însemnat aceasta, tre-
ouie să fie cel puţin l ămuri t în c le c urmează.

1. Activitatea diaconală a Bi sericii p rimare în raport cu iu d aism u l

Gerhard Uhlhorn în bin cunoscuta a lucrare în tr i volume des-

pre Die chris tliche Liebestă tigkei P (Lucrarea iubirii cr tine), prezintă
abordarea carităţii în iudaismul i păgânismul antic, cu ajutorul a trei
titlu ri: " ine W elt ohne Liebe" (O lum lipsită de iubire). Acea t ă ima-
gine es t total gr it ă în ce a c -i pri e t pe vr i, a a cum suntem
învă ,tati
, d cătr lucrarea d h abilitare a lui Klaus Muller, u ,tinută la
H eid elberg în 1997.6 Filtru l neoluterano-conf ion ali t nu i-a permis

4W. PEYER în Kriminaiisicrung des l iristentums], H .R. ee lige r (ed .), Fre ib u rg/ Br.,
1993, p. 310.
5 Ap rută la tu ttgart 1 2-1890; ediţia doua în 1 96 (republ ica t ă în 1959).
b Apărută într-o diţi revizu ită cu titlu l Diakonie im Dialog mit dem [udentum. Eine Studie
zu den Grundlagen sozialer verannoortung im judis dt -chris tlichen Cespriich, H id lberg, 1999.

mC;F.RTCrT PRTM A RF. 1., 5

 156

lui Uhlhorn să perceapă iudaismul ntic drept "legalitate" (Nomi -

mus). O privire lipsită de prejudecăţi rată, dimpotrivă, că tocmai d in
perspectivă "diaconică" iudaismul a fost de d part , p ntru creştinis­
mul primar, străinul cel mai apropiat .

2. Activitatea diaconală a Bisericii p rim are î n ap r ecierile "celor

din afară"

Este important să observămaprecieril " c l r din afară", ale n e-

creştinilor , ? Aceştia au fost impre ionaţi, nu în ultimul rând, de grija
faţă de cei săraci şi muribunzi. Dr pt mărturie tă împăratul [u lian
("Apostatul") care, pe deplin nemulţumit, cria într- " Scrisoare că ­
tre Arsacius", marele preot al Galatiei, păstrată la i toricul bis er icesc
Sozomen : " Ce l mai adesea, ateismul (cre tini mul) t susţinut prin
filantropie faţă de străini şi prin grija pentru îngr par a celor morţi" .
În aceeaşi scriere, [ulian se p lângea d următoar ar ali tate, consid er a-
tă a fi o "ruşine", anume că " dintre iud i, niciunul nu trebuie s ă caut
sprijin", "în vreme ce galileenii lipsiţi de Dumn z u (creştinii), pe lân-
gă ai lor (săracii lor), îi hrănesc şi pe ai noştri (p ărac ii păgâni), car
sun t lipsiţi d e ajutor d in partea noastră : ".

3. Activitatea diaconală a Bisericii primare în perioada pre- şi

postconstantiniană

În ceea ce priveşte activitatea diaconală în p rioad a pre- şi po t-

constantinian ă, (deci în ainte şi după ridicarea r ş tinismului la statu-
tul de "religie imperială"), nu este întru totul potrivit s ă se spună c
această "cotitură constantiniană" a însemnat o chimbare imediată (d '
genul celei din Faptele Apostolilor cap. 6) a activităţii de ajutorare. Cr -
tinismul a fost de multă vreme nevoit - având în v dere dimensiun a

7 Vezi încă mer l i actu ala lucrare a lui A. v. fum A , O ie Mi ssiol1 und Ausbreitun de«
Christentum , voI. 1, cartea 2: Oie Mi ionspredigt in W ort und Tat, mai al cap . 4, pp. 170-220.
ZOM , l. toria Bisericii, voI. V, 15 [ulian, p . 4, Ed . Bid z (429D).

1l: L
nevoilor sociale - să ia anumite măsuri in tituţionale. Şi pentru că
acestea existau, începând cu Constantin, guv ernarea imperială a in-
clus, împreună cu aparatul ad ministr ativ, şi p e creştini în sistemul de
ingrijire al s ăracilor, f ăc ându-i chiar unii din cei mai importanţi repre-
zentanti, ai acestuia.
încă de la bun început, mănăstirile au fost acelea care s-au simţit
chemate să-şi aducă contribuţia (vezi Sf. Vasile cel M are, cuvântarea
funebră la prietenul său Sf. Grigorie d e Nazianz).' ? Pe l ângă aceasta,
activitatea diaconală a fost - la fel ca şi în perioada preconstantinia-
nă - o obligaţie a comunităţii creştine, u ltima responsabilita te căzând
pe seama episcopului. Aces t domeniu în ansam blu l lui a solicitat nu-
meroase resurse. Au existat contribuţii publice pentru a face posibilă
îngrijirea săracilor de c ătre Biserică . Pornind de la aceasta, Biserica s-a
angajat - nu fără succes - văzând pe «H ristos» în chipul săracil or (vezi
Matei 25,31-46) - în moşteniri. '! De aici s-a dezvoltat un fel de "impo-
zit social", a cărui rată nu a fost atât d e mare încât s ă nu fie nevoie s ă
se apeleze mereu la bunăvoinţa comunităţilor; aşa cum şi întreţinerea
materială a clericilor, inclusiv în comunitătile , urbane, nu a însemnat
încetarea practicării unor înde letniciri lumeşti, pe lângă cea bisericeas-
că (de exemplu cele de ţinere a unei case de oaspeţi sau cea de credi-
tori!). Predicile, nu numai cele ale Sfântului Ioan Gură d e Aur, oferă
exemple impresionant în acest sens (mai ales pentru apelul regulat la
bunăvoinţa sp ontană) .
Această scur tă evaluare formulează următo area
concluzi e: aşa
cum se ş tie, nu s-a rămas La oluţia provizorie despre care se v or -
beşte în Faptele Apostolilor cap. 6. După ce în secolul întâ i (iar Noul
Testament es t o d ovad ă în acest sens) a apăru t o diversitate de
amplasamente tructur ale, inclu iv tipuri " eclesiolo gice" , în secolu l
al doilea s-a impu in tituţia " bă trânil or" (sau a presbiterilor), iar
câteva decenii m ai târziu - cu o clară fază de în târ zier e în tre Răsărit
şi Apus - şi episcopatul ("monarhic") (după principiul că Într-o co-
munitat urbană tr bui s ă existe doar un episcop), iar (în contextul
confruntării cu " gn osticismu l" ) conceptu l "succesiu n ii apostolice" a

lO O r. 43, 63.
11 Vezi . . B RUCK, Kirchenu ăte r und soziales Erbrechi, H idelber g, 1956.

DESPRE MOSTENIREA DIACONI O-TE L 1 A A B1 'EI{IU I FKJMAKt. 10 /

15 Prof. dr. d olf rlin Rit t r

pr oţi i (p n tru apărar a con xiunii trân cu " tradiţia aposto lică" )
a dev nit to t m i important . Pornind d ai i, în lul al treilea s-a
forma t în fârşit o preoţi ("el rical ă ") în tr i tr pt a tructu ră d
bază a dreptului biserice c: epi cop - pr ot - dia n i prin aceasta
s-a imp us concentrarea tuturor func ţiunilor el ri al imp ortan te în
ins titu ţia episcopului. Acest fapt poate să fi în unul ontroversa t
între noi, însă n u şi es timarea lui. Însă nu ac ta t ubi ctul nostru
de dezbatere astăzi.
Trebuie m ereu lu at în considerare şi că norm l r -au profila t
p e parcursul secolului al doilea - în confruntar cu "gnosticism ul"
- sunt importante nu numai în Bisericile "catolic " (ineluzând pe an-
glicani), ci rămân valabile şi în principalul cur nt (ro in tream) refor -
mator (mai ales de luterani sm )."
Pentru contextul nostru însă, es t i mai important că Biserica
primelor secole, în ciuda tuturor schimbărilor, a răma totuşi fidel
modelului uman specific creştin, aşa cum est l vizibil în Evan gh elie."
A rămas fap tul că om ul es te văzut aşa cum te, f r ă prej u decăţi, cu
slăbiciunile lui. Drept u rmare, mesajul cr tin adr sează, în tr-un
sens evident accentuat, "că tre to ţi" , nu exclud p nim ni şi se opun
separărilor şi exel uderilor societăţii. Acest lucru t valabil în egal
mă sură pentru iu birea creş tină şi pentru "ajutorul public şi îngrijir a
săra ilor"14. A fost "democratizată" - ca să u tiliz z o formulare a col -
gului m eu de la Heidelberg, exegetul neot tamentar G. Theipen - cu
alte cuvinte transferată de pe "v r ticală" p "orizontaIă" şi p rin acea -
ta transformată dintr-o obligaţie d onoare a unei minorităţi p e cale d
dispariţie, dintr-o hone tiores ş i potenti ores într- h tiune a tuturor,
inclusiv a săracilor ş i a celor slabi."

12 Vezi .M. RITIER" ,Di fruhchri tlich e Gemeind u nd ihr B de utung fur die h u
tigen Strukturen der Kir che" . în: Charisma und Cariias, ottin g n, 1993, pp. 197-214.
13 Vezi mai ale E. PETERSO. cu provoca toarea aab rdar WnsistderMensch? din an u l

194 , repu blicat. în Theotogisdu: Trakiate, B. N ichtv ib (ed.), Wi.irzbur g, 1994, pp. 131-13 .
14 Cu privir e la aceasta, se po t consu lta ela i 1 lu rări ale lui H . BOLKESTEIN,
Wolzltiitigkeit und A nnenpflege im torduisilidien A liertuin, tr h t, J 939, i A.R. tfA."ID5, Chantk»
andSocial Aid in Greece and Rimte, Lond on, 1968.
15 Vezi G. THEIB " "Di Bib 1 d ia ko ni ch 1 n . Di L gitima tionskriese d ....
Helf n und der barmherzig amarit r", în: Diakorue - biblische Crundlagen und 1/
elitierungen, .K. h ăf r/Th . tr hm ( d .), H id lb rg, 319 r pp. 376-401; precum !'> I
 DESPRE MO TE !REA DIACO ICO-TEOL BISERICII PRIMARE 159

Însă pentru că o lume creştină nu poate să lase în gol vreun om,

:ie el bolnav au în nevoie, încă din Antichitatea târzie s-au dezvol-
.at şi implementat elemente ale culturii politice moderne, pentru care
nu a existat core pondent în Antichitatea precreştină. Anume, uneori
ingrijirea s ărac ilor şi a bolnavilor a trecut peste activităţile caritabi-
le individuale, însă nicăieri nu s-au stabilit instituţii durabile. "Există
un echival ent al instituţiilor de ajutorare moderne, desigur, în limite-
Le spaţial e ş i temporare, în grija publică faţă de invalizi ş i orfanii d
război în Atena, sau în aprovizionarea gratuită cu cereale în Roma
din perioada Republicii târzii. Diferenţa hot ă r âtoare a concep ţie i cre -
tine despre îngrijirea săra c i lor constă în aceea că susţinerea materia-
lă publică nu este dependentă de apartenenţa la o anumită cetăţenie,
apreciază Wilfried ippel, unul din cei mai buni cunoscători. Şi aici se
profilează diferenţele caract ristice dintre o cultură care se ocupă de
«cei mai buni» şi o alta care doreşte să aibă grijă de toţi: în prima cul-
tur ă există învăţători, medici, îngrijitori - în cea de-a doua există şcoli,
spitale şi instituţii sociale"16.

" Die R d e v om gr o enWeltg ric ht (M t 25,31-46)". " Univer sales Hilfsetho geg nu b r
aJlen Men chen?", in: Diakonie der v ereohn ung (volum omagia l de dicat lui Th. trohrn),
A. Cotzelmanny V , H rrma nn / J. Stein (ed s.), Stuttgart, 1998. pp. 60-70.
16 H. MAI ER, ,, ibt s in christliches Men chen bild?", În : BiblischesThedogie und histo-

nsdtes Denken. Wis5ellscha.ftsgescllichtlidle Studien alls Anlase der -O. Wiederkehr der Bosler Promotion
ixm Rudd] mend, M . Ke ler/M. WaJlraff ( ds .), Base l, 2008, cu un cita t dintr-o seri oar a
lu i Nippel ă t re autor, d a tată 2 ma i 2009.

DESPRE O TE IREA DIA CO ICO-TEO LOGICA BlSEKIClJ Pl<.lMAl( !:. 15~

 V ASILIADA - "POD OA BA" CAPADOCIEI.
MARELE PROIECT DIACONIC-CARITATIV
AL SF Â TULUI VASILE CEL MARE·

Praf. dr. ndreas M Ou ER

Introducere
A
ncă în secolul al N-lea d.Hr. era localizată o minune a lu mi i în
1 Asia Mică: Sfântului Grigorie Teologul vorbea despre o astfel
minune în panegiricul dedicat prietenului său Vasile, descriind
isiliad a, numită aşa după în temeietorul ei. Aceasta meri tă chiar şi azi
enţie, n u doar datorită persoanei Sfântului Vasile, care după cum este
noscut, reprezintă un a din figurile centrale ale istoriei creştinismului
n Antichitatea târzie. Chiar dacă Sfântului Grigorie Teologul l-a pre-
it foarte mult pe prietenul său de studii, instituţia aflată în faţa por-
or m etrop olei provinciei capadociene era deja pentru el remarcabilă,
general ca un nou mare proiect diaconic-caritativ în această formă.
, deo ebită în secolele IV-V creştine .
Vasiliada a cunoscut o atentie
mă azi nu lipseşt din nicio prezentare generală a istoriei diaconi-
şi a istoriei spital lor. De ace a, merită să ne ocupăm mai îndea-
:oape cu această in tituţie caracterizată ca minune a lumii. Aceasta
I atât mai mult u cât încă nu a fo t cris ă o i torie diferentiat , ă a
.aconiei creştine în Antichitatea târzie la nivelul cerce tării istorice
mternp oran e' .

