PROGRAMAREA ŞI CONDUCEREA

PRODUCŢIEI

Student,
Maria-Rafaela PREDICA
Grupa  643 AC

Cadru didactic,
Maria Magdalena ROSU

Anul univ. 2017-18

Cuprins
1.Date iniţiale
1.1.Tema proiectului
1.2.Condiţii generale
2.Analiza proiectului de producţie
2.1.Structura de dezagregare a produsului (SDP)
2.2.Structura de dezagregare a lucrărilor (SDL)
2.3.Calculul necesarului brut
2.4.Calculul necesarului net
2.5.Elaborarea planului de producţie director (PPD)
2.6.Determinarea tipului de producţie
2.7.Stabilirea formei de organizare a producţiei
2.8.Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive)
3.Varianta I-a: Programarea şi conducerea producţiei în condiţii de resurse nelimitate şi fără date
impuse
3.1.Ipotezele de bază
3.2.Stabilirea resurselor de producţie
3.3.Determinarea lotului de fabricaţie optim şi a lotului de fabricaţie economic
3.4.Stabilirea lotului de transport optim şi lotului de transport economic
3.5.Determinarea duratei ciclului de producţie
3.6.Determinarea perioadei de repetare a loturilor
3.7.Elaborarea programelor de lucru şi a planurilor de sarcină cumulată
3.8.Elaborarea tabelelor de sarcină cumulată şi a graficelor de sarcină cumulată
3.9.Corelarea programelor de lucru cu PPD
3.10.Calculul costurilor de producţie
4.Varianta a II-a: Programarea şi conducerea producţiei în condiţii de resurse limitate şi date
impuse
4.1.Ipotezele de bază
4.2.Stabilirea resurselor de producţie şi calendarelor corespunzătoare
4.3.Elaborarea diagramei resurselor critice
4.4.Structura organizatorică a atelierului de producţie
4.5.Elaborarea reţelei logice a proiectului de producţie
4.6.Managementul proiectului în funcţie de timp
4.7.Managementul proiectului în funcţie de resurse
4.8.Managementul proiectului prin ordonanţarea resurselor
4.9.Selectarea scenariului optim
4.10. Corelarea programului de lucru cu PPD
4.11. Elaborarea planului, tabelului şi graficului de sarcină cumulată
4.12.Amplasarea optimală a resurselor
4.13.Calculul costului de producţie
5.Compararea variantelor
5.1.În funcţie de durata ciclului de producţie
5.2.În funcţie de numărul de resurse şi de gradul de utilizare a acestora
5.3.În funcţie de sarcina de producţie raportată la unitatea conventională
5.4.În funcţie de sarcina de producţie cumulată pe ansamblul proiectului
5.5.În funcţie de constul de producţie
6.Concluzii finale
Bibliografie
 1.Date iniţiale

1.1.Tema proiectului

Programarea şi conducerea producţiei pentru fabricarea unui set de repere din

componenţa produsului „Dispozitiv prindere alezor”

1.2.Condiţii generale

• Produs: Dispozitiv prindere alezor

• Programa de producţie: 700 buc/an.
• Beneficiar: S.C.ELECTROMAGNETICA.S.A
• Executant: Facultatea I.M.S.T, Specializarea I.E.I
• Cadrul legislativ: anul 2018
• Fond real de timp: 255·1·8 = 2040 ore/an.
• Cerinţa economică: cost minim de producție
Condiţii si termene de livrare: livrarea producţiei se va face ţinând cont în primul rând de
stocurile de piese din exerciţiul anterior

Alte date :
 Numărul de schimburi :ks=1 schimb/zi.
 Numărul de ore lucrate pe schimb: h=8 ore/schimb.
 Coeficientul ce ţine cont de cota parte a costurilor implicate de pregătirea
administrativă a lotului: p=10
 Coeficientului ce cuantifică costul suportat de întreprindere la un leu-ciclu, capital
circulant : E=0,5
 Cota orară de amortizare ak= 4,5.... 5 lei/ora
 Salariul orar al operatorului reglori: Sk= 40lei/ora
 Salariul orar al operatorului reglori: Srk= 50lei/ora
 Regia de fabricaţie Rg=180%
 Costul de lansare a comenzii c=100lei
 Rata costului de posesie δ =25%;

Repere R6 R8 R9

Stocuri [buc] 10 80 50
2.Analiza proiectului de producţie
2.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP) 

Orice produs poate fi considerat un sistem care poate fi dezagregat în structuri de ordin
inferior , denumite subsisteme.
La randul lor,subsistemele pot fi dezagregate în ansambluri , iar acestea din urmă în
subansambluri. Această activitate logică de dezagregare poate fi efectuată până la nivelul
entităţilor individuale din sistem numite, conventional, piese.
În felul acesta , se realizează ceea ce se denumeşte , convenţional , structura de
dezagregare a produsului-SDP.
Structura de dezagregare a produsului P este prezentată în figura 2.1.1.

Fig.2.1.1

Fig. 2.1.1

2.2.Structura de dezagregare a lucrărilor (SDL)

O problemă majoră în managementul proiectelor este aceea de a indentifica cu precizie tot

ceea ce trebuie realizat pentru atingerea obiectivului propus.
Structura de dezagregare a lucrărilor este o reprezentare structurală a tuturor activităţilor din
proiect.Reprezentarea poate fi realizată sub formă de arborescenţă . Utilizarea codurilor SDL
permite structurarea proiectului la diferite niveluri. SDL este presentată în Fig.2.2.1.si Tab.2.2.1.
 ACTIVITAŢI
PROIECT

Activităţi reper R6 Activităţi reper R8 Activităţi reper R9

Fig.2.2.1.
 Tab.2.2.1.
Repe Nr.Op Denumire operatie Cod activitate
r .

