125.

Diagnosticul diferential al bruxismului

Obiective:

- atritia excesiva

- eroziunea

- abraziunea

Eroziunea si abraziunea predispun la atritie severa. Atritia uzurii accentuate la tineri trebuie sa ne
determine sa luam in consideratie sumarea tuturor mecanismelor de uzura.

126. Enumerati obiectivele terapiei cu gutiere in situatia pacientilor cu bruxism si efectele adverse ale
terapiei cu gutiere

- evitarea uzurii dentare

- decontracturarea musculara

Efecte adverse: carii, inflamatii parodontale, modificari ocluzale

127. Morfologia gutierei folosite in tratamentul bruxismului

- gutiera acopera complet fata O/L, suprafata ocluzala, marginile incizale, iar vestibular se extinde 0.5
mm sub convexitatea maxima a dintilor posteriori si 1.5 mm dincolo de marginea incizala a dd anteriori.

- grosime de 2 mm la nivel ocluzal cu o suprafata plana si 1 mm vestibular

- la nivelul suprafetei ocluzale plane a gutierei trb sa se asigure contacte multiple bilaterale ale cuspizilor
de sprijin antagonisti, cuspizii antagonisti de ghidaj raman in inocluzie.

- in zona frontala morfologia gutierei trb sa permita dezocluzia rapida a zonei laterale in miscarile
excentrice

128. Obiectivele planului de tratament in situatia restaurarii arcadelor dentare cu uzura intense

1) Realizarea de contacte cu o persiune egala pe toti dd in RC

2) Ghidaj anterior in armonie cu miscarile functionale ale mandibulei

3) Dezocluzia imediata a tuturor dd laterali in momentul in care mandibula se misca din RC

4) Restaurarea tuturor suprf ocluzale care au uzuri totale ale smaltului

5) Consilierea pacientului de a mentine o distanta intre arcade in stare de veghe

6) Gutiera ocluzala in cazul persistentei bruxismului nocturne

129. Restaurarea arcadelor dentare cu uzura intense: secventele care trebuie parcurse in vederea
realizarii de restaurari provizorii, in situatia in care NU este necesara modificarea DVO

- Se slefuiesc preliminar si se aplica coroane provizorii pe dd frontali mandibulari si maxilari

- Se verifica pozitia marg incizale ale dd frontali maxilari

- Se perfecteaza stopurile ocluzale

- Se perfecteaza ghidajul anterior si se verifica rapoartele din zonele laterale in raport cu acest ghidaj.
Este de retinut ca secretul succesului pt intreaga restaurare este realizarea ghidajului anterior corect,
nici prea restrictive, nici prea insufficient, pt a asigura dezocluzia dd laterali.

- Astfel, relatiile din zona frontal, proiectate in ceara pe modele, verificate si finisate pe restaurarile
provizorii, vor servi drept ghid pt restaurarea tuturor dd.

130. Restaurarea arcadelor dentare cu uzura intensa: secventele care trebuie parcurse in vederea
realizarii de restaurari provizorii, in situatia in care ESTE necesara modificarea DVO

Daca restaurarile se vor face intr-o DVO modificata, se vor slefuii preliminar si se vor realiza restaurari
provizorii pe dd laterali si apoi vor fi pregatiti si restaurati provizoriu dd frontali in raport cu noua DVO

131. Dificultatea restaurarii arcadelor cu uzura intensa: in ce consta si care este metoda terapeutica
necesara?

Dificultatea restaurarii arcadelor cu uzura intense este data de imposibilitatea asigurarii agregarii pe dd
ale caror coroane sunt mult scurtate si de absenta spatiului vertical necesar pt restaurare. De cele mai
multe ori este necesara marirea DVO

Marirea coroanei clinice prin interventie chirurgicala este o modalitate prin care conditiile de restaurare
pot fi imbunatatite, dar rezultatul final este limitat de:

- Forma dintilor (rez nefavorabile in cazul dd triunghiulari)

- Inaltimea buzei
- Morfologia radiculara a dd laterali

132. Factorii care limiteaza rezultatul interventiei chirurgicale pentru marirea coroanei clinice

Marirea coroanei clinice prin interventie chirurgicala este o modalitate prin care conditiile de restaurare
pot fi imbunatatite, dar rezultatul final este limitat de:

- Forma dintilor (rez nefavorabile in cazul dd triunghiulari)

- Inaltimea buzei
- Morfologia radiculara a dd laterali

133. Variante terapeutice pentru a obtine spatiul necesar restaurarilor fara a mari DVO in situatia uzurii
inegale – enumerare