. Articol apărut iniţial ub titlul ,,«AU d as i t Z i rd fur d n Or t...». Das d iakoni ch-
iritativ e Grof5projekt des Ba il i von Kai ar ia", in: Zei tschrift fUr Antikes Christenium ,
lI. 13 (2009), p p . 452-474; tradu er din limba g rman ă d pr. cani. dr. Daniel B nga.
1 Ultim a p r zentare g neral ă cuprinz ătoar a i toriei d iaconiei in Antich ita te şi
ntichita tea tâ rz i p rovin chiar în a d ou a a d i ţi din anul 1895. Este vorba despre
. UHLHORN, Die chris tliche iebe tătigkeit in der Alten Kirche, tuttgart, '-1895. în ciu da
ulţirnii de mater ial pr lu rat, acea t ă lu ra r n u ma i core pun d d loc tandardelor
iinţifice d ato rită i ndic ă rii d fectoa e a iz oa r lor i a lip e i un ei pă trunderi analitice a
.a terialu lu i în ens u l abor dărilor tiin ţifi i t ri mod rn . G. H A M M A ,Ceschichte
162 Praf. dr. Andrea Mull r

În c ce urmează dor c să ofer un fragm nt c ntr 1dintr-o as tfel

de prezentare şi prin ac a ta ă aşez o a do ua pi a tră d t melie pentru
proiectul unei prezentări generale a diaconiei şi a a i t nţ i sociale în
creştinismul antic şi an tic t ârziu". Dem ersu l m u t în mod general
unul de i torie culturală, care însă ia în con ideraţi în mod special
aspectele teologice al istoriei diaconiei.
Mai întâi voi reflecta întrebările i toricilor Antichit ,tii, bizantini -
tilor şi istoricilor medicinei. În mod corespunzător a fi c rceta t p ro fi-
lul instituţional al Vas iliadei. În a d oua part a stu diului va fi vo rba d
posibilele modele istorice ale acesteia.
Într-un al tr ilea pas urmează să fi t matizat int grarea institu-
ţiei în teologia renumiţilor capadocieni, car abia a tun i face cu adevă­
rat inteligibilă importanţa acest ia .

der chris tlichen Diakonie. Prak ti zierte Niichsten liebe v on der An tike bis z ur Refo rma tionszei t.
Cottingen, 2003, se ocupă in primul rând cu in tituţia d ia ni l rid aceea a tinge ab ia
in treacăt proiecte ca Vasi liada. Alte abordăr i ş i proi ct d c rcetare p e a c ea s tă tem ă
nu a u ca p u nc t central ac tiv ita tea d iac onic-ca r ita tiv În nti h itate, De amintit su n t
p l ângă lucrăr ile re fe ri toare la si temul d e s ă n ă tat i a i t n ţc oc ia lă în Imperiu l
Bizantin printre a lţii O .J. C O N TANT LOS, Bv zan tiu e Ph ila n lh roţn] and oeial Welfare, N w
Brun wick . 196 şi R. V OLK, Gesu ndheitsioeeen und Wo llitiitigkeit im Spiegel der byzan ti n is
chen Klos tertypika, M unch n, 1983, ia r ac tual menţion z proi ctul d in Berlin d in cadru l
domeniu lui specia l d e c rcet are "Tr an forrnări al nti hit ă ţii" p tema M ântuire şi În
sănătoşi re. unt a şteptat noi înţel es ur i în sp cia l c u privir la r pt area transforrnati va
a cu lte lor v ind c ă toare antice . în Viena, la In sti tu tul p ntru Bi zantinistic ă şi Grecis ti .,
s desfăşoară un proiect u b conducerea lui Ewald Ki lin r d pre adă p o s tire a cari t.i
tiv ă ş i grija med i cală în Bi zanţ. Est e d aşte p ta t în ac t pro i t p reocu par e referitor I (
la instituţi i le car ne interes ază p n o i, care vor fi trata t în p rim u l rând din punc t dt
vedere is to ric in tit u ţ i o n al . ela i lu ru t va lab il p ntru e rce tă ri m edicale i t II
C ca lu crarea l ui T.S. M ILLER, Th e Btrih of ihe Hospital in the Bipnntine Empire, Bull tII
of th e Hi story of Medicine. H enry . igeri t uppl m nt .S. 10, Baltimore, 1 (7
hristian Sc h ulze, în ce l d in urmă, s-a c n n trat în lu ra r a a d abilitare în Bochun
pe u imitor de d es în tâ lnita prof ie a m d icului In in t ri rul r ş tinis rnul u i p baz.
foart tr ân ei sa le l gă turi c u cu lt le păgân 1 ga t d v ind are, ef. C. ScHulZE, Merit
zin und C/1I'istelltwn in Spiiian tik e und [ru hem b/iittelau er. hristliclie Ă rzte und ihr Wir/..t l/
TAC 27, Tubingen, 2005.
2 Un p r im rez u lta t al preocupă ri lor m l cu i to ria di ko niei în creş tin i smu l , 11111
tâ rz iu o r prezintă: A . M OLLER, " Oi hri tianisi erung ta tlicher Wohlfahrt in . \1111
tio ne n im pătantik n R m am Bei pi 1 vo n . Maria in m din", în : Zeitschrilt 1/1
Kir cneng eschi clite. 120, 2009, pp. 1 0-186 .
 VASILIAOA - "P AB " -----'-'--=--.:=--= 163

1. Profilu l institutional
r
al Vasiliadei după izvoarele Antichitătii
,

ârzii

Cele mai amănunţite de cr ie r i' ale V asiliadei su n t oferite d e

;fântul Vasile însuş i". În tr-o scrisoare redactată p ro babil îna inte de
inul 370 d.Hr. (Epistula 94)5 el -a adresat noului guverna tor insta-
at al prov in ciei roma n e apadocia, numit Ilie. În scrisoare, fân-
u l Vasile ş i-a justificat a ţiun a sa": în entru s ridica un locaş de
nchină c iune, împodobit mptuos, iar în ju ru l ace tuia o Iocuint, ă
rentru c onducător ş i p aţii d cazar p entru " lujitorii dumnezeirii" .
:=hiar ş i guvernato r u l Îns uşi şi uita a puteau fi adăpostiţi aic i. Es te

3 Cea mai tem inic ă prezentar a pro i ctu lu i, c u o bogată bibliografie, a reali-
.a t-o pentru u lt ima oară K. Ko HORKE, Sp ur en der al ten Liebe. Studien ZlI I/7 Klr chenbe-
~riff des Basilius va n Caesa rea, Parad . 32, Fr ibou rg (Schweiz), 1991, pp. 306-311; U.W.
CNORR, Basilius der Grafl e. Sein Beitra g zu r ch ris tlichen Durchdringung Kleina sien s, 2 Bd e.,
Jissert ation T ubingen. 1968, pp. 97-122 ; A .T. CRlSUP, Froin M ana stery to Hosp ii al. Chri s-
ian monasiicism aud the tran sfort nation of ltealth care in late ant iqu itu, Ann Arbor, 2005,
Jp . 103-133; a se vedea mai departe S. IFf, Les idee el l'aciion sociales de aini Basi-
e. Paris, 1941 , pp. 417-423; o cur t ă referinţă la izvoarele centrale oferă d e a emen ea
C. M ENTzo u-MEIM ARlS, ,,'ETTapXLKtx fvayry LOp uţla r:a ţl€XPL mÎl r€J..avl; t iţ; HKOI/0iJaXLfX;;", în:
3yzanhna (T) Tl, 1982, (243-30 ) p. 261, ca r din 0 10 de re tul bibliografiei amin teşte şi
le ptwceijon lui a ke r d şi g hrokom ij on fratelui lu i Va ile, Ta u k ra tio , precum ş i
le un (fvoboXa:; a l lu i uphronie.
4 î n cele ce urm ază voi lua în con iderare doar izvoare care vorbesc în mod n emijlocit

le Vasiliad a. A.T. R1SUP, Fr ont Mana tery ta Hospital, pp. 110-113 relaţioneaz ă numeroase
alte afirmatii din aşa-numitele Reguli al fă ntului Vasile cu institutia Vasiliadei ş i afirmă
Ie exemplu, că acea ta ar fi lujit şi adăpo tîrii orfanilor. Ace t lucru nu poate fi exclu s, dar
:ot la fel d puţin poate fi verificat. EI afirmă cu foarte mare îndrăzneală şi exist nţa unui
azil de bătrâni În cad r ul Vasil iadei (p. 116), fără în ă a putea indica nici o dovadă.
5 CE. B AS., Ep. 94 ( UFr, Bd. 1, 204-207 Courtonne; în sp ecial 205,25 - 206,44). Pen-
tru datare BA ., Ep. 94 ef. B AS1LlU va . AESAREA, Briefe, u bersetzt, eingelei tet und rl ău­
tert von W.-D . H au schild, Bd. 1, BG r L 32, tu ttgart, 1990, p . 218, nota 407; mai departe
P. ROL'SSEAU, Ba il of Caesarea, The Tran forma tion of the Cla sical Heritage 20, Berkeley,
1994, p. 139 ş . u.: VOLK, Gesundheiisuiesen und W ahltiitigkeit, p . 39 datează totu ş i în temei~­
rea Va siliad i în jurul anilor 372/373. El argumentea ză, s p rijin in d u-se p Giet cu BAS.,
Ep. 176 , prin ar fântul Vasi le l-a invitat pe Amfilohi de 1 oniu rn la finţire . Acea t ă
pre su p u n re nu p ate fi Însă preluată din cri ar în nici un caz. D am n a, refl ecţi­
ile lui H au hild a upra datării Ep. 94 unt onving ătoare.
6 Va il nu a av u t În niciun az co nflict cu gu vernatorul în u i, după u m a afi rmat

Crislip, From M onastery ta Haspital, p . 109 În m d gr it.

 164 Prof. dr. Andr as Mult r

foart posibil să
fi fost vorba de chiliil un i omunit ăţi monahale",
Adăposturile pentru călători şi bolniţele pentru bolnavi con stit u ia u
caracteristica principală a Vasiliadei. Pentru în grijir a acestora era
prevăzu tă o infrastructură extinsă : "Asistenţi m di ali" ş i medici?
în primul rând, dar şi animale de povară şi însoţitori. Mai mult, exis-
ta personal pentru organizarea practică. Vasiliada nu r prezenta
doar un spital, un adăpost pentru oaspeţi şi o m ăn ă tir . Trebuie să
ne imaginăm existenta , altor institutii , zilnice, băi şi
, necesare ietii
ateliere' ", aşezate în acest spaţiu" . Episcopul de mai târziu vedea în
această institutie
, o contributie , ace stei r giuni, aflată
, la reconstructia

7 Astfel afirmă Knorr, Basilius der Grofle, Bd . 1, p. 101 .u.; H au child , Basilius von

Caesarea, Briefe, p . 219 not a 412; B. STErDLE, "Ic h w ar krank u nd ihr habt mich besucht"
(Ma tei 25,36) [1], EuA 40, 1964, p. 443-458; B. STEI DLE, " Ich war krank und ihr hab t mich b -
suc h t" (M atei 25,36) [II], EuA 41, 1965, (36-46.99-113.1 9-206), p . 197 po tuleaz ă prezenţa
asceţilor în Va sili ada. EI îi consideră p e a c eş ti a ca gali cu a i t n ţi i şi cu m edicii.
S Sub această d enumire trebuie înţeleşi aş a-numiţii parabolani. După A. PHJLIPSBOR ,

" Der Fortschritt in der Entwicklung des byzantini el n Kr ank nhau we ens", în: Byzntl
tina , 54, 1961 (338-365 ), p. 363, aceştia aveau în primul rând ar ina de a că u ta bolnav ii
aflaţi pe străzi, pe care să-i aducă în sp itale şi diaconii ş i ă -i P 1 ; ef. d e asemenea VOL",
Gesundheitsuiesen un d W ohltiitigkeit, p . 41, îndeosebi nota 16.
9 Sfântul Vasil e nu avea o atitudin redominant poz i ti v ă fa ţă d e medici, de a
rece aceştia ar fi responsabili doar pentru o parte a bolilor. B lile ar putea să fie, d«
asemenea, urmare şi pedeapsă pentru păcate, şi atun i a t a ni i nu ar trebui să fII'
tratate de medici, ef. STEIDLE, "Ich war krank [II]", p . 110. în m d corespu nzător, el 1111
prevedea pentru fraţii săi un simplu tr atament medical în x n doceij on în cazul UlW I
boli; ef. BAS., Regulae breoius tractatae 286 (PG 31, 12 4B Mign ). în cele din urmă, (,1
care vindecă este întotd eauna Dumne zeu . Acesta es te un t p foart e răspândit i III
litera tura monahală, f. de ex . Apophth. Patr. Aio (PG 65, 1 Mi gn ). De aceea m d i, II
nu trebuie numiţi vindec ători . A e ved ea p en tr u în trea ga t mă a medicinei Regulacţu
sius tractata e 55 (PG 31, 1048 B Migne). Mama Sfâ n tu lui Va sil , Emilia, co nsidera t tII' I
arta medi cală ca " r e v I ată d e Dumnezeu pentru mântuir a a m nilor", ef. GR. Y....... r \
M acr. 31 (S C 178 ,244,18-10 M a ra val). RlSUP, From M onastery ta Hospiial..., p. 116 ind u ,
faptul că Vasile însuşi a r fi fo st şcolit în medicina lui Hip crat şi Galen şi tocma i d.
aceea nu ar fi putut să-i resp ingă. Mai mult, el chiar a a p tat tandarde asemăn 10 ,11'
în ca d r u l Vasiliadei. O argumentare a semănătoare cu cea a fân tului Vasile se în tc 1111 ' .
te la Diadoh al Foticeii. Cf. H. RRI, " Diad oc h o und ym onoDa s Verhăltni ... d .',
kefa .laia gnwstika, z um M essaliani mus", în : d r " Wor t und tunde, Bd. 1, GtHlinf," 1
1966, (352-422) pp. 361 -367 ,
10 Chiar i m onahi erau a tivi în astfe l d a teli r, f. Regulae[usius traciatac \H II
P ntru m on ahi în a t li r e ef. d a e m enea BA -r Regulae br iu tractaiae 141 (1177 IVI )
11 A şa-numi t 1 lIS rvi ii p n tru m odul de viaţă rafi nat" amintite d e Sfântul , 1' II.
trebuie considera te băi, car aparţin u în ori caz in titu ţiil r p ntru bol navi,
 IEI 165

1. mari nevoi economice şi slab populată ". La urma urm lor, chiar
idul cetăţii Cezareea era în timpul său deja deteriorat. Era vorba
şadar în cazul Vasiliadei de o mare unitate economică, care susţinea
egiunea şi în acelaşi timp de un centru duhovnicesc.
În alte scrisori de-ale sale, Sfântul Va sile numea Vasiliada casă
ientru săraci (1Tr wxo rpocjJEÎov) situată în afara oraşului" . El însuşi pu-
ea fi întâlnit în ea în m od regu lat. Oa speţi oficiali, precum episcopul
\.mfilohie d e Iconiu m în cad ru l v izitei acestuia în Ce zareea cu prilejul
ă rbă torii Sfântului Eupsihie, erau invitaţi de asemenea în ca sele pen-
ru s ăraci" .
Alte informaţii despre Vasiliada oferă Sf. Grigorie Teologul în pa-
iegiricul dedicat Sfântului Vasile": Din punct de vedere al unei isto-
'ii instituţionale e poate deduce din afirmaţiile Sfântului Grigorie că
orietenul său a or ganizat de fapt un " oraş nou" în faţa porţilor
=ezareeP6. Acea stă denumire indică mărimea notabilă a institutiei. ,

U Mai multe i nfor maţi i d spre moti vaţia Sfântului Vasile nu p ot fi extrase din Ep. 94.
~. VlSO-lER, Basiliu s der Grofl e. Untersu chungen zu einem Kirchenva ter des v ierten [ahrh un dert s,
i3asel, 1953, p . 141 nu ind ică niciun izvor pe ntru comentariile sale: " Bolnavii d in oraş nu
~ăseau nicăieri îngrijire, şi când trăinii călător a u prin Cezareea nu era pregătit nici un
ad ăpost pentru ei. Va ile a concenput de aceea p lanul de a r idica un număr de clădiri p en -
tru bolnavi ş i străini". Prezentarea lui Vis her es te întru totul foarte l iberă faţă d e izvoare.
Astfel, ellocalizează, d exemplu, reşedinţa ep iscopală şi locuinţele p entru cler în cen trul
aşezării, lucru c nu poate fi dedus în niciun caz atât de clar din scrierea Sfântul ui Va il .
În cele d in urmă, Visch r m gre foarte d ep arte cu interpretar a Ep. 94, când con tată că
Sfântul Vasil ar fi avu t ca episcop o bligaţia " d a co n tribui la binel p ublic".
13 a. BAS., Ep. 150, 3 (CUFr, Bd . 2, 74,3 Courtonn ). în Ep. 150, 3 e gă eş te, d e ase-

menea, o încurajar mai d ta liată cu referire la milosteni e co nform cu Lu ca 3, 11; Ma tei

10, 10; 13, 46; 19, 21. fâ n tu l Vas il a accentuat, de asemenea, că administrar a bunuri-
lor pentru săra i ar tre bui încre d inţa tă unor angaja ţi spec iali pentru aceasta. Aceasta ar
putea-o indeplini mai bi n c i cu ad văra t n voia ş i . Pentr u terminol ogie a e ve d a i
Scholion-ul 7, tip ărit la J. GRJBOM NT , Hi stoire du tex te de A squetiques de S. Basile, BM us 32,
Louvain, 1953, p . 155, după care A sketikol1-ul lui Vasil a fost copiat în tr-un manuscris
d in Ptoch eion- u l Vasiliadei . Sfântu l Vasile vorbeş te şi în alte locuri d espre a dăp o turi
pentru săraci, d x mplu în Ep. 142 (CU Fr, Bd. 2, 65,10-12 C.).
14 Cf. BAS., Ep. 176 (CUFr, Bd . 2, 113,19-21 C.).

15 GR. AZ., Or. 43, 63 (S 384,260-264 Bernardi) . Sfântul Gri gorie a redacta t ar. 43 la
aproximativ doi ani d e la trecerea la ce le veşnice a prietenului ă u şi a încercat p rin aceasta
probabil ă-şi int ăr ască propria sa p o zi ţie, precum ş i s ă chiţeze id ealul său de via ţă c reş­
tină . Cu toat ace t a, în cuvântarea a pot fi gă it informaţii istoric demne de încreder .
16 A.T. CRJSU P, Frotn Monasten} to H ospital ..., p. 104 acce n tuează că locali zar ea unei

mari instituţii cari ta tive în faţa unui oraş era un f nomen întru to tul nou - până atunci

' 1 A C TT TA n A p nnnAR A " î AP A D O J EI 165

 166 Prof. d r. An dr a Mul l r

Sfântulrigori v d e în a un angajam nt în tr it, anume pentru

philanthropia, p ntru Se rae i (iT"rDX170rpoqna) 17 i p ntru b lnavi (ţ3oryr17f.-la
aVepW1TI.VT]f; aaeEVEl.at;;), chiar pentru leproşi. Prin phi lanihropia ar putea
fi indicată adăpostirea călătorilor menţionată de fântul Vasile. Con-
form cu informaţiile p e care le avem de la Sfântul rig rie, Sfântul
Vasile s-a d edicat, de asemenea, personal îngrijirii 1 pro il r, care de
regulă erau excluşi din societate a antic ă ' .
Dup ă sp usele Sfântului Grigorie, instituţia ra fina nţa tă cel pu-
ţin punctual de c ătre responsabilii socia li. Sfântul Va il a reuş it să-i
câş tige p e aceş ti a p entru activit atea diaconic ă-car itativ ă, ca sarcină
c omună tuturor!". Dat p ri vitoare la finan ţat a in tituţi i e găsesc şi
în alt izvoare: În Historia ecc1esiastica a lui Theodor t d Cir, redactată
după 428 şi marca tă desi gur d e lemente 1 g ndar , unt m inform a ţi
d espr e o donaţi e a împăratul u i Val n (364-378) p n tru în grijirea să­
racilor şi a bolnavilor. Împăratul i-ar fi d na t fân tu lui Va ile cele mai
bune pământuri d in regiu ne p ntru ac t COp20. fântul Vasile l-a ru-
gat în scris orile sale referitoare la al t proi cte p n tr u ă rac i să -i acorde

ca e le bisericeşti de oaspeţi şi cantinele p n tr u ăr i g indu- chiar în interioru l

ora lor.
17 A.T. CRI LIP, From Monastery to Hospital..., p. 107 fa e r ferire la fap tul că prin
con eptul rrrWX(x; nu e înţ leg în nici un caz m mbri ela i ial inferioare (rr€l/T/f;), ci cei
întru to tu l lipsiţi de mi jloace de u bzi t nţ ă ş i i f fă adăp t.
18 Referitor la tratarea lepro ilor în b i rica v h v zi P. LASER, O ie Lepra naclt
Texien der altdiri tlichen Literaiur, Di r ta ti n, Ki 1,1986. f. rigo rie Teologul a accen-
tuat că n umai oamenii cei mai ev lavi i m ai într ţin au I gături u l e proş i (GR. AL.,
ar. 14,11 [PC 35, 872A Migne]); lor li -ar fi datorat în n caz grija pen tru ceilalţi prin
acrificiul de sine (GR. AZ. , r. .14 [PC 35, 6 A -B: 76A Migne]).
19 Vezi de a m nea Gr. P RESB., V. Gr. Nnz. 11 ( hr. 44,156-158, Leq ueux), d u pa
ar Sfâ n tu l asi! ar fi fixat ch iar rat anual (rrpoo60ovr; et rauu; r«(ar;) pentru sprijini rea
in ti tu ţi il or de către bogaţi. prijinu l din p a rt a bogaţil or t ate tat şi la Sf. Crigork:
Te logul, ef. GR. AZ., Ep. 211 către Ky riako (PC 7,34 Mi ), unde este vorba, în tn -
altele, şi d proprietarii de t r n uri Liriand , K berina i Ka tor. Kyriakos trebui s,
cu teas că de im po zite aces te ţinuturi, p n tru a a igura hr na p ntru ăraci.
20 f. Thdt., h .e. IV 19,13 ( C Th odor t, 24- , 12-15 P rm ntier / Hansen). P ' J)
tru finanţarea marelu i proi t, a v d ,d a m n a, K II RKE, Spuren, 309 ş. u , ),1
pr up une şi finanţar a di n v nituril p r onal al lui Ve il i - d upă SI. Grigori e Ten
logul - din veniturile unor bogaţi 1 ali. Afirmaţia lui h d r t nu este conside ra te li, '
Ko hork ca neapăra t n is tori ă, R LIP, From M OI/II tcry to Hosp ital, p . 104 i II ' ,
afirmă hiar că Valen ar fi pu un l d m nii dir t Ia di p zi ţia Va iliadei. Ace t luc r II
4 ......... . . " ţ..; ~ oAlI c vn liri t rl in izvoar .
 VASILIADA- .,P DOABA" A I 7
- - -- - - - - - - -
prijin din p artea statu lui şi scutire d e imp zil I
le, că el a înain ta t astfel de cereri ş i p entru V iIi
S ă trecem şi prin celelalte izvoare privit CI r ti-
uţie . Sf. Grigorie d e N ys a a accentuat în tr-
ratele său caracteru l sp ir itua l al Va siliad i fi
1Tp oaan~LOv) 22 .
În secolul al V-lea această mare institu ,ti
nenea, întru totul cuno cut ă " . Un ul din urm
:;ir m u s de Cezareea (t 439) vorbeş te d e pr ac
'e adresată unui înalt funcţionar (Ina hi ). î
nainte de an u l 439 es te amintit pen tru prima
-ir m us vorbea de Vasiliada. Aici şi-ar fi gă it t m
'aci, anu me sela i fugiţi d acas ă ". De as m en , i l ri u l bi rie c
30zomen a amintit instituţia în a sa Historia eccle iaetica, publicată în
urul an ului 450 d . fu. Impor tanta casă pen tru raei (' TTL017J.lOrarov
camywywv TTrUJXwv) ar fi fost numită de la început după întemeietorul
să u. Conduc ătorul său ar fi fos t un monah cu numel Prapidios, care
'n acela şi timp, ca (ho r)ep iscop ar fi avut în grijă m ult ate". A adar,
dup ă sursele secolulu i al V-lea, Vas iliada a jucat u n ro l c n tral în pe-
:ial pentru hrănirea săracilor . Alte in dicii e plicit r feri toare Ia aceas-
tă instituţie nu m ai xist ă . Restu ri arheologic al Va iliad i nu su n t
:unoscut 26. Acest lu cr u este legat, printre alt 1 , d dis trugerile d in

21 Cf. BAS., Ep. 142 că tre u n an u me N urnerarius al p r fec tu lu i, aceasta însea mn ă un

funcţionar în dom n iu l financiar plângă praefectus praetorio în on ta ntinopo l (C Fr,
Bd. 1, 65,10-12 C.). Sfântul Va ile p o tulea z ă sprijin din partea s ta tu lu i i cu privire la in-
stituţia pentru săraci (rrrwxor:p()(jJiiov) din Amasia (BAS., Ep. 143 [ OF r, Bd . 2, 65,1lf. c.l); a
se vedea pentru aceasta şi V OLK, Gesundheitswesen und Wohltătigkeit, p . 24 nota 19. Desp r e
sp rijinirea ăracilor d către un tractator al prefectului vorbeşte Sfântul Vasile în cele din
urmă în Ep. 144 (CUFr, Bd. 2, 66,6f. C.).
22 G R. Ny ., 111 Basilium [ratrem (GNO X/1, 127, 20 Lendle).
23 E t po ibil ca afirmaţia Sf. Ioan Gură de Aur, că ar fi că u tat în zadar în Isau ria
posibilită ţi d tratare a bolii sale, d ar le-ar fi găs i t în Cezareea, ă facă referire la Vasilia-
d a, d. CHRYS., Epistula ad O/ympiadem 4 (S 13bi , 116 -118 Malingrey) .
24 a . FIRM., Ep. 43 ( 350,166 alvet I Gatier) .
25 O. ZOMEN, Historia ecclesiastica, 134,9 (G S ozomenu , 291 Bidez / Han en).
După spusa lui ozomen, ă Pr apidio rroA.A.a~ frrWKCJ7TfL KWJ.llX~ trebuie il fi fo t vorba în
cazul lui d un horepi cop .
26 A vedea con id eraţi i l e co n lu ive la F. H ILO I M . R ESTLE ( d ), Kappadokien
(Kappndckia, Char ianon, Sebasteia und Lykandos). Tabu/a im perii Byzal1tilli 2, Wi n, 1981,
pp.193-195. a iliada e t a m in ti t ă ai i d ar istoric, î n s ă nu monum n tele ale. Autorii
 168 Prof. dr. Andr a M u ller

secolul al XI-lea şi de aglomerarea urbană mod m a it -ului. Foarte

probabil, basilica excavată şi fotografiată în 1965 era o ultimă mărturie
a mărimii Vasiliadei: în orice caz, aceasta poate fi onsid rată una din
cele mai mari construcţii al Asiei Mici, cu o lungim d c l puţin 60 f i
şi o lăţime de cel puţin 30 m 27 •
Remarcabil ă nu era atât mărimea Vasiliad i, â t mult mai mult
noua combinaţie formată din adăpost pentru trăim, ca ă de săraci
şi spital în tr -o instituţie publică, care erau legat la rân du l lor de un
fel d e via ţă monahal ă " . în cercetare s-a folosit p n tr u aceasta terme-
, mixtă'?". În cele ce urmează trebui să c rcetăm dacă în
nul " institu tie
Antichitate sau în Antichitatea târzie au ex i ta t m d l in stitutionale I

pentru o astfel de instituţie mixtă .

2. Modele istorice

Cercetarea de până acum a identificat în mod sp ial derivarea isto-

rică intra-creştină a marelui proiect vasiliarr". Un stf 1d model ar fi fost
adăpostul pentru străini, întemeiat de profe orullui Vasile şi prietenul

ace ntueaz ă că Sfântul Vas ile nu a mutat în tregul oraş, aşa cum a fo t in terp re tată uneori
în cercetare expresia "oraş nou". La M. REsTL E, " Kap p ad ok i n ", Reallexikon zur Byzanti-
nische Kunst, 3,1978, (967-1115) co l. 1061 nu se g ă s e te chiar nicio referir e la Vasiliada.
27 Referitor la basilica din Cezareea, descoperită arhe 1 gi , dar distrusă în 1965 în

timpul construcţie i unei s trăzi a se vedea M . REsTLE, Stud ien zur friihbyzal1tinischen Arcl1itek-
tur Kappadokiens, Bd . 1. Text, Verăffentlichungen der Kommission fur die Tabula hnperii
Byzantini 3, Wien, 1979, p. 44 ş.u , El nu a reuşit o înca drare t mp ra l ă clară a basilicii. în
H1LD, REJCH LE (eds), Kappadokien, p . 195 această biseri ă t d atată în colul al V-lea.
211 Cf. G IET, Les idees et l'aciion sociales, p . 422:"C q ui st prop re ă saint Basile - ce
q ui a su p ris ses con tempora ins - , c'e t lide de multip l rvi s, leur organis a tions,
l' a rnp l ur qu'il leur donne."
29 Cf. prin tre alţii E. KlsUNGER, "Hospital, Il. Byzantinisch R ich", LMA5, 1991, p.133.
J() A.T . CRJSLlP, From Monas tery to Hospital, pp. 120-133 d dic ă amănunţit derivăIii
istorice a Vas iliad ei. El discută posibila deri va r de la an tu ar le lui Asclepios, de la
clinic ile m edicale p ri vate, d e la m edicii publici, d e la infirm riil pentru sclav i şi celemi-
litare (valetudi na rii) şi în fina l de la institu ţii afla t în zo n 1 c reş tinilor " ari eni", precum
Eu taţio şi de a emenea M aratoniu de Constantinop l, r p tiv Nicomidia. Ultimii ar
fi putut cel puţin să-I impulsioneze pe Vas ile, ă d zvolt in ti tuţie asemănă toare.
derivar e dire UI a Va siliadei d e la toate a ces t in titu ţii t r pins ă de Crislip în cazul
fiecăreia dintre ele cu bune t m eiuri. a i curând pr upun mona hism ul ca fiind cadrul
n om;i1nrit ,, 1 institutiei din fata portilor Cezare i.

168
_-----...:..
V.:..:
A=S=IL=IA=
= D...::..A.::. . -~"P-OD ABA " CAPA D II 169

. ău Eusta tios în Sebasta, Sivas d astăzi". Localitat a s află cam la 190

le km depărtare de Cezareea. Înainte de a ne dedica ace tui model p o-
enţial, tr ebuie să fie amintit şi un al t posibil model din contextul p ăgân
tl strădaniilor de restaurare: xenodoceij a împăratului Iulian.