1 Frezat fata de baza 1 FFB61

2 Frezat fata de baza 2 FFB62

3 Gaurire-alezare GA63

R6 4 Frezare-gaurire-alezare-filetare FGAF64

5 Rectificare plana 1 RP165

6 Rectificare plana 2 RP266

7 Inspectia preciziei geometrice IPG67

1 Frezare-gaurire-alezare FGA81

2 Frezare profil FP82

3 Prelucrari gauri inclinate PGI83

R8
4 Rectificare interioara RI84

5 Rectificare plana RP85

6 Inspectia preciziei geometrice IPG86

1 Strunjire S91

2 Rectificare plana RP92

3 Frezare canale FC93

R9 4 GF94
Gauri-filetare
5 Frezare profil FP95

6 Inspectia preciziei geometrice IPG96

2.3.Calculul necesarului brut

Cererea brută(CB) pentru produsul P este de 700 [buc/an].

Având în vedere cererea brută pentru produsul P şi SDP se poate calcula cererea brută pentru
fiecare reper în parte.

Cererea brută pentru R6: CBR6=3·700=2100 [buc/an];

Cererea brută pentru R8: CBR8=2·700=1400 [buc/an];
Cererea brută pentru R9: CBR9=3·700=2100 [buc/an];

2.4.Calculul necesarului net

Calculul necesarului net, se va realiza luând în considerare atât necesarul brut cât şi stocurile de
materii prime, materiale şi producţie neterminată.
CN=CB-S [buc/an]

Unde : CN= cererea netă;

S=stocuri;

Cererea netă pentru R1: CNR6=2100-10=2090 [buc/an];

Cererea netă pentru R7: CNR8=1400-80=1320 [buc/an];
Cererea netă pentru R8: CNR9=2100-50=2050 [buc/an];

2.5.Elaborarea Planului de Producţie Director (PPD)

Planul de Producţie Director este elementul fundamental în jurul căruia se construieşte

arhitectura sistemului de planificare a producţiei.
Obiectivele planului de producţie director sunt:
 utilizarea optimă a resurselor
 minimizarea costurilor de producţie
 respectarea termenelor de livrare
 minimizarea costurilor
Pentru atingerea obiectivelor menţionate, PPD trebuie să permită:
-determinarea necesarului de componente;
-stabilirea sarcinilor de producţie ce revin posturilor de lucru în vederea realizării
necesarului de componente;
-determinarea capacităţilor de producţie induse de sarcinile de producţie;
-evidenţierea capacitaţilor existente, a excedentelor de capacitate şi a locurilor “înguste”.
În funcţie de aceste elemente, PPD permite definirea politicii de producţie.Această
producţie precizează modul de desfăşurare a producţiei care poate fi:
 în regim de capacitate constantă şi formare de stocuri;
 adoptarea capacităţii de producţie la sarcini (prin ore suplimentare, lucrul în mai
multe schimburi, etc)
 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
2 3 4 48
S 9 10 11 12 22 23 24 34 35 36 46 47
1 3 5
10 15 20 250
CB
0 0 0
S 0
Produs
10 15 20 250
P CN
0 0 0
10 15 20 250
L
0 0 0
10 15 20 250
CB
0 0 0
S 0
A3 10 15 20 250
CN
0 0 0
10 15 20 25
L
0 0 0 0
30 45 60 75
CB
0 0 0 0
S 10
R6 29 45 60 75
CN
0 0 0 0
29 45 60 75
L
0 0 0 0
10 15 20 250
CB
0 0 0
S 0
A4 10 15 20 250
CN
0 0 0
10 15 15 20 20 25 250
L
0 0 0 0 0 0
R8 CB 20 30 40 50
 0 0 0 0
S 80
12 30 40 50
CN
0 0 0 0
12 30 40 50
L
0 0 0 0
30 45 60 75
CB
0 0 0 0
S 50
R9 25 45 60 75
CN
0 0 0 0
25 45 60 75
L
0 0 0 0

CB = cererea brută; S = stocul; CN = cererea netă; L= cantitatea livrată

2.6.Determinarea tipului de producţie

Tipologia producţiei este determinată de un ansamblu de factori interdependenţi care,

prin acţiunea lor,determină proporţiile obiective ale desfăşurarii proceselor de producţie în spaţiu
şi timp.
Dintre aceşti factori se remarcă, prin influeanţa deosebită pe care o exercita : volumul
producţiei ,complexitatea constructivă şi tehnologică a produselor , nivelul şi formele
specializării producţiei , nivelul tehnic al utilajelor din dotare, nivelul de pregătire profesională a
resursei umane.
Una dintre metodele de largă circulaţie , utilizată pentru determinarea tipului de producţie
la nivel de reper-operaţie , este metoda indiciilor de constantă.
Aceasta este o metodă cantitativ-calitativă care ia în considerare gradul de omogenitate şi
continuitate în timp a lucrărilor ce se execută la locul de muncă.Acest grad poate fi cuantificat
pentru fiecare reper şi fiecare operaţie cu ajutorul indicilor Tpk, k reprezentând numarul operaţiei
de la reperul respectiv,şi care poate fi calculat cu relaţia:

Rg
Tpk =
Tu k

unde: Rg=reprezintă ritmul mediu de fabricaţie al reperului g (min/buc)

Tuk=reprezintă timpul unitar, de prelucrare al reperului g la operaţia k.
Dacă se noteaza cu Ng cantitatea de piese de tip g, ritmul mediu de Rg se determină cu relaţia:

60 ∙Fn
Rg =
Ng
unde : Fn = reprezintă fondul nominal de timp ;
Ng = CN volumul de productie;
Fondul nominal de timp Fn se determină cu relaţia:
Fn = 46·5·8=1840 [ore]
Încadrarea unei anumite operaţii k într-unul din tipurile de producţie de serie sau de masă se
face după cum urmează:

 Dacă TPk ≤1 producţiei de masă;

 Dacă TPk ≥1 producţiei de serie;

Productia de serie poate fi inpartita astfel:

 Dacă TPk ∈ (1, 10] producţie de serie mare- SM;

 Dacă TPk ∈ (10, 20] producţie de serie mijlocie- Smj;
 Dacă TPk >20 producţie de serie mică- sm;

Pentru reperele R6, R8 si R9, rezultatele calculelor sunt prezentate în tab.2.6.1.

