Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Kevin Dutton - Înțelepciunea Psihopaților. Din Experiența de Viață A Sfinților, Spionilor Și Criminalilor În Serie PDF

    Încărcat de

    Un cititor
    2K vizualizări144 pagini

    Titlu original

    Kevin Dutton - Înțelepciunea psihopaților. Din experiența de viață a sfinților, spionilor și criminalilor în serie.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări144 pagini

    Kevin Dutton - Înțelepciunea Psihopaților. Din Experiența de Viață A Sfinților, Spionilor Și Criminalilor În Serie PDF

    Încărcat de

    Un cititor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 144
    Kevin Dutton INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Profesorul Kevin Dutton este psiholog cercetcor lt ‘Central Calleva pentru Ceretarea Sintlor gi Evoluyel Umane, Magdalen College, Universitatea Onford, ji smembru al Sociecii Regale de Medici gl Soceit pentru Seu! Seingifial Pihopatii, Este, de asemienes, si auroral mult apreciatei citgi Fipnasts the Art of SplieSecond Persuasion. {n prezent, eq in Cotswold, Kevin Dutton INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Din experienta de viaga a sfingilor, spionilor si crimuinalilor in serie “Traducere din limi englea de Anne-Marie Picurar globo he oil eof thi book is “The Whom of Pacha lessons in fe fo Sas, ps and Sri Kile, by Kevia Daton Copy © 201.2 by Kevin Daan Allright roceed. The Random House Group Lined 2012 ‘© Ears Globo, 2015, pot a in iba onto Descrierea CIP a bite Nationale a Romie DUTTON, KEVIN Injlepiunespsbopaior di expan de veh singin spiollor criminalilein sete! Korn Dusen n-ne Mave Pita Bac: lab, 2073 ISBN 9784069352345 |. Pou Anne Mate al) rs99.0194 Relator Dian Moris Corer: Sanda Andronache “Thorac Pan Enace (Cope Cian Bene omen tclon07262289.11 faes021 3325309 seemed 0 ‘Sereizedarloboy CuprIns Pref 1 Ascensunea scorpion ss 2, Adeviratulpshopa, tn picioar, vi rol 3. Carpe Necten 4 Inclepciunes psihopaior... 5, Preschimbima in psihopac. 6. Gale pte cigtguri morale 7. Supermormalicaea mental Note ‘Mulguri Index afsbetic 7 a 83 107 137 167 191 25 263 267 Mint ih ange se, eto (Cera face tad adi cer poate ransforma Joha Milton, Pai pends, 1667, Cartes 1, versuri 254-5 (ccaducere Aurel Covaei) Prefata “Taal meu a fost phopat. Suni oarocum ciuda spun acs ie ‘ru acum, pivind in wend, dar ag fost am nici indo. Era fermecitorncnfict, emis, dar nia violent, tava tor ata conga, cam cht ven Lda feigorifi alo Jeffrey Dahmer Nu a ‘marie pe nimeni, dar sgurans a dat tvs vi (Cebin ck gence na inseamnd coral nur ag? ‘Tae meu aves o abiltat extrondinars de a obne exact ceea ce lore, de ele ma multe or doar co ema banal su un gest expres oatecate. Oameni bigouia 8 spun cd seme ou Del Boy, cea ce er adevrat. Das comporaprecum peronjul a caus, ral fl deadeviat (personal original ra comercin, tat se. ‘Dae nbunt cat pea Sl vet iit Dston, fn aduc amine oda aja pe aa vind nig calendare Jn pina Peicoat Lane a ast End, Londra. La vremea sees svar ans ero x de yal. Calendar era de cole cupeindeau dose 11 lui — Null posvnde, am proteat Lipset lana anual Sia mia rspuns, de-sia am ita de a — Ave! nsaunil de a achiiona wn calendar Llu a seni buni Benefit de ole special, cumpia! doula pe de ‘tu, ar an vitor cpa gras deol in pls ‘Am schimbae sri Invordeaunaam spus cata rea prsonalitatea prope ies pen- cru wemurle modeme. Na Lam vite niciodst pereinds buna 9 LOR, INTELEPCIUNEA PSIHOPAT Along, Nu Lam vou endl sb mogul rede, ccna fs des : Seapine, pate camel ca erent mec de aie paige mots pide’ as oda arn sade supe el pil wind in june lephane ca Cane mete? : Ave depen vase il uu pate doar cia ep du, snl glam cle ee Viemeindlngar an cet i moult ~ Ae i, mine dlngls™ ec toate cellte din bran semintor tor bre ilo pecae obs van. Dre dp ata ns ra at seama in suse bitiull se cud un eds bsoic pound Deas, apt a mae pee pra dope de palo clini de ep le oe i ene inneadeircaoweagiea mca despre impo pe ktooe De exemple a li ages oa de sonar emotional lee, lnc exe de stupid cam of B spine Dar dup loaned ani deol nio ume in a ainalle slice ma pind ssa col de sas stem ll deve pres ec un fener in pcr apa coat pedal de ind, eaclondnd lapse inxstene 9 fan 909 fei dei oie inna Jn Plstocen nu exina capital, susine George Loewenstein,” profesor de econo piolgi ls Carepie Mellon. Dw ingle "mane man o seaune pli ide cut Male de Imecanile e cononect eo une ade lp Ivins modes a prefer ersnes ath CChier act oament kor noe ao aversiune pace descr scant ap sat rue