Sunteți pe pagina 1din 9

VLADIMIRCOLIN

ZECE POVE$TI PITICE...


BASME
Prefaqi de Lucian pricop
Ilustrafii de Dana popescu

EDITURA CARTEX 2OOO


Coperta: Dana Popescu
Tehnoredactor: Ecaterina Ptsld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei


colrN,VLADrMIR
Zece povegti pitice : basme / Vladimir Colin ; il. de Dana Popescu; CUPRINS
pref. de Lucian Pricop. - Bucureqti : Cartex 2000,2018
ISBN 978-973-104-7 84-3
L Popescu, Dana (il.) j on gl er de lumi
II. Pricop, Lucian (pref.)
Un fi clion al e (Lucian Pricop) ....... 7

Zece poveqti pitice........... 9


821.r35.r
inceputul.... 1l
Povestea balenei celei mari gi a pegtigoruluiviteaz t4
Povestea cu taxa c0co$ilor.... 20
Povestea ariciului in{elept ....... 25
Pove stea m6gdrugulu i inedpil[dnat 30
Pentru comenzi qi informalii, vd rugim sd ne contactalila: Povestea motanului 1ene9..........r.r...;.....r.....r.......................... 34
o TeVfax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6 Povestea ceasului cu inimd ..;........... 39
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763 Povestea nucii ldudiroase ............. 44
o www. edituracartex.ro Povestea crocodilului care pldngea 47
o e-mail: comenzi@edituracartex'ro Povestea celor gapte rale ............. 50
o e-mail: comanda.cartex@gmail.com
Povestea ursului cafeniu 53
o O.P.4, C.P. 184, Bucureqti
...$i sfirqitul,................ 58

Basnne (1953)....,:............. .r..r....i.!....rar 6r


Bob-de-Grdu 63
Buruiana neagd
Povestea c6ntecului.. 97
Hansqicelepatrucastele.......:....:....... ................109
irsu1ui..,...............;.
Mladen, fiul ......l2l
Puterea dragostei.... ...... 138
pdmdntu1ui...............
Slava, fiica ...... 153
moarte
Tinere{e frrdbdtrdne(e qi viatd frrd de .... 171
Corabia sdlb5ticiunilor............... ..... 181
Acul gi foarfeca...... -....,200
Povestea fericirii ..........215
Fierarul nd2drdvan....................................... ,......234

Unjongler de lumi'ficfion4le

De o mare diversitate, opera de rornancier qi nuvelist a lui


Vladimir Colin (192L-1991) cuprinde, printre altele, basme (Vol.
Basme, 1953; PoveStile celor trei mincinoSi, 1956; Zece pove;ti
pitice,1957; Basmele Omului.l958 etc.), povestiri fantastice, in
volumele Un peStg invizibil.(1970)'qi lnpotsibila oazd (1984),
povestiri qi nuvele Sf, i" volumele Witgirut al doile:a , (19|6),
Capcanele timpului (1971) 9-iDinfii lui Cronos (1975),romane fan-
tasy (A zeceri lume, 1964; Divertisment pentru vrdjitoare, 1972;
Babel,1978), apoi alegoria biblicd din romanul Pentagtqrnq (L967),
alegoria mitologici din Grifuwul lui Uise (1976), mitologia apocrifr
din Legendele {drii lui Vam (1961), stilizarea mitici,a legendei lui
Negru Vodd din Timp cu cdldre! ;i corb (1979) q.a. Din toatd,aceastd
diversitate genologici, rezisti basmele, prozele scurte SF qi romanele
fantasy. Multe raportlri qi delimitdri se pot face pentru al situa literar
pe Vladimir Colin pe coordonatele textelor cu adresabilitate specificd
(adolescenli gi copii), insd gdsim cd una acoperd cel mai bine
preocuparea pentru basm a scriitorului.
Decodarea basmelor culte cere explorarea congtientA a terito-
riului mitic generat ficfional. Nu este tocmai un teritoriu, ci un Jinut
din altd lume, guvernat de puterea unei miraculoase gralii. Acesta-i
semnul unui basm adevdrat, al unei istorisiri feerice care se ridici la
un nivel superior sau este de-o complexitate mai elevatd: oricdt de
atroce qi de sdlbatice ar fi intdmplirile istorisite, oric6t de fantaste
sau de funeste ar fi primejdiile qi peripefiile, povestea lor are darul,
INCEPUTUL

- O poveste!' ' '. :.,.

