Programa școlară
2009
3. Receptarea mesajului scris, din
texte literare şi nonliterare, în
scopuri diverse
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar
sau nonliterar, pornind de la cerinţe date
- structura textelor narative (logica acţiunii,
timpul, spaţiul naraţiunii); relaţiile dintre
personaje; structura textelor lirice, eul liric;
- moduri de expunere; ordinea logică şi
cronologică a ideilor/ întâmplărilor dintr-un
text, procedee de expresivitate artistică în
textele studiate(figuri de stil alegoria,
repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă,
hiperbolă, epitet, comparaţie, repetiţie,
enumeraţie, antiteză); sensul figurat al unor
cuvinte într-un context dat; versificaţia
(măsura, rima, piciorul metric, ritmul,
versul, strofa; versul liber*);
- trăsăturile specifice celor trei genuri
(epic, liric şi dramatic) în opere literare
studiate sau în texte la prima vedere;
opera dramatică: trăsături generale; specii
literare obligatorii: balada populară, romanul
(fragment); *scrieri SF;
- texte literare (populare şi culte – apar ţinând
diverselor genuri şi specii); texte nonliterare
(texte publicitare, *articolul de ziar/ de
revistă);
3.3 identificarea valorilor etice şi
culturale într-un text, exprimându-și
impresiile şi preferinţele
- elemente etice și culturale în texte literare și
nonliterare și exprimarea propriei atitudini
față de ele;
- cartea - obiect cultural(actualizare)
2017
2. Receptarea textului scris de
diverse tipuri
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor
de comunicare din texte literare,
nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
- interpretarea temei, a motivelor şi a ideilor
principale dintr-un text;
− dezvoltarea şi evaluarea unor informaţii din
diverse tipuri de texte prin emiterea de opinii
şi idei, în contexte şcolare sau extraşcolare;
− exerciţii de integrare a informaţiilor din
unul sau mai multe texte, în vederea unor
scopuri diverse (aprofundarea unei teme,
identificarea unor modele comportamentale,
rezolvarea unei probleme etc.)
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub
aspectul temei, al ideilor şi al structurii
− integrarea a două sau a mai multor texte
într-o schemă tematică în scopul rezolvării
sarcinilor de comunicare;
− identificarea unor asemănări şi a unor
deosebiri între două sau mai multe texte;
− compararea modului în care este ilustrată o
temă/prezentată o imagine/descris un
eveniment, un personaj etc. în cel puţin două
texte.
2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe
marginea a două sau mai multe texte de
diverse tipuri, având în vedere
posibilitatea unor interpretări multiple
 − susţinerea şi argumentarea diferitelor
puncte de vedere, în cadrul unor dezbateri
(organizarea de mese rotunde, de activităţi de
tip „proces literarˮ etc.);
− exerciții, în grup, de prezentare a unor texte
epice, lirice sau dramatice alese de elevi
şi/sau de profesori;
− prezentarea creațiilor originale ale elevilor,
din proprie inițiativă sau la cerere, cu
împărtășirea, impresiilor, a gândurilor în
public, în fața unui auditoriu necunoscut;
− activităţi de exprimare a punctelor de
vedere referitoare la specificul limbajului
utilizat şi la structura textului de tip
argumentativ.
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de
corectare a comportamentelor şi a
atitudinilor de lectură
− exerciţii de monitorizare privind utilizarea
corectă a normelor limbii literare și
respectarea acestora în formularea opiniilor
privind textele citite, în situații diverse de
comunicare formală și informală;
− organizarea portofoliului individual al
elevului şi a fişelor de lectură, în funcţie de
volumul şi de criteriile valorice stabilite;
− discutarea unor cărţi/filme despre cititori şi
cărţi.