2.1. ţEI/0<50XELa împăra tu lui Iulian

În cunoscuta sa Epistu la 4 d in anul 362 d .Hr. împăra tul Iulian i-a
:eru t lui Ar akios, marele preot (păgân n .tr .) din Galatia să întemeie-
~e în acel oraş adăposturi pentru străini (ţEl/oOoxE1a), pentru ca aceştia
.ă poată să se bucure de filantropia păgână 32. lulian, care ca împărat
.om an a încercat p ntru ultima oară să realizeze restaurar ea p ăgânis­
nului, a încercat prin aceasta să contrapună un accent clar practicii
:reştine a iubirii aproapelui. Cunoscând eficacitatea publicităţii rea-
izate de activitatea diaconic-caritativăcreştină, înainte de toate prin
ldăposturile pentru săraci şi prin îngroparea morţilor, împăratul n u
e-a cerut doar preoţilor păgâni din Galatia o practică asemănătoare,
.i a acordat el însuşi 30 000 de baniţe de grâne şi 60 000 de b u toaie de
rin pentru întreaga Galatie în favoarea săracilor aflaţi în sl u jba p re-
ltilor,
, în favoarea tr ăinilor şi a cerşetorilor. Mai mult, comunit ătile
,
rebuiau ă contribuie fiecare la sprijinirea acestora. "Căci" - aşa îşi
ntemei ază împăratul cererea sa - "ar fi o ruşine, când nic iun singur
udeu nu tr buie ă c erşească, când galileenii atei (adică creştinii) dau
le mâncare şi cerş torilor noştri pe lângă ai lor, ca oamenii noştri să
.tea înaint a tuturor ochilor fără niciun sprijin din partea noastr ă'?" .

3] f. . H ILTBRU :ER, "Krankenh au ", în: Reallexikon [ur An tike und Christentum, 21,
~006, (882-914 ) col. 900 . Până acum nu s-a bu cura t de nicio a tenţi 11TwXfÎ.a, care tre buie
ă fi fost în t m iate d Macedoni deja s u b îm păra tul Cons tan ţius al II-lea, ef. ZOM "
-{istoria ecclesiastica, IV 20,2 170 B./H. Din d at ele furnizat e d e Sozo men nu e poate d e-
[uce unde pu t a u fi loca lizate instituţiile coordo na te de un diacon cu n umele Maratoniu.
vIacedon i l-a ridi cat p Maratonie pe sca unul ep i copa l al N icomidiei. De asemenea,
;unt sun t amintit det alii ref ritoar e la institu ţia 11TwXfia . R. F N, A lmsgiving in the Later
~oman Empire. hristian promotion and practice (313-450), Oxford Classical Monographs,
)xford, 2006, p . 84 le l oca lizea z ă fără nicio în t mei re în Constanti nopol.
32 Ref rit r la proiectul împă ratul ui lulian a vedea cel mai r c nt E. Kr LL"i G ER,
.Kai er Julian unddi (chri tJich n) x nodo heia", în : W.HORA ND R t al ii ( d ),B yzan-
ios. Festschrifi fi"ir Herbert Hun ger Z U I1l 70. Geburi tag, Wien, 1984. p p . 171 -1 4.
33 JLLN. IMP., Ep. 4 (CUFr, Bd. 1/2, 145,17-20 Bidez); Kai r [ ulian der Abtru nnige,
lriefe, e ing 1 it t, uber tzt und rl ăutert v n L. o ler, Zuric h / Stuttga rt 1971, p . 115.
170' - - - - - - - - - Praf. dr. ndrea Mull r
--~- -

Ocazional, în programul împăratulu i lulian a fo t văzut m d lu l pen-

tru marele proiect diaconic-caritativ al Sfântului Va il 3-1 . Cel puţin,
acest program l-a impulsionat să contrapună c va activităţii caritative
păgâne. O intensă dispută cu împăratul apostat poat fi ob ervată în
mod sp ecial la Sf. Grigorie Teologul, care vedea în înt f i i rea insti-
tutiilor
, caritative sau chi ar semi-monastice doar un f 1 d me to dă de
prindere a ţăranilor (ger . Bauernf ang-Methode) d ătr împărat, care
oricum a realizat p roiectele sale imitând cre tinii" . O a HeI de situaţi
de concurenţă între asi tenţa socială păgână i cr tină a xistat cu
siguranţă. Din punct de ved ere strict instituţional, p ro i ctul imperial
nu poate fi însă asemănat de lo c cu cel al Sfântului Va il . Împ ăr atul
avea în ved re cazarea s trăinilor ş i su ţin r a imultan ă a nevoiaşilor.
De pre în grijirea bolnavilor'" este la f 1d pu ţin vorba la el, la fel ca şi
despre o legătură nemijlocită în tr adăposturil p ntru ăraci şi cultul
religios. De aceea, modelul p ntru Va siliada tr bui căutat, din punct
de vedere institutional,
, într-un alt loc .

2.2. Căminul
pentru s t răi ni În Sevasta
Căminul pentru străini din Sevasta fus ridicat iniţial pentru
monahii rătăcitori, dar mai ap i şi P ntru p 1 rini i ă rac i" . Despr
ac est cămin su n tem informati înaint d toat prin Cutia cu erezii a
lui Epifanie de Salamina, aşa-numitul Panarion (374-377)38. Eustaţi ,
după întronizarea sa ca episcop în anul 355, a tran ferat conducer a
unui cămin pentru străini (( EVOOOXfÎov) lui A rio (cea 300; t dup ă
375)39, unul d in fo tii săi colegi de ase z . În r iuns era denumi t
cămin pentru săraci (rrrwxorpocjJfÎov). Datorită o pitalităţii au fost c
z a ţi aco lo ş i răniţi şi invalizi. ăminu l ra prijinit de întâis tă tă tor i i

'l4 G. UHLH R.'\J, A. HAUCK,,, Wohltă tigk itsanstalt n", în: R 21,1908, (435-452) p. 4 7.
35 G R. AZ. , 01'.4, 111 (PC 35, 64 C Mign ). hiar f ântul rigorie a accentu l (,)
lulian a preluat de la c reştini impulsurile pentru in t i tuţi i l al caritabile. în 0,..4,11
Grigorie vorb te chiar d mimeti m .
36 .KI UNGER, Kaiser julian, p . 177 vorb t din cauza o n pţiei imperiale deo bu«
de pre o m odificare re trictiv ă a con pţiei cr ştin d pr nodoceij a la lulian.
7 H A L:So-ULD , Basiliu von Caesarea, Briefe, p. 219 nota 412. UNGER, Kaiser[ulian, p. 17,
vede arc ina xen d c i/ on primar în grija p ntru ă r i, dar i în îngrijirea bolnavii r.
'08 PJPH ., Ha r. 75 (C 5 piphaniu rn. 3 3, ~2-27 ~ ~ .l~ / _~ ~_mrner) .

It. _ .l lI..K ....d l ... _

_ __ _ __ _ V
~A:....::=..:I:.::L=IA
:..::.D
=__.:....:A::..._- " P D ABA" AP D ~I=E:.::...I 171
::::..:...=.

comunităţilor, deci aflat în administrar bi eric a că. Aerio a părăsit

căminul deja după scurt timp din cauza conflictelor cu Eustaţie, pro-
babil în jurul anului 360.
Suntem de acord cu Wolf-Dieter Hauschild că Sfântul Vasile cu-
noştea acest cămin. Din Epifanie nu poate fi extras însă nimic exact
despre structura acestuia": Lipsesc înainte de toate referinţe la un
anume fel d e infra structură c lericală sau chiar monahală cu biserică şi
clădiri de chilii, care să fi fo t legate d c ăminul d e trăini, săraci şi bol-
na vi . u este sigu r dacă în vas ta a fo t vorba cu adevărat de o insti-
, mixtă uun pital ad cvar". P n tru a putea e p lica istoric aceas-
tutie
t ă combinaţie c ara c teris tică pen tr u Vasiliada, trebuie să ne îndreptăm
privirea spre un ţinut aflat dincolo de Asia Mică, din care atât Vasile,
cât şi Eu statie a u primit impu lsu ri, anume sp re Egipt.

2.3. Mănăstirile pahomiene

În Egipt existau din anii 20 ai secolului al IV-lea mari instituţii,
în care puteau fi gă s i te la un loc facilităţi pentru bolnavi, străini şi
săraci. e referim la mănăstirile pahomiene, în care, după Paladie,
ar fi tră it la încep u tu l secolu lu i al V-lea în jur de 7 000 de monahi".
u doar în Vita s ta re ţului întemeietor Pahomie'", ci şi în regulile

.j() Ep ifani nu spun nimic d espre mo men tu l întemeierii instituţie i d in S vasta şi

despre o rigin a co nce p tu lui de că min . e-am put a gândi chiar la practica ad ă po tîr ii
pelerini1or, aşa cum era practicată în iudaism. Prob abil înain te d an u l 70 d .Hr. a ex i tat
deja în J ru alim o a ă d oa p ţi (ţfVWV) pe l ângă o s inagogă construi tă de Th odot, fiul
lui Vettenus, la car unt extra amintite camere şi s isteme de apă (p ntru b il r ituaJe?),
ef. Inscri p ţia lu i Th odot (CI} 1404) r prod usă şi trans litera tă Ia M. K OCHL ER, [eru salem .
Ein Handbudi und tudienreisefiihrer z ur Heiligen Stadt, OLB IV/ 2, Go ttingen 2007, p. 79
ş . u . , de a m nea . LAUSSE . , s/ersammtung. Gemeinde, Synagoge. Das helleni tisch-ţudis -
che Umfeld der [ruh chri tliclzen Gem einden, t T 27, Cottingen 2002, pp. 186-191.
41 RI LIP, From Monasten} ta Hospital, p . 129 pl adi d e Ia pr mi a că în vasta nu a
exis ta t o a devăra tă îngrijire medical ă,
42 PALL., H. Laus. 32 (TaS 6/2, 93, Bu tJer). Critic referit or Ia acea ta P. ROSSMANN,
Christiiche A rchitektur in Ăgyp teJl, H O 62, Leid n 2002, p. 252. EI calculează după Epistu-
la Ammouis 2 şi 21 în jur de 2 000 de monah i. (Epi stu la Am ntonis 2 [SH 19, 98,4 Hal kin]
vorbeşte de 600 d mo na hi în Pbow, Episiu la Amruonis 21 d s pre mai mul t d e 2 000 d
mon ahi la ad unarea gen rală [SH 19, 110,18f. H.l).
43 Vita Pachomii graeca prima 2 (H 19, 17f. HaJkin), traducere d H. Bacht, Das
vermiictunis de Ur prun gs. Studien z uin [ruhen MiillClrtUnI, Bd . 2. Pachomius - der Mann
und ein Werk, GL, Wtirzburg 19 , p. 153 no ta 175: " In genwart vo n re i en oder
Kran k n od r Kind m wurd Pachomiu von Mit l id ergriff n und kum rner t sich in

VASILIA DA - "P OOAB A" AP D 1 1 171

 172 Prof. d r . An dreas iiJL r

m ona tice pot fi găsit n număra te u rm ale angajamentului diaco-

n ic-carit ativ". În prim a ş i cea mai veche p arte a corpu ulu i p ahomi-
an, aşa-numitele Praecepta", în mod sp ecial Praecepta 40-47 se ocu-
p ă în mod sp ecial cu slujirea faţă d e bolnavi. Sunt amintiţi slujitori
pentru bolnavi (Praecepta 40), un departament propriu p ntru bol-
navi (locus aegrotantium ) şi o s ală de mese legată d a ta (triclinum
aegrotantium; Praecepta 42)46. Dep ar tamentul p entr u bolnavi, în care
nu trebuia u să ră mână decât paci enţii, er a de p ă r ţit d m ăn ă s tir e".

jeder Hinsicht um ihre Lebensbedurfni e [...]. Er richtete ein Hau d er konomen ein,
die beauftragt waren, alle kranken Bruder in auimerksamer orgf alt g m a ihren Regeln
zu erquicken".
44 Deja în Hi ER., Reg. Pachom. praef. 5 (STGL 8,67 Bacht): în introdu rea la tra d uce-
rea în lim ba latină a în tregii opere pahomiene din anul 404 p rin tel bi ricesc menţio­
nează că în mănăstirile pahomiene bolnavii erau îngrijiţi în mod mărinimos .
45 Praecepta sunt citate după B ACI-IT, Das Verm ăchtni , Bd . 2, p. 2-114 . Mă limitez

în această p rezen tare la tra du cer ea corpusul ui de reguli r al izat ă d le ron im . O ce rce-
tare diferenţiată a afirma ţi ilor d in Corpu s Pachomianum r f ritoa r la a a d e oaspeţi şi
la "casa de bolnavi " în m ănăs tire va oferi [oh anne Gro marin, iena, în teza sa de
d octorat, al cărei capitol corespunzător mi -a fos t p us d ja în mod pri ten os la dispoziţie.
G ro sm ann p resupune, s prijinind u -se p A leksandr L Kho roy , ă în rnăn ă stiri nu au
exista t d e la încep ut secţii p entru bolnavi , ci bo lnav ii au fo t trataţi la încep u t în chiliils
lor. O d ezbate re cri tică cu aceas tă teză va fi posi bilă abia dup puhli ar a ei.
46 V O LK, Gesundheitswesen und W ohltiitigkeit, p . 34, nota 46, a ntu az ă că în tradu.
cerea la tină a lu i Ie ro nim conceptul ualetudinarium n u t f L it P n tru secţiile d e bol
navi în rnân ă s tiril e pahomiene. De asemenea, nici în e cerp t 1 gr ceşti nu pot fi g ăsi ţ
termeni a emănători. Din aceasta n u tr bui tras însă con Lu zii pr a m ari d in punct dl
ve dere is to ric institutional.. O institutie asemănătoare nu ar tr buin t ă în m od a u tom at Ş
de un concept aseminător.. ' ,
47 U vorbeşte nimic despre faptuL că bolnavii I u iau d fapt în chiliile lor obişnuit,
şi erau d oar trataţi în d epartam ntuL pentru bolnavi. Aşa u ţin ROSSMANN, Chrietlich
A rchitek tur, p . 299 cu r ferir e la Praecepta 47 şi Vita Pachomii raeca prima 52f. (34f. H.). Î:
Praeeepta 47 nu este spus deLoc clar unde pot fi vizitaţi b lna ii, r tiv unde mai mareI
casei putea permite sau int rzice slujir a unui bolnav. Tr b ui n găndim că el ar
p u tu t interzice, de asemenea, un sprijin pentru un aparţină tor al a i ale în secţia p entr
bolnavi. în Vita, P ahomie zac c u febră În chilia a - dar tr b ui t tuşi ă ne întrebăm dac
aceasta înseamnă că orice fel d e boală era tra tată aco lo. Dam n a, nu înseamnă că dac
aici te vorba de o sală d e me pentru cei ăn toş i, atun i în m d corespunzător exi 1
şi un a (exclusiv) pentru bolnavi. Tot la feL, bolnavul aflat p p tul d moarte într-o chil-
apropiată, menţiona t în Vita Pachomii graeca prima 53 nu vorb t î mp otriva acceptării un..
ecţii pentru bolnavi. Este La fel de bin po ibiL, ca a ti Ld In i aflaţi pe p atul de mo
te, ca pacienţi ce n u mai puteau fi trataţi, p u t au muri în hili I r. a emenea C. G INDE
Zur Friihgeschichte kl âsterlichen Krankendien stes, M B , 197 , (4 1-458) p . 454 presupu
fap tul că bolnavii în mod normal ar fi înnoptat în chiliil l r . , ( admite totuşi, că în caz,
 v 173