- Spune o poveste! ,lf.

- De' c..e.,r,lt1.n€ spui o porfqste? '


. t' ,
Tudor qi Florica vor o pov_este. Eu nu qtiu poveEti, dar imi
aduc aniinte'& prielenul meur care... Gatal Tugesc ca sd-mi dreg
,"' ','
glasul'ftrtbeu aga: ,, ',tr
', . ,

- Trebuie si in oragul nostru cumsecade, cu


Eti1i, copii, cd
oameni oumrieiade, locuiegte un orn cunlsecadd,;.' ,.:..,
- Nu mai spune! strigi Tudor. Frumos inceput, ce sd zic...
- Cum? Nu vd place inceputul?... Aga-i, ru suni prea bine,
recunosc eu amdrdt. Nu gtiu de ce-i atdt de greu sd incepi o
poveste... Afi bdgat cumva de seamS? gi voud vi-i greu?
- Da, nu-i ugor, incuviingeazd, Florica. Dar, ce sd-i faci, mai
incearcd! Doar frrb povegti nu se poate...
* Trebuie sd gti!i,'oopii, cd in oragul nostru cumsecade, cu
oameni'curnsecade, trdiegte un om tare cumsecade;:mai cum.
secadeldecd{ -tofi oamenii- gumseeade din tot oragul nostru cum-
secade,rstrig'atulci pe nerisuflate gi aqtept sd-i vdd bdtand din
palme gi strig8nd: Bravo-o-o! ,

Dar Tudor gi Florica rimdnrlinigtili qi doar ofteazdincetiqor:


- Nici aqa nu-i cine gtie ce!
- Dar nu-i nimic, m[ imbirbdteazd Florica. Spune mai
departe...

11
- Dacd nu eqti in stare si incepi ca lumea, intregeqte Tudor. - Este odatd un om, imi sufl5 repede Florica, dar Tudor ii
Mare lucru era sd spui qi tu: A fost odati un om tare cumsecade... face semn si tacd gi-mi poruncegte scurt:
* Tii! strig eu, de tot ruqinat, cum de nu mi-a dat prin minte?... Lasd inceputul! Mai departe.
-
A fost, agadar... Stali ni1el, sta{i, ci iar nu merge! -Ce sd fac? Am s6-l las, md invoiesc eu ugurat gi prind a
- Dar ce mai e? povesti mai departe: Omul de care vd vorbesc e cel care scrie toate
* E cd nu pot spune ,,a fost". Pricepeli? Omul de care vi poveqtile pentru copii...
vorbesc ,,este". Acum. - Da?
- Da. Dacd am sd vd spun cine vine la el acasi, nici n-o sd
mi credefi. intr-o zi vine un arici...
- Da?
- Da. intr-alta un urs, in cealaltd o balen[, in fiecare zi vine
cdte-un animal sau cdte o pasdre, de sti cu el la taifas. Nu qtiu de
unde a invSlat el graiul animalelor, dar vorbeqte cu aricii gi urgii,
a$a cum vorbim noi acurn...
-Adic5 romdneqte? vrea sd gtie Tudor.
- Nu, am vnrt sd spun cd se inJelege cu aricii gi cu urqii la fel
de bine cum ne inielegem noi trei. Cu aricii vorbeqte aricegte, cu
urgii ursegte, cu balena balenegte gi, aqa mai departe, cu fiecare
pe limba lui! Afld tot ce li se int6mpld qi le scrie apoi p[faniile pe
foi de hArtie, cdrora le di drumul pe fereastrd. Foile zboard, se
imprdgtie prin !ard, qi-atunci titicii qi mimicile, bunicii qi bunicile
le gisesc, le citesc qi-apoi vi le povestesc...
* $i tu, ai prins gi tu weo foaie de hdrtie? intreabi Florica.
- Am prins gi eu c6teva...
- PAi tu nu egti nici tdtic, nici mdmicS, nici bunic, nici
bunicd...
- Nu sunt, e adevdrat, dar o sd fiu. $i, dupd cum vede{i, md
pregdtesc de pe acum temeinic pentru treaba asta... Acu, vorba e,
vreti sd qtiJi ce scrie pe foile pe care am izbutit sd pun mdna?