4. Utilizarea corectă şi adecvată a 3. Redactarea textului scris de

limbii române în producerea de diverse tipuri
mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse
4.1.redactarea diverselor texte, adaptându- 3.1. Redactarea unui text complex, în care
le la situaţia de comunicare concretă să îşi exprime puncte de vedere
- exprimarea în scris a propriilor sentimente, cu argumentate, pe diverse teme sau cu
ocazia unui eveniment personal, social sau referire la diverse texte citite
cultural; evidenţierea trăsăturilor unui obiect − identificarea ipotezei/opiniei şi a
(peisaj, operă de artă, persoană), prin utilizarea
argumentului/argumentelor într-un text de tip
resurselor expresive ale limbii într-o descriere /
într-un portret; opinie/argumentativ;
- organizarea planului unei lucrări pe o temă − ordonarea paragrafelor;
dată; caracterizarea unui personaj, rezumare; − relaţionarea propoziţiilor prin conectori;
redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale − exerciții de elaborare a unui text de tip
genurilor şi ale speciilor studiate; comentarea opinie/argumentativ despre un text
unor secvenţe din operele studiate sau din texte literar/eveniment petrecut în viața clasei sau
la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de un conflict identificat într-un text recomandat
exemplu: elemente de structură a operei literare;
de profesor.
elemente de ; *conspectul;
4.3. redactarea unui text argumentativ
- structurarea textului argumentativ (stabilirea
problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia),
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe
teme de interes pentru elevi; motivarea
preferinţelor şi a opiniilor).
3.2. Redactarea, individual şi/sau în
echipă, a unor texte pentru a fi prezentate
în faţa unui public sau/și pentru a fi
publicate
− exerciții de elaborare a unui text de tip
explicativ;
− conceperea unui text în care să se prezinte
o expoziție de pictură a clasei;
− exerciții de redactare a unei recenzii
realizate în vederea publicării în revista
școlii.
3.3. Aplicarea constantă a normelor
privind etica redactării pentru crearea
unor texte originale
− selectarea surselor de informare în funcţie
de relevanţă;
− documentarea pentru elaborarea unor
lucrări de cercetare individuală şi/sau în
echipă;
− exerciţii de redactare a unor lucrări, prin
menţionarea surselor de
informare/documentare.
3.4. Exersarea constantă în activităţile de
redactare a strategiilor de corectare a
comportamentelor şi a atitudinilor
ineficiente sau inadecvate
− elaborarea unui plan personal de lucru,
urmărind corectarea comportamentelor şi a
atitudinilor ineficiente sau inadecvate;
− revizuirea unor texte personale.
5. Exprimarea identității lingvistice
și culturale proprii în context
național și internațional
5.1. Exprimarea unui punct de vedere față
de valori ale culturii naționale sau ale unei
alte culturi, identificate în cărțile citite
− dezbateri privitoare la elemente specifice
ale culturii naționale și ale altor culturi;
− exerciții de redactare a unor texte (articole
pentru revista școlii, ziarul local, broșuri de
prezentare a evenimentelor socioculturale,
broșuri/ghiduri turistice) care să promoveze
valorile naționale și interculturalitatea.
5.2. Argumentarea unui punct de vedere
privitor la elemente specifice ale culturii
naționale și ale culturii altor popoare
− prezentări orale sau scrise privitoare la
unele țări/regiuni din România vizitate,
evidențiind specificul cultural;

