STUDIUL INTERFERENTEI PE LAME SUBTIRI INELELE LUI NEWTON

Tudose Dan Vasilache Sabin CNVA Cls. a-XI-a C

 Daca pe o lama transparenta cu fetele plan paralele cade un fascicul de radiatii monocromatice, se constata ca o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Intrucat undele incidente sunt paralele si undele reflectate vor fi paralele.

entru obtinerea interferentei in drumul ra!elor reflectate se asea!a o lentila conver"enta #. In planul ei focal se vor obtine fran$e de interferenta. Se observa din fi"ura ca intre unda reflectata in A pe prima fata si unda reflectata in % pe fata a doua, apare o diferenta de drum optic.
= (AB + BC)n AD +

&'(, unde n este indicele de AB = refractie al lamei, se adau"a deoarece prima unda AB + BC = se reflecta pe un mediu mai dens &aer - sticla(. Din fi"ura se observa ca deci &)( unde h este "rosimea lamei, iar r un"hiul de refractie.

 Deasemenea sin i *AD+AC , AD * AC sin i &,( Din A%C *- AC * ) h t" r , pe care inlocuind-o in &,( obtinem AD * ) h t" r sin i * ) h sin i AD * ) h n sin r *) h n &.( &0( Tinand seama de faptul ca sin i * h sin r, re!ulta ca/ Inlocuind valorile obtinute la diferenta de drum optic re!ulta/
= (1 sin2 r) + = cos2r + deci = 2 h n cos r +

entru

=2k

obtinem ma1ime, iar pentru

= (2 k + 1)

minime.

 Intrucat sursele se "asesc la infinit, undele ce cad pe lama vor avea aceeasi inclinatie, adica vor avea aceeasi diferenta de fa!a. 2ran$ele de ma1im si minim corespund unei aceeasi inclinari a directiilor de propa"are a ra!elor fata de fetele lamei, de aceea se numesc fran$e de e"ala inclinare. 2ran$ele apar sub forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce alternea!a intre ele, in planul focal al lentilei, numite inelele lui 3eidin"er. Daca observatia se face in lumina alba, in locul inelelor intunecate si luminate ce alternea!a intre ele, se obtin inele ce contin culorile spectrului. Daca lama este "roasa nu obtinem fran$e de interferenta.

Interferenta in lame subtiri de grosime variabila. Franje de egala grosime.

In fi"ura de mai $os se considera doua lame de sticla ce fac un un"hi intre ele reali!and o pana de aer. entru fiecare "rosime a lamei corespun!atoare se obtine o fran$a de interferenta. 2ran$ele sun locali!ate pe fetele penei sau in spatiu cu a$utorul unei lentile conver"ente #.

 Astfel de fran$e se intalnesc des in practica. 4n ca! particular de fran$e de interferenta de e"ala "rosime il constituie inelele lui Ne5ton. Aceasta se reali!ea!a ca o pana de aer delimitata de a placa cu fetele plan-paralele si o lentila plan conve1a ase!ata pe ea.

 In ca!ul unei unde incidente normale si in aer, cos r * ' si n * ' ramane
=2h+

&6(
2h+ =2k
2h=2k =(k)

care pentru ma1im va fi de unde/

&7( &78(

e de alta parte, din fi"ura precedenta re!ulta /

r9) * :) & : - h (h , unde ne"li$and pe h in comparatie cu :, h;:, re!ulta/ r9) * ) : h &'<( Tinand seama de relatia &7( re!ulta r9) * & 9 = '+) ( : &''( sau : * r9) + & 9 = '+) ( &')(

4nde / : este ra!a sferei din care face parte lentila> 9 este ordinul ma1imului de interferenta> r9 este ra!a inelului de ordin 9> este lun"imea de unda a radiatiei cu care se lucrea!a. entru a obtine ra!a inelelor minime se pune conditia de minim diferentei de drum optic de unde re!ulta r9) * 9 : &',( , sau : * r9) + 9 &'?(

Inelele se obtin in $urul punctului de contact dintre lentila si lama.

Aplicatii ale fenomenului de interferenta

Cu a$utorul fenomenului de interferenta se poate determina lun"imea de unda a radiatiilor luminoase. Aceasta se reali!ea!a cu dispo!itive optice in care apare o diferenta de drum intre undele luminoase, asa cum spre e1emplu se intampla in ca!ul e1perientei lui @oun", a o"lin!ilor 2rasnel, dispo!itivul ce reali!ea!a inilele lui Ne5ton. Se determina indicii de refractie, "rosimi ale straturilor subtiri cu a$utorul interferentei fasciculelor multiple. e ba!a interferentei in lame subtiri se poate verifica planeitatea unor suprafete,in special in atelierele de optica fina.

2ran$ele de e"ala "rosime obtinute cu inele lui Ne5ton au aplicatii la masurarea micilor deplasari sau deformari ale suprafetelor.

entru determinari se utili!ea!a un microscop pe masute caruia se afla fi1at dispo!itivul pentru obtinere inelelor lui Ne5ton, care poate fi deplasat in po!itia dorita cu a$utorul a doua cremaliere. In fata obiectivului este ase!ata o lamela din sticla sub un un"hi de ?.o fata de a1a microscopului. #umina de la o sursa monocromatica cade pe acesta lamela, care o reflecta pe dispo!itiv. In campul vi!ual al microscopului se afla o scarita "radata care serveste la masurarea ra!eler inelelor.
D

S P