Sunteți pe pagina 1din 4

Anexe 11

Anexa A7
Factorul dinamic Kv

Factorul dinamic Kv se determină în funcţie de domeniul funcţional – constructiv al


angrenajului, conform precizărilor din tabelul A7.1 [60]
Tabelul A7.1
Domeniul funcţional – constructiv al Relaţii de calcul. Recomandări
angrenajului
• Valoarea factorului Kv se determină cu • Pentru angrenaje cu dantură dreaptă sau
precizie bună pentru: cu dantură înclinată, cu εβ ≥1
– pinion cu z1 < 50;
⎛ K1 ⎞ vz u2
– roţi dinţate în construcţie masivă sau cu K v = 1 + ⎜⎜ + K 2 ⎟⎟ 1
2
⎝ K A Ft b ⎠ 100 1 + u
coroane dinţate grele, cu dantură exterioară
sau interioară, dreaptă sau înclinată cu β ≤ K1 şi K2 se aleg din tabelul A7.2, funcţie de
300; treapta de precizie şi de tipul danturii, dreaptă
sau înclinată
2
vz u • Pentru angrenaje cu dantură înclinată, cu
– domeniul subcritic: 1 ≤ 10 m/s
100 1 + u 2 ε <1 β

• Valoarea factorului Kv se determină cu K v = K vα − ε β (K vα − K vβ )


aproximaţie pentru:
Kvα = Kv, determinat pentru angrenaj cu dantură
– toate tipurile de roţi cilindrice, dacă
dreaptă
vz1 u2 Kvβ = Kv, determinat pentru angrenaj cu
≤ 3 m/s sau
100 1 + u 2
dantură înclinată cu εβ ≥ 1
0
– roţi cu dantură înclinată cu β > 30 sau
– roţi cu coroană dinţată uşoară
• Dacă nu se îndeplineşte una din condiţiile de Kv se alege după recomandările prezentate în
mai sus [21, 37, 60]
Tabelul A7.2
Treapta de precizie
Tipul Factorul
5 6 7 8 9 10 11 12
danturii K2
Factorul K1
Dreaptă 7,5 14,9 26,8 39,1 52,8 76,6 102,6 146,3 0,0193
Înclinată 6,7 13,3 23,9 34,8 47,0 68,2 91,4 130,3 0,0087
Anexe 12

Anexa A10
Factorii de durabilitate, ZN pentru solicitarea de contact şi YN pentru
solicitarea de încovoiere
Factorii de durabilitate, ZN1,2 pentru solicitarea de contact şi YN1,2 pentru solicitarea de
încovoiere se determină separat pentru pinion, respectiv pentru roata condusă.
Numărul de cicluri de solicitare pentru reductoarele de uz general: N L1 = 60n1Lh χ1 , pentru
pinion; N L 2 = 60n2 Lh χ 2 , pentru roata condusă
• Factorul ZN se alege din diagrama prezentată în fig. A10.1, funcţie de numărul de cicluri
de solicitare şi de oţelul şi tratamentul termic aplicat

Fig.A10.1
• Factorul YN se alege din diagrama prezentată în fig. A10.2, funcţie de numărul de cicluri
de solicitare şi de oţelul şi tratamentul termic aplicat

Fig.A10.2
Semnificaţiile simbolurilor utilizate:
OII – oţeluri de îmbunătăţire, îmbunătăţite;
OIC – oţeluri de îmbunătăţire, călite superficial;
OCC – oţeluri de cementare, cementate;
ONN – oţeluri de nitrurare, îmbunătăţite şi nitrurate în gaz (oţeluri fără aluminiu);
OIN – oţeluri de îmbunătăţire, îmbunătăţite şi nitrurate în gaz;
OCN – oţeluri de cementare, îmbunătăţite şi nitrurate în gaz;
OINC – oţeluri de îmbunătăţire, îmbunătăţite sau normalizate şi nitrocarburate;
OCNC – oţeluri de cementare, îmbunătăţite sau normalizate şi nitrocarburate
Anexe 13

