Filip Aurelian 611c

Etica si integrare academica(EIA)

Masterat : Stiinte Nautice An II sem I

PROIECTAREA INSTALATIEI DE GUVERNARE

5.1 ROLUL INSTALAŢIEI DE GUVERNARE

Instalaţia de guvernare are rolul de a menţine nava pe drum în timpul navigaţiei şi de

a realiza schimbarea direcţiei de drum în conformitate cu cerinţele navigaţiei.

Instalaţia de guvernare realizează rotirea navei în jurul centrului de giraţie în

timpul manevrelor de acostare şi de plecare de la cheu.

Mişcarea navei în diverse condiţii de exploatare presupune numeroase schimbări de

drum, determinate de :

- ruta de navigaţie;
- direcţia de acţiune a vântului;
- direcţia de propagare a valurilor;
- configuraţia acvatoriilor porturilor în care se efectuează manevrele de acostare
şi de plecare de la cheu;
- caracteristicile şenalului navigabil (în cazul navigaţiei pe fluvii, canale, râuri,
lacuri ).

Din cele arătate reiese faptul că, pentru efectuarea navigaţiei în condiţii de siguranţă
nava trebuie să îndeplinească două calităţi nautico-dinamice şi anume:

STABILITATEA DE DRUM care reprezintă proprietatea navei aflate în mişcare, de a

se menţine timp îndelungat pe o anumită direcţie;

MANEVRABILITATEA este o proprietate a navei, aflată în mişcare, de a efectua

schimbări rapide de direcţie cu ajutorul instalaţiei de guvernare;

Guvernarea navei depinde de o serie de factori, dintre care, cei mai importanţi sunt:

- mijloacele de guvernare folosite;

- formele geometrice ale carenei (îndeosebi pupa );

63
Filip Aurelian 611c
Etica si integrare academica(EIA)
Masterat : Stiinte Nautice An II sem I

- forma geometrică şi aria suprafeţei de derivă;

- rapoartele între dimensiunile principale ( L/B, L/T );
- numărul, poziţia şi sensul de rotaţie al propulsoarelor;
- condiţii hidro-meteorologice în care naviga.

Instalaţia de guvernare în timpul marşului lucrează în permanentă, dat fiind faptul că

navele cu propulsie prin elice nu au stabilitate de drum, înţelegându-se că direcţia dorită de
marş nu poate fi păstrată, deoarece asupra navei intervin forţe perturbatoare ( valuri, vânturi )
creând momente de giraţie.

Menţinerea navei pe drumul dorit se face prin anularea momentelor de giraţie

perturbatorii cu momente create de instalaţia de guvernare.

5.2 CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR DE GUVERNARE

Datorită multitudinilor de nave apărute s-au diversificat şi tipurile de instalaţii de

guvernare. Astfel ele se pot clasifica în :

a) Instalaţia de guvernare cu cârmă simplă :

- sunt cele mai eficace instalaţii de guvernare pentru menţinerea navei pe drumul
dorit;
- sunt cele mai răspândite instalaţii de guvernare.

b) Instalaţia de guvernare cu cârmă activă :

- realizează menţinerea direcţiei în timpul marşului datorită unui jet creat de
instalaţie;
- dezavantajul acestei instalaţii este că nu poate asigura manevrabilitatea la
viteze mici;
- majoritatea navelor dotate cu aceste instalaţii de guvernare au două sisteme :
Cârma activă constă dintr-o elice amplasată în bordul de fugă al penei cârmei ce dă o
împingere suficientă pentru asigurarea giraţiei navei.

64
Filip Aurelian 611c
Etica si integrare academica(EIA)
Masterat : Stiinte Nautice An II sem I

c) Instalaţia de guvernare cu diuze orientabile :

- sunt întâlnite frecvent la navele fluviale cu adâncimi mici. Pentru a simplifica
instalaţia de guvernare s-au realizat diuze orientabile. Această instalaţie nu
s-a extins datorită dificultăţilor constructive ce apar în diuză.

d) Instalaţia de guvernare cu jeturi transversale :

- principiul constă în creerea unor tuneluri transversale la prova şi la pupa, în
care lucrează elici, realizându-se jeturi transversale;
această instalaţie realizează o manevrabilitate foarte bună, realizând rotirea navei în
jurul axului de giraţie.

e) Instalaţia de guvernare cu propulsie specială :

- formată din propulsoare tip VOITH-SHNEIDER;

- se caracterizează prin aceea că poate realiza împingerea în orice direcţie şi poate
înlocui cârma.

5.3 SISTEMUL DE COMANDĂ AL INSTALAŢIEI DE GUVERNARE

În practică se întâlnesc două sisteme de comandă :

a) Sistemul de comandă în circuit deschis, a cărui schema bloc este prezentată în figura
5.1.

65
Filip Aurelian 611c
Etica si integrare academica(EIA)
Masterat : Stiinte Nautice An II sem I

Fig.5.1 Schema de principiu pentru instalaţia de guvernare

în circuit deschis

Instalaţia este formată din timona 1, transmisia de comandă 2, maşina de cârmă 3

(amplificatorul), transmisia de forţă 4 (axul cârmei) şi cârma 5 (elementul de execuţie). Prin
transmisia de control 6, elementul de execuţie 5 este racordat la axiometrul 7, care indică
bandarea cârmei.