dnt, Defi se poate spune hacia dine no exe a at tp de eae lnc fh de riseut~cel eae, de expla, suede ates cnet de tine doe pra mare dint-on ami clemen lg von afm operas near au eit simogi nog: xen unt invitee de igen neni din jt a fot dec a Tapa tnpotsia pdstorio Din cos punct de ere nace ¢ 10 = ee Prsvari slojt, ek doar gi poate, drepe ‘un considerabil avantaj de adaprare. (Ca ct erau mai sensilla fogneralarbustilor, cu at aveauganse _nai mar de ase proteja mai bine pee ing aml comnitatea din care Ficeau parse. Chir gin prezent,indivzi anxiogi sunt mai bruni decit celal Ia detectatea pericolulu. Dacd srecori un chip suplrac pe cranul unui computer printre alte eiteva zimbitoare sau neutte, tn ansioso va derecia mult mai repede deci un non-anxos. ‘Aaxicraea se ponte dovedi o abilcate wild dack te prinde noaptea Nu este deloc o noweate fapeal ef nofiunea de ulburare psihick poate confer, celor care suferi de aga ceva, evantae extraordinare 5 neobignuite, dar sl neplice’ exagerare. Aga cum observa filozoul ‘Avistate, in urmi cu 2 400 de ani: oN exist gen fir un dram de nebunie” Cand vine vorba despre autism si schizofenie, in mintea ‘oamenilo,legitra diner .geniu sl ,aebunie” devine evident mul- mid flmeor de succes Rain Man si O mint sclipitoare (A Beautiful Mind). fn catea sa, Onl care sa confundat sofia eu 0 palivie (The ‘Man Who Mistook His Wife for @ Hat), neurologulspsihiateal Oliver Sacks povestece despre renumita incre cu ygemenii, John si “Michal, aust profunsi in vised de 26 de ani la acea veeme, care tela inte-un ail, Cand cutie de chibritri sa impesptiae pe pode, cei doi aw strigaesimultn 111, Dupa ce le-a adunat, Sacks lea Deasemenc,clieul atstlu genial, dar cine, ae la baz po- vege pitoruui Vincent van Gogh, al balerinului Vala Nijinsky gi, de dati mai recent, ale pirinell tore’ ocului, John Nash cu of siferens de psihoa’. Coincidens? Nu, sutine cxcetitorul Snboles Kéri de la Universitatea Semmelweis, din Budapest, cate pare si fi descoperit un polimorfsm generic asocia cu schizoftena g reativ tates. Kér a descoperit ek persoanele cu dou langusiidentie ale unt anumitevariaii ADN a genei nuit neural, varaie cae a fost “anterior asocitapsthore, memoie sabes sensible la eve, ma- nifestieendinga de af malt ma creative comparativ eu perioandle care ‘aun fang sau niiunal avail respective. lar ee cu un singur lant ‘ung, in medic, ma eet decd ci fe nciunl ‘Chiat si depresa are avanajle ci. Cercle recente sinc die perarea nest contibuie la spovtea tense la creterea abililor n INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR de solusionare a problemelor. In cadeul ual experiment ingenios, Joe Forgas, profesor de psihologe la Universitatea New South Wales, a ageato sete de obigee mici, cum arf soldiei de juciie, animale gi masini din plastic, ling casieva diner-un mic magazin dia Sydney. Pe misuri ce curapicoi se gribea si ias, Forgs le esta memoria ‘ugindu-i si menjioneze eit mai multe abicete posibile,Insie folsea tun ruc In lel ploiase, Forgas dita in magazin ,Requiemal” Verdi iat in nile senine, cumpirivoriiputeau asculta plese de W. S Gilber i Acchur Sullivn, Rezultatele a fost foarte clare, Cumpisiori co dispocite mai roast sau amine de aproape pattu ori mai mule obiecte decie ‘ila. Plonia a intrsar, ar ersten a cut mai aten ‘Motala poveyti? Cind e Frumos afar, verifcat cu mai mules acenierestal primi, act tot stim acum ef astfel de tlburis ai aspecte poitve, tun fel de premil pshologice de conslat, ¢ greu xine imaginims © alecjune care si mw ofete niio crmpensiig sub © form’ say alt, (Obsesiv-compalsv? Nu vei isa niiodaegaul prin. Paranoic? Vt fi ten a decal De fap, cas ersten (anscttes i depresia) consi tule doui din cele cinei emo! fundamentale cate au evolat in ntea- glume, in coat cultures terete, fcatedintte noi le experimentesz In anumite momente din vag. Exist ini un anumie gp de oameni care face excepie dela regu care nu experimenteartniiuna dine cle, nici chiar fn condi dint cele mai dif. Psihopagi. Un psi hhopat nu yar face miciodae gi ch a dist gazul porn” Este veun aspect port aie? Pune intrebarea ata unui psihopat gi, in mod cert, o #4 se Ja voi cla un nebun. Fentraun pshopas, nu exist not, i doar soa e Observayia evident ei anul ate doulsprerece luni, ni unsprezece, a fi pur ingreuna vinzarea acelor calendar, dar asta nu a afecat deloc pe eat meu ci, dimpoeiv, el a considera acest lar deepe un avant ‘Cale ei emo Fundamental un ai Fis dea xin scp prnd inode cl des ge sei supe "Decale mai mule ot one um Despre