Vizitarea şi îngrijirea bolnavilor de către fraţii monahi e făcea doar

cu permisiunea bătrânilor m ăn ăstirii". Se par că în departamentul
pentru bolnavi al mănăstirii erau trataţi xclusiv monahi". Medici în
interiorul mănăstirilor nu sunt amintiţi în scr ier ile pahomiene'". În
schimb poate fi presupusă şi aici posibilitatea de a face băi în apro-
pier ea departamentului pentru bolnavi". Oaspeţi ocazionali" erau,

in care aceştia cădeau la pat era posibil ă fie aduşi în secţia pentru bolnavi. A se vedea de
asemenea comen tarille lui Joh annes Grossmann d spre o dezvoltare de la tra tamen tul în
chiliile bolnavilor la început până la tratarea În secţia pen tru bolnav i m ai târziu. în vari an-
tele sahidice ale Vieţilor lu i Pahomi e există d ov zi foa rt clar e p entru un fel d e ecţie comu-
nă p entru bolnavi. Astf 1, în Vitn Pachomii sahidice scriptn decima (CSCO 299/ 100 = CSCO.C
29/ 10, 35 Lefort) es t vo r ba de pre faptul că fraţii bo lnavi mănâncă într-un loc împreună .
Aici este adus şi îngrijit şi un fra te tânăr. Vita Pachomii sahidice scripta teriia (CSCO 299/100
= CSCO.C 29/ 10, 75f. Lefort) relatează d e pre ad uce rea lu i Pahomie însuşi, ca re era bolnav
de febră, în locul und e aflau toţi fraţii boln avi. A 0 10 a avu t loc un con flict Între el şi
Theodor, d eo arece ace ta dorea ă -I acopere cu o pătură mai bună d ecât ale ce lorlalti frati.
48 În interiorul d epartamentului p ntru boln a vi p ar ă fi e i tat un fel decăma­
:ă, care este denumită ca ceIla aegrotantium r pec tiv cella iangu en ti um. (Praecepta 53f.).
ln ce le d in urmă e te vo rba în Praecepta aique iudicia 5 (STCL 8, 257 Bacht) ş i d espre un
locus infi rmorum (ef. as m ăn ător Praecepta atque iudica 12 [259 B.l) . G ROSS~1 A N , Chrisiliche
Architektur (wi Anm . 42), 300, inter pr teaz ă a es t loc ca iech enheim,
49 Cf. G R MANN, Christliche Archi tektur (wi Anm. 42), 255. M . WA HT,
»Kr ankenfursorge", în: RA C 21, 2006, ( 26- 82) col. 75 porneşte referitor la Praecepta 52
re spectiv Vita Pachomii graeca prima 2 (17 H.) de la prerni a că, d e a e menea, ş i per oane
externe aveau p arte d îngrijir a măn tirea ă a b Inav ilor, ch ia r şi femei. în primul
loc numit d Wacht t vorba, du pă p ărer a m ea, doar de cazare (şi a femeilor), în
al d oilea loc e vorbeş t d oar f arte g neral d e pre fap tul că Pahomie În grij ea bătrâni,
slăbănogi şi cop ii (BA. f 1TUJ I/ Of yepovrar; 7]' aae 1/ îr; !'ei> aibuat: ,..( 1Ta Lt)l.a OLK!'I.Pţ.LUJ1/ (xf,ono
rWI/ r/roxwv au!'wi/ «ati: "aV!'a). indecările minunate legendare efectuate asu p ra mire-
nilor d e c ătr Pahomi a u Th odor p rin rugăciun a lor s un t d e rise întru to tu l ind e-
pendent d sec ţia p en tru bol n av i. De exem p lu, Vita Pachomii bohairice scripta 41.44.109f.
(110; 112f.; 187-189 L.) a u Vita Pachomii sahidice scripta quin ta 150-153 ( CO 299/ 100
= CSCO. 29/10, 285f., Lefort). ind area unei f m i cu curg r de ânge în Vita
Pachomii bohairice cripta 41 a a ut 10 e plic it în faţa porţii mănăstiri i.
50 Cf. d e a em nea GR IA 1':, Christ liche A rchitektur, p. 300. J. Grossmann pr s upu-
n e după Epi tula Ammonis 18 (107,lf. H.), că monah ii că u ta u medici în vec ină ta te în cazul
unor cazuri grav e d boa lă. Exi tau m edici in ge ne ra l în m onahismuL egip t an, cel târziu
din timpul lui Paladi , d exemplu în itria, f. CRISLlP, From Monastery to Hospital, 14.
51 f. în tr alţii GR MAN , Christl iche Ardiitektur, p . 301.
52 G R 'v1A: N, Christiiche Architektu r, p . 295 d i tinge în tre oa p ţii aziona li şi pe
aceia care voia u 11 intr În măn tire. Ac ş tia tr b uia u ă p treacă mai în tâi ca m o ă p tă ­
mână în afa ra mănă tirii , într-o as de oasp ţi ( f. Praecepia 49). Aici nu t în vorba
în m od vident d o ca ă de oa p ţi p ropri, i doar d e o ed re în afara mă năs tirii, ef.
textu l d iţi ei Bach t (92 B.): et ntanebit paucis diebus fori« anie ianuam.

"{ , A C"'T T T A 11 A pr'lnll A ]:l A II r A P A n l lrn::a 17':l.

174 Pr f. dr. nd r Mu ll r

d e asem n a, hrăniţi în l diril n l ro n tirilor p ahomiene'"..',

Ace tia rau caza ţi pr b bi l gr tuit (Praec pta O) într-o casă d e oaspeţi ~
p r oprie afla tă, fără îndoia I , în f r m n tirii. asa d e oaspeţi er ~
numită xenodochium. Ai i, d , r u hr n iti oaspe tii. În xeno-J.
I ,

dochiu ni r au cazaţi în p i 1 l ţi m TI hi. Doar ei puteau să i ~

p arte la rugăciun a mon ah il r m n tirii" . hiar i fem ei (denumit ~
vasa infirmiora), oam n i din Iu m (.neculare. 1101I1il1e) i cerşetori (debi-~
les) erau cazaţi in diver is loci în m n tir i în afara ac steia . Femeil .
trebuiau cazat în spaţii para t i în hi ,,, p n tru a nu apărea ni ciU1lt11
p rilej d suspiciuni" (Praecepta 52f6. ii g au şi ei cazare şi sp ri-.
jin în mănă tiri i erau, d m n , hr iţj57.
Acest i tem al măn tirilor p ah mi n treb ui ă fi recurs dim
P un t de veder is toric institution, lla mod 1 m i v ehi. Afirmatii , de-,
finitive d espre aceasta nu unt p ibil , într al t l d oarece mănăstiriI
nu au fost deloc cercetat arh ologi 58. Probabil tr buie căutate model
în sp eial în secţiile p ntru bolnavi în d f i n iul arhit cturii militare •
59

53 GROSSM A, ''', Chri siliche A rchitektur, p. 255 a ntu az hi a r că unei mănăstiq

chinovitice îi aparţinea în or ic az un n d il n. a e d oa speţi nu su n t a testalt).~
arheologic; efoG ROSSMA.'..: " Chri tiiche Architektur, p . 297.
GROSSMANN, Chrisili che A rchitektur, p . 2 vor b ş t d o cazare în " interiorul'"
mănăstirii, d ar nu of r ă nici d vad ă p ntru a a ta . După Vila Pachomii graeca prima4!))
(24 H.) , Pahomi însuş i nu ad m it a cazar am nahilor din altă parte înăuntrul rnănă,~.
tirii, XL ' LI rorrcv rLLlL «a t:' iOLa Ll noo; mî~ 9vpa u;. Din ac t motiv, [o h annes G ros5DlMl\
localizeaz ă ca sa d oaspeţi, u t m iuri v id n t , in t za a de d ctorat încă nep ub l ica':!1,
in fata portilor mânăstirii.
, 55 Pra~cepta 51 pres upune dr apta cr dinţ p n tru participar la ru g ă ciune. Aceas!»

înseamn ă că dr apta credinţă nu ra principi al n e ar p ntru azarea oaspeţilor .

56 Dacă feme ile ajungeau eara î n m nă tir , nu mai puteau fi trimise m ai depa:!J

în niciu n caz. [ohannes Cro mann pr upun în teza a d doctorat existenta une j Cd9 ~
de oaspeţi cu cel puţin trei compartim nt . '
'7 A ed ea în sp cial Paralipomeno 35 (SH 19, 160,20f. Halkin), unde este vorbali~
îngrijirea săracilor şi a tr ăinilor .
58 Cf. M. KRAUSE, " Da s Mo nchtum in Agypten", în: M. KRAuSE (ed. ), Ăgyptel! ~ :1
spăta n tik-ch ris tJ icher Zeit. Eillfiihrung in riie kopti cite Kuliur, Wi sbaden 1998, (l4=c:J-l 11)
p . 157 . După acesta n u es te cun u t d ât I cuI mână tirii. Doar biserica m~ăsIiri:'i
d in Pbow a fo t excava tă . f. P. R . M âw Qibli. xcava tion in the year "198'.i'",
in: ASAE 76, 2001, pp. 143-14 ; P . R .L ., ,, âw Qiblî - 1989. Exca.""'atilI')
Report". în : GăMisz, 114 , 1990, pp. 9-1 .
59 Aceste modele po ibi le nu au f . tril t l d RJ ur, From Monastery to ~0Sf1~ 1
(wie Anrn. 3), 126f., care a văzu t îns În va l tud inari il la ă r ] r militare, de aseme:ra-€a, G~
mai a propiată paralelă extra-cr tin la x n d il a i no k m il a creştine. El a acc=enllEt
 ASIUADA - "P A " AI III 17
- - -- - - - -

2.4. Taberele militare romane

Descrierile din literatura pahomian 1- u 111

966 pe Derwas Chitty s ă pr upună c pl nu 1 ti-

il r pahomiene se orienta după tab r 1 milit r
ei ipoteze vorbeşte faptul că Pahomi
>rganizarea de m ân ăstiri cu mai mult
.u uşurinţă ă recurgă la form 1 d rg niz
lS menea, împ ă rţi r a mână sti rilor p aho mi n
:u 20 până la 40 de monahi amint t d b r il r gasea u În
aberele militare romane. Chiar dacă t p t Ii d numit ti -
, mixte" doar într-o manieră foart limit t ,t tu j
.u tii t fi
ra te cel puţin analogii parţiale cu m ână tiril . tf 1 d n J
coate fi exemplificată cu P t r Gro man, c r t fi
.el mai bun cunoscător al resturilor arh 01 i r tin
olec ân d de la x mplul s ecţi i l o r pentru b lnavi în m ân tiri 1 In
:aber ele militare'". în c le din urmă cţiil p ntru boln vi unt nu-
u it e " Valetudinarii" .

la aceast a că nu se p oa t porni de la o influ n ţa r dir t a " pital ului r tin" d ă tr

structura taberelor mili tar , d ar nu a r fie ta t drumul lit prin mo nahii pahomien i.
60 f. P. Rau AC, Pachom ius. The Making of a on nn unitiţ in ourth-Centurq EgtJp t,
Berkeley 1985, p. 5 r p tiv Vita Pacltomii graeca prima 4 (3,15f. H .); Vi tae Pachomii boha-
'rice scriptae 7f. ( 1- 3 L.).
61 f. D rwas J. CHIITY, The Desert a City. An Introduction to ihe Study of Egyp tian and
Palestinian Monasticism under ilie Chrisiian Empire, O ford 1966, p . 22. f. ge neral d spre
derivarea no okomiilor d e m a i târ ziu din val tudina rii, fă ră legă tu ră u con tex tul p a-
homian, H ILT BRUN • R, " Kra nk e nh au " , col. 901. El arată că Philip bo rn resp in ge s tr ict o
astfel de derivare, în timp ce Wil msmann o afirmă . Motivu l în te meierii ar fi în fi car
caz d iferit: "Valetud ina riu l u rmă reşte u tilitari t men ţi nerea fo rţ i util de muncă ş i de
luptă, iar no ko me ion ul luj eşte celo r în nevoi d in persp c tiv ă creştină ş i ameliorează
nev oil e ial în oraşe. Sco p uri d iferite pot fi a tinse cu aceleaş i m ijloace" . PHIUPSBORN,
Entuncktung, p. 340 nu e t în ni ciun caz aşa de ra d ica l: el vor beşte des pre faptul că laza -
retele arma tei ar fi fo t "în tr-un anume se ns premergă toare ale sp italu lui", dar neaccesi-
bile p u blicul ui şi pri n acea ta " n u au fos t o verigă a lanţului" . V OLK, Gesundheit suiesen und
WohLtăti keit, p . 18 a na lizează terminol ogic concep tul ualetudinarium ş i cons ta tă că şi aici
nu se poa t asuma o con tinui ta te a sis temului d e îngrijire me dicală d la ualetudinarium
la no okomeij ono
62 f. R l\ lA " Chrisiliche Archiiektu r, p . 299: " O b s ich hierbei jed och
ta ts ă chli c h u m ein rt Krankenhaus (nosOkOI1l IOIl ) od r in ualeiudinarium \ ie b i den
Lazaretten d er Mili t ărlage r hand It, i 1 unsi her."

- - _ .. • II ,... ... I A' .1

176 Fr f. dr. Andr Mtill r

Val tudinariile u nt consid rat ingur 1 in ti tuţii ale Antich

tăţii d e tinate unui tratam n t mai lu n g, tri t m dical şi taţionar (
bolnavilor" . Astf 1d "ec ţii p n tru bolnavi" xi tau d ja d e la sf âi
şitul secolului 1 î.Hr ., p rintr alt 1 în f rm şi în m aril gos p odăr
urbane'". Ele erau d estinat tratării clavil r, r p ctiv a slu gilor di
cas ă ". Valetudinarii puteau fi în tâl ni t în m ai al s în locurile und
erau locaţii fixe ale trupelor ro rnanilor'". xce l nt ă p aradigmă per
tru aceasta o oferă la gărul p rincip al organizat în colu l al V-lea î

marginea d e sud a ţinutului Mun t r d azi. în interiorul zid urile

lagărului p e via principalis exista u ac t cţii p n tru bolnavi . El
erau d estin ate în m od ex clusiv tratării oldaţilor boln avi şi răniţi .
Pacienţii proveneau aşadar - as m ăn ător cu m ăn ă tirile p ahc
miene - ap ro ap e exclusiv d in lag ă r". 5 cţiile p ntru b olnav i era
m ai ales po ziţionare în jurul un ei curţi int rioar pătrate . între a ltr
le, în Neuss au fos t găsite în oaletudinatium instrum ent chirurgical
care ar putea indica existen ţa unei săli d per aţi i , La fel ca în cazt
Va siliadei, exis ta u băi pentru secţiile d bolnavi. Acest depar tamer
te dispuneau de asistenţi m edicali prop rii (valetudinarii ) şi m edii

63 Referitor la vaJetu dinari i a se vedea între alţi i G. HARJG, "Zum Pro ble
«Krankenhaus» in der Anti.ke", Klio 53, 1971, (179-195) pp. 18 -194; HILTBRlJ':'JNER, AJ
. Kra nkenhaus ". coL. 889-893; VOLK, Gesundheitstoesen und Wol7ltiitigkeit, p p . 6-18.
64 Şi în cazarmele gladiatorilor sun t at state val tudinarii.