AIa ry7 - Vrem! Sigur cI vrem!


- Ei, atunci tdceli din gurd qi ascultagi zece povegti pitice, dar
U adevdrate'

ff;ffflTil:,i'r:#,x,
\?T-
t2 t3
Dacd s-a trezit in burta balenei, peqtigorul n-a mai vlzut
nimic. Era acolo la fel de intuneric cum se face cAnd inchizi
am6ndoi ochii. Ia incercaJi sd-i inchideli! Aqa-i cd nu vede{i
nimic?
Peqtiqorul, insd, era viteaz. Mdcar cd se afla in intuneric, nu
s-a speriat qi, micar cd nu vedea nimic, a strigat cu glasul lui
subtirel:
POVESTEA BALENEI CELEI MARI SI A - M-ai inghilit tu, dar mie nu mi-e fric6!
PE$TI$ORULUI UTTEAZ $i, c6t era de mare, s-a carn speriat balena, auzindu-i glasul.
- Ia te uitd Ia el! qi-a spus. Tot nu tace.
$i, ca s[-1 facd si tacd, incepu sd se tdvdleascd prin ocean.
Sirea, se cufunda, inota pe spate qi se rdsucea ca un burghiu. A
fbcut gi ce-a qtiut gi ce n-a qtiut gi, intr-un tdrzitt, istoviti, a tras cu
A fost odati o balend. O baleni mare, care inota prin cele mai
urechea.
mari oceane. De diminealdpdnd seara inota, iar pe seari se culca,
-Nu mi-e fricS! striga peqtigorul celviteaz.
adormea gi visa. Nu era o baleni rea, dar era cam prea infumuratd.
Ar fi vrut balena sd-l mai sperie, dar nu qtia nici ea cum. Nu-i
Stali sd vedeli!
uqor sd sperii un peqtigor atdt de viteazl $i atunci, cum obosise
intr-o zi, cum ?nota prin cel mai mare ocean dintre toate
oceanele, se int6lni cu un pe$ti$or mic, mic c6t degetul mic de la
zdravdntot sdrind qi rSsucindu-se, balena qi-a pus capul pe un val
o mdnd mici. mai mare gi-a adormit.
Dar peqtiqorul se obiqnuise intre timp cu intunericul din burta
- Ho-ho! Ce pegte mic! rdse balena. Md qi mir cum de nu {i-e
fricd sd inoti prin oceanul dsta! Doar e cel mai mare dintre toate... balenei, gi acum cerceta inchisoarea uriagd in care se afla. $i ce
n-a gdsit acolo! in burta balenei zdceatotce voiai. inghilise zece
- De ce sd-mi fie fricS? rdspunse pegtigorul, care eruviteaz.
butoaie cu mdsline gi noud colaci de salvare, o greblS, trei pantofi
- Ce? Nu fi-e fric6?... Dar de mine Ji-e cam fric6, a;a-i?
desperecheali qi de felurite mdrimi, o carte de aritmeticd qi o ma-
- Nu, spuse pegtigorul. Nici de tine nu mi-e fricd...
Yai, tare s-a mai supdrat balena! A inceput si dea cu coada qinb de aragaz, ba chiar qi o pompd de bicicletd. Nu md intrebali
prin apd gi si stropeascd atdt de cumplit, de-ai fi zis cd toatd apa unde gisise toate astea, ci nu qtiu. Poate cdzuserd din vapoarele cele
are sd sari afard din ocean gi n-o sd mairdmdndpic de apd in cel mari, care plutesc pe cel mai mare ocean dintre toate oceanele,
mai mare ocean dintre toate oceanele. sau poate le cumpdrase d'e la vreo cooperativ6... Sigur nu pot sI
_i1i afiteu Jie! a strigat balena qi, nici una, nici doud, haJ! a vi spun.
inghilit peqtigorul. Tot ce gtiu e cd pegtigorul n-avea ce face cu tot depozitul pe
Vedeli, asta n-a fost frumos din partea ei. $i de aceea a gi fost care-l adunase balena. Altceva cduta el. $i, pentru cd se spune ci
pedepsit5. Aveli pulintici ribdare qi-o sd aflali tot, tot, chiar aga cine cauti gdseqte, iati, g5si qi peqtiqorul ceea ce cduta: un ciocan
curn s-a-ntdmplat. intocmai ! gi un cui gros.