publ ots, ei seine Now’ detail er R Prevari ‘Sinvee singular unl putea spe mu eniel pre xg tat in cinpl ceo se, etait ml pibopa din desc mei nme din fire. Cusine or Ince m Ini det dealde Hannibal Lecter Ted Bundy inl Br emu, psi de crop, cae ar pen ae fd invite special la oe mat pabopailo pin sinpla lor apaie: ‘Am inane roa phair departed adver suite din nein deere pit sisi dec forme ale sh protec yo Imbogeucl prin pecs exper lor chiar sl pol, antepeno inane pu car oc * «Nu fii prea increzior! Indiferene cit esti de bun, nu-i lisa si gio i tain” recomanda Al Pain, nl de vot pina cara ‘nel mare de voc In ll Arc ela Te Det “Adicts rel pte ei nab inf Fi tela pol Cauda Pv Am ose uberis in pe fmt Pac ac roll Dill ino dle varia ic mininae Dak eit un luca pect phopat an oman, ‘lca bites lor env dea ce rept oamen obi np ex, spate acxel mil rule, genie, bated ain Ingham peor lc nemo ‘Un eine oat de me sce mic deml in ba ‘Moles dine eee mai minunate fore excrase i di neesplorae fine ativiate ete unul de ingt dura Ince de arti sau de lieraurd ale ome pele superficie ae ceierulu, cunecate ale suflesui. 4 jpul munci,clinee flu in care suntem + Apevinaror rsttopar, Iv rictoanE, vA Rog! pie eerprmers ere repr sorters om al clan ng eho od | comin Extroversiune Wei 3.5 ‘Avtodiseiplina 9 | Cautare de senzapii 7 Valori29 | Deliberare 1.6 Emosii poztive 25 “Asreabilitate ‘Nevrozism Teredere 17 Anxietate 13 Sinceritate Li Osilitae39__— ‘Altruism 13 Depresie 14 Cooperare 13 Conginja de sine 11 Modestic 10 Timpulsivitate 4.5 Compasiune 13 Vulnevabiitate 15 “Tibet 23. Enlai exer prin profiel peroalsi ppc fon de recat obgnut confirm modell Big Fee (Mile, 2001) 55 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR ups cum se poate vedea, experi nu au acordat prea multe puncte psihopatilor peneru Agreabilae, iueru delocsurpinzivos, vind in vedere cf majortatea cincienilor consder4 e4 minciuna, ‘manipulare,eruzimes yi aroganga sun standandele maxime ale trsi- turilorpsthopatice. Nic la Congtincioriate au au marcat ma mal, {mpulsivtta, ipsa obiectivelor pe ermen lung yeu in asumarea responsbilitiilor find estimate conform ageprrior. Dar eebuie si remarcim felul in eare Competenice reuse st mai echilibre- te balanga ~ musura de necini a inerederi in sine a prhopatu- {nig isprepl nonglane pent adversitt; 4 ending continua gi {in canl Nevrorismului. Ansctatea, Deprsia, Congtinga de sine gi Valaerabiiaeaabia dacs remare, tsi combinate cu ail poe ‘eric, precum Extroversiunea (Averivtatea! yi Cautarea de senza- {i si Deschidetea spre experiengt(Actuni,genereard ae element seni al farmecal lor br Imagine obyinuti se conse fnte- personaitate extrem de pu- termicd dain acelat timp, ascuns st imprevabl Impresonant gi {ri srupule pe de parte, cial imprevabl pede ala Imagine prepedintlu tatelor Unie ale Americ? Pe mioment, rn putea pune cn chia Darin 2010, Scot Lilienfeld a ew ech cu ‘hologul criminals Seven Rubenzer cu profesor de psihologie Thomas Faschiogbauer, de la Fundaya pentru Studiul Pesonaliit fn Inorie din Houston, Tens a aja in analiza unor date foarte {neeesante. In 2000, Rubenzr gi Faschingbauer au timisInventarul de Personaltate NEO biografilr cuturor presedinglor american in ‘nore. Era inclsetneebiri de genul Ar ercbui si prof de ce Jnl naioe st profie ef de tine” gt .Nu' ma sime niciodacvinovat cid fac pe cineva si suere”. In tor, eau 240 de item gio mich suri. Nu biograierau ect tesa cf subiecti eretror lor. fn "Confer dni! dn 1979 i Rim Marrs component ere «seecomportimenalinerpesonl cep expires one ela die {ginko entimencor or sunt ced wdtrate in ce fl cont de st ‘Miandebundnes ser ue (noe) "SDe fps invemarl NEO Bes pane dinr-unchesionar malt mal me 592 de te cre evi ose ct de abl nc petals {nulign 4 comporamentul Guta sosten thn we a pon Es exrpolits profs penonai pope dn realtel fle oyna Aone nde invenrarl NEO. 56 ADEVARATUL PsIHOPAr, fy PICIOARE, VK ROG! baza cunctingelor pe ‘are le deyineau despre ei, biog rebuian si ‘spundi in sume aclors. Reraltatele au fost iejite din comun. Cigiva progeny’ ameriani preentau tisitu psthopacce distinct, print primi cls! find, ‘ick mal lt, aici mai putin, Joka F: Kennedy Bll Clinton (pentru ‘viualzarea complet a tabelulu, vail www:wisdomofpeychopaths. co.uk. Sata nue 1 nic familia Roosevelt, dar nici elated aur din storie care se aflau in proximitatea primilor doi mengionaj, a ‘a ist mai prejos. ‘Ar tcbul sn ingijoreze acest lueru? Arf cazal si ne Face pro- bleme atunci cindgefluneia dinte cele mai puternice agin de