65 Cf. COLUM., De re ru stica XI 1,18 (COLUMELLA, ZwolfBu cher iiber Landw irtschaft . Bu.
eines Unbekannten uber Baumziichiung, hg. und ubersetzt vo n W. Richter Bd. 3, Darmsta
1982, p p. 20, 149-152). Xenop ho n critică faptul că la îngrijirea m dical ă a sclav ilor es
vorba numa i de in teresul propr iu al deţinătorilor de sclavi pentru menţinerea forţe i (
muncă, ef. XENOPHON, M em. II 4,3 (Sarrunlung Tu sculum, 117 [aerisch).
66 PSEUDO-H vGINlJS, De muniii onibu s castrorum 4 (CUFr, 3 Lenoir). Mai departe r
fe ritor la valetudinariile militare, de a em nea, VOLK, Gesundheit sw esen und Wohltă
gk eit, p p. 6-8; Harald VON P ETRIKOVITS, Die Innenbauten rom ischer Legion slager ui ăhrei
der Prinzipaiszeit, ARWAW 56, Opladen 1975, pp. 98-102; în pecial J. . WILYlA:-JXS, O
Sanita tsdien si im Rinnischen R eich. Ein e sozialgesch id i tliche Studie z um r ămischen Mili ti.
sani tă tswesen nebst einer Prosopographie des Sa n i tătspe rso n als, Medizin d er An tike 2, H
deshei.m 1995, în specia l pp. 103-132 . Locuri fixe cu tr upe s taţionare a u exis ta t dUI
stabil izarea graniţelor imperiul ui de că tre Augu stus. O dată cu p răbuş irea lim es-ul
la sfârş itu l secolului al III-lea până la sfârşitu l secolului al IV-lea aces tea şi-au gă1
s fâ rşi tul.
67 W ru.1ANs, Sanitiitsdienst, p. 134 nu exclud e o îngrijire a civililor, însă n u oferă pe

tru această informaţie d ovezi . Este cel mai probab il că în s itua ţii de urgenţă se poa
presupune o as tfel de îngrijire în valetudinariile mili tar .
 VASILIADA - "PO DO ABA" CAPADOCIEI 177

. taberelor (m edici castrenses ) şi prin aceasta sunt asemănătoare, de

,emenea, institutiei
, Sfântului Vasile .

2.5. Linii de legătură instituţional-istorice

Sfântul Pahomie ar fi putut să preia valetudinarium-ul, pe care îl
.moştea din taberele militare, în planul său de mănăstire. În orice caz,
n alt mod l de tratament taţionar al bolnavilor nu i-a stat la d ispozi-
e69 . Mai mult, măn ă stirile pahomiene pot fi definite ca un fel de insti-
iţie mixtă. Prin caracterul lor de instituţii mixte erau foarte apropiate
1 instituţie de Va iliada. Sfântul Va ile a deschi de igur - a a cum
·a întâmplat deja mai devreme în Sevasta - secţia de bolnavi pentru
acienţi din afară. Putea oare să se fi orientat Sfântul Vasile după in -
tituţiile mixte din Egipt?
După Wolf-Di ter Hauschild Sfântul Vasile nu a cunoscut niciuna
in mănă stirile pahomiene'". Totuşi, este de presupus că monahismul
ahomian îi era familiar Sfântului Vasile. În favoarea acestui lucru vor-
'e sc informaţiile Sf. Grigorie Teologul din panegiricul său în cinstea
fântului Vasil , în care relatează despre un fel de călătorii de stud ii
le Sfântului Vasile în ainte de a începe cariera monahală şi bisericeas-
ă, ce aveau în ved re rânduielile monahale". Mai importante su n t
acă afirmaţiile Sfântului Va ile însuşi". Acesta relatează, în special în
'pistula 223, despr în tâ lniri cu a ceţi everi în timpul unei călătorii
fectuate după fin alizar a tudiilor ale. Astfel, a ajuns într e altele şi în
xlexandria i, de asemenea, chiar în fIre tul Egip tu lui" ?'.

68 Cf. H ARI , "Z um Prob lem «Kran k nhaus»", p . 1 8 face r ferire la fap tu l că est
oar te posibil ca În val tu d inar ii ă nu poară fi în tâlniţi medi i cu tudii medicale tiin-
ifice. De val tud inarii ra u legat şi ritualuri r lig ioa pentru zeităţi el ni tice-roma-
le, care era u r alizat în pecial d me dicii Ş fi. ste a testată cin tirea zei lor oldaţi ca
Iercu le Victor şi Fortuna, dar iz it ă ţi v indecă toar prec um Aesculapius ş i H yg ia.
69 Wn..MAI\:, anit ătsdienst, p . 1 6 con id r ă p ibil faptul că va l tu d inariil milit are
u oferit mod 1 1 pentru d zvo lta r a spita lu lui cr tin În s olul al IV..lea. La ac a ta a
ieglijat evident posi bila tran mit r prin in t rm diul măn ă tiril r chinovitice.
70 Cf. H AU IIlLD, Basiliu VOII ae area, Brieje, p. 6 .u.; p . 161 n ta 2.
71 ef. GR. AZ., O,.. 4 ,25 (1 2,9-11 B.).
72 în BA ., Ep. 1 c tr u tatio s, fântul a il a am intit c l tori de la t na prin
:onstantin p 1 i A ia Mi pre iria ş i În final ch iar p ân la Al xandria . R AL , Ba il
[Caesarea, p. 73 datea ză a a s tă căl tori În jurul aniI r 356/ 5Î.
73 BA .,Ep.223,2( UFr, Bd.3, 10, 20f. ou rto n.n ).ÎnEp .223( U T,B d . , 10, 1 -15 .),
17 Prof. dr. Andr a MtilJ r

În ca drul a lor căutări d mod 1 p ntru vi ţa a ce tică, Sfântul

Vasile trebuie s fi p rimit informaţii d p r pahom i ni, chiar dacă el
însu i nu ar fi călă to rit până la Theba, în gip tu l d u 74. Despre mo-
bilitatea p ahomi ni lor, în sp cial în d ir ţi Al andria, suntem foarte
bine informa ţi d izvoarel exi ten t T . i au m n aj t chiar o mănăs­
tir e în anu l 391 în valea Kanopu , car afla la d ar â ţiva kilometrii
d Al exandria" . Chiar d ac ă ac a ta a fo t in talat ă a 0 10 abia după
vizita lui Vasil , trebuie ca viaţa pahom ian chinovitic , r sp ectiv una
a ernă nătoare acest ia, ă fi fost CUTIO c u tă în m tropola egip teană'>
D e ce nu ar fi putut r cepta Sfân tu l Vasil c l puţin a st elem ent din
monahismul pahomian?

Sfân tul Vasile descrie şi înclinaţia sa pentru "drumul d ă vârş iri i " şi îndrep tarea către
săraci lega tă de aceasta.
74 Ha u child consi de ră că prin "re tul Egiptu lui" în ] 1 g P rovincia Egip t, dar
Sfântul Vasile nu ar fi aju ns până în Theba pahomi nil r din giptul de us. Priv itor la
di cuţia despre cunoştinţei despre pahomieni ale Sfâ ntului Va il ef. R USSEAV, Basil o)
Caesarea, p. 73, nota 53.
75 Cf. Vita Pachomii sahidice scripta quinta 124.1 2 (271; 27 Lefo rt), Vita Pachornii
graeca prima 113 (73f. H .; P n tru sc hi m b u l d e mărfu r i u Ale a nd ria) şi sintetic J.E.
GOEHR II\"C, "Withdrawing from th e Desert: Pach om ius and th D velo p men t of Village
Monas ticis m in Upper Egypt", în: HTR 89, 1996, (267-2 5) p. 274. Monahii nu mer-
geau la Alexandria doar p e ntru a- i vinde mărfuri l e, i şi P ntru a cumpăra lucrurile
n ce are pentru fraţii b o ln a vi, ef. Vita Pachomii bohairice cripta 9.107 (152, 30-33; 179,
27-180,1 L.); Vi ta Pachomii sahidice scripta quinia 11 [265,1-3 L.]). onform unui papi-
rus, pahomienii p lăteau chiar impozit pentru o co rabi a M ă n ă tiri i Taben n esi, ef. B.
KRAMER, "Neuere Papyri z um fr u h n Mo ncht u rn in Ă gyp te n " , în: G .W . MOST et aliis
(eds), Philan thropia kai Eusebeia. Festschrift fiir Albrecht Dilile z urn 70. Ceburtsiag, Găttin­
gen 1993, p . 221 pentru inscripţia SB XIV 11972. Es te vorba de o li tă de im pozite d in
anii 367/368.
76 Prima menţiune a Măn ăstirii Metanoia în alea Kanopo găseşte la H1ER., Reg.
Pacl101I1. praef 1 (65 B.). Ieronim a primit d acolo seri ril pahomienilor şi le-a tradus
pentru m onahii care nu înţelegeau limba egiptean ă şi c a gr ac. f. J. GASCOU, " Metano-
ia, Monastery of The ", în: The Coptic Encqclopedia, 5, 1991, co l. 160 -1611.
TI CRISLLP, Frorn Monastery ta Hospital, p. 100 vorb şt în general d espre monahism

ca model pentru Vasiliada. în argumen tarea sa e te p r blernatic fap tu l că el cOTlSideră

monah:ismuJ ca un bloc închis. De aceea, el aduce exempl di n monahismul p ost- vasilian
pentru comparaţia cu Vasiliada, cf., d e exemplu, referinţ I la îngrijirea medicală a lai-
cilor din afară în m ăn ăstirile lui Schenute (p. 136 ş.u.) . u t at ac stea trebuie să fim de
acord cu el că fântului Vasile i-ar fi putut veni informaţii d pr monahism ul egiptean
şi chiar despre pahornieni, chiar dacă el îns uş i n u i-a v iz ita t p a ş tia - iar în cele din
urmă fiecare m onah egi p tean va fi fost s igu r in form at d pr dif r itele mod uri de vieţu­
ire monastică din Egipt (p. 139) .
 V SILIAOA - "P OOABA" AP AO 1 I 179
____=..:_=_

3. O "minune a lumii" cre tină

Din punct d e v d er e s trict istoric ins tituţional, Sfântul Vasile nu a

introdus deci nimic cu adevăra t nou. Pen tru insti tuţia sa mixtă putea
recurge la mănăstirile p ahomiene. Ce l-a condus totu i pe Sf. Grigorie
Teologul să compare întreprin derea la pri m a vedere deloc interesantă
cu cel ebrele " m inun i" ale Antichi tătii?
, Minunea consta mai putin , în-
tr-o arhitec tură impunătoare au în p rforrnanţa artistică, ci mult mai
mult în tr-un ni vel teologic ce urmează să fie schiţa t.
Pentru Sfântul Vasile o viaţă creştină după Evanghelie respectiv
dup ă modelul comuni tăţi i primare şi în urmarea lui Hri tos avea o
imp ortanţă central ă " . De asemenea, în cazul p roiectu lui său diaco-
nic-caritativ era vorba de o r alizare consecventă a vita evangelica",
Pu n erea în practi că a ver etelor d e la Ma tei 25, 35-40 o a stimulat si-
gur cumularea a diferi te instituţii caritative în Vasilia d a. Hristos es te
în tâlnit conform ac stu ia nu d oar în sărac, ci ş i în s trăin şi în bo ln av'".

78 CI. pentru acea ta gener al Kos HORKE, Sp uren, p . 325-334. Gândul urmări i ap are
exp licit d e asemenea în R. N AZ., Or. 43, 63 (SC 384, 264 B.): Baai s eiou OE- 01. voaoÎJvm; Kal.
:a rwv rpa uţ.t/Lrwv ăK'7 Kal. ry XpWTOU J.li.J.lTJOLI; , ou Â.oycy J.l f V, 'Epycy OE- J..Errpav Kaeai.pov roc; (,,[...]
.ui Vas ile îi tau la inimă bo lna ii i vindecar rănilor şi urmarea lu i Hristo , p rin aceea
că el nu cură ţă lepra cu cu vâ n tul, ci cu fap ta") .
79 W . H EE.V1ELCHER, "O r Oiakoni che Oi n t in d er A lten Kirch e", în : H . KRJ l\Cvt
:ed. ), Das Diakonische A mt der Kirche, Stuttgart, 21965, (61-103), p . 91 a vă zu t în pun erea
Il practică a poruncilor vangh liei şi în timpul " Bi eri ii Impe riale " o ca rac teris tică
:lefinitorie a dia on i i: " Das vang lium i t kein ge llschaftspoliti ches Prograrnm,
sondern H il bot haft, d ie zum G hor am ruft, Die r Ceho r am muf si h in de r We lt
conkreti ie r n und bew ăhren, a uc h in otzeiten , elbs t wenn m enschlich gesehen d ie e
Iiakoni ch Arbeit kein n Erfolg haben kann."
80 Pun r a în practică a p ricopei Matei 25, 35-40 a fost olicitată d e Sfântul Vasil e în
işa-numit le Regulaefus iu tractatae 7 ( 31, 928B-933C Migne); Cf. mai d eparte BAS., Re-
rulae breuiu tractatae 207 (1220 -O .). Argum ntări simil are cu textul din Matei se găsesc
i eja în OR., Or. Xl 2 (G Origene Il, 322,25-27 Ko t hau). Privitor la mar a importanţă
1 textul u i din Matei 25, 35-40 în Bi erica veche ef. într alţii R. BRANDLE, Mafth. 25,31-46 im
II/erk des ţ onannes 011:;SOSt01170S. Ein Beiirag zur A uslegungsgesdiid: te und zur Erforschung der
~thik der griechi chet Kirclte um die Wende vom 4. zum 5. [ahrhundert, BHBE 22, Tubingen
1979, pentru Sfântul a il aici în pec ial pp. 348-350; pentru r eptarea lui Matei 25, 35 în
3iserica ve h efo M. ZI I LA, Chri tus peregrinu . Die Fremdenoufnahme (Mt 25,35) als Werk
ier privaten Wohltiitigkeit im Urteil der A lten Kirche, MBTh 47, Mun t r, 1980.
81 în a t s n trebui înţ l a ă i a firma ţia din R. AZ., Or. 14,27 (P 3, 892 D-
193A M ign ): OUc5E-v yap ourw( wc; ro dJ 1Tou,lv ăv6pW1TOC; rXfL efOU ("Prin nimi nu a r mul
) aşa mar pă r t ş ie la Dumnez u, d â l prin ar ita t [...]"; fân tu l rigo ri p leacă însă,
180 Pr of. d r. An d r as Mull er

o insti tuţie mixtă, aşa cum a putut să o cunoa că Sfântul Vasile prin
monahii pahomieni, oferea p o sibilitatea de a-L întâlni p Hristos
concomitent în fiecare sărac, străin şi bol n av'".
Ins tituţiile de îngrijire ale p ahomienilor erau legat d viaţa mo-
nahală. Pentru Sfântul Vasile ele făceau parte din id eal ul vi ţii mona-
hale, la fel ca cel al vieţii în lume în v ita eoangelicd" . O difer nţ ă strictă
între mănăstire şi lume n u exista pentru el. Tocmai d ac a a putut să
transfere modelul institutional al mănă tirilor pahomi n în lume, cel
puţin la marginea unui oraş, În lume, în viaţa publică omul trebuie să
se străduiască, la fel ca în mănăstire, pen tru o viaţă conformă cu Evan-
ghelia. Prin aceasta, la Sfântul Vasile întâlnim mai mult d cât simplu
numai "incorporation of monasticism" în structuri bi riceşti .
Foarte posibil, tocm ai această d esch id er e a tru turilor m ănăsti­
reşti pentru lu m e'" a fost cea care a cerut mixtura n e ară dintre idea-
lu l ascetic întemeiat explicit bi blic de Sfân tu l Va il i o mare instituţie
apropiată d e lu m e. Aceasta a d at specificul într prinderii, dar conco-
mitent a declanşat contradicţii, aşa cum ş i-au gă it presia în deja

d e as e men ea, de la pr emisa că aproapele trebuie în tâ m p ina t la f I ca Dumnezeu, efoGR.

