Anatomie Curs 12 3.06.

2004

SISTEMUL LIMBIC (PALEOCORTEXUL)

- integrează aferenţe:
o olfactive (în principal);
o de tip vegetativ.
- dpdv al dezvoltării, în filogeneză este o structură veche;
- cuprinde:
o sistemul olfactiv (rinencefalul);
o substanţa perforată anterioară;
o corpul amigdalian;
o formaţiunea hipocampică;
o fornixul;
o stria talamică medulară;
o stria talamică terminală;
o aria septală;
o girus cinguli;
o parahipocampul.

SISTEMUL OLFACTIV (RINENCEFALUL)

- calea olfactivă;
- receptori:
o sunt situaţi la nivelul mucoasei olfactive, în regiunea posterosuperioară a
foselor nazale;
o sunt de fapt dendritele modificate ale protoneuronilor căii olfactive;
o sunt mici vezicule care prezintă spre cavitatea nazală un cil ce proemină într-o
lamă fină de lichid, lamă fină de lichid în care sunt dizolvate substanţele
odorante.
- la făt şi la adult apare la baza septului nazal organul vomeronazal (prezent la toţi
adulţii, dar funcţional numai la unii) – percepe feromonii;
- protoneuronul:
o este neuron de tip bipolar;
o axonii săi formează tractul olfactiv, care trece prin lama ciuruită a etmoidului,
ajunge în fosa anterioară a craniului, unde pătrunde în bulbul olfactiv;
o în bulbul olfactiv, face sinapsă cu deutoneuronul (celula mitrală).
- tractul olfactiv se termină la nivelul trigonului olfactiv, care este o regiune lăţită, la
nivelul căreia descriem striile olfactive:
 stria olfactivă medială – are traseu comun cu bandeleta diagonală către:
 aria subcalosală;
 comisura albă anterioară → tuberculul olfactiv de partea opusă.
 stria olfactivă laterală
 proiectează în cortexul olfactiv primar:
o aria periamigdaliană;
o aria prepiriformă;
o aria septală;
o substanţa perforată anterioară.
 din cortexul olfactiv primar pleacă eferenţe spre cortexul
olfactiv secundar – către aria entorinală a lobului piriform –
aceasta dă eferenţe la:
o hipocamp (prin fasciculul uncinat);

1
Anatomie Curs 12 3.06.2004

o lobul insulei;
o cortexul frontal.
 stria olfactivă intermediară (inconstantă) – are traseu spre:
 substanţa perforată anterioară;
 tuberculul olfactiv.

tuberculul olfactiv = proeminenţă la nivelul substanţei perforate anterioare.

bandeleta diagonală = gir care leagă stria olfactivă intermediară de uncus; limitează medial
substanţa perforată anterioară, fiind situată paralel cu tractul optic.

SUBSTANŢA PERFORATĂ ANTERIOARĂ

- este denumită aşa deoarece prezintă o multitudine de orificii vasculare pentru ramuri
ale arterelor cerebrale anterioară şi medie;
- delimitare:
o anterior – striile olfactive medială şi laterală;
o posterolateral – uncus;
o posteromedial – tractul optic.

CORPUL (NUCLEUL) AMIGDALIAN

- este un nucleu situat în profunzimea polului lobului temporal, la acelaşi nivel cu
uncusul;
- posterior de el descriem:
o coada nucleului caudat;
o stria terminală.
- i se descriu 2 regiuni:
o corticomedială:
 mai veche filogenetic;
 aici îşi are originea stria terminală.
o complexul amigdalian bazolateral.
- aferenţe:
o de la calea olfactivă (prin stria olfactivă laterală) către regiunea
corticomedială;
o de la aria entorinală către regiunea bazolaterală;
o prin stria terminală, de la:
 talamus;
 hipotalamus;
 aria septală;
 FR mezencefalică.
- eferenţe – către aria septală:
o prin calea amigdalofugă ventrală;
o prin bandeleta diagonală;
o prin stria terminală – prin calea amigdalofugă dorsală – colateralele căii
amigdalofuge dorsale proiectează în:
 hipocamp;
 hipotalamus;
 epitalamus.

2
Anatomie Curs 12 3.06.2004

- rol:
o intervine în inţierea stărilor psihice;
o în cadrul comportamentului
 alimentar;
 sexual;
 emoţional.
o integrarea funcţiilor vegetative;
o intervine în realizarea funcţiilor endocrine.
- deoarece are un prag de stimulare foarte scăzut, aici pot apărea focare ectopice ce pot
genera crize epileptice;
- este implicat în apariţia crizelor de schizofrenie (acestea pot fi detectate prin
măsurarea potenţialelor evocate).

HIPOCAMPUL (CORNUL LUI AMON)

- este o proeminenţă la nivelul feţei inferioare a cornului temporal al ventriculului
lateral, de-a lungul fisurii coroide;
- filogenetic, el se dezvoltă din rinencefal;
- rinencefalul mai prezintă la suprafaţă un strat subţire de substanţă albă, numit alveus;
- prezintă următoarele segmente:
o formaţiunea subiculară – face trecerea de la 3 lame la 6 lame celulare specifice
cortexului;
o hipocampul propriu-zis (structură trilaminată);
o girul dinţat (structură trilaminată).
- raporturi:
o lateral:
 şanţul hipocampic;
 girul parahipocampic;
 şanţul rinal.
o medial:
 girul dinţat (între corn şi girul parahipocampic);
 şanţul fimbriodinţat;
 fimbria fornixului (reprezintă concentrarea fibrelor alveusului).
- structura – 7 straturi (dinspre cornul temporal al ventriculului lateral spre centrul
hipocampului):
o stratul ependimar;
o alveus:
 lamă subţire de substanţă albă, care conţine axonii căilor eferente şi
aferente ale hipocampului;
 aceste căi se organizează la nivelul fimbriei;
 fimbria fornixului se continuă cu picioarele fornixului.
o stratul oriens;
o stratul piramidal;
o stratul radial;
o stratul molecular;
o stratul lacunar.
- aferenţe:
o de la girus cinguli;
o de la indussium grisseum – prin girii dinţat şi fasciolat;

