Sunteți pe pagina 1din 1

Interjecţia

I Definiție
Interjecția este partea de vorbire care exprimă:
-stări sufletești: uf!, vai!, ah!,oh!;
-un îndemn: hai!, cea!, mars!,
- o adresare: hei!, mai!, bre!, iaca!, iata!, uite!
-reproduce sunete din natură: poc!, miau!, cucurigu!, hodoronc-tronc!

Sunetele care imită zgomote din natură se numesc onomatopee.

Ex. Miau!, ham-ham!, cucurigu!,trosc!

Punctuaţia interjecţiei:
După interjecţie se foloseşte virgula sau semnul exclamării.
Semnul exclamării nu este considerat semn de punctuaţie finală, de aceea se poate continua
comunicarea cu literă mică.

EXERCIȚII

Ex 23/ pag 174


26/ pag 175