AZ., 01'. 14,27 (896A M.): EOL f-YKa raAEÂ.H 1T'fa L b 7T7Wxor;, wr; - ECÎI [H.l ("Săracul îţi este ţi
ca un Dumnezeu înc redinţa t [...]") . Deos bit d evid nt d vin în tâlnir ea cu H ristos în
G R. AZ., ar. 14, 40 (909B-C M.).
2 Comentariul lui D. AVR'\MIS, Z u r Sozialagie de byzalltinischen Mănchtum,
Lei derr/ Koln, 1962, p . 29, care vede în " o pitalitate" gândul e t în spatele xen odochii-
lor la Sfântul Va sile, es te cert prea sumar.
83 Cf. de ex. .M . R1TfER, "Basiliu d r GroB al «Dia k nik [»", în : Amd GOTZEL-
MAN , V. H ERRMAl'\. ·, J. 5 TEI (eds) , Diakonie der VeI' ohnung. Ethi che Refle xian und soziale
Arbeit in okumen ischer Veran twar tu ng, Festsd irift fur Theodor troltm, tuttgart, 1998, (79-
93) pp. 84 ş i 90: " Etica monahal ă este deci p entru el im plu tic ă a creş tin ului ! "
81 CRJSLlP, From M allastenj ta Hospital. p . 129 .

85 KOSCHORKE, Spuren, p. 311 a acc ntuat totuşi insti tu ţiil aritativ e în cele di n
u rmă a u rămas p arte a m ăn ă tirii. Oricine ar fi dorit ă b nefi i z de serv iciile ins titu
ţiei ar fi tr ebuit să e su pună regulilor co muni t ă ţii . D i u pr upun că Koschorke a re
dreptat e a ici, tr ebuie to tuşi întreb at dacă texte precum BAS., Regu lae brevius tractatae 1
(1184 B- M .) într-ad văr trebui aplicat tuturor paci nţilor Va iliadei. Acolo este vo rba
despre fap tul că bolna vii din ca a d e oa peţi nu tr bui tra taţi a Hristos, dacă ei nu ~( '
comportă conform voin ţei Tatălu i . Dup BA ., Regulae breuiu tractatne 286 (1284B M .),
m mbr ii fr ă ţie t ăţii erau caza ţi în az d boal ă în x n d o il n. el puţin nu este pu :-.
explic it că laicii trebuie ă com porte în ca a d a p ţi la f 1 a monahii bolnavi. 111
orice caz, Sfântul Vasile a trecut d in olode tru cturile m un il r pahomiene prin fa ptu l
că de hi in ti tuţiil e sa le în ge n ral pentru în grijirea b In il r d in afa ră .
 v 181

mintita scris oare a Sfântului Va ile către guv matorul Elias . Sfântul
, făcând ref ri r la folo ul institutiei
/asile a respins aceste obiectii, , sale
len tru spaţiul public.
În cercetare există aproape cons n a upra faptului că proble ma
entrală pentru adversarii Sfântului Vasile era to cmai combinaţia din-
re aspectele lume şti şi cele religioase" . Uwe Walter Knorr a văzut
ceş ti adversari în pătura superioară păgână a Cezareei, care i-ar fi
eproşat Sfântului Vasil am tecul în afac riIe de ta t prin acţiunile
ale social-politice . Obiecţia din partea p ă gână es te întru totul posi-
iil ă, având în vedere situaţia d co n ur n ţ ă pronunţată între a a ta
,i creştinism. Este însă d iscutabil dac ă aris tocraţia păgână a oraşul ui a
irgumentat într-o asemenea direcţie în faţa unui guvernator evident
.re ş tin.
Contradicti , a a venit însă mai curând d in sânul creştinismului în-
ru şi .Klaus Kosch orke a propus să se caute critica faţă de comb inaţia
lintre aspecte le lumeş ti şi cele r ligioa e la asceţi radicali, p recum Ae -
'ios. Ace ta se certa cu Eusta tios cu privire la amestecu l dintr e "con-
.ideraţii lu meşti" şi intenţii religioase'", ia r aceasta concret cu pri vire
a o diaconi institu ţional izată. Este p u ţin probabil ca a sceţii radicali
;ă-şi fi exprimat critica lor chiar la guvernator.
De ac ea, contradicţia trebu ie l o caliz ată mai repede în părţi ale
o ături i socia l sup rioar n asceti e creş tine a Cezareei. Ei se în-
ireptau împotriva unei pă trunderi prea puternice a idealu lui asce-
.ic-b iblic într-o mar in tituti, condusă biseric te. Acest amestec de

86 O . Încă o d a tă BAS., Ep. 94.

87 Sf ritul Va il În uşi eri în Ep. 94 (CUFr, Bd. 1,205,27-19 C) d tul d criptic d s-
ore repra ul că o parte a co munităţii ar fi afectată prin admini trarea lega tă de Bi ric ă.
O . K: RR, Basilius der Grafle, p. 100, 103 .u. şi 113. I vede mai d eparte in vidi a
adver arii r cu privire la mijloac le de propagand ă " ma i eficace din punct d veder pu-
clic" ale carit ăţii. Kn rr i-a înt me iat pr upunerea a în s p cial p particularităţi ling-
vistice din eri oa re. Da că distincţia sa în tre funcţio naru l Iias şi creştinu l priv a t ajută cu
ad ev ă ra t ma i d parte, mă îndoi c (ef. K", RR, Basiliu der Grafie, p . 104). Şi WoU-D i ter
Hau sch ild a pre upu s ca fund al pentru confl ictele legate d e Vasili ada c oncurenţa dintre
p ăgâni ş i r tini , ef. HAL I !I LO, Basilius van Caesarea, Briefe, p . 219, no ta 409.
9 f. K H RKE, P" ren, p . 309: " A rius is t al o e in Repră ntant jener Kr eise, d ie
die Aufgaben k irchlicher Finanzv rw a ltu ng - wi ie mit d r O rgani a tio n und d m B -
trieb eine olch n H o pi z nun einma l v rbund en i t - fur un ver in bar mit d er eig nen
asketi ch n Berufung halt n",
 1 2 Prof. dr, Andr c Mti ll r
- - - --
id al religio ş i r aJit t in tituţi nal del!ilâÎn or i t iI:!
re ping tor, atâ ta vr m cât ra r a1iz zidUJÎbr măn ti ri i
l put a provoac în d u d ir ţii, u prrvrr la po~n~alii " d (1, 1
tori" i privit r la "primitorii" a i t nţ i
Cu privir la "don atori", f ântul V il
docieni au radicalizat r v ndi ar a fa ,tă d
proprietăţi vizavi d pra tica tradiţi n al r
91
ta t Adolf Martin Ritt r • Propri ta t a priv t

90 ere rea ad r a t ă boga ţil or p ntru p nJmtr a ra il r, i r priI aceas ta, de a -

m en a, pen tru a r nunta la aver i era un bun r tin p u bli r p ândit in toa~e regiu nile
creştini mului primar, ef. d e x mplu a 20-a D m on traţi a lui AphJlf.at.d in u] 4 cu:
d .Hr., publi a tă în tr aducere germană în : APHRAH T, Un tertuei sungen. ~lI'elter Teilband,
a us d em Syris hen iib r etz t und in geleit t vo n P. Brun , F 5/2, F·eiburg 1991, p p.
460-474. Aphrah at oferă o co l ţie cuprinz ă toare d 1 uri bibli pertJU a-şi în tem i
revendicarea a pentru hrănirea ăra ilor.
91 f. con tribu ţia lui A.M. RfTTEI~, Basilius. Ritt r vo r b l între altde d e o "organi-
zare «com u ni ti'!» a propri etăţii" (a ern ă năto r d eja LI E, Geschichte der Caritas 1, Freiburg
i.Br. 1922, p. 112) ca id eal la Sfântul Va ile, ca r tr bui înţ 1 a p e fund.alul atitu d in ii
sale monahale (p. 81). Adevărata r ă p lat, anume c a din îrnpăr tia cerunlor, es te as tf l
c â şti gată prin buna administrare a bunurilor tr c ătoar , iar prin a asta şi prin milos te-
ni a făcută cu mărinimie. (ef. BAS. Ham . in illud dictunt evnng . secundumlw- [PC 31, 268A
Migne]; ef. asemănă tor deja Cl EM., q.d.s. 32 (G S 1 m n I andrinuS 2III, 181,6-8
ra
St ăhlin / Fruchtel) : [...] WlJfÎ..-aL XPT/J.uh;wlJ t u; arj>BapoLalJ, Kai Soi»; OLO)).L<"JflJa -rau «oauou
j.LOIJ;7IJ t oirtcou aLWIJLOIJ flJ oupa vai c; a lJn.J.aJ.LIkXIJ€L [ ...]). Din p u nct d vedere creştin, propri-
e ta tea privată poate fi înţelea ă d e către Vasile - în cadrul ticii ale monahale - chiar ca
ab urditate, ef . RITTER, Basilius, p. 88. Cf . de asemenea BAS., Reg. br. 5: "Wer d a sagt , daB
etwas sein sei, der sondert ich von der Kirc he Gottes (!) und von d er Liebe des Herrn.
der durch Wort und Tat gelehrt ha t, daB man fur seine Fr unde sein Leben einsetzen
musse, nicht zu reden von den zeitlichen Cutern!" (Ub rsetzung bei Rit~er, Basilius,
p . 90). La Sfântul Vasile es te de a emenea radicală şi resping r a arnetei (ef . Rrrrtn.
Basilius, p. 90 ş.u.) şi a dreptului natural d e moştenire (ef. RfTTER, Basilius, p . 91)".C,~'
de asem enea 1. KARAYANNOPOULLOS, "St. Basil's Social A tivity: Principles and Praxis ,
in : P .]. F W W ICK (ed.), Basil of Caesarea: Christian, Humanist, Ascetic. A Si;rteen-Hundredth
Anniuersarq Sy mposium, Bd. 1, Toron to, 19 1, pp. 375-391. KarayarmopotJlos sub~u:uază
că angajamentul social al Sfântului Vasile n u a fos t determinat nici de rolul tradiţional
al episcopului, nici de provenienţa sa din eli ta Răsăritului, ci mult mai IIltJlt d e speranţa
sa în Împărăţi a lui Dumnezeu . Aceasta a conţinut o re lativizare a bunurilor prezente,
care a condus totuşi la faptul că Sfântul Vasile n u a aspirat la o re volu tie socială (ef . p .
388). Problemele sociale ar fi trebuit în viziunea Sfântul ui Vasile numai ~ttJJlci rezolva te,
când ar fi fost un obstacol pe drumul mân tuirii (p . 390). Cf, asemănător deja G IET, Les
idees et I'action sociales, p . 97, care a accentuat că Sfântul Vasile nu a fos t în niciun caz
un revoluţionar. Referitor l a ecomonie în viziunea Sfântului Vasile şi a Sf. Io an .Gură
de Aur ef. B. GORDO;'o.I, The Economic Problem in Biblical and Patristic Thotl ght, SVIgChr
1 2 Pr f. d r. n dr a ti U r
 VASILIADA - "PODOABA" APADOCIEI 183

) absurditate'", iar omul bogat ca un "administrator al împreună­

3Iugilor"93. Împărţirea consecvent ă a bunurilor era o maximă centrală
3. comerţului. Deja această cerere radicală de a împărţi, marcată de
5ândirea monahală a Sfântului Vasile, trebuie să se fi lovit la contem-
poranii săi de neînţelegereşi, de asemenea, de respingere.
Încă mai respingător decât cerinţele radicale faţă de "donatori"
trebuie să fi fo st însă înţeleg rea "primitorilor" la Sfântul Vasile.
Aceasta er a strâns legată d e dim en siunea duhovnicea scă a instituţiei" .
3f. Grigorie de yssa a su bliniat că Sfântul Vasile nu a ajutat nevoia-
ş il or doar material, ci şi spiritual: "El i-a făcut pe săraci i trupeşti prin
buna sa învăţătură săraci cu duhul (în sensul fericirilor); sărăcia lor
le-a devenit o mare binecuvântare, deoarece harul adevăratei împără­
ţii era legat de ea. Şi el a făcut prin predica sa sufletul fiecăruia dintre
ei un adevărat cort, în care locuia Dumnezeu, şi l-a dotat (cortul, n.tr.)
cu st âlpi"?".
Nu doar filantropia, asistenta s ăracilor şi îngrijirea bolnavilor
exersate până acum de creştini în mod privat, ci şi cele instituţiona­
lizate au fost pu e acum în legătură cu categoria clasică a " fru m osu -
lu i" (Ka2oll) de Sf. Grigorie Teologul?". Un astfel de gând ar fi trebu-
it să fie respingător nu doar pentru un platonic păgân, ci ş i pentru
unii creştini, sau cel puţin neobişnuit. Boala şi sărăcia nu mai erau