pe faxa pimincalut au o pessonalitate in proporie coviesicoare similar cele unui criminal in sere, dup cum subliniad Jim Kou? Pate cid Dar pentru ingelege ce vor Lilenfeld, Rubenzr i Faschinghauer si demonsreze in legiturh cu proflule pesonaliiilor polite, re- Dale i cercecim mai profund ce inseam fi psihopa. (Cand personalitatea di grey ‘Trebuie i avem mare gi cd vorbim despre ulbusiti de persona late, pentru cd fccare din noi are una, nui ag? Aga, sf spunem lucruilor pe nume inci de la inceput:sulburiile de peronalicae ru sunt rezeratecelor eae te scot din sirte(concepie gree, co- muni multor narisig). In schimb, porivit defini din Manualul de Diagnostic si Scatisicd a Telburrilr Mental’, acetea sunt un ‘model durabil al experienc interioare gal comportamentulu care dleviazi considerabil dela astepxile culture ale individului care le exhib "Te Papa and Seal Maral of Meal Dinky (SM ~ Maral de Duara Sait «Tabane Meush pbln de roa Arad Se ‘ee oie in in eh and cn x aio teen S nal argh n Sate Unt yn propor ten Eeitaae decane cine dence pal facie coe unl dnp de sino ge de aemenae edcanenaye carr ‘oust pace Mama spl fired in 192 kina eran, SMT in 200, Venlunes DSMCV wren publica nat 201 °° INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Cavin cheie ete ,durabil”, © eulburare de personatate nu se manifest doar de Criciun (desi se gee de obice, Criciunal seoate Ia veal tr ce e mai bun in el). Nu, tulburiile de persnalcae caracteriaeazd prin modele inflenibile, adine nridicinate, de gandite, de atiudine sau de raporeae la celal, prn incapaciarea dea control, sau sega impulsurile ce por cauza sufetina sau pinto funcyonalitate - limita. E posibilcacuburaril sau fie exclusv rezervatecelor cate te calcd pe ner, dar daci vreunl dinte e are aga ceva, cu siguranpi te va scoate din ming ‘DSM clsfcktulburrile de pesonaltate In rei grupur dstine- tel, Aceste put sunt bizar sau excrnric, dramatic saa impreviibil pi aie ss inhib. Si ered, acestea sunt twat; mua ubicoae de psc, cu pili strani cers lng, care e convins cin dormi- ‘ori ei mig tot ell de ypreente ici vecnl de peste drum sunt crates (shiva; astentainstructoruui de inot, ce eu pirul fcut permanent gi pln’ de acceso, care gra injectar atic de male Boton incit pind yi Mickey Routke pare natural fide e (arcs); si femeia de serviciu pe care am angajat-o oda gi cae, dup tei ore infiritoae, se ala ror in nenorocita aia de baie (obsesiv-compulss). (Opliteam cu ora, dec cate diate nol era nebun, mi inte? Dar tulburisle de persnalitate nus genereazd discuit numai in viata de 2 cn tye eadrul pathologie clnie. Subiecl in eauzh raved In jurl caval tulburae”- Avand in vedere ci. 14% din populaie a fos diagnostcat cu una dintreacestea,fnrebarca care se pune este rmitosre: le mai numim sau ou culburiti? Nu s-ar pot mai bine cermenul de .personalitiq” ? Probabil, dar pentru a da un rispuns corect ar trebui i ne Ineebim ce sunt exact eulburtile de pettonalitare, De exemple, se constitu ele int-un ahipelag distinct al patologi, care a migrar epidemiologic, depare de coasta peeson2 ligt de bazi? Sau, din contd, formeard o peninsula modelului Big, Five, cu avanposturi indepirace ale temperamentulul sie in ele mai ineunecae sf abuciumate extremity? ‘Ca suport al ulkimei ipotexe, perspectiva_ant-separationist ‘ete sezltatul unut sondaj cuprinzitor ralizat de Lisa Saulsman si ‘Andrew Page, in 2004, Sausman Page au cerceta literatura clinics ~ TT comple ulbrlor ae aB secs Now” dl sgl ci 38 ApevARATUL rsioPar, IN PICIOARE, VA ROG! stuaile care abordau’relaile diate care din cele rece tulburtt de personaliate mengibnate in DSM, pe deo pare, cele 5 dimensiani ale modelului Big Five al personalti, pe de alta ~ au adunat toate ddteefncr-un singur loc. Analiele ulterioare au relvatfpeul crate cle zece ulburii de pesonaltate se regis in modell Big Five dar dou dine ele se remareau in mod deosebie ,Big Two": Nevecrismul siAgreabiiaes, Penarale usr, Saulsman gi Page au descoperit tubule c- = racterzate in special prin suferinga emogionala (de exempla Paranoid, Schizocpal’, Borderline’, Ertane si Dependent) prezinta asocitt pu temice eu Nevrozismul, iar cele lasifcate drepedifcley inerper- sonae (ex. Paranoic, Schizoipal, Antisocial, Borderline gi Nari) cad, In mod deoe surprinzitor, sub inckdenta Agreabilisigi. De ase- rmenca, fncr-o misush mai reds, au fost implicate gt dimensiunle Exroversiunil yale Conpincioziigi. Tulburiile situate de ambele pic ceea ce noi numim diviunes SocialSoitah (Histrionic si [Narcsst, pe deo