- Remodelarea incisivilor mandibulari

- Restaurarea incisivilor mandibulari

- Repozitionarea ortodontica a incisivilor mandibulari prin ingresiune

134. Modalitati de asigurare a retentiei in situatia restaurarii protetice a dintilor laterali cu uzura severa

1) Prepararea unor santuri vertical cu pereti verticali paraleli

2) Prepararea unor cavitati ocluzale retentive

3) Coroane de substitutie (asigura o retentive buna si nu este nevoie de cresterea DVO)

4) Marirea DVO mai ales daca va fi necesara si restaurarea frontal

5) Marirea lungimii coroanei clinice prin interventii chirurgicale de gingivoalveoloplastie nu este

recomandata la nivelul dd pluri, unde se descopera furcatiile, si mai ales la cei mandibulari, unde
alveoloplastia este putin indicata

135. Dispensarizarea pacientilor cu tratamente pentru uzura intensa: enumerate modalitatile prin care
se pastreaza echilibrul obtinut

- Constientizarea pacientului asupra obiceiului vicios

- Pastrarea celei mai bune relatii a ansamblului disc-condil

- Observarea si corectarea oricarui semn de instabilitate ocluzala

- Verificarea purtarii gutierei ocluzale

- Verificarea igienizarii oro-dentare

136. Indicatiile arcadelor dentare scurtate

- edentatii terminale molare

- prezenta dd frontali si a PM cu un prognostic favorabil

- limitari financiare

- disfunctii pisho motorii

137. Contraindicatiile arcadelor dentare scrutate

Parafunctii, malocluzii, prezenta disfunctiei cranio-mandibulare, patologie carioasa extinsa,

parodontopatie generalizata, pacienti sub 40 ani

138. Efectele adverse ale arcadelor dentare scrutate

Distalizarea PM, diminuarea DVO, extruzia dd fara antagonisti, vestibularizarea dd frontali cu aparitia de
treme, pierderea stabilitatii ocluzale

139. Prognosticul arcadelor dentare scrutate

Mentinerea igienei oro-dentare corecte, relatiile interarcadice, varsta pacientului, statusul parodontal al
dd restanti, capacitatea adaptativa a ATM

140. Semnele clinice ale sindromului asociat (sindromul combinatiei)

1) resorbtia in zona frontala a crestei alveolare maxilare

2) supraalveolie in zona tuberozitara

3) extruzia dd frontali mandibulari

4) resorbtia crestelor edentate terminale mandibulare

5) micsorarea DVO

6) disfunctie cranio-mandibulara

7) hiperplazie papilara la nivelul mucoasei palatului dur

141. Efectele presiunilor exercitate pe extensia distala asupra dintilor stalpi si aspectele pe care le aveti
in vedere, in functie de aceste solicitari, in selectia si prepararea dintilor stalpi

Presiunile exercitate pe extensia distala determina inclinarea distala a dintelui distal, inclinare distala si
tractiune pe dintele mezial. In consecinta, in alegerea variantei terapeutice de punte si extensie distala
trebuie sa tinem cont de inaltimea coroanelor clinice ale dd stalpi si in special a dintelui stalp mezial.
Daca coroanele clinice au o inaltime redusa exista pericolul ca puntea sa se decimenteze de pe dintele
mezial. De asemenea se poate intalnii si fractura si liza parodontala la nivelul dintelui stalp distal.

Prepararea dintelui stalp mezial trb sa asigure o suprf meziala sufficient de inalta si cat mai paralela cu
axul de insertie al puntii. Stiind ca cea mai buna agregare este oferita de preparatiile pentru coroane
turnate, mai ales mandibular unde cerintele estetice sunt mai reduse, este recomandata realizarea
puntilor cu extensii distale cu coroane turnate cu limita de preparatie cervicala cat mai oblica.

142. Influenta arcadei antagoniste asupra solutiei terapeutice reprezentate de puntea cu extensie distala

- Prezenta la arcada antagonista a unei proteze mobile sau mobilizabile constituie un argument
suplimentar pt indicatia puntii cu extensie distala datorita valorii mai reduse a fortelor ocluzale

- Existenta unei constructii conjuncte pe arcada antagonista permite realizarea unor contacte ocluzale
lineare (cuspid active al extensiei cu suprf ocluzala a puntii antagoniste), cee ace reduce presiunile
exercitate in timpul masticatiei. Este de prefetat intotdeauna sa se realizeze contacte ocluzale lejere cu
extensia distala, iar in cazul dd antagonisti artificiali, o infraocluzie de 80 microni nu reduce eficienta
masticatorie