 Tab.2.6.1
Cod
Nr. Tipul
Rep. activitat Rg2 Tuk[min/buc] TPkg Analiza
op. producţiei
e
1 FFB61 3.8 Smj
13.90
2 FFB62 4.6 Smj
11.48
3 GA63 3.8 Smj
13.90
85%Smj
4 FGAF64
R6 52.82 4.6 Smj 15%SM
11.48
mixta
5 RP165 5.3 SM
9.97
6 RP266 4.8 Smj
11.00
7 IPG67 4 Smj
13.21
1 FGA81 4.8 Smj
17.42
2 FP82 3.5 sm
23.90
3 PGI83 4.2 Smj 40%Smj
19.91
R8 83.63 60% sm
4 RI84 3.2 sm succesiva
26.14
5 RP85 3.8 sm
22.01
6 IPG86 4 sm
20.91
1 S91 2.8 Smj
19.23
2 RP92 4.6 Smj
11.71
3 FC93 4.2 Smj
12.82 100%Smj
R9 53.85
GF94 mixta
4 3.8 14.17 Smj

5 FP95 4.3 Smj

12.52
6 IPG96 4 Smj
13.46
 2.7.Stabilirea formei de organizare a producţiei

In cazul in care tipul preponderant de productie este de serie mica (sm), forma de
organizare adoptata va fi organizarea succesiva.
In cazul in care tipul preponderant de productie este de serie mijlocie (Smj) sau toate
cele trei tipuri de productie sunt amestecate, forma de organizare adoptata va fi
organizarea mixta.
In cazul in care tipul preponderant de productie este de serie mare (SM), forma de
organizare adoptata va fi organizarea paralela.

Având datele din tabelele prezentate mai sus, pentru cele 3 repere s-au adoptat următoarele
forme de organizare:
 R6- formă de organizare mixta;
 R8- formă de organizare succesiva;
 R9- formă de organizare mixta.

2.8.Aprovizionarea cu semifabricate la tarife regresive

În practica curentă raporturile comerciale ale întreprinderii cu furnizorii săi se bazează pe

tarife regresive. Aceasta înseamnă că furnizorii pot acorda reduceri de preţ la un anumit număr
de produse comandate.
În funcţie de materialul semifabricatului , preţurile reperelor sunt reprezentate in tabelul
2.8.1:

Tab. 2.8.1
Material Oţeluri
Cantităţi[kg <300 300÷600 >600
]
Preţ[lei/kg] 7 6.5 6

2⋅CN⋅c
q0 = √ p⋅δ √ 2∙CN∙c
p∙δ
unde: CN-cererea netă;
c-costul de lansare, c=100
δ -rata costului de posesie, δ =25%;

Costul total de aprovizionare corespunzător preţului p este dat de următoarea relaţie:

 CN⋅c 1
∙
CTA = CN p +
q0 +2 q p δ

Calcule:

 R6

2∗2090∗100
qo1=
√ 7∗0,25
2∗2090∗100
=488.73 [ buc ] (0,300)

qo2=
√ 6.5∗0,25
=507.17 [ buc ]
2090∗100 1
∈ (300,600)

CTAq507=2090∗6,5+ + ∗507.17∗6.5∗0.25=14409.16[lei]
507.17 2
2∗2090∗100
qo3=
√ 6∗0.25
=527.88 [ buc ]
2090∗100 1
(600,2090)

CTAq50=2090∗7+ + ∗50∗7∗0.25=18853.75[lei]
50 2
2090∗100 1
CTAq200=2090∗7+ + ∗200∗7∗0.25=15850[lei]
200 2
2090∗100 1
CTAq300=2090∗7+ + ∗300∗7∗0.25=15589[lei]
300 2
2090∗100 1
CTAq300=2090∗6,5+ + ∗300∗6.5∗0.25=14525.35[lei ]
300 2
2090∗100 1
CTAq600=2090∗6,5+ + ∗600∗6.5∗0.25=14420.8[lei]
600 2
2090∗100 1
CTAq600=2090∗6+ + ∗600∗6∗0.25=13338.3[lei]
600 2
2090∗100 1
CTAq1000=2090∗6+ + ∗1000∗6∗0.25=13499[lei]
1000 2
2090∗100 1
CTAq2090=2090∗6+ + ∗2090∗6∗0.25=14207.5[lei]
2090 2

2090:2=1045 => qoptim =1045

2090∗100 1
CTAq1045=1045∗6+ + ∗1045∗6∗0.25=7153.75[ lei]
1045 2
2090
n= = 2 optimizari
1045
Tab. 2.8.2

q 50 200 300 300 507 600 600 1000 2090

CTA 18853.7 15850 15589 14525.3 14409.1 14420. 13338. 13499 14207.
5 5 6 8 3 5

Fig. 2.8.1

 R8

2∗1320∗100
√
qo1=
7∗0,25
2∗1320∗100
=388.4 [ buc ] (0,300)

√
qo2=
6.5∗0,25
=403.06 [ buc ]
1320∗100 1
∈ (300,600)

CTAq403=1320∗6,5+ + ∗403∗6.5∗0.25=9284.93[lei]
403 2
2∗1320∗100
√
qo3=
6∗0.25
=104 [ buc ]
1320∗100 1
(600,2090)

