Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice

Programul de studii
Inginerie Economică Industrială

PROIECT DE

PRODUSE, PROCESE
ŞI SISTEME (2)

Cadrul didactic,

SERGIU TONOIU

Anul univ. 2017-18

 TEMA
PROIECTULUI

Studiu tehnico-economic privind

proiectarea procesului de producţie și

a unui dispozitiv tehnologic pentru

produsul ”Placa”
”

CUPRINS
 Tema proiectului ............................................................................................................................ 3

Capitol 1. Proiectare proces și sistem de producție ....................................................................... 5

1.1. Date iniţiale generale .............................................................................................................. 7

1.2. Date constructiv - funcţionale ................................................................................................ 7

1.2.1. Schiţă a ansamblului…………………….…………………………………........................ 7

1.2.2. Caracteristici constructive prescrise produsului …………………………………………...

1.2.3. Tehnologicitate ……………………………………………………………………………

1.3. Semifabricare şi prelucrări ……………………………………………………….................

...

...

...

Bibliografie ...........………………………………………………………………….....................

Documentația grafică ..................................................................................................................... For

-
mat
(1) Desen produs ………………………………………………………………………………… …
(2) Desen de ansamblu dispozitiv .................................................................................................. …

1. Proiectare proces și sistem de producție

1.1. Date iniţiale generale
-Denumire produs: Placa;

-Programa de productie: 5000 buc/an;

-Denumire unitate de productie: SC ELECTROMAGNETICA SA;

-Resurse unitate de productie: unitatea de productie dispune de resursele materiale ,financiare si umane necesare
utilizarii produslui „Placa”;
-Obiectiv principal: introducerea unei noi tehnologii;

-Cerinta economica: cost minim de fabricatie;

1.2. Date constructive funcţional - tehnologice

1.2.1. Schiţe constructive

O schita a ansamblului „Dispozitiv prindere alezor” se prezinta in figura 1.2.1.1, in care produsul
considerat are pozitia 3.

Fig. 1.2.1.1

In tabelul 1.2.1.1 se prezinta reperele component ale ansamblului

Tab. 1.2.1.1.

Poz. Denumirea
1. Corp
 2. Scaun bila
3. Placa
4. Capac
5. Pivot
6. Maneca
7. Surub M8 x 12
8. Surub M6 x 25
9. Stift 6 h8 x 16 - B
10. Stift 6 h8 x 22 - B
11. Bila 

O schita a produsului “Placa” se prezinta in figura 1.2.1.2

Fig. 1.2.1.2

O schita a produsului ‘’Corp’’, cu suprafetele definitorii cu Sk, k = 1, 2, ..., se prezinta in figura 1.2.1.3
 Fig. 1.2.1.3

1.2.2. Caracteristici constructive prescrise

a. Caracteristicile suprafeţelor
Se prezintă caracteristicile prescrise suprafeţelor Sk , după cum urmează.

Rugozitate Toleranţ Poziţia

Sk Forma Dimensiun , e de Alte condiţii
i formă relativa
Ra
S1 Plana 64 6.3
S2 Sferica R32 6.3
S3 Plana  38 0.8 Tolerante generale ISO 2768
 5 x 10 x Calit si revenit la 50...55 HCR.
S4 Complexa 6.3
8
S5 Cilindrica 6 H7 (x2) 0.8

b. Caracteristici de material
Materialul prescris este OLC 55,STAS 795, avand semnificatia de „Otel laminat de calitate cu continut de Carbon 0.55% ”.

Compozitia chimica este prezentata in tabelul 1.2.2.2

Tab 1.2.2.2
Material Compozitia chimica, (%)
C Mn P S Si Ni Cr Cu As
OLC55 0.52- 0.50- 0.040 0.045 0.17- 0.30 0.30 0.30 0.05
0.60 0.80 0.37

Proprietatile mecanice sunt prezentate in tabelul 1.2.2.3

 Tab 1.2.2.3
Proprietate Valoare unitate Note

Limita la ≥ 300 MPa

curgere elastic
Rp0,2 
Încărcarea ≥ 620 MPa
la
tracţiune, Rm 
Alungire, A ≥ 12 % Lo = 5.65√So

Tratamente termice prescrise: se efectuează o cementare, ce are drept scop obţinerea în suprafaţa piesei, pe o
adâncime de circa 0,6 .. 1 mm, a unui conţinut în carbon de 0,7 ... 1,1 %, care după călirea piesei îi conferă acesteia
o duritate superficială mare (în jur de 50 .. 55 HRC). În acest fel, se poate asocia piesei la o tenacitate ridicată a
miezului (acesta rămâne relativ moale după călire datorită conţinutului scăzut în carbon), o duritate înaltă a
suprafeţei, rezistenţă la uzură, la presiunea de contact şi la oboseală. După cementare, urmează călirea, ce se aplică
cu scopul de a realiza o structură de călire în afară de echilibru (metastabilă) care asigură o duritate, limită de
elasticitate, rezistenţă la rupere şi rezistenţă la uzură ridicate. Structura martensitică obţinută prin călire se
caracterizează printr-o duritate ridicată, având însă în acelaşi timp şi o fragilitate mare şi o tenacitate scăzută ca
urmare a tensiunilor interne apărute în procesul de călire. Datorită inconvenienţelor semnalate, întotdeauna după
călire se aplică revenirea, aceasta având ca scop eliminarea sau reducerea tensiunilor şi a fragilităţii, îmbunătăţirea
tenacităţii şi reducerea durităţii.

c. Masa
Pentru aflarea masei, s-a utilizat programul AUTODESK INVENTOR folosind comanda „Phisical” (File -> iProperties ), în care
s-a introdus densitatea materialului (OLC55) egală cu 7,85 kg / dm^3. Astfel, masa reperului, m, este 0.226 kg (figura 1.2.2.1).
 Fig. 1.2.2.1

d. Clasa de piese

Având în vedere forma de gabarit, forma si pozitia suprafetelor componente, se apreciaza ca reperul face parte din gama
,, Placi”.

1.2.3. Tehnologicitate

a. Gradul de unificare a elementelor constructive, λe, este

ed
λe = , λe ∈(0; 1]
et (1.2.1)

unde: ed este numărul dimensiunilor diferite, iar et - numărul total al elementelor.

Se analizează o serie de caracteristici geometrice, după cum urmează.

ed 1
λe 1 = = =0,5
• Găuri cilindrice: Φ6 (2x), et 2 .

Astfel, gradul mediu de unificare constructivă

λe este
q
1 1
λe = ∑ λe = 0 . 5=0,5
q i =1 i 1 .

b. Concordanţa dintre caracteristicile constructive prescrise şi cele impuse de rolul funcţional/ tehnologic

Gradul de concordanţă dintre caracteristicile constructive (CC) prescrise şi cele impuse de rolul
funcţional/ tehnologic, λc, este

8
λc = =1
cc 8
λc = , λc ∈[ 0 ; 1]
ct (1.2.2)
unde: cc este numărul CC prescrise care sunt în concordanţă cu cele impuse de cerinţele funcţional-
tehnologice, iar ct - numărul total al CC prescrise.

Analiza caracteristicilor prescrise produsului considerat prin proiectul iniţial, în raport cu unele cerinţe
funcţionale/ tehnologice (v. § 1.2.2), a reliefat că j = … caracteristici prescrise reperului nu sunt în
concordanţă cu cele impuse de cerinţele funcţional-tehnologice. Astfel, iniţial, λci, este

λci =( ct - j)/ct

După operarea modificărilor propuse (v. § 1.2.2):

λc = 1.

c. Condiţii de tehnologicitate impuse de unificarea constructivă

Din punct de vedere al condiţiei principale impuse de unificarea constructivă, respectiv număr minim
posibil al dimensiunilor elementelor constructive ( v. λ e), se apreciază că aceasta este acceptabilă.

d. Condiţii de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice

Din punct de vedere al condiţiei principale impuse de unificarea constructivă, respectiv număr minim
posibil al dimensiunilor elementelor constructive ( v. λ e), se apreciază că aceasta este acceptabilă.

Condiţiile de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice de fabricare sunt prezentate în Tabelul

1.2.6 [...].
 Tabelul 1.2.3.1

Grad de
Nr. satisfacere:
Condiţie
crt.
Da sau Nu

Forma de gabarit să prezinte axe sau plane de simetrie care, după caz, să fie
1 Da
utile pentru definirea planului(-elor) de separaţie a semimatriţelor

Elementele constructive de tip înclinare, racordare, grosime de perete, de

2 dimensiune l, să îndeplinească condiţia l ≥ lmin sau/şi l ≤ lmax, în care lmin şi lmax Da
sunt valori limită impuse de procedeul tehnologic

Forma sau poziţia unor suprafeţe să fie astfel încât să prezinte „înclinări” în
3 Da
raport cu planul de separaţie a semimatriţelor

Trecerile dintre suprafeţe să fie astfel încât să evite deteriorarea acestora în

4 Da
timpul manevrării semifabricatului

Trecerile dintre anumite suprafeţe să fie sau nu sub formă de degajare/ canal
5 sau teşitură în funcţie de cerinţele funcţionale şi/sau de cerinţele impuse de Da
procedeul de prelucrare

Forma şi poziţia bosajelor, găurilor sau locaşurilor sa fie astfel încât să conducă
6 la un număr minim de poziţii ale piesei/sculei în timpul operaţiei, acces uşor al Da
sculelor în zona de lucru

7 Suprafeţele frontale ale găurilor să fie plane şi perpendiculare pe axele găurilor Da

Forma şi poziţia suprafeţelor să fie astfel încât să permită prinderi simple şi

8 Da
sigure în cadrul operaţiilor