- In cazul existentei unor dd naturali necontentionati ca antagonisti ai edentatiei propusa spre protezare
partiala cu punte cu extensie distala, trb sa analizam atent posibilitatea asigurarii unor contacte stabile,
preferabil cuspid fosa atat pt cuspidul de spirijin al extensiei cat sip t cel al dintelui antagonist

143. Modelarea corpului de punte cu extensie distala

Modelarea corpului de punte extensie distala trb sa tina cont si de relatiile cu tes moi. Contactul cu
mucoasa crestei edentate se realizeaza in sa pt a nu facilita retentia resturilor alimentare. Aceasta
configuratie permite si modelarea fetelor laterale pt evitarea zonelor retentive. In special fata distala a
extensiei se modeleaza uneori gresit realizandu-se un contur de dinte natural care are o zona de
retentive spre mucoasa cu posibilitatea acumularii de placa si tartru dentar. Desi este necesara o usoara
bombare in 1/3 ocluzala pt a prevenii muscarea limbii, care inevitabil se pozitioneaza si peste creasta
edentate, distal de extensie, fata distala trb sa fie verticala si rotunjita in plan transversal

144. Care este schema ocluzala ideala in vederea realizarii de proteze fixe suportate de implanturi, in
situatia edentatiilor terminale?
Contacte centrice foarte lejere, contacte centrice “varf de cuspid-fosa”, conducere canina sau antero-
laterala pe dd naturali, sufficient de abrupta pt a evita interferentele, incarcare axiala a implanturilor

145. Optimizarea insertiei protezei partiale mobilizabile acrilice in cazul edentatiilor terminale
combinate cu edentatii intercalate

Planurile de ghidare care sunt indicate pentru PPM scheletata pot fi applicate si la PPm acrilica. In cazul
edentatiilor intercalate laterale (modificari la cls 1 si mai ales la cls a2a Kennedy) pregatirea unor suprf
proximale ale dd limitanti, paralele cu axul de insertie, permit insertia si dezinsertia facila a protezei, fara
transmiterea forte,or nefiziologice asupra dd stalpi

In acelasi timp se va asigura o mica zona dentara retentive care sa menajeze parodontiul marginal de
contactul cu proteza. Daca se impune acoperirea dd cu coroane, aceste fete se modeleaza parallel cu
axul de insertie, in faza de machetare. In cazul dd limitanti ai edentatiei terminale, numai daca fata
distala are o convexitate exagerata se reduce din aceasta fara a desfiinta complet convexitatea care este
favorabila in cazul infundarii seii , fara a antrena exagerat dintele stalp. La fel ca si proteza scheletata,
prin realizarea planurilor de ghidare proteza este mai igienica din cauza desfiintarii zonelor retentive
proximale, corpil crosetului poate fi aplicat mai aproape de colet, cu un effect fizionomic, asigurandu-se
stabilitatea protezei in directie M-D, precum si un gread de mentinere prin frictiune.

146. Enumerati solutiile terapeutice posibile in situatia edentatiilor termino-teminale maxilare

caracterizate prin camp muco-oso favorabil si suport parodontal favorabil, pornind de la cea mai
indicate la cea mai putin indicate

Puntile pe implanturi in zonele laterale, punti cu extensii in cadrul CADS, protezare compozita cu proteza
scheletata cu atasamente, protezare scheletata simpla, protezare mobilizabila acrilica

147. Enumerati solutiile terapeutice posibile in situatia edentatiilor termino-teminale maxilare

caracterizate prin camp muco-oso favorabil si suport parodontal nefavorabil, pornind de la cea mai
indicate la cea mai putin indicate

Puntile pe implanturi in zonele laterale, protezare compozita, supraprotezare pe implanturi, proteza

totala

148. Enumerati solutiile terapeutice posibile in situatia edentatiilor termino-teminale maxilare

caracterizate prin camp muco-oso nefavorabil si suport parodontal favorabil, pornind de la cea mai
indicate la cea mai putin indicate

Punti cu extensii, protezare compozita, punti pe implanturi in zonele laterale, proteza mobilizabila
acrilica

149. Enumerati solutiile terapeutice posibile in situatia edentatiilor termino-teminale maxilare

caracterizate prin camp muco-oso nefavorabil si suport parodontal nefavorabil, pornind de la cea mai
indicate la cea mai putin indicate

Punte totala pe implanturi, protezare compozita, supraprotezare pe implanturi, supraprotezare pe

radacini, protezar totala