CTAq50=1320∗7+ + ∗50∗7∗0.25=11923.75[lei]
50 2
1320∗100 1
CTAq200=1320∗7+ + ∗200∗7∗0.25=10075[lei]
200 2
1320∗100 1
CTAq300=1320∗7+ + ∗300∗7∗0.25=9942.5[lei]
300 2
1320∗100 1
CTAq3001320∗6,5+ + ∗300∗6.5∗0.25=9263.75[lei]
300 2
1320∗100 1
CTAq600=1320∗6,5+ + ∗600∗6.5∗0.25=9287.5[lei]
600 2
 1320∗100 1
CTAq600=1320∗6+ + ∗600∗6∗0.25=8590[lei]
600 2
1320∗100 1
CTAq1000=1320∗6+ + ∗1000∗6∗0.25=8802[lei]
1000 2
1320∗100 1
CTAq1320=1320∗6+ + ∗1320∗6∗0.25=9010[lei] 1320:2=660 =>
1320 2
qoptim =660
1320∗100 1
CTAq660=660∗6+ + ∗660∗6∗0.25=8615 [lei]
660 2
1320
n= = 2 optimizari
660
Tab. 2.8.3

q 50 200 300 300 403 600 600 1000 1320

CTA 11923.7 10075 9942.5 9263.7 9284 9287.5 8590 8802 9010
5 5

Fig. 2.8.2

 R9

2∗2050∗100
qo1=
√ 7∗0,25
2∗2050∗100
=484.2 [ buc ] (0,300)

qo2=
√ 6.5∗0,25
=502.3 [ buc ] ∈ (300,600)
 2050∗100 1
CTAq502=2050∗6,5+ + ∗502∗6.5∗0.25=14140.8 [lei ]
502 2
2∗2050∗100
√
qo3=
6∗0.25
=522.81 [ buc ]
2050∗100 1
(600,2090)

CTAq50=2050∗7+ + ∗50∗7∗0.25=18493.75[lei]
50 2
2050∗100 1
CTAq200=2050∗7+ + ∗200∗7∗0.25=15550[lei]
200 2
2050∗100 1
CTAq300=2050∗7+ + ∗300∗7∗0.25=15295.87[lei]
300 2
2050∗100 1
CTAq3002050∗6,5+ + ∗300∗6.5∗0.25=14465.15[lei ]
300 2
2050∗100 1
CTAq600=2050∗6,5+ + ∗600∗6.5∗0.25=14154.16[lei]
600 2
2050∗100 1
CTAq600=2050∗6+ + ∗600∗6∗0.25=13091.66[lei]
600 2
2050100 1
CTAq1000=2050∗6+ + ∗1000∗6∗0.25=13255 [lei]
1000 2
2050∗100 1
CTAq2050=2050∗6+ + ∗2050∗6∗0.25=13937.5[lei]
2050 2

2050:2=1025 => qoptim =1025

1
CTAq1025=1025∗6+2050+ ∗1025∗6∗0.25=13332.81[lei]
2
2050
n= = 2 optimizari
1025

Tab. 2.8.4
q 50 200 300 300 502 600 600 1000 2050
CTA 18493.7 15550 15295.8 14465.1 14140. 14154.1 13091.6 13255 13937.
5 7 5 8 6 6 5
 Fig. 2.8.3
3.Varianta I: Programarea şi conducerea producţiei în condiţii de resurse
limitate şi fără date impuse

3.1.Ipotezele de bază
Resursa desemnează un mijloc necesar derulării şi îndeplinirii unei activităţi. Orice resursă
este reprezentată simbolic printr-un calendar.
Noţiunea de calendar reprezintă descrierea eşalonată în timp a numărului de unităţi de
muncă pe care resursa îl poate consacra activităţilor din proiect.
Sarcina reprezintă partea din calendarul resursei disponibilizată pentru îndeplinirea unei
activităţi din proiect.
Nu există limitări privind resursele de producţie. Se determină: lotul de transport economic,
durata ciclului de producţie, perioada de repetare a loturilor, costul pe unitatea de produs. Se
elaborează programele de ordonanţare a producţiei şi se verifică dacă acestea satisfac condiţiile
impuse de Programul de Producţie Director.
În cadrul programării şi conducerii producţiei în condiţiile de resurse nelimitate şi fără date
impuse, planificarea producţiei nu va ţine cont nici de funcţia de timp şi nici de constrângerile
legate de costurile resurselor limitate.

3.2.Stabilirea resurselor de producţie

Tab. 3.2.1
Nr. OPERATIA Nr. RESURSA
Op. Denumire COD Op. Denumire COD
 Frezat fata de baza 1
1 FFB61 1 Masina de frezat universala FU 32 R1
Frezat fata de baza 2
2 FFB62 2 Masina de frezat universala FU 32 R2
Gaurire-alezare
3 GA63 3 Masina de gaurit verticala G25 R3
Frezare-gaurire-
4 alezare-filetare FGAF64 4 Centru de prelucrare vertical V 320 R4

R6 Rectificare plana 1
5 RP165 5 Masina de rectificat plan RP 400 R5
Rectificare plana 2
6 RP266 6 Masina de rectificat plan RP 400 R6
Inspectia preciziei
7 geometrice IPG67 7 Banc de control R7

Tab.3.2.2
Nr. OPERATIA Nr. RESURSA
Op. Denumire COD Op. Denumire COD
Frezare-gaurire-alezare FGA81
1 1 Centru de prelucrare orizontal CH 80 R1
Frezare profil FP82
2 2 Centru de prelucrare vertical V 320 R2
Prelucrari gauri inclinate PGI83
3 3 Masina de gaurit verticala G25 R3
R8 4 Rectificare interioara RI84 4 Masina de rectificat rotund RU 320 R4

5 Rectificare plana RP85 5 Masina de rectificat plan RP 400 R5

Inspectia preciziei IPG86
6 geometrice 6 Banc de control R6

Tab. 3.2.3
Nr. OPERATIA Nr. RESURSA
Op. Denumire COD Op. Denumire COD
1 Strunjire S91 1 Strung normal SNA 400 R1
 2 Rectificare plana RP92 2 Masina de rectificat plan RP 400 R2

3 Frezare canale FC93 3 Masina de frezat universala FU 32 R3

4 Gauri-filetare GF94 4 Masina de gaurit verticala G 25 R4

R9 FP95
5 Frezare profil 5 Centru de prelucrare orizontal CH 80 R5
IPG9
Inspectia preciziei
6 6 6 Banc de control R6
geometrice

Tuk
Nr.masini = mi ¿ =a,b b < 0.15 => mai = a
Rg
b > 0.15 => mai = a+1
mi
Kîi = ≤1
mai

unde, Rg = ritmul mediu de fabricatie;

Kîi = gradul de incarcare.

In tabelul 3.2.4 sunt prezentate valorile mi si Kîi corespunzatoare reperelor R6, R8 si R9.