La o astfel de instalaţie de guvernare timonierul poate comanda doar intrarea în

funcţiune a maşinii de cârmă 3, trebuind să urmărească la axiometrul 7 unghiul de bandare
al cârmei. Când aceasta a realizat unghiul dorit, timonierul trebuie să anuleze comanda dată
iniţial, oprind funcţionarea maşinii de cârmă. Necesitatea urmăririi permanente a axiometrului
micşorează eficienţa instalaţiei de guvernare, timonierului reducându-i-se mult posibilităţile
de a urmări evoluţia navei aflate în giraţie.

b) Sistemul de comandă în circuit închis, a cărui schemă bloc este prezentată în

figura 5.2.

Instalaţia este formată din timona de comandă 1, elementul comparator 3, maşina

cârmei 4, organul de execuţie (cârma) 6, transmisia de comandă 2, şi transmisia de forţă 5,
legătura inversă (reacţia) 7, transmisia de control 8 şi axiometrul 9.

66
Filip Aurelian 611c
Etica si integrare academica(EIA)
Masterat : Stiinte Nautice An II sem I

Fig. 5.2 Schema de principiu pentru instalaţia de guvernare

în circuit închis

Prin transmisia de comandă 2, care poate fi mecanică, hidraulică sau electrică,

timonierul comandă unghiul de bandare φ. Prin rotirea cu unghiul dorit, această mărime
unghiulară de intrare φ i este păstrată în forma ei iniţială, sau este transformată într-o altă
mărime mecanică (deplasare liniară), electrică (intensitate sau tensiune) sau hidraulică
(presiune), cu care va opera elementul comparator 3.
La acest element comparator este racordată şi legătura inversă 7, care transmite
informaţia de poziţie a unghiului de bandare a cârmei, care constituie mărimea de ieşire φe, pe
care legătura inversă trebuie să o furnizeze intr-o formă de energie de aceeaşi natură (mecanică,
electrică sau hidraulică) pentru a putea calcula diferenţa φi - φe . Elementul comparator 3
permite transmiterea comenzii spre maşina de cârmă 4 atât timp cât φi - φe ≠ 0, anul=nd-o
atunci când s-a ajuns la
φi - φe = 0. Cârma se opreşte la unghiul de bandare comandat φi, fără intervenţia suplimentară a
timonierului.

Instalaţia de guvernare cu comandă în circuit închis se utilizează ca mijloc principal

la majoritatea navelor, iar cea în circuit deschis, ca mijloc de rezervă pentru navele cu
propulsie mecanică şi ca mijloc principal pentru ambarcaţiuni şi nave fără instalaţie de
propulsie.

Tendinţa actuală o constituie introducerea proceselor de automatizare în construcţia

instalaţiilor de guvernare, odată cu dezvoltarea tehnologiilor de execuţie şi îmbunătăţirea
performanţelor mecanice ale materialelor.

Datorită faptului că majoritatea navelor sunt dotate cu instalaţii de guvernare electro -

hidraulice se dezvoltă şi se perfecţionează instalaţiile electrice aferente instalaţiilor de
guvernare.

În funcţie de sistemul de forţă pentru sistemul de comandă, deosebim două sisteme ce

diferă între ele prin construcţia pompelor pe care le utilizează şi după modul de rezolvare al
acestora, deosebim:

67
Filip Aurelian 611c
Etica si integrare academica(EIA)
Masterat : Stiinte Nautice An II sem I

- Sistem de comandă cu pompă cu debit variabil. Cantitatea de ulei debitată şi

direcţia de scurgere a fluidului sunt controlate de un element de poziţionare
(telemotor hidraulic de control)

- Sistem de comandă cu pompă cu debit constant. Direcţia de deplasare a

uleiului este controlată de o valvulă solenoid.

După funcţia pe care o îndeplineşte sistemul de comandă în instalaţia de

guvernare, deosebim următoarele tipuri de sisteme de comandă:
- sistem cu urmărire - cu urmărire;
- sistem fără urmărire - fără urmărire;
- sistem cu urmărire - fără urmărire.

Primul sistem de comandă automat instalat pe o navă a fost realizat în 1920 de firma
Anschutz. Această etapă a fost decisivă în procesul controlului electric al direcţiei pentru
nave. Următoarea etapă a fost realizarea sistemului de comandă cu acţionare manuală pe
butoane.

CONCLUZII
Acest capitol are scopul de a prezenta instalația de guvernare și modul ei de
construcție, lucru care ne ajută la înțelegerea modului de lucru și felului în care acționează
cârma. Totodată se va putea înțelege mai bine efectul de guvernare al navei care este esențial
pentru determinarea curbelor de girație care sunt esentiale în cadrul manevrelor navei.

Bibliografie ***www.wikipedia.com
***www.international.wall-street.ro

*** The Development of Routeing. Safety at Sea, 1977

*** Albumul tipurilor de nave

68