':J, Leiden , 1989, în p cial pp . 101-111. ef. m ai departe B AS., Hom. 11,7: Sfântul Vasile
3. p roclama t în pecial ca obl igaţie a bogaţilor aj u torarea săracilor şi a bolnavilor ş i pe
c ă i instituţional - P n tru ca aceştia să-şi poat justifica bogăţia . Cf. mai depart W ACHT,
.,Kr ankenfur orge" , col. 876- 79.
92 Cf. referit or la atitu dinea lui Vasile fa ţă de bogăţie între a ltele Bas ., H omilia in
1ivites (PC 31, 277C-304C Migne). Pentru Va il regula princ ipală n u e te acumu larea
aver ii, ci de fo lo irea i, pe n tru a d obân d i comori în îm părăţia Cerului . CE. r fer itor la
această t mă a măn u nţit C ie t, Les idees et l'aciion sociales, p . 96-151, car u bli niaz ă la
p. 142: "E Jle (sc il. pri nci piile va ilien e pentru ac ţi u ni le sa le sociale) n o u p erm ttent
toutefois d dir qu e les institutions charita bl s d e Cesaree ne e so n t pas d ve lop pes
au hasard , m ais qu' li r epond aient ă u ne vue tr s ne tte s ur la valeur e t l' mploi d e
la ri ch e e."
93 f. Ba ., Homilia in Lucam 12,182 (PC 31, 24 igne): OLKOVOJ.lOt; rwv bţJ.08o v)"wl/ .
f. în pecial Vischer, Ba ilius, p. 142.
r. yss., In Basiliutn fratrent (127,20-12 ,4 L.).
9b CR. AZ., Or. 14, 2 (PC 35, 859B M .) Sfântul Crigorie d enumeşte ospitalitatea ca
ceva frumo (/Calo,'), iar in Or . 14, 4 (PC 35, 864A .) defineşte ac tivarea in fapte a l iubi-
rii ca în tru totul frumoa ă .
184 Prof. dr. Andr a s Muller

apostrofat negativ în context public Iarg". u mai ra vorba în cazul

tratării instituţionalizate a bolnavilor ca până acum xclusiv de be-
neficiul social. În bolnav, în sărac şi în străin er întâlnit mai devreme
Dumnezeu". Cu angajamentul său, Sfântul Va il în u i-aşa spu ne
Sf. Grigorie Teologul- nu a mai exclus leproşi din ra şi case, ci i-a
integrat social?". Sfântul Grigorie l-a prezentat p fântul Vasile chiar
ca exemplu, deoarece el i-a sărutat pe bolnavii d l pr ă ' ?', Bolnavi,
sărac i şi străini au fost respectaţi de c ătr el r p ctiv în marele său
proiect ca oameni, pentru a nu provoca dezonoar lui Hristos prin
exclu derea lor. Sfântul Vasile însuşi scria că toţi oamenii conform
naturii au aceeaşi onoare, independent de av re i d poziţia socială.
Definitorie pentru poziţii de conducere ă fi mai degrabă frica de
Dumnezeu. Astfel trebu ie omul ă e întâ lnea că u c elă l a lt'?' . Ma-
rele proiect diaconic-caritativ al Sfântului V il nu reprezenta de
aceea un loc de ruşine, unde erau adunati , bolnavi i defavorizati
, din
afara societăţii, ci comoara propriu-zisă a ac teia 102• Sfântul Vasile

'" In aceas tă d irecţie argumentea ză şi CRlSLlP, Fron i MOlia lery to Hospital, p p . 118-
120, ca re vorbeşte de pre " d es tigm a tiza tio n of illne " , Acea t ă "des tigm atiz ation" nu
es te evide nt o carac teristică a monahi mului, aşa cum afirmă ri lip la p . 137, ci pur şi
s im plu chiar un dat al Noului Te ta men t.
98 Ceva asemănător poate fi observat, d e aseme n a, în d ri rea cari tăţii lui Pam-
machius p e fundalul din Matei 25, 35-40, ef. HtER., Ep. 66,5 ( L 254, 653,3-5 Hilberg);
tr aducer e germană în: H . KRlM.\1 (ed. ), Quellen z u r Ce chich ie der Diokonie 1. Altertum und
Mi ttelalter, Stuttgart, 1960, p. 85 (Nr . 88): "Von olchem He r begleit t, schr eitet er einher,
in d iesen pflegt er Christus, ihr Schmutz macht ihn leuchtend rcin un d weiB. Ein Versor-
ger der Armen und Werber um di e B diirfti gen, eilt r od m H immel zu ."
99 CR1SLIP, From Monastery to Hospital, p . 135 ş . u . ved e d ja în m ăn ă stirile pahorniene

un model pentru modul în care fân tu l Vas ile e comp rt ă cu 1 pro ii.
100 Q. asemănător mai târ ziu relat area lu i Ieronim de pr Fabiola, care a primit bol-

navii de lepră şi i-a în grijit făr d i tan ţ ă (HlER., Ep. 77,6 [ EL 55, 43 Hilberg]). Rabbula
d e Edessa se pa re că onora bolnavii cu un să ru t la f l ai Vasi! ,ef. G.G . B WM, Rabbu-
la von Edessa. Der Christ, der Bi chof, der Theologe , 00 = eO.sub 34, Louvain,
1969, p. 81. Blum interpretează ăru tul la p . 81, nota 112 li ă ru tul p ăcii din celebrarea
euhari tică . Leproşilor le era astfel aminti tă com uni unea lor contin uă cu Biserica. Chiar
împărătese i-ar fi hrănit pe leproşi per onal, ef. relat ar ea d pr Placilla, prima soţie a lui
Theodosie 1, la THDT., H.e. V 19,2f. (314,3-13 P .).
101 Q . BAS., Ep. 262, 1 (CUFr, Bd. 3, 119,4-8 .). u a t afirma ţ i i Vasile l-a încurajat
concret p m onahul Urbiciu , ă - l ca u t fă ră fal ă m d ti . f. şi BAS... Moral. 45, 1 (PC
31,7640 M igne) re p ect iv GIET, Le idees et I'action sociale, p . 41.
102 f. cuvân tarea în R. • AZ., Or. 43, 6 . OJ.l ro rfl' fUaf{3f Lrx, taţuei oi: .io
 185

îns uşi vorbea d asemenea în nsul acesta despre instituţia sa ca

" p od oabă pentr u I OC" 103.
D up ă Sfântul Grigorie, boala era considerată în Vasiliada în
lumină filosofică - adică în cazul d faţă, creştin ă ' ?', nefericirea (în
sensul de accid n t, n .tr.] era în ţe leas ă ca o binecuvântare şi mila era
pus ă la în cercare' ?". Pentru omul de azi se poate vorbi d e o inversa-
re a valorilor' ". de o integrare consec entă a maximelor biblice şi a
imaginii biblice a omului în tr- u n mare proiect diaconic-caritativl".

Concluzii

Lucrul deosebit la in tituţia Sfântului Vasile, care l-a făcut p e

Sfântul Grigorie s ă vorbească de ,,0 minune a lumii", nu ar tr ebui
deci să fi consta t, după spusele contemp oranilor săi, în mă ri mea

«ou/o» rwv fxavrwv 9rpaupwIla (Se 384, 262 B.)) Cf. gândul că sărac ii sunt
adevărata comoară a Bisericii în Viaţa Sfântului Laurenţiu relatată la AMBR., Of!. II 28,140
(CC hr. SL 15, 14 ,45-55 T stard) .
I03 Cf. Bas ., e p. 94 (CUFr, Bd. 1, 206,43f. .): ,Q rom..; KOaJlOI;. O altă întemeiere, de ce
es te vo rba d e pr o p doa b ă, nu se gă e te la Sfântul Vasil e.
104 A e vedea ref ritor la fu n dalul concepţiei cre tini mului ca filosofie, care ex is-

ta de la Iu tin, care aj u tă chiar p drum ul că tre Dumnezeu între alţi i L. H a :EFELDER,

"Chri tlich e Th ol gi a l "wahr Philo p hie" , în : C. CaLPE et a lii (eds), piitan tike und
Chrisi en tu 111. Beit riige zu r Religion s - und Geistesgeschidi te der griechisch-romischen Ku ltu r
und Zi vili satiOI1 in der KaL erzeit, B rli n, 199 2, pp. 55-75.
105 O a m n a compasiu n condu foarte igur după Va il la o m ar răsplată.
Aşa a se ri el d ex. în De creatione hom in is 11 7 ( C 160,20 ,6 Smet / van broeck ): fav
YEV1J qJLJ..aofJ..qlO; , oUJl1Ta9r,1;, WJlOu.J8T)1; E>fQ).
106 GR. AZ., r. 14, 34 (PC 35, 904B M.) vorbeşte ch iar d e lIn buna ăn ă ta te" şi
o " sfântă boal ă" , d " bogă ţi a n edr a p tă " i d e "să răcia mu lţumitoare şi înţeleaptă
(qJLAOacxjJOV)" . in v r a re a valorilor a b rvat ş i stu d iul lui G. H AR! , J. K LLESCH, " Arzt,
Krank r und Kra nken pfleg in d r gri ehi h-r orni chen Antike und im by zantini chen
Mitt ela lte r" , în: H elikon ,13/ 14, 1973/1974, (256-292) p . 274, deşi este captiv ideologiei
socialismului re a l- xi t nt. copul ca ritativ ar fi noutatea ad usă d x n od o heionul Va-
siliadei. Autorii co ncluzionează acolo în tr-u n m d deo e bit de prob l matic: "Biserica
încuraja s d fapt d ezv ltarea În ace t domeniu (al carit ăţii n . tr.), dar în continuare ea
a fo st in] lea ă în Bi zanţ i în ace t s n d oar ca o par te a a pa ratu lui d e tat" (p . 283) . În
cele d in urm i r alizeaz ă o di tin ţi în tr tatuJ la icist ş i Bis ric ă , ca r igur nu p oat fi
susţinută a tf l în lmp riul Bizantin.
107 f. d x. BAS., Reg . fu s. 3, 1; 37, 1 (1009 -1012A M .). După BAS., Reg . br. 155
(1184B M.) lujirea b lnav il r în x nodoch ii e te ch iv a len tă c u lujirea lui fui ta .

A ILIADA - "POD ABA" APADO IEI 185

1 6 Prof. dr . Andr

Va iliad i (a a cum u ţine Lu ka Vi ch r)I os, d a m n a ni ci în

pretinsel for m total n oi d e îngrijir in ti tuţi nal a b ln avilor ( aş a
cum su tine, Ko ch ork )109, n ici m ă ar în înfiin ,tar a unu i sp ital pu-
blic, care probabil a xis ta t chiar mai d vr m în va tallO. Aspectul
deo ebit, care l-a det rminat p e f . Grigo r 01 gu l ă v orb e asc ă
de ,,0 minu ne a lumii", a con tat mai d grab în 1 g tura explici-
tă a unor institu ţii d ja cun o cu te cu tr a d iţi nala, d f ântu l Vasile
radicalizata practicare a vita evangeli ca i cu int rpr tar a creş tină a
îngrijir ii l e g ată d e aceasta' !'.
Revendicarea radicală formula t d e 1fat, d dona tori, însă îna-
inte de toate inversar a valorilor", a făcut dintr-o in ti tu ţi e pentru
nevoia şi şi excluşi din societa tea an tică o "podoa b ă p n tru loc", chiar

108 O. VI SCHER, Basilius, p. 143 .

109 KOSCHORKE, Spuren, p . 306.
110 În ce rca r a de a evalua insti tuţiile din dom niul i t mului d ă n ă ta te, din
p unct de vedere instituţional, în p rimul râ nd ca n utate adu de re ş tinis m, nu
poate fi în ce le d in urmă suficien tă, ef . de ex . HAR! , " Z um Probl m «Kr a nkenha-
u s»", pp. 179-195 în d isp u tă c u Theodor M e y e r- St in g . Harig tra g a te n ţia la p.
180 asu pra fap tul ui că d eja concep tul "s pital" este foar t di f ri t d fini t între cerce-
tători . Harig accentuează mai în tâi fa ptul c ă o da tă u ho sp isul cr ş ti n s-a ajuns la o
deschidere a sis temu lu i d e sănă ta te pen tr u ma a l ar gă a popu laţi i. Medicii a ngaj a ţi
p ublic nu ar f i p u tut îna in te de aceas ta să efectueze un a tfel de tr atam ent d ecât am-
bulant. O îngrijire, aşa cum şi-o pu tea u permite bogaţii, nu ra garantată p ăturilor
socia le inferioare.
111 A se vedea în genera l ase mănător referitor la cari tat în Antichi tatea târzie
SCHl 'EEMELCH ER, Der Diakon ische D ien st, p. 67, după ar anumite forme de carita te
în biserica pr imară au fost preluate din iudaism şi păgânism. f. deja JET, Les idees
et I'action sociales, p. 422: "Le Christianisme n'avait pas fai t o uvre revo luticnnair e
en boulversant le s ins ti tutions; mais a pre ence u ffi ait ă loigner les âm es de
traditions perirnee s, e n le ur fai sant d esirer le bi enfait d 'un civilisa tio n plus
hum aine ."
112 î n H r., De Arte 3,2 din secolul a l IV-lea (Sarnmlung Tu cul um, 108 Schubert

I Leschhorn), bo lnavii incurabili erau excluşi d e la tratamente, dar la Vasile au

fos t tocma i integraţi şi tra taţi ca oa meni. În cr ierea hipocratic ă nu este vorba
dimpo trivă nic i măcar o dată de grija de bolnav i în acest caz. La Pla ton es te re s-
pinsă în grijir ea pe mai d e p a rt e chiar în cazul unei irnpo i bi l i t ă ţ i de a resta bili ca -
p aci ta tea de muncă, fiind i n v oca ţi Asclepios şi fiii ace tuia, ef. P L., R. 407 d-e; 4 08b
(PLATON, W erk e in achi Biinden 4, 246 C hambry I hleiermach r) . Şi în iu d a is m
leproşi i sunt excluşi din comunitate de către pI oţi, ef. Leuiticu! 13f.; Num erii 5,
? : 1/ . 10-' C;

186
 187

concomitent un loc al în tâ ln ir ii cu Dumnezeu. "Minunea lumii"

L ău d a tă de Grigorie a constat în integrarea interpretăriicreştine a slă­
biciunii şi a bolii în tr-o m are instituţie. în legătura imaginii creştine
despre om cu o instituţie de îngrijire publică a constat în acelaşi timp
un remarcabil moment de cotitură în istoria culturii' P,

113 R ITTER, Ba iliu ,p. 5 vor beş te despr fap tul că vechea cari ta te creş tin ă a
:lob ân dit pen tru prima oară "dimensiuni «m ed ieva le,,", chiar da că era marcată d un
Iuh monahal. U hlho rn n u vede în p ita le, a şa cum adesea -a colpor tat, s im p lu doar
) urmar e a r ăcirii c arit ăţi i . Spita lele ar fi d evenit ma i curân d o necesita te ş i a u fos t
:leterm inat pr instituţionalizare d pr esi unea timpu lui , ef. UIILH RN, Liebestdtigkeit,
).194 .u .

\ 7 A CTT T A r"\ A