Tab 3.2.1
Reper Nr. op. Cod op. mi mai Kîi Kim KimT
1 FFB61 0.07 1 0.07
2 FFB62 0.08 1 0.08
3 GA63 0.07 1 0.07
R6 4 FGAF64 0.08 1 0.08
5 RP165 0.10 1 0.10 8%
6 RP266 0.09 1 0.09
7 IPG67 0.07 1 0.07
1 FGA81 0.05 1 0.05
2 FP82 0.04 1 0.04
3 PGI83 0.05 1 0.05
R8 4 RI84 0.03 1 0.03 5%
5 RP85 0.04 1 0.04 7%
6 IPG86 0.04 1 0.04
1 S91 0.05 1 0.05
2 RP92 0.08 1 0.08
3 FC93 0.07 1 0.07
R9 4 GF94 0.07 1 0.07 7%
5 FP95 0.07 1 0.07
 6 IPG96 0.07 1 0.07

3.3.Determinarea lotului de fabricaţie optim şi a lotului de fabricaţie economic

Lotul de fabricaţie optim reprezintă cantitatea de piese identice lansate în fabricţie,

simultan sau succesiv sau care consumă un singur timp de pregătire-încheiere.
Costul de producţie pentru fabricarea unui reper se calculează cu relaţia:
CT= C1 +C2 +C3 +C4[lei/buc]
Costurile curente (C1). Aceste costuri se mai numesc şi independente de lotul de
fabricaţie.Ele se repetă la fabricarea fiecărei piese din lot.Relaţia de calcul a acestor costuri
este:
C1= Cm +Cr +Cif +Cind[lei/buc]
 Cm – costul obiectului muncii până la intrarea lotului în stadiul de producţie analizat .
În fabricaţia mecanică, Cm , reprezintă costul semifabricatului

 Cr- costul implical de retribuţia personalului direct productiv, se calculează cu ajutorul

relaţiei:
60¿
1¿ ¿
Cr = ¿ΣTuk∙Sk [lei/buc]
unde: Tuk-este timpul unitar consumat pentru executarea fiecărei operaţii k, în [min/buc];
Sk-retribuţia orară a operatorilor direcţi ce participă la execuţia fiecărei operaţii k,
în[lei/ora]; Sk=40[lei/ora]

1
CrR6 = ∗30.9∗40=20.60[lei/buc]
60
1
CrR8 = ∗23.5∗40=15.67 [lei/buc]
60
1
CrR9 = ∗23.7∗40=15.80[lei/buc]
60

 Cif -costurile de întreţinere şi funcţionare a capacitaţii de producţie, pe durata ciclului

efectiv(tab, 3.3.3), se calculează cu ajulorul relaţiei :

60¿
1¿ ¿
Cif = ¿
∙ ΣTuk∙ak∙mk [lei/buc]
unde: Tuk-este timpul unitar consumat pentru executarea fiecărei operaţii k, în [min/buc];
ak- cota orară a costurilor dc întreţinere şi funcţionare a activităţilor de producţie, pentru
fiecare operaţie k, în [lei/ora]
 mk- numărul resurselor de producţie de acelaşi tip ce participă la realizarea fiecărei
operaţii k;
ak =4.5 lei/ora;
mk= 1

1
CifR6 = ∗30.9∗4.5∗1=2.32 [lei/buc]
60
1
CifR8 = ∗23.5∗4.5∗1=1.76 [lei/buc]
60
1
CifR9 = ∗23.7∗4.5∗1=1.78 [lei/buc]
60

Costul total la nivel de lot (L). Se calculează prin însumarea componentelor A si B

unde: A-costuri de pregătire-încheiere a fabricaţiei şi pentru activitatea administrativă de

lansare a lotului;
B-coeficient cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor de producţie pe durata pregătirii-
încheierii fabricaţiei.

Costurile A şi B se determină cu relaţiile:

p 1
A=(1+ 100 )∙ 60 ∙ΣTpik∙Srk , [lei/lot]
1
B= 60 ∙ΣTpik∙ak∙mk , [lei/lot]

Unde: Tpik-reprezintă timpul normat pentru pregătirea-încheierea lucrărilor la fiecare operaţie k,

min/lot,
Srk-retribuţia orară a operatorilor reglori de la fiecare operaţie k, Srk=50 lei/oră
p-coeficient ce ţine seama de cota parte a costurilor pentru activităţi administrative de
lansare a lotului, p=10.
ak-reprezintă cota orară a costurilor de întreţinere şi funcţionare a capacităţilor de producţie,
pentru fiecare operaţie k, ak=4.5 lei/oră;
mk-numărul de maşini folosite la operaţia k, m=1
Tpik-timpul de pregătire-încheiere pentru fiecare operaţie, în [min/lot]

10
A =
R6
( 1+
100 )
∗1
∗168∗50=154
[lei/lot]
60
10
AR8=
1+(100
∗1 )
∗247∗50=226.4
[lei/lot]
60
 10
AR9= (1+ 100 )∗1∗196∗50=179.6[lei/lot]
60

1
BR6= ∗168∗4.5∗1=12.6[lei /lot ]
60
1
BR8= ∗247∗4.5∗1=18. .52[lei/lot ]
60
1
BR9= ∗196∗4.5∗1=14.7 [lei /lot ]
60

În funcţie de forma de organizare a producţiei (succesivă,mixtă şi paralelă) se introduce

valorile corespunzătoare pentru X si Z:
Xs
Xs= ∑ T uk , Zs =
Rg ,
Xm
Xm= ∑ (T uk −T uk+1 ) Zm = Rg .
,
Pentru (T uk −T uk+1 ) , se consideră doar diferenţele pozitive şi de asemenea se adaugă o
ultimă operaţie fictivă de durată 0.