3
Anatomie Curs 12 3.06.2004

o de la nivelul ariei septale – prin fornix;

o prin stria terminală pe calea FMCA de la:
 aria septală;
 hipotalamus;
 FR mezencefalică.
o de la formaţiunea hipocampică de partea opusă prin comisura fornixului;
o directe din aria entorinală.
- eferenţe:
o prin alveus
 → fimbria hipocampului → picioarele fornixului (între ele descriem o
structură comisurală numită psalterium); picioarele fornixului se unesc
şi formează corpul fornixului, care se continuă cu columnele
fornixului, cu direcţie posteroinferioară (localizate anterior de orificiul
Monroe);
 columnele fornixului se împart în 2 grupuri de fibre:
 grupul precomisural – se îndreaptă către aria preoptică şi
hipotalamus;
 grupul postcomisural – fibrele pătrund în peretele lateral al
ventriculului III şi se îndreaptă către corpii mamilari.
o prin:
 fimbrie;
 corpul fornixului;
 girul fasciolat. → acestea fac legătura dublusens cu striile mediale
Lancisi → acestea proiectează în nucleii septali
şi girus cinguli (cingulectomia are ca efect
diminuarea stărilor de agresivitate/obsesionale).
o spre epitalamus – prin fimbria hipocampului → fornix → colaterale spre
trigonul habenular prin stria medulară talamică.
- patologie – din cauza pragului de excitabilitate scăzut, poate fi implicat în crizele
epileptice.

STRIA TERMINALĂ TALAMICĂ

- îşi are originea în partea posteroinferioară a nucleului amigdalian;
- are traiect pe tavanul cornului temporal al ventriculului lateral, la acest nivel fiind
situată medial de coada nucleului caudat;
- este localizată în şanţul talamostriat, împreună cu vena talamostriată;
- la nivelul comisurii albe anterioare, cea mai mare parte a fibrelor striei se termină la
nivelul striilor terminale; restul fibrelor se împart în 2 fascicule:
o fasciculul supracomisural;
o fasciculul subcomisural.
- aceste 2 fascicule proiectează la nivelul:
o hipocampului;
o habenulei;
o nucleului amigdalian de partea opusă.
- reprezintă zona de asociaţie a paleocortexului cu:
o hipotalamusul;
o epitalamusul;

4
Anatomie Curs 12 3.06.2004

o neocortexul.

ARIA SEPTALĂ
- este formată din:
o septul pellucid
 la nivelul său, descriem 2 lame de substanţă albă, care conţin nucleii
septali;
 între aceste 2 lame se află cavum septum (cavitatea septală);
 limite:
 superior – corpul calos;
 inferior – fornix.
o nucleii ariei septale (nuh ăia din sept...) – corespund girului paraterminal, care
se continuă posterior cu stria olfactivă medială şi bandeletă diagonală.
o aria subcalosală – cale dublusens !
 aferenţe:
 de la corpul amigdalian;
 de la hipocamp;
 de la hipotalamus;
 de la nivelul bulbului olfactiv.
 eferenţe – către structuri care trimit aferenţe.

GIRUS CINGULI
- este localizat pe faţa medială a emisferelor cerebrale;
- limite:
o superior – şanţul cinguli;
o inferior – corpul calor.
- începe în dreptul rostrumului şi se termină:
o inferior cu girul paraterminal;
o posterior la nivelul unei regiuni îngustate (istmul girului cinguli), de unde se
continuă cu girul parahipocampic.
- se realizează astfel circuitul limbic, descris de Broca.

PARAHIPOCAMPUL
- este structura care continuă girul cinguli;
- se termină la nivelul ariei entorinale, mai precis la nivelul câmpului cortical 28;
- anterior, se continuă cu uncusul.

FUNCŢIILE SISTEMULUI LIMBIC

- au fost descrise în 1937 de Papez → rol în cadrul instinctelor primare:
o comportament;
o instinct;
o comportamentul sexual.

5
Anatomie Curs 12 3.06.2004

- în învăţare;
- hipocampul:
o intervine în mecanismele memoriei NU prin stocarea de informaţie, ci prin
compararea şi fixarea informaţiilor care sunt repetate;
o de asemenea, diminuă fixarea informaţiilor care nu sunt repetate.
- corpul amigdalian:
o intervine în cadrul comportamentului:
 alimentar;
 sexual;
 emoţional.
o are un prag de excitabilitate redus – aici pot apărea focare ectopice, care prin
impulsurile descărcate, pot produce crize epileptice;
o este implicat în apariţia crizelor de schizofrenie (pot fi detectate prin
măsurarea potenţialelor evocate).

SOME OTHER INTERESTING STUFF:

- la nivelul corpului striat – putamenul prezintă nucleul septal, cu rol în integrarea
aferenţelor olfactive; acesta mai este implicat în declanşarea crizelor de epilepsie
legate de miros;
- epitalamusul integrează aferenţe olfactive – determină astfel reflexe olfactivosomatice
(întoarcerea corpului spre miros).
- NOTA: ↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑↑ feromoni?! :)