Sunteți pe pagina 1din 6

Anatomie IV Curs 08 29.04.

2004

Analizatorul vizual
- primeşte 95% din informaţiile din mediul extern;
- receptor = retina;
- are o cale de conducere cu 2 trasee:
 calea retinogeniculocorticală;
 calea retinotectocorticală.
- segmentul central = aria vizuală / aria striată (în lobul occipital);
- procesul vederii se desfăşoară în 3 etape:
o
formarea imaginii optice (prin sistemul de lentile);
o
fototransducerea (absorbţia fotonilor şi transformarea
energiei electromagnetice în impuls electric);
o
prelucrarea informaţiei în retină, transmiterea şi
prelucrarea corticală.
- ochiul percepe radiaţii luminoase cu λ între 375νm şi 760νm;
- λUV=315νm; radiaţiile UV sunt astfel invizibile şi de aceea sunt atât de dăunătoare;
o
există situaţii în care razele UV sunt vizibile pentru om;
o
în cataractă, cristalinul se opacifiază; operaţia (grosolan) constă în extragerea
cristalinului => ochi fără cristalin=ochi afak;
o
ochiul afak percepe radiaţiile UV.
- analizatorul vizual percepe:
 conturul obiectelor;
 strălucirea obiectului;
 distanţa între obiecte;
 profunzimea câmpului (spaţialitatea) – numai cu 2 ochi;
 deplasarea obiectelor în spaţiu.
- rolurile analizatorului vizual:
 orientare în spaţiu;
 echilibru.

Straturile retinei:
1. Stratul celulelor pigmentare;
2. Stratul conurilor şi bastonaşelor;
3. Membrana limitantă externă;
4. Stratul granular extern (format din corpurile celulelor cu con şi bastonaşe);
5. Stratul plexiform extern (format din sinapsele celulelor cu conuri şi bastonaşe cu celulele bipolare);
6. Stratul granular intern (format din corpurile celulelor bipolare);
7. Stratul plexiform intern (format din sinapsele celulelor bipolare cu celulele multipolare);
8. Stratul celulelor multipolare;
9. Stratul fibrelor nervului optic;
10. Membrana limitantă internă.

1
Anatomie IV Curs 08 29.04.2004

- retina umană este de tip inversat – lumina traversează umoarea apoasă, cristalinul,
umoarea sticloasă şi cele 10 straturi înainte de a ajunge la celulele receptoare, iar
nervii optici au un traiect retrograd luminii, apoi se întorc şi părăsesc ochiul prin “pata
oarbă” (discul nervului optic) – o zonă în care nu există receptori = scotom fiziologic.
- macula lutea = pata galbenă = zonă de acumulare de pigment galben; 1 mm2;
- în centrul macula lutea se află fovea centralis
= o depresiune pe retină cu suprafaţa de
aproximativ 0.5-0.7 mm2;
- de ce există această depresiune? Pentru că în
această zonă, straturile retinei sunt deplasate,
a.î. lumina să cadă direct pe celulele receptoare=======================>

Celulele pigmentare
- sunt aşezate unistratificat;
- emit pseudopode care înconjoară celulele receptoare;
- au pigment melanic (negru...duhhhh);
- au 3 roluri importante:
o
creează cameră obscură în jurul celulelor receptoare;
 imaginea efectivă este formată din puncte;
 un bec aprins privit stimulează toate celulele receptoare (se vede doar o
lumină foarte puternică);
 celulele pigmentare emit pseudopode care limitează cantitatea de
lumină ce ajunge la celulele receptoare => începe să se vadă
filamentul, etc.
o
absoarbe fotonii care nu au excitat;
 astfel, imaginea nu mai este parazitată de reflexiile fotonilor;
 facilitează vederea prin încălzirea vaselor coroidei.
o
metabolic;
 intervine în transportul substanţelor nutritive spre celulele receptoare;
 fagocitează celulele receptoare care se distrug.

Celulele receptoare
- cu conuri – 5-8 milioane;
- cu bastonaşe – 100-120 milioane; Fenomen de convergenţă
- celule multipolare – 1 milion. celule receptoare : celule ganglionare = 150:1
- proiecţia corticală este de ~500 milioane de celule receptoare pe cortex => fenomen
de divergenţă;
- celule cu conuri:
o
în macula lutea şi în fovea centralis – exclusiv celule cu
conuri – 150.000/mm2
o
în rest – 4.000-5.000/mm2;
- celule cu bastonaşe:
o
în macula lutea şi în fovea centralis – 0;
o
în rest – 30.000-40.000 până la 150.000/mm2.
- Celulele cu bastonaşe:
o
pentru vederea nocturnă;
o
maximul de sensibilitatea este la λ=522νm;
o
i se descriu:

2
Anatomie IV Curs 08 29.04.2004

 1. Segmentul extern – format din ~2000 de discuri suprapuse, al căror


perete este format din 90% rodopsină;
 2. Segmentul de conexiune – prezintă la interior un cil, care provine
din centriolul celulei;
 3. Segmentul intern (celular) – are 3 regiuni:
o
Zona elipsoidă (E) – prezintă mitocondrii;
o
Zona mieloidă (M)
 prezintă:
 RER;
 aparat Golgi.
 este sediul sintezei proteice de pigmenţi.
o
Zona nucleului (N).
 4. Segmentul de conexiune – se prezintă sub formă de pediculi.
- Celulele cu bastonaşe:
o
pentru vederea diurnă/colorată;
o
maximul de sensibilitate este la λ=562νm;

Retina este un transductor fotochimicoelectric. Este singurul analizator unde au loc 2


tipuri de transformări: energie electromagnetică=>energie chimică=>impuls electric.
Transformarea energiei electromagnetice în energie chimică se face sub influenţa
pigmenţilor vizuali:
- pentru celulele cu bastonaşe:
 rodopsina;
 porfirodopsina.
- pentru celulele cu conuri:
o
iodopsina;
o
cianopsina.