Pentru reperul R6 (forma de organizare mixta):

6.1
Xm = (4.6 – 6.8)+(5.3 – 4.8)+(4.8 – 4)+4 = 6.1 Zm = =0.12
52.82

Pentru reperul R8 (forma de organizare succesiva):

23.5
Xs=23.5 , Zs = =0.28,
83.63

Pentru reperul R9 (forma de organizare mixta):

Xm=(4.6 – 4.2)+(4.2 - 3.8)+(4.3 – 4)+4 = 5.1 Zm = 5.1 = 0.09

, 53.85

Lotul de fabricaţie optim reprezintă cantitatea de piese, lansată în fabricaţie, care

minimizează funcţia costului de producţie CT(N). Calculul lotului optim se realizează cu relaţia
următoare:
2⋅N g⋅L
No= √ (C m +C l )⋅Z⋅E [buc/lot],

Unde: Ng- producţia anuală în buc/an;

 L-costuri fixe, în lei/buc;
Cm-costul semifabricatului , în lei/buc;
C1-costuri curente, în lei/buc;
Z-coeficient al formei de organizare;
E- coeficient ce cuantifică pierderile suportate de încărcare (E=0.5).

Pentru reperul R6
2∗2090∗166.6
√
No R6=
(6+66)∗0.12∗0.5
=409.29 [buc/lot]

Pentru reperul R8
2∗1320∗244,94
√
No R8=
(6+51.63)∗0,28∗0,5
=282.61 [buc/lot]

Pentru reperul R9
2∗2050∗194.36
√
No R9=
(6+52.02)∗0,09∗0,5
=538.59 [buc/lot]

Lotul de fabricaţie economic

Pentru a se putea lansa în fabricaţie un număr întreg de loturi, în perioada considerată, se

determină lotul economic de fabricaţie Ne, prin rotunjirea lotului optim, astfel încât:

2090 2090 2090

10
=209 5
=¿418
2
=1045 => Ne R6=418

1320 1320 1320

10
=132 5
=¿264
2
=¿660 => Ne R8=264 =>
5loturi

2050 2050 2050

10
=205 5
=¿410
2
=¿1025 => Ne R9=410
 Rep. Nr. Cod op. Tuk Tpik ΣTuk ΣTpik Xm/ Ng Rg A B L Cm Cr Cind Cif C1 Zm/ No
op. Xs Zs
1 FFB61
3.8 32
2 FFB62
4.6 32
3 GA63
3.8 22
4 FGAF64
R6 4.6 8 30.9 168 6.1 2090 52.82 154 12.6 166.6 6 20.60 37.08 2.32 66 0.12 409.29
5 RP165
5.3 28
6 RP266
4.8 28
7 IPG67
4 18
1 FGA81 4.8 80
2 FP82 3.5 80
3 PGI83 4.2 28
R8 23.5 247 23.5 1320 83.63 226.4 18.52 244.94 6 15.67 28.20 1.76 51.63 0.28 282.61
4 RI84 3.2 22
5 RP85 3.8 22
6 IPG86 4 15
1 S91 2.8 32
2 RP92 4.6 28
3 FC93 4.2 34
R9 23.7 196 5.1 2050 53.85 179.6 14.7 194.36 6 15.80 28.44 1.78 52.02 0.09 538.59
4 GF94 3.8 22
5 FP95 4.3 80
6 IPG96 4 15
3.4.Stabilirea lotului de transport optim şi al lotului de transport economic

Lotul de transport optim se determină ţinând cont de forma de organizare. În cazul

organizării mixte, transmiterea obiectivelor muncii, de la un loc de muncă la altul, se face
pe fracţiuni din lotul economic, denumite loturi de transport. Lotul de transport Nt poate
varia în limitele 1≤ Nt ≤ Ne.
Valoarea optimă a lotului de transport se calculează cu relaţia:

2⋅N e⋅N g⋅C t

Nto = √ [ N e⋅( C m +Cl )+ L ]⋅Z⋅E , [buc/lot]

pentru tipul de organizare mixtă, unde:

Ct-costul mediu de transport pe întreg fluxul tehnologic; Ct=6 [lei/lot]
pentru tipurile de organizare succesivă:
Nto = Ne
Ne
Nt= ЄZ
Nte
Calcule:
2∗418∗2090∗6
√
Nto R6 =
[ 418∗( 6 +66 ) +166.6 ]∗0,12∗0,5
=77.45[buc/lot] Ne R6 =418 => Nt R6=418:2
Nt R6=209

Nto R8 = 264 [buc/lot] Ne R8 =264 => Nt R8=264:2

Nt R8=132

2∗410∗2050∗6
√
Nto R9 =
[ 410∗( 6 +52.02 )+ 209.24 ]∗0,09∗0,5
=94.21[buc/lot] Ne R9 =410 => Nt=410:2
Nt R9=205

Tab. 3.4.1
Reper R6 R8 R9
Nto 77.45 264 94.24
Nt 209 132 205
Ne 418 264 410
No 409.29 282.61 558.82
3.5.Determinarea duratei ciclului de producţie

Durata ciclului de producţie Tc se determină, în funcţie de forma de organizare adoptată

(succesivă, paralelă sau mixtă). Pentru forma de organizare mixtă, relaţia de calcul a ciclului de
producţie este:

Tcm=Nt∗∑ Tuk + ( Ne−Nt )∗∑ (Tuk −Tuk +1 ) [min]

Pentru (Tuk−Tuk + 1¿, se consideră doar diferenţele pozitive şi de asemenea se adaugă o

ultimă operţie fictivă, de durată 0.
Pentru organizarea succesivă relaţia de calcul a ciclului de producţie este:

Tcs=∑ Tuk[min]
unde: Ne-lotul economic;
Nt-lotul economic de transport;
Tuk-timpul unitar pentru operaţia k;

Tcm R6 =209*31+(418-209)*6.1=7733 [min] => 128.88 [ore]

Tcs R8 =264*23.5=6304 [min] => 103.4 [ore]

Tcm R9 =205*23.7+(410-205)*5.1=5904 [min] =>98.40 [ore]

Tab. 3.5.1

Repe Tcm Tcs

ore
r [min] [min] zile

R6 7733 128.88 16.11

R8 6204 103.4 12.92
R9 5904 98.40 13.30
3.6. Determinarea perioadei de repetare a loturilor

