Braga și Midgard Terra S.A. v. Republica Moldova.

Articolul 6
§ 1 din Convenție şi articolul 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție. Redeschiderea procedurilor și anularea
hotărârilor definitive pronunțate în favoarea reclamantelor.
Încălcare

Braga și Midgard Terra S.A. v. Republica Moldova – 59351/12 și 41538/13

Hotărârea din 17.3.2020 [Secţia a II-a]
Articolul 6
Dreptul la un proces echitabil
Proceduri civile
Articolul 1 din Protocolul nr. 1
Protecţia proprietăţii
Posesia nestingherită a bunurilor

Redeschiderea procedurilor și anularea hotărârilor definitive pronunțate în

favoarea reclamantelor - încălcare
La 28 august 2012 și respectiv 27 mai 2013, reclamantele Mariana Braga, pe de o parte, și
Midgard Terra S.A., pe de altă parte, au depus cereri la Curtea Europeană pentru Drepturile
Omului invocând încălcarea articolelor 6 § 1 din Convenție și 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție, dată fiind anularea deciziilor definitive pronunţate în favoarea lor.
Având în vedere asemănarea cererilor cu privire la faptele și problemele juridice, Curtea a
decis, în conformitate cu articolul 42 § 1 din Regulamentul său să le conexeze pentru a le
examina în comun, în cadrul unei proceduri.
În fapt:
Cu privire la cererea nr. 59351/12
În 2005, reclamanta a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui V., fostul ei soț,
solicitând partajarea bunurilor comune. Pe 25 iulie 2008, părțile au încheiat o tranzacție de
soluţionare amiabilă a litigiului, prin care V. s-a angajat să-i achite reclamantei suma de
350.000 MDL, să-i cumpere un apartament și un autovehicul, să-şi întreţină cei doi copii
până la împlinirea vârstei majoratului achitându-le suma de 1.000 EUR anual până în anul
2022. În schimb, reclamanta va renunța la toate pretenţiile formulate împotriva lui V. În
aceiaşi zi, Judecătoria Centru mun. Chişinău a confirmat tranzacţia printr-o încheiere
judecătorească. Decizia nu a fost contestată devenind definitivă pe 11 august 2008. Un titlu
executoriu a fost emis în aceeași zi.
La o data nespecificată, V. a depus un recurs împotriva încheierii judecătoreşti din 25 iulie
2008, invocând înrăutăţirea situației sale financiare şi imposibilitatea executării hotărârii. Pe
9 iunie 2010, Curtea de Apel Chișinău a respins recursul declarat de V., ca fiind nefondat,
subliniind că înrăutăţirea situației sale financiare nu constituie temei de casare.
Pe 1 martie 2012, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de revizuire depusă de V. pe
21 noiembrie 2011, a anulat decizia din 9 iunie 2010 și încheierea din 25 iulie 2008, și a
dispus rejudecarea cauzei de către prima instanță. Instanța şi-a motivat decizia prin apariția
unor noi circumstanțe, și anume, imposibilitatea lui V. de a executa cele convenite prin
tranzacția de reglementare amiabilă încheiată, dată fiind înrăutăţirea situației sale financiare.
Cu privire la cererea nr. 41538/13
Societatea reclamantă a înaintat o acțiune în temeiul prescripţiei achizitive împotriva
Primăriei Chișinău solicitând recunoașterea dreptului său de proprietate asupra unui teren
cu suprafața de 3,86 ha.
Pe 16 noiembrie 2010, Judecătoria Buiucani mun. Chişinău a admis acțiunea societății
reclamante și a dispus recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în cauză.
Reprezentantul Primăriei a fost prezent la primele două şedinţe de judecată. Decizia nu a
fost contestată și, astfel, a devenit definitivă.
Pe 6 decembrie 2011, Primăria şi Consiliul municipal Chișinău au depus o cerere de revizuire
a deciziei din 16 noiembrie 2010, invocând apariția unor noi circumstanțe şi aprecierea
insuficientă a faptelor de către instanță. Revizuientul a invocat, de asemenea, că prin acea
hotărâre sunt afectate drepturile consiliului municipal care nu a fost parte în proces.
Compania reclamantă a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind tardivă şi nefondată,
invocând că termenul de trei luni pentru depunerea cererii de revizuire nu a fost respectat;
că în carul procedurilor reprezentantul Primăriei a fost prezent şi că, astfel, consiliul nunicipal
cunoştea despre litigiul depus încă din 2009; că Primăria şi Consiliul municipal Chișinău se
află la aceiaşi adresă şi au o direcţie juridică unică, astfel că interesele lor în instanţa de
judecată sunt apărate de aceleaşi persoane.