pare, i Schizoid, Sehizotpal i Ertant, pe desta) au obyinuc mai multe puncte (primele) i, respeciv, ma pune (ul- | time) la Exeroversiune. fn schimb, cele situate de ambele pit ale | granite Supefcal-Obsedat de contol (Anxiocial yi Borderline nt-0 ‘bird versus Obsesit-Compulsv in ccalats) rau manifesta bipolar ind s pus problema Congtinciovti Demonstrayia pare foarte convingatoare. Daci omnipotent Big Five constcuesistemul solar l personalitgié nous, atunciconstele™ siaalients a tulbucrilorse afi fea, cu sgurant, pe fmament. Si totus, unde se sieue psthopagi? "lbs de enon chiapas ee un rnin cae in lr pupa in pop ae in sed lo Socal ae cuement ese) "fulbraa de penoalat dep brlsine ceteris prin ina Hie skim brah schism ela idence, comportaneot tren sisal proudly ease pt a inxs pete mecanione eave ae pre cone act sabi clilor ceca aed) ” INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR -Masea sinitigit mentale CConcepeal de psthopaie ~ eas acca de pemonaitate =a apivut pen tru prima dati, in forma li desire malgioal side neigh in contemplate greclor anti lozful Teorast (371-287 ten.) sucke- soul lui Aste in funtea col erpaeice din Arena, descriein carted 1 Cancel ost emacail dete de temperamente more. “lndividl Firs Scrupue",comenca Tefrast, xa merge gi va ime prumuta si mai mul bani dela un ereitor pe caren ba pli nick dat. [cmp engi, va amine maeearul de unee servic pe eae | lea fut si snd lng tejghea, va mai arunca nie care pe Cntr, eventual chiar gin colin penta sup, Dac suatepa lu va ‘ai profunde, de genul Anul Nou nu este deci 6 dati pe an. Jobnay cra suspect de ticut Din edte imi amintese, stitea pur simp, asc ‘ndu-ma cum mi tam, suporeind rrul de pared era un avoca al apis, ateptind momenta decisiv cas ovens. In cele din uri, mama s-a sturet,.Haidel” mica zs, Gata Sih ‘um faci cand sai pind noaptea tai. Epi suparacos gi itabil, ia mine dimineai no 8 vrei ic dl jos din pat pi la prin.” int nicio eager de nimi, deanidajduiescuo profundiresemna- + mam uta a Johnny Gata eu jaca, Fra timpel s spunem neapte bound: dar meni nu se apepea la ceea ce a urmat. Ca 0 sincronizare perfect, exact in momenta in care erm gaa si cedez smd Indsepe spre sci, Johnny a rupeeeerea, doamn’ Dutton, nu cred ci vrei ne auziialergind prin ‘asi mine, dis-de-diminear, tn timp ce vei 28cea in pat eto durere decap, via?” "Ne-am dus la culcare aoa Abilis ui Johnny dea se descurea fn momentele importante, dea specu cele mai bune aspect din orice sia, iu fost de mare ajutor In cle din urd A intet in serviiul secret. iu doar spuma s vidi deasupra, Kev", mi spunes. «is scur- sure Si si ce” Eu sunt guna, alta. Depinde de situagie"” Cam grew combi o obserajie ait de intligents. ‘Se inglge de asne cna surprins pe men fap Johnny +a angajar a MI. ndiferent ce fael pentru oi in Thames House, sig rangi fae extraodinar de bine. Inc-atde de eficente sunt autoconcolal ‘aisma si purerea li demoniei de convingore ince chsr da i stringe vu cablu de telefon in jun geubs, or afin stare re comings 8 i sli pamalonii os”, m-adeclarat un coleg deal ui lo peeecere no ae Iypatercionsa estnorsyion Tear sugruma cu propria hi uid pe urm ar ag inde, ct ‘scum nu sa daedmplat lilo", continua tpl [Nera cil i ducd unc de convingere cu mine. "Nutestedeloc incimplator daci Johany v4 amine intracio de James Bond. In condigile date, este lsne de imaginat ci i celle sngajatremarcabil al Servicii Secret al Majesti Sale a putea fi psthopas, cil lumea misterioast a spionilor sctivitiilor de supra ‘eghere gi de spionsj este us nui cu cea a criminalilor in seri, ce ini find mai curind aurorzai si omoare, au dominasi de doringa _puternick de a ucide. Oate dct agental aesta secret pe ete il sim iil iubie, ar schimba PPK-ul (Walther PPK. pistol din date) cx © copie a PPI (chestonarul pencru evauarenatributclor pihopatie), tune ar situa pe spectra? Exisd inteadevar vieun temel pentru 0 asemenea specuhii ‘Acceptarea une stereotip © una, dar sf vel cum faneria devine ea- Trae este cu tou alceva Esto pur intimplare pale Johnny este psthopar si lucrear3 in domeniulservcilor de informati mitre? nul ditre cei care gi-au pus aceast intrebare, ulterior a psig "spunsul, este psthologul Peter Jonason. In 2010, Jonason (pe tunel 4a Universitatea de Stat din New Mexico) cole si au publiat olu- ‘rare intulat .Cine este James Bond? Tiiada Near — profil socal al agentul’ fn care demonstra faptl ck bichatt ca un triumeirat specific de eisiur de personaltate~ 1. pirere desine extrem de bun, In cel mai pur stil narisise; 