Perioada de repetare a loturilor, Tr, reprezintă perioada de timp care separă lansarea în
producţie a doua loturi succesive ce conţin obiecte ale muncii de acelaşi fel. Prin extensie, în
cazul fabricării mai multor loturi de piese diferite, pe aceleaşi resurse de producţie, perioada de
repetare Tr, reprezintă durata care separă lansarea în producţie a doua loturi echivalente
succesive Nt. Aceasta se determină cu relaţia:

Tr =Ne*Rg

Tr R6 =418*52.82=2208

Tr R8 =264*83.54=22080

Tr R9 =410*53.85=22080
Tab. 3.6.1

Reper R2 R8 R9

Tr [min] 22080 22080 22080

Tr [ore] 368 368 368

Tr [zile] 46 46 46

3.7. Elaborarea programelor de lucru şi a planurilor de sarcină cumulată

Organizarea mixtă se caracterizează prin aceea că transmiterea obiectelor muncii de la

operaţia k la cea următoarc k+1,se face pe fracţiuni de lot, numite loturi de transport.

Această formă de organizare permite desfăşurarea succesivă şi parţial paralelă a procesului

de producţie. Rezultatul este reducerea ciclului de producţie, în comparaţie cu organizarea
succesivă.

Completarea lotului de transport este necesară ori de câte ori duratele operaţiilor vecine se
găsesc în relaţia Tuk <Tuk+1. În astfel de situaţii se impune un decalaj între operaţiile k şi k+1, care se
calculează cu relaţia:

Dk,k+1 =Nt∗Tuk [min/lot]

 Tuk Verificare
Reper
Nr.
Op.
Cod op. [min/buc
Dk,k+1
[min]
Dk,k+1
[ore]
∑ Dk , k +1Tcm/Tcs
[min]
Tcm/Tcs
[ore]
Tcm/Tcs
[zile]
∑ Dk , k +1
] +Tul.op*Nt

1 FFB61 3.9
794.2 13.24
2 FFB62 4.6
1128.6 18.81
3 GA63 3.8
794.2 13.24
R6 4 FGAF64 4.6 6061 7733 128.8 16.1 7733
961.4 16.02
5 RP165 5.3
1212.2 20.20
6 RP266 4.8
1170.4 19.51
7 IPG67 4

1 FGA81 4.8

2 FP82 3.5

3 PGI83 4.2
R8 - - 6240 103.4 12.9 -
4 RI84 3.2

5 RP85 3.8

6 IPG86 4

1 S91 2.8
574 9.57
2 RP92 4.6
1025 17.08
R9 3 FC93 4.2 4264 5904 98.4 12.3
943 15.72 5904
4 GF94 3.8
779 12.98
5 FP95 4.3
943 15.72
 6 IPG96 4

Evitarea micropauzelor neproductive se realizează când duratele operaţiilor vecine se găsesc în

relaţia: Tuk > Tuk+1. În aceste cazuri, mărimea decalajului necesar se calculează cu relaţia:

Dk,k+1= Ne∗Tuk−( Ne−Nt )∗Tuk +1 [min/lot]

Unde: Nt-lotul de transport economic;

Tu - timpul unitar pcntru operaţia k;
Ne - lotul economic.
Organizarea succesivă se caracterizează prin faptul că transmiterea şi începerea prelucrării
lotului de piese, la fiecare operaţie k. are loc numai după terminarea prelucrării tuturor pieselor din
lot la operaţia precedentă k-1.

Calculul timpului efectiv - Tef = Ne * Tuk [min]

Tab.3.7.2
Tuk
Tef Dk, k+1
Reper Nr. op COD [min/buc
[ore/lot] [ore]
]
1 FFB61 3.8 26.47 -
2 FFB62 4.6 32.04 13.24
3 GA63 3.8 26.47 18.81
R6 4 FGAF64 4.6 32.04 13.24
5 RP165 5.3 36.92 16.02
6 RP266 4.8 33.44 20.20
7 IPG67 4 27.86 19.51
1 FGA81 4.8 21.12
2 FP82 3.5 14.35
3 PGI83 4.2 18.48
R8 -
4 RI84 3.2 14.08
5 RP85 3.8 16.72
6 IPG86 4 17.6
1 S91 2.8 19.13 -
2 RP92 4.6 31.43 9.57
3 FC93 4.2 28.7 17.08
R9
4 GF94 3.8 25.96 15.72
5 FP95 4.3 29.38 12.98
6 IPG96 4 27.33 15.72
 Graficele programelor de lucru şi a planurilor de sarcină cumulată sunt prezentate în
fig.3.7.1 pentru reperul R6, fig. 3.7.2 pentru reperul R8, fig. 3.7.3 penlru reperul R9.

Fig.3.7.1
Fig. 3.7.2

Fig. 3.7.3
3.8 Elaborarea tabelelor de sarcină cumulată şi graficele de sarcină cumulată

Pentru organizarea mixtă, se va prezenta după cum urmează:

Tab. 3.8.1

Nr. Sarcina cumulată

Reper Timp Int. temporar
masini Sarcina curenta [ore-maşină]