Anexa A12
Coeficienţii de lăţime ai danturii
Coeficienţii de lăţime se aleg în funcţie de destinaţia angrenajului [19, 21, 37]
Destinaţia angrenajului ψa
v = 8...25 m/s ≤ 0,30
Reductoare cu o treaptă v = 2...10 m/s ≤ 0,60
v = 1...3 m/s ≤ 1,0
Reductoare cu două sau mai multe Treapta I 0,25...0,33
trepte Treapta a II–a şi următoarele 0,35...0,45
Cutii de viteze cu roţi baladoare 0,12...0,15
Angrenaje deschise 0,10...0,30
Observaţii
b b u +1
• ψa = ; ψd = = ψa
aw d1 2
• v – viteza periferică a angrenajului
• Pentru angrenajele executate din oţeluri de îmbunătăţire, se recomandă să se aleagă pentru
ψa valori spre limita superioară a intervalului recomandat, iar pentru angrenajele executate
din oţeluri de cementare spre limita inferioară a intervalului
Pentru angrenajele amplasate asimetric faţă de lagăre, se aleg pentru ψa valori spre limita
inferioară a intervalului recomandat, iar pentru angrenajele amplasate simetric faţă de lagăre, se
aleg pentru ψa valori spre limita superioară a intervalului recomandat
Anexa A13
Recomandări pentru alegerea lubrifiantului [19, 21]
Lubrifiantul pentru transmisiile prin angrenaje se alege funcţie de destinaţia transmisiei de
viteza periferică şi de oţelul şi tratamentul termic sau termochimic aplicat. Iniţial, din tabelul
A13.1, se alege vâscozitatea cinematică la 500C. Tipul uleiului se alege apoi funcţie de
vâscozitatea cinematică aleasă din tabelul A13.2.
Tabelul A13.1
Vâscozitatea cinematică υ, în mm2s-1 (cSt), determinată la 500C
Tipul oţelului şi tratamentul Angrenaje cilindrice
termic aplicat roţii conduse
Viteza periferică v, în m/s
< 0,5 0,5…1,0 1,0…2,5 2,5…5,0 5,0…12 12…25
Oţel cu σr < 1000 MPa 270 180 120 120 60 45
Oţel cu σr =1000…1250 MPa
şi oţel aliat cu Cr şi Ni, 270 270 180 120 85 60
cu σr < 800 MPa
Oţel cu σr =1250…1600 MPa
450 270 270 180 120 85
şi oţeluri cementate
Tabelul A13.2
Vâscozitatea Tipul uleiului industrial TIN
uleiului la 500C 25 EP 42 EP 55 EP 82 EP 125 EP 200 EP 300 EP
min 21 37 50 82 125 200 260
în cSt
max 26 45 57,5 90 140 220 320
min 3 5 6,6 10,8 16,5 26,3 34,2
în 0 E
max 3,5 5,9 7,6 11,8 18,4 28,9 42
0
Observaţii: Temperatura maximă ce poate fi atinsă de angrenaje este de 80 C, iar durata de
utilizare a uleiului este de 6…12 luni
Anexe 14

Anexa A14
Alegerea treptei de precizie, a procedeului de prelucrare şi a rugozităţii flancului activ şi a
zonei de racordare a dintelui
A. Treapta de precizie în care se execută roţile angrenajului se alege în
funcţie de tipul danturii, dreaptă sau înclinată şi de viteza periferică a
angrenajului [43, 76]. Treapta de precizie aleasă trebuie să se încadreze în
domeniul recomandat funcţie de destinaţia angrenajului.
Alegerea treptei de precizie şi a procedeului tehnologic de fabricaţie care asigură realizarea
treptei de precizie aleasă se face după recomandările din tabelul A14.1
Tabelul A14.1
B. Treapta de precizie
1. Destinaţia angrenajului
5 6 7 8 9 10 11
A. Reductoare de uz general ● ● ● ●
B. Autoturisme ● ● ● ●
Autocamioane ● ● ● ●
Tractoare ● ● ●
Mecanismele maşinilor de ridicat ● ● ● ●
Maşini agricole ● ● ● ●
2. Viteza periferică v, în m/s
C. Dantură dreaptă: v ≤ 2 ● ●
2<v≤5 ● ●
5 < v ≤ 10 ● ●
Dantură înclinată: v ≤ 2 ● ●
2<v≤5 ● ● ●
5 < v ≤ 10 ● ●
10 < v ≤ 40 ● ●
3. Procedeul de prelucrare
D. Rectificare ● ● ●
Şeveruire ○ ● ● ●
Mortezare, rabotare, frezare ○ ● ● ● ●
Frezare cu freză melc ○ ● ● ● ●
Frezare urmată de călire ○ ● ●
Ştanţare sau presare ○ ● ●
Turnare ○ ●
● Se obţine în condiţii normale de prelucrare; ○ Se obţine în condiţii speciale de prelucrare
Rugozitatea flancului activ şi a zonei de racordare se aleg, funcţie de procedeul de
prelucrare ales, din tabelul A14.2. Iniţial, se alege rugozitatea flancului activ al dintelui funcţie de
procedeul de prelucrare ales, după care se alege rugozitatea zonei de racordare, de regulă o valoare
imediat superioară celei alese pentru flancul activ.
Tabelul A14.2
Rugozitatea flancului activ şi a zonei de racordare a dinţilor
Procedeul de execuţie Treapta de precizie Rugozitatea flancului Ra, μm
Mortezare sau frezare grosolană 9; 10 1,6; 3,2
Mortezare sau frezare îngrijită 8; 9 0,4; 0,8; 1,6
Mortezare sau frezare urmată de şeveruire 6; 7; 8 0,2; 0,4; 0,8
Rectificare grosolană 7; 8; 9 0,4; 0,8; 1,6
Rectificare îngrijită 5; 6; 7 0,2; 0,4
Rectificare urmată de lepuire 3; 4; 5 0,05; 0,1; 0,2

S-ar putea să vă placă și