t4 l5
Afunci, frrd sd stea mult pe gdnd.uti, pegtiqorul celviteaz a
apucat ciocanul, a apd.sat vdrful cuiului in burta balenei gi-a
inceput sa bata.
- Vai de mine! Ce s-a intdmplat? a sfrigat balena, kezindu-se
din somn. Te pomeneqti cd am inghilit un afrrisit de tdn!ar'.'
Dar,pdnd sd-gi dea ea seama ce gi cum, peqtiqorul fbcuse o
gaurd gi se strecurase afarl, strig0nd voios:
- Rdm6i cu bine, balen6. $i, de speriat, sd gtii cd tot nu m-am
speriat...
* Tu erai? a rdcnit balena qi,mdcat 6[ o durea burta, a vrut sd
se repeadd dupa el.
Dar atunci avdzutc[, prin gaurape care o fbcuse pegtiqorul,
apa celui mai mare ocean dintre 1ss!s oceanele ?ncepea s5-i
ndvdleascd in burtd qi pricepu c6-i in prirnejdie sd se scufunde.
Speriatd de-a binelea il ldsd incolo pe pe$ti$orul care-i fEcuse
buclucul $i ?nqepu si inoate, ciutdnd eevaclJ care si astupe gaura.
* Vai! Vai! plAngea balena. Sunt o balend atdt de mare gi uite
ce-am pdlit...
inotl incoace, inotd incolo gi gdsi obucatd' de lemn. O lud
repede, o potrivi in dreptul giurii qi v6zucb o astupase de minune.
- uf'!
Dar abia rdsuflase, cd se pomeni l6ngd ea cu un vapora$'
Cdpitanul ii fbcu semn cu luneta 9i strigd cdtputu de tare:
* Balen6, hei, balen6! Fd bine qi di-ne inapoi bucata de lemn,
ci s-a desprins din vaporagul nostru...
- Zdu? oftd balena. N-am qtiut, vd rogsi md iertafi ! $i-i dndu
cipitanului bucata de lemn.
iitrecuse pasdmite infumurarea qi, cum o p5lise o datd cu
pegtigorul celviteaz, se arita acum bine crescutd qi indatoritoare.
Dar mi se pare cd. era cam prea tdrziu...
Vaporagul se depirti repede (se vede fteaba cd cei de pe
vapora$ erau tare zori\I) qi, plAngdnd,balenaincepu sd caute iarSgi
\?rt" un dop pentru gaura prin care ndvdlea apa celui mai mare ocean
dintre toate oceanele.