2. doze mari de curs), erscime, mpl. sivitate gi dorinya de senzai, specific psthopatc; 3. ingléciunea $1 caracterlexploatator al machiavelismului~ se descured foarte bine in num cercui din socctte. Pe ngs coat acestes, pot avea mai mul $i partner sexuali si fclinayle mat mare pentru reat ecaionae, de scurtd durat, deci birbait care au desn asemenea tistur. Teada "Neagr nu constcue un handicap in interaciunile cu rexel opus, s- tine Jonsson, ci dimpotivs, Aceste caractrstici por genera ocxstere pulsulul femilor 0 incensiicare a potenialuli de propagare a gene- lor devenind,astfel, o strategie reproductiva de succes. ( privce fugit’ asupratidurilr tabloidlor si pareurgerea aci- color din rubricile mondene par sk sosind ipotera. Ba char foarte bing. Unul dint cele mai bun exemple dintre toate este James Bond, susine Jonsson m1 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR ste npc extrovert i places Incr icra no” meni oud. Incusivs omose omen sa canoasc alte fem in cadal seul lu Jonsson, 200 de seadng a fost raga 3 completer cites chetonae de personatate cca spec pontu a vals prezogsatbutelor din Tada Near’. Sensi at mai fst inuebaf despre rele lor sexual, ins atudina lo fai de cele ocarionale cle deo noapte. Priv vi minunafl Reaukatle fsceandinare at leat fp es at obginusers puncte ma la trad, cndeaw of aba fm mule gel?” act det ei ‘ora ma mic igesndfapul ci elementle sores de per sonaltate~ nari, mahi pstopate—faditea procel dual al sexe de imperechere a macula Alpha, cu scopul de a ‘maximiza potengalul produc 1. Las insirinat et mai mule feme psi 2, Dispate inane ca cineva spuce si spund tat. ‘iota pare fi evouar chiar foarte bine in ult ans alumni, se intreabtJonasoa, de e sar mania in consinuare acest atsibute?” Spectr psihopatic 1 oamenit de afsceri {In mod curio, pops situea In feuncea dasamentelor nu nual Ia capitol reproductiv. Obictu de cetceae al psihologilor evolu ‘nist, precum Peter Jonason,sustn concluzie milcancalui teorieh, jocslal Andeew Colman, eu care ne-am inne in eapitolul anterior, "Dig Jonson» dcop cf Kade ele alec ep cae i vos ea izle Wat Nee rum de emer es a pte ‘ne abba der ses Moc pr cae ese ala ede oe cui Pops ot vc cy pa moron a anil ae rae ‘Bead opie proce an de dri, Nes se ct ‘epromorte alae ona aces lar machina eu sites de nung sail Reese tsb, comblatepetermen cre das igs {pda impel nestor tatu cae sn ble fea roe ‘mr lar emer ang dee male are chin Palo coupon conde iste umanepcomporamesi, pr «um perionliats soul de inpeesbere dep prods enconl se ee {itunes sen adaprh pili, ce stl pne 3 eal probleme Ispecerciunsa esinorapiion conform crus exist mai multe dom in ae psp une fun taf O stage pihopatied granted sucel nu doat in daemon, ai iintro sali define, de exempla ‘Un sud din 2005, eit de oechips mist de poll pe Gilg n domeniol newroeconomic din edrul Unive Seaford, al Univesutit Carnegie Melon al Universi din Towa, demon- ‘ure perfect acest erie Sead a a forma una oc de roc in lula de unde care prtipang au fos inp in gras famentnoemall,picient c letunt in zona emofonala a cera (oepal amigdalin, cortex orbitofrontal yi corexul insult somato- seni pacing cu lesunt cereale in on6nexsocae emotion. ener inceput, fer pariipan ia dat sma de $20 gla deb fcr rnde, era nba dacs rau pres ge tla aruncrea smonedel. Predera cade $1, dar eid 8250 [Nu tebuie si un gen ct sida sama cum sttea luc fle Logic’, obra Baba Shit, profeor de marketing la Scola Tosunivesac de Afaceri Sanford, cx mai Bund salute ee vest a care run Dar logic, aga cum remarea acini poi Gora Steinem, este doar pent logcen. Maile cide vorba despre ban. Previunile a fost extreme de simple. Conform tore jot ack rena’ si pein pe scleraie~ @ pthopai au pciare gee ~atunel, porte dna jul, ae paricipani cu patologi relevant (deficit de proceareemoyional) ar hrc curee masa Arf webuie i depijeacp ei fi acest impedimente din lac dow rap Renu suds demonssat exact acest cr. Re maul ce jocul se desu, purscipangi cu Funtle emogonae neafecat at inept respingdofertle dea paria opeind pentru alemativa xem de conserwoar de a psa toatecgdpurile, Compara ci ati, celal crorereier nu era cchipat cu ati emoionae findamentale a ontint joes iain final obi un profi semaficati al imate decit al elor din abel adver “Aessta ar putea fi prim stad care documenta situa ae peroel ca leiuni eeebrale ia dvi Bnancare mult mai bone decir oument normal", eomenteai George Loewenstein, prosor de economi ipsolege la Carnegie Mallon 13 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Antoine