Prin încheierea din 7 iunie 2012, Judecătoria Buiucani mun. Chişinău a declarat inadmisibilă
cererea de revizuire depusă. Primăria şi Consiliul municipal Chișinău au contestat cu recurs
această încheiere.
Pe 22 ianuarie 2013, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul Primăriei şi Consiliului
municipal Chișinău, a casat încheierea din 16 noiembrie 2010 și a trimis cauza spre
rejudecare în prima instanță. Instanţa şi-a întemeiat decizia în baza articolului 449 litera (c)
din Codul de procedură civilă, constatând că erau afectate interesele Consiliului municipal
Chişinău care nu a fost implicată în proces. Instanţa nu s-a pronunțat însă cu privire la
argumentul susținut de societatea reclamantă potrivit căreia termenul legal pentru
depunerea cererii de revizuire nu a fost respectat.
În drept:
Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenție:
Curtea a reiterat faptul că, respectarea dreptului la un proces echitabil şi a principiului
securităţii raporturilor juridice cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei
hotărâri care este definitivă şi executorie doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă
determinare a cauzei. În special, revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar
simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de
reexaminare a unei cauze. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când
este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Riabykh v. Rusia,
nr. 52854/99, § 52, şi Roşca v. Republica Moldova, nr. 6267/02, § 25, 22 martie 2005).
Curtea a reiterat, de asemenea, că deciziile de a revizui hotărâri judecătoreşti irevocabile
trebuie să fie în conformitate cu criteriile legale relevante, iar folosirea necorespunzătoare a
unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenţiei (Duca v. Republica Moldova, nr. 75/07,
§ 33, 3 martie 2009).
Cu privire la circumstanţele cazului, Curtea a constatat că hotărârile definitive erau
pronunțate în favoarea reclamantelor, dar că acestea au fost anulate în urma admiterii
cererilor de revizuire. În cererea nr. 59351/12, hotărârea a fost anulată din motivul unor noi
circumstanţe apărute care făceau imposibilă executarea acesteia. În cazul cererii nr.
41538/13, cererea de revizuire a fost depusă la mai mult de un an după ce hotărârea a
devenit definitivă, iar Curtea de Apel Chișinău nu a răspuns în niciun fel la obiecția formulată
de societatea reclamantă cu privire la tardivitatea cererii.
Curtea a observat că a tratat în mod repetat probleme similare în alte cazuri, în care a
constatat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție (Macovei și alții v. Moldova, nr. 19253/03 și alții 5, §§ 44-50, 25 aprilie
2006, Tudor-Auto SRL și Triplu-Tudor SRL v. Moldova, nr. 36341/03, § § 47-48, 9 decembrie
2008 și Sfinx-Impex SA v. Moldova, nr. 28439/05, §§ 22-23).
În lumina circumstanțelor cauzei și a argumentelor invocate de părți, Curtea nu a văzut niciun
motiv să ajungă la o concluzie diferită în cazul de față. Având în vedere jurisprudența sa în
acest domeniu, Curtea susține că în această cauză procedura de revizuire a fost utilizată de
către Curtea de Apel Chișinău într-o manieră incompatibilă cu principiul securității
raporturilor juridice.
Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție şi a articolului 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenţie, ca urmare a casării hotărârilor judecătorești definitive din 25
iulie 2008 şi din 16 noiembrie 2010.
Concluzie (unanimitate): încălcarea articolului 6 § 1 din Convenţie și a articolului 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenţie.
Curtea le-a acordat reclamantelor câte 3600 EUR cu titlu de prejudiciu moral. Curtea
a decis rezervarea aspectului cu privire la prejudiciul material pentru o procedură
ulterioară, invitând Guvernul și reclamantele să o informeze în decurs de trei luni
despre orice acord la care ar putea ajunge.
© Prezentul rezumat are la bază hotărârea Braga și Midgard Terra S.A. v. Republica
Moldova de pe site-ul hudoc. Această traducere îi aparține Curții Supreme de
Justiţie. Orice preluare a textului se va face cu următoarea mențiune: „Traducerea
acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Supremă de Justiţie a
Republicii Moldova".
Direcția Drepturile Omului și Cooperare Externă