CONŢINUTURI
2009
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structurarea operei literare.
Actualizarea - prin investigarea unor texte
literare - a cunoştinţelor referitoare la
structura textelor narative (logica acţiunii,
timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre
personaje. Caracterizarea personajelor.
Actualizarea, prin investigarea unor texte
literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.
1.2.3. Figurile de stil (actualizare).
Alegoria.
1.2.4. Versificaţia. Măsura, rima,
piciorul metric, ritmul, versul, strofa
(actualizare). ∗ Versul liber.
1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic,
liric şi dramatic. Opera dramatică: trăsături
generale; lectură de text şi vizionare de
spectacol. Specii literare obligatorii: balada
populară, romanul (fragment). *Scrieri SF.
1.3 Textul
1.3.1 Texte literare - populare şi culte -
aparţinând diverselor genuri şi specii.
1.3.2 Texte nonliterare: texte
publicitare, *articolul de ziar/ de revistă.
Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate
studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în
mod obligatoriu şi fragmente din operele
scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi
însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau
nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de
manuale sau profesorii au libertatea să aleagă
texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile
cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 şi 1.3.1. şi .
1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte
− exerciții de prezentare argumentată a unui
set de valori recunoscute social şi cultural,
manifestând empatie, toleranță și respect
pentru valorile celuilalt;
− exerciții de identificare a valorilor specifice
promovate în texte din literatura română/din
literatura universală.
2017
Tema generală: REFLECȚII ASUPRA
LUMII
LECTURĂ
− Textul epic. Textul liric. Textul dramatic
− Texte care combină diverse structuri
textuale (explicativ, narativ, descriptiv,
dialogat, argumentativ)
− Strategii de comprehensiune: compararea
a două sau mai multe texte sub aspectul
conținutului și al structurii
− Strategii de interpretare: interpretarea
limbajului figurat (aliterația, hiperbola,
antiteza), interpretări multiple;
argumentarea punctelor de vedere pe
marginea textelor citite; dezbateri pe
marginea textelor citite.
− Monitorizarea și evaluarea propriei
lecturi
Sugestii pentru alegerea textelor – texte
literare și nonliterare/ficționale și
nonficționale (text integral sau fragment;
fără definirea conceptelor)
(a) texte continue: poezii lirice, piese de
teatru, povestiri, nuvele, romane, jurnale,
memorii; articole de opinie, eseuri, maxime
și proverbe;
(b) texte discontinue: cataloage;
(c) texte multimodale: reclame.
* Pentru textul epic, pentru textul liric și
pentru textul dramatic, se vor selecta texte
literare de bază, cu preponderenţă din
operele scriitorilor clasici ai literaturii
române. Profesorii au libertatea să aleagă
texte suport în măsură să sprijine formarea
competențelor specificate în programă.
următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, Textele selectate trebuie să respecte
adecvare la vârstă următoarele criterii: valoric, estetic,
formativ şi adecvare la vârsta elevilor

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.2. Scrierea (actualizare)
Comentarea unor secvenţe din operele
studiate sau din texte la prima vedere, pe
baza unor cerinţe date. *Conspectul.
Textul argumentativ (susţinerea
preferinţelor şi a opiniilor).

Concluzii
- literatura este tratată în mod egal cu textul nonliterar
- literatura română pare ignorată, amintindu-se doar de folclorul literar
românesc (sărbătorile la români), valori ale culturii populare, limba şi cultura
română în Europa, legende româneşti (dublate obligatoriu de legende ale
altor popoare), românii în context european/mondial.
- este greu de explicat de ce unele specii literare, puţine şi cu formulări
discutabile, apar doar la recomandările de texte (fabule, romane grafice,
povestiri, nuvele, romane).
- absența studiului lor din perspectiva speciei poate însemna încurajarea lipsei
lecturii
- îndepărtarea de textul literar ar putea conduce la îndepărtarea de cultură.
- accentul pe un pragmatism declarat pe care îl are programa orientează spre
conţinutul textului, spre accesibilitatea lui, astfel încât o bună parte din
valorile literare pot fi pierdute de elevi.
- trimiterea la studiul etichetelor, SMS-urilor, postărilor online, calendare,
liste, articole de popularizare (termen frecvent în limbajul unei anumite
perioade istorice) a ştiinţei sunt exemple de texte care trebuie studiate.
Dacă învăţatul redactării unui SMS, a unui e-mail, a unui blog constituie o
normalitate în lumea contemporană, studierea acestora în detrimentul textului
literar nu este firească. Pare o neclaritate şi formularea finalităţii studiului
literaturii, fiindcă în „Nota de prezentare” apare ca o facilitare a inserţiei sociale
în viaţa de adult.
Ideea că un elev de vârstă mică poate să-şi selecteze modele literare care se
potrivesc personalităţii şi structurii sale temperamentale, fără o coordonare, pare
periculoasă. În „Sugestiile metodologice” se precizează că finalitatea programei
este formarea unui individ care să îşi asume propria identitate culturală.