l6 t7
Cdut5, cdutd gi, iat5, gdsi o minge de cauciuc. Se potrivea - Cum si nu pl6ng, dacl mi s-a intAmplat ce mi s-a intdm-
parcd qi mai bine decdt bucata de lemn a cdpitanului, aqa cd balena plat?
rdsufld din nou, uquratS: - $i ce fi s-a intAmplat, md rog? o descusu pescarul cel b6trfrr^.
- uf! PlAngdnd cu sughiEuri, balena ii povesti intAmplarea.
- Baleni, hei, batren5! De ce mi-ai luat mingea? risund atunci -Yezi, n-a fost frumos din partea ta sd inghili peqtiqorul cel
glasul unei fetile care se plimba pe ocean, intr-o barci. Titicu mi-a viteaz, ii spuse atunci pescarul. Ce, lie li-ar fiplicut ca el sd te
dat mingea de ziua mea qi eu o iubesc, ba chiar gi dotm cu ea in inghitd pe tine?
pat... Balena eraatdt de speriatS, incAt nici nu-i trecu prin minte cd
-- Zdt? ofti iarigi balena. N -am gtiut, te rog sd md ierfi ! . . . gi-i pegtiqorul cel mic, cdt degetul mic de la o m6nd mic6,n-ar fi putut
dddu fetilei mingea de cauciuc. s-o inghitd pe ea, care era o balend mare.
Ca sd vedefi c6t de tare se speriase balena! Baleni-balend, - Nu, nu mi-ar fi pldcut, gopti ea printre lacrimi. $i-mi pare
dar nu mai zicea nici ,pds". r5u cd l-am inghifit...
Fetila puse mingea ldngd ea, pe bancd, gi v6sli degrabi spre - Ei, dacd-li pare rdu - spuse cu bundtate pescarul cel bitrdn
Jdrm (pentru cI se temea cd intdrzie la mas[), iar balena incepu am sd te ajut eu...
sd caute din nou ceva ca si-qi astupe gaura buclucagi. $i unde nu lu[ el un ghem de aldpescireascd, din aceea cu
Se uiti in dreapta, se uitd in st6nga qi, iati, gdsi, o cochilie, care-gi dregea ndvodul, qi se apuci sd coasi gaura prin care
numai bund s-o scoatd din incurcdtur5. Dar abia risuflase uqurat6, ndvdlea apa celui mai mare ocean dintre toate oceanele. Atdt de
cd auzi un glas supirat: iscusit o cusu, ci nici un doctor n-ar fi cusut-o mai bine. Straqnic
- Balend, hei, baleni! De ce mi-ai luat casa? Ieqisem oleacd se pricepea la cusut pescarul cel bitr6n!
sd caut o mdturd gi o c6rpd ca si fac curitenie, gi tu, gata, mi-ai qi Iar balena ii multrumi cu lacrimi in ochi gi se duse glon{ la
luat casa... prietenul meu care scrie toate povegtile pentru copii, suni la ugd,
- Zdu? ofti balena cea nenorocoasS. N-am qtiut, te rog sd md intrd qi-i povesti toatd intAmplarea. prietenul meu a scris-o pe o
ie(i!... gi-i inapoie pdnl qi melcuqorului scoica. l'oaie de h6rlie, gi eu am citit foaia aceea tocmai la timp, ca si vI
Ce sd vd mai spun? Ditai balend se frcuse bund qi bldndl ca pot intreba:
un miel... - Oare voi v-a{i infumura cabalena'? Sau a{i fi viteji capeqti_
Melcul intrd indatd in cdsu{i gi incepu s-o miture qi sd gteargd lorul cel mic?
praful, iar balena inoti mai departe, plAng6nd cu lacrimi cdt un
camion.
- Ce si md fac? Ce sd mi fac? plAngea balena. $i, cum
plAngea aga, trecu pe ldngd o insuli. intAi se gAndi sd ia insula qi
sd astupe cu ea gaura pe care i-o lbcuse pegtigorul, dar igi didu
seama apoi cd insula era nilelug prea mare gi plAnse cu gi mai mult
foc.
- De ce plAngi tu, baleno? o intrebd atunci un pescar bdtren,
care locuia pe insuli 9i-qi dregea tocrnai nivodul pe ![rm.

l8
POVESTEA CU TARA COCO$rLOR

A fost odatd-un mog,


$i-avea un biet co€og.
Dar lacomul de rnog
A pus cocogu-n co$
Cum a plecat mogul, cum aU inceput sd se certe intre ei cei
$i a plecat la Moqi, hei bdrtogi. .

Si-l schirnbe pe gogoqi. - Eu zic sd facem din cocpglunborgo a zis primul birbos.
Acolo trei blrbogi, - Ba 1u, o,ciulama, a gr5it al doilea.
Pletopi qi pdntecogi, -Aqt,Un osffopel, a strigat al treilea.
Au scos gfdbiti din cqg Ui0s-qqa se ceffalr, se certau gi niciuild, nu voia si dea indirdt.
Drdguful de cocog. ,:BP$l
;'eip,l!f$b|,,,;
- Pentru cocogi frumogi -Ostp$pCl! , , '. ,i . .

;Borg;!..,.: ,:',,
r'r,,
Dirn patru-cinci gogogi !
Au spus cei trei birbogi, ;,eirilama!
': r ' ".,
r

Privindul pofticiogi. - Ostropel!


fiil st{tea.bietul cocoq gi le asculta sfada gi, drept si vI spun,
Iar lacornul de mog, nu se bucura, de r
t
fel. .
l
11 , . ' ,

Ludnd chiar cinci gogogi, - Ce mi-e c-am sd fiu frcut borg, ciulama sau ostropel? se
A gters-o de la Mogi intreba el. Nu-i totuna?
LdsAndu-l pe coco$ Ba da,pentru el era totuna. $i atunci sEuiti,la sfoara Cu care
Drept plati, }a bdrbogi. mopul cel lacorn ?i legase picioarele, oft6 qi se apucd s-o desfacd.
Avea un cioc numai bun si desfacd tot soiul de noduri, ba cred cd

20 zt