Un pigment este alcătuit din:


- o parte proteică – diferită pentru fiecare pigment în parte;
- o grupare prostetică – aceeaşi pentru toţi pigmenţii – 11-cis-retinaldehida (retinalul),
cu precursor vitamina A.

Mecanism:
În celulele cu bastonaşe (exemplu), proteina este opsina, iar gruparea prostetică este retinalul.
Când fotonii sunt absorbiţi, retinalul (11-cis-retinaldehida) se transformă în 11-trans-
retinaldehida=>activarea rodopsinei la metarodopsină II=>declanşarea unor modificări
chimice, care declanşează potenţialul de membrană (influxul nervos). Apoi, metarodopsina II
se desface, iar retinalul se refoloseşte.

Deficitul de vitamina A produce scăderea acuităţii vizuale şi eventual hemeralopia


(orbul găinilor).

Răspunsul receptorilor la excitant este de tip hiperpolarizare (ceea ce se mai întâmplă


la peştii electrici sau la unele celule din glandele salivare).
Explicaţii (adecă):
- hiperpolarizarea se face prin scăderea permeabilităţii membranei celulare pentru Na
(!) – caz unic în natură;

3
Anatomie IV Curs 08 29.04.2004

- scăderea permeabilităţii pentru Na a membranei celulare este cauzată de faptul că


stimularea intracelulară are loc prin scăderea GMPc.
La toate organismele, hiperpolarizarea este sinonimă cu inhibiţia.
La ochiul uman, hiperpolarizarea înseamnă excitaţie.
Mecanismele transmiterii sunt aceleaşi.

1. Protoneuronul
- este neuronul bipolar din retină;
- este de 2 tipuri:
o
celule bipolare pitice
 numai în fovea centralis;
 sunt caracteristice căii anatomice 1:1:1 din fovea centralis (1 celulă cu
conuri : 1 celulă bipolară : 1 celulă multipolară).
o
celule bipolare difuze:
 celule bipolare difuze propriu-zise – primesc convergenţa a 30-
40 celule cu bastonaşe;
 celule bipolare plate – primesc convergenţa a 5-7 celule cu
conuri.

2. Deutoneuronul
- este celula multipolară din retină;
- este de 2 tipuri:
o
celule multipolare pitice
 numai în fovea centralis;
 sunt caracteristice căii anatomice 1:1:1 din fovea centralis (1 celulă cu
conuri : 1 celulă bipolară : 1 celulă multipolară).
o
celule bipolare difuze:
 celule bipolare difuze
propriu-zise – primesc
convergenţa a 30-40 celule
bipolare;
 celule bipolare plate –
primesc convergenţa a 5-7
celule bipolare.
- fiecare celulă are un câmp retinian – o zonă prin
care primeşte informaţii;
- câmpurile sunt de 3 tipuri:
 ON;
 OFF;
 ON/OFF.
- câmpurile retiniene sunt aşezate alternativ ON-OFF-ON/OFF – asigură distingerea
conturului obiectelor;
- axonii celulelor multipolare formează nervul optic, IMPROPRIU numit nerv optic,
deoarece teaca de mielină a nervilor periferici este formată de celulele Schwann, în
timp ce teaca “nervului” optic este formată de oligodendroglii, la fel ca şi teaca
tracturilor nervoase ale SNC;
- celulele multipolare codifică informaţia prin modificarea frecvenţei potenţialului de
acţiune, în timp ce alte celule codifică informaţia prin modificarea amplitudinii.

Alte celule:

4
Anatomie IV Curs 08 29.04.2004

- celulele orizontale – în stratul 6 – au rolul de accentuare al contrastului şi codificare a


imaginii – la activarea
conurilor inhibă
bastonaşele şi invers.
- celulele am(n?)acrine –
în stratul 6 – la
conexiunea celulelor
bipolare cu celulele
multipolare; secretă 22
de tipuri de mediatori
(E, NE, GABA,
serotonină, VIP,
substanţa P, DOPA,
etc...); rolul lor nu este
precizat.
- celulele Muller – în
stratul 5 – trimit
prelungiri în suprafaţă şi
în profunzime, prin care
formează membranele
limitante.
Nervii optici se
încrucişează şi formează
chiasma optică, apoi prin
tracturile optice ajung la CGL.

Câmp vizual = ceea ce este


vizibil cu un ochi.

5
Anatomie IV Curs 08 29.04.2004

Cele 2 câmpuri vizuale se suprapun şi dau astfel posibilitatea vederii stereoscopice:

Arii corespondente=zone din cele 2 retine care văd acelaşi punct al câmpului vizual.

S-ar putea să vă placă și