Bechara, cum profesor de pshologie gi specialise in do- rmeniul neusotingei Is Universitates Southern, California, adaugi Cerctiile ebuie si sabilesc si condiile in care emoile por futile sau contraproduetive, mai precis cind anuine pot ele cdl ‘comportamentul uman. Cel mai de succes broker pot fi eticherai, fn ‘mad absolue pertinent, dept «pshopai functionals ~ indivi cae, pe de o pare, sunt special! in controlgeaemzoilot, iar pede celal, nu le experimenteas la aceas intensitate ca ceils", « mai adiugat Bechara Baba Shiv ete de acord. «Multi dincecri exec suoces ar putea avea acest tsheui,a ma aug ‘Un studiu condus de economistul Cary Frydman si eolegi sii de 4a nsctutal peners Tehnologie din Calforaia sussine observa hu Shiv: Frydman lea ofc voluntarilor uma de $2541 apo lea prezen- tat sere de sper financiare. Int-o peioad foarte scurt de timp, volunaré trebuiau si deci dacs juca la sigur primeau $2 su op tau pentru varianta mai scant gma proiabill, fn care aveau 50°50 fai de chi 0 su de a ple 85. Cine v ci icine ad liment? In final, a adevert ci un grup de voluntae a jucat male mat i= teligene decit exalt, lind, in mod repeat, cele mai bune dei de ris, nimic nefiind Lit la voiainelmplir, Acejia na eau vrjtor Financia gi nei economiti, matemaicieni sau campiani mondial de poker. In schimb, erau puritori genei.rizhoinicul” — un poimor fism al monoaminoxidzzei A, numit MAOA-L ~asocati anterior (desi lscuabil) comportamencalu .psihopati” peiculos Spre deosebic de dseuil anteroare di iteracur,reulatle as demonstra ci acest tipare comportamentale nu sunt in mod neces ‘ontraproductve, concusiona echipa Frydman, .deourse, in carl decir Fnanciare, subject se angajau incr-un comportament icant ‘numai cind era avantajos pentru ei s procedere stl” Frydman insusi a adiugat: .Daci doi jucitori numtk cite unl dns ei fee mai multe piu, poate prea mai agrsiv sau mai impli. Dar tu mu si ce cr nmi ar lar putes reactions doar Ja oporeunicgle bune.” Tessier pore vinyl dn 2010 alli Bob Harel colegilor lui, Hare dar esl PCL-R la peste 200 de director exec si avocat de 4 | | a Inpetercrowea nsntorayiion din Stale Unite a compart preven tristullorpsihopaie in lume comporaist, cu cea a populiei generale. In conclut, dee. tor au obsinue scoruri extrem de mari, lar psihopatia a fest asocint posi cu nivel de carsma stil de przentare:ceatiiate, indice Scag i cpacitate exelent de comunicare Apoi a mai fst fire, si sondajul ficut de Belinda Board 5 Katatina Fitzon, amingc in Capiolul 1, Board fi Fizon, in cade ‘outst de stabil profil pihologi, area aalie com parative ince dectori unor compan i peroanee insuonaliate tn pital Broadmoor, untae criminals de maxima sceusitate din Marea Britanie (despre care vom intra in det leroy. Cind ps problema atributlorpshopstie. ditectort ait victriog. Avind ln vedere cin Broadmoor e af inci nti inte cet mal percalgt timinal din rege, rezlavl a fos chiar impesionane "Team spus tai Hare e, tn ulimit an, medial corporat, ca woate reducer restructure, facunile gach, a deveneo pepini- cr de pihopat. Ln acdai fl i dmincrie gi incetcadne sera politics, dar gf evoluile din seetoarele de comer, st indusre lea ‘eansformat pe aesteainer-un vas de cults pentru ceterea$dezvol- ‘ate pops. ‘Adacdin ip. clowotdeauna mi-am spus c,dact ma a5 6 studi psthopal in io chisor 956 hut la Burs.” mica mars, Fir nica india, «¢ 0 proportesemnifcativ mai mae de mahir paihopai in mea corporat, det in ndul popula general. Ii get in eoate tanizaile in care posits star le confed puters contol asupra elo, dar i gansa unui gig material” Paul Babak, coautorl su fa czas lure despre psihopata in indul comporatiilor, dats psibolog industrial si organizational New York, subsere acest ide -Psihoparul gestion’ perfect conscingele schimbielor rapide. De fap, el aca chiar prosper in acest condi". expel. ,Haos rganasonal asgur eke simulaea neces penra ciara de sene ‘ai, specie psthopatic, dar sufcient material pentru manipulaen ‘hopaid si comportamentul asi Tn mod cx tot ironic, indivi care a incaatrepulile, -au as ‘at rscuc, au cduac permanent senza tari ian esturnae economia ns INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR mondial, vor exact acca care vor ila supa din uine, Aga cum zicea Frank Abagnal,e sunt soareci eae a cizutin smantina i rhc, gi s-au tot zie, pln su transformae smincina fa unt Samp la gheagh Ack decaraile fi Babak Hare, ct cele al a oat Fritz, sune de natrd demogrfic sociolog,dar dau de git, Paste alta de obseaile empidce, precum caer fsae ale neue conomiglr de li Baba Shiv al conto sapere in time dine vinitorl Tiadei Negre, Peter Jonason $i masinayunile ‘macmatce ale oreo joc, precim Androw Coleman, de smonstaz,dincolo de orice Indian soceate exe loc pent Paap Als explict de ce pihopai ext ec in ural nos lari pencvetenl inexorable avout lr genetic imuabi le tunecat, Da gi de ce ata de evluie pe aceasta consort de penonaltate va menginat al pe linia de plc de angul timpuli Exist posigi in socetate, se i ola de ndeplinit ere prin natura lor competi, dur sa coer solicit exact acele pa sil din domenialimobiliarpsthologic ale ciror che le desin psbopai si pentru care au o ofertdpregiie in porcofolial lor hci. Avind in vedere aceteroluri mai ales in condi de tes pericol incre, cle confer adeseaprospriae,sacut si pretigitincvizlr care gle as ‘mi, Ba mai mult, dups eam ne-a demonstrat Peter Jonason, bei ri se descucd foarte bine gic fetele, ga inelt nu ede mira cd genele a revistat, Din punce de vedere biologic, ar putea spune ch psihopati puncte la coaeeapitalle Acribute similaecarsme gi autocontroalu in condi de presi ne se regisesc aca care profit de socierte, cum e eral escocior de renume mondial. Combinate cu miiestri in ingeliciun,reaulatl este devaston, ‘Si ulm exemplal ui Greg Moran, unl dintre cei mai de success ‘mal greu de prnsescroc din Americ, poate unul dint primi cine ‘xi mai sarmang si mai er psthopasi cu care am av plicetea dea ‘md intl. Mam vazue eu el ince-n ba dinean hotel de cnc stl, 16 IhpeterciuneaestroraTiv0R din New Orleans: Abia dup cra achitat biturs, sic de sampanie (Casal de $400 sta, mica dat inapoi poral ‘Ul dinre cele mal importante luceui pe care thus le ib un escroe este un radar burs pene detects... ovulnerabiltgn", sna lumina Morant, omental ui aminindu-ni de hiratea pino™ logului Angela Book. Dupé cum stg, in Capitola 1 notam cl Book. a descoperit cd psihopati se prcepent mule mat bine deeat non-p hopai la identificarea victimelor unos atactianteriars, prin simp srudiewea meesului. ,Majriates oamenilor pe care i inelneyi mi da tenia ceeae-spun. Dar vorbele, oda rose, rim in mint scrociasculi tor... Cala psiholog, nceri inte in pelea persoanch ‘Si i di seama cum este, din lucrurile mirunte. Incordeauna erie ‘mirunte sune definivri. Diavolul se ascunde in detalii faci #3 se confesez. De obicei, incepi prin «le spune cite ceva despe tne bbun eseroc ae intordeaunao poveste la indemdnd. Apo, schimbi rpe= de subiecrl. Alearoriu, Brse.Poat orien gid cate ga uecut pein minte din senin sn orice altceva care ner conversa, In rout din zee czuri fui total despee ce au vorbit pol, poi tece la muncis nu chiar ime, rebuie sl i pusna rabdlare, Cam o lund sau dou. Modif cea ce y-a spe —instine= ti, gi exact cate sunt pisghile pe cae trebuie si api ~ apo spul povestea e scum ar fi a. Bing! Din momennulacela, poi obsine ‘Am sti dau un exemplh. un tp ee gat, ate succes mun eye chun eine... nto ain copii, vine bia de a sol ‘nui mal glee cole de dsc pe ae le stringes de iia a Thich, cate era un nenoret, vn as i ia tur Sea gs gindec eu nt spa cheta asta dup rh, ptru ore lncrun ba? Ceva nmi mitoae a bine. Apo ingles Acres dea muneet eat de mule Din cara ak, Pe fk. Vina ta bate pas pe loe de gaan. De fps et mare director, copill pert cate intro a ven de la col gna ga mai gst colecia de discs, suse imi spun. F chia amuzane! Ce cei fe? Du wo dou ‘Siptiosn, i spun Tui ce mi a ineimplae ui. Cum am venit de la ‘muncl int-o neape mia gist ssi in pat cu geil meu. Camo 2 Insitat divory yi ma curiae” INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Moran face o pasa iii ma oar age gampanie. (© mare aurea” rd el. .Da ti ce? Lam fico fivoate ipl [.am pus capa suferigelor Cum 2ice lume ~ eal mai bu mod de 2 ining remerile ete de ale infranes? Pi, cneva treba fe ta ‘Cavinele li Morant imi da lor, Cu ae mai male cu ct le-ém auzi direc de la suri. Imi amintesefoure cla intilnizea din New (leas scum m-am simi nunc. Tulburt, dar captivat. Subjugat, sda cutremurat,asement ciniinilr $i agenilor oreor de aplicae a leg pe care -a intervievat Reid Metoy, in Capitol I. Desi fig till sattudines unui proprietar milionar de abe, aveam o imprese destal dle lara despre peroana cu care ream dea face. Aveam in ffi un pshopat fn Coat lora lui Un cameleon social. Pe masurd ce sampa- nis curgea aps se refccaframos in cas i Rolex, individu colonizacreierulsinapsi cu sinapsi, fri si se striduascd prea mult yi fk ca tu sii dai mcarseama. ‘irons, ca pstolog, am sesiatgenalitatea simpli crud a