R6 0 0 0 0 0

1 13.24 13.24-0 13.24*1=13.24 0+13.24=13.24

2 26.47 26.47-13.24=13.23 13.23*2=26.46 26.46+13.24=42.7

1 32.05 32.05-26.47=5.58 5.58*1=5.58 5.58+42.7=48.28

2 61.31 61.31-32.05=29.26 29.26*2=58.52 58.52+48.28=106.8
3 64.04 64.09-61.31=2.78 2.78*3=8.34 8.34+106.8=115.14
2 77.33 77.33-64.09=13.24 13.24*2=26.48 26.48+115.14=141..62
1 81.51 81.51-77.33=4.18 4.18*1=4.18 4.18+141.62=145.8
2 98.23 98.23-81.51=16.72 16.72*2=33.44 33.44+143.8=179.24
1 101.02 101.02=98.23=2.79 2.79*1=2.79 2.79+179.24=182.03
 2 114.95 114.95-101.02=13.93 13.93*2=27.86 27.86+182.03=209.89
1 128.88 128.88-114.95=13.93 13.93*1=13.93 13.93+209.89=223.2
0 0 0 0 0
1 9.57 9.57-0=9.57 9.57*1=9.57 0+9.57=9.57
2 19.13 19.13-9.57=9.56 9.56*2=19.12 9.57+19.12=28.69
1 26.85 26.85-9.56=17.29 17.29*1=17.29 28.69+17.29=45.98
2 41 41-17.29=23.71 23.71*2=47.42 45.98+47.42=93.4
1 42.37 42.37-23.71=18.66 18.66*1=18.66 93.4+18.66=112.06
R9
2 55.26 55.26-18.66=36.6 36.6*2=73.2 112.06+73.2=119.38
3 55.35 55.35-36.6=18.75 18.75*3=56.25 119.38+56.25=175.36
2 65.33 65.33-18.75=46.58 46.58*2=93.16 175.36+93.16=268.52
1 70.98 70.98-46.58=24.4 24.4*1=24.4 268.52+24.4=292.92
2 84.64 84.64-24.4=60.24 60.24*2=120.48 292.92+120.48=413.4
1 98.31 98.31-60.24=38.07 38.07*1=38.07 413.4+38.07=451.47
3.9 Corelarea programelor de lucru cu PPD

Analizând programul de producţie director, se poate observa că volumul de

producţie realizat pană la data livrării acoperă necesarul de produse ce trebuie livrate.
Astfel:
  Săptămâna 10 (50 zile)
 Săptămâna 22 (110 zile)
 Săptămâna 34 (170 zile)
 Săptămâna 46 (230 zile)

 R6
Tc=16 zile;
Ne=418 buc;
nL=5 loturi;
Tr=46

I Prima livrare: necesar 290[buc]

2*418 = 836 > 290 => cerere satisfacuta

A II-a livrare: necesar 450[buc]

3*418 = 1254 - 290 = 964 > 450 => cerere satisfacuta

A III-a livrare: necesar 600[buc]

4*418 = 1672 – (290+450) = 932 > 600 => cerere satisfacuta

A IV-a livrare: necesar 750[buc]

5*418 = 2090 – (290 + 450 + 600) = 750

 R8
Tc=12 zile;
Ne=264 buc;
nL=5 loturi;
Tr=46

I Prima livrare: necesar 120[buc]

2*264 = 528 > 120 => cerere satisfacuta

A II-a livrare: necesar 300[buc]

3*264 = 792 – 120 = 672 > 300 => cerere satisfacuta

A III-a livrare: necesar 400[buc]

4*264 = 1056 – (120 + 300) = 636 > 400 => cerere satisfacuta

A IV-a livrare: necesar 500[buc]

5*264 = 1320 - (120 + 300 + 400) = 500 = 500 => cerere satisfacuta

 R9
 Tc=12 zile;
Ne=410 buc;
nL=5 loturi;
Tr=46
I Prima livrare: necesar 250[buc]
2*410 = 820 > 250 => cerere satisfacuta

A II-a livrare: necesar 450[buc]

3*410 = 1230 - 250 = 980 > 450 => cerere satisfacuta

A III-a livrare: necesar 600[buc]

4*410 = 1640 – (250 + 450 ) = 940 => cerere satisfacuta

A IV-a livrare: necesar 750[buc]

5*410 = 2050 – (250 + 450 + 600) = 750 = 750 => cerere satisfacuta

3.10 Calculul costului de producţie

Costul total de producţie pentru fiecare reper, CT, se determină cu relaţia:

 CT=C1+C2+C3+C4 [lei/buc] ( tab. 3.10.5)

 C1- costurile curente (tab. 3.10.1)

Tab 3.10.1
Reper R6 R8 R9

C1 [lei/buc] 66 51.63 52.02

 C2- costul fix ce revine pe unitatea de produs (tab. 3.10.2)

L
C2= [lei/buc]
Ne
Tab. 3.10.2

Reper R6 R8 R9

L 166.6 244.94 194.36

Ne 418 264 410

C2 [lei/buc] 0.39 0.92 0.47

  C3-costuri de imobilizare a capitalului circulant (tab. 3.10.3)
U
C3= [lei/buc]
Ng
U=(Ne*C1+L)*V*M*E
Ne∗( Cm+C 1 )+ L
V=
2∗(Ne∗C 1+ L)
Tc
M=
Tr
Unde: V-coeficientul ce cuantifică variaţia costurilor cauzate de producţia neterminată pe
durata ciclului de producţie;
Ne-lotul economic;
U - costurile suportate de întreprindere pe durata fabricatiei produselor Ng, ca
urmare a imobilizării capitalului circulant;
M-indicele de densitate al variaţiei de serie;
E- coeficientul asociat pierderilor cauzate de imobilizarea capitalului circulant în
productie; E=0.5.

Coeficientul V ţine seama de faptul că angajarea capitalului circulant se face treptat, în

decursul ciclului de producţie. Acest capital variază de la o valoare iniţială N*Cm>0, până la o
valoare finală Cv=N*C1+L.

Tab. 3.10.3

Reper R6 R8 R9

Ne 418 264 410

V 0,54 2.95 0,55

U 2622.80 13630.73 1538.86

M 0.35 0.28 0.26

C3 [lei/buc] 5.86 10.32 0.75

 C4-costuride amortizare a resurselor de producţie (tab. 3.10.4)

C4=
∑ amk∗kam∗Vm [lei/buc]
Ng
Unde: n-numărul resurselor de producţie;
am-valoarea medie a ratei de amortizare anuală a resurselor; am=0,1
kam-coeficientul de transmitere a amortizării; kam=M
 Vm-valoarea medie actuală a resurselo de producţie; Vm=50.000 lei
Tab. 3.10.4

Reper R6 R8 R9

n 7 6 6

C4 [lei/buc] 5.86 6.36 3.80

Valorile costurilor totale de producţie rezultate în urma calculelor sunt prezentate în

tabelul următor:
Tab. 3.10.5

Reper R6 R8 R9

CT [lei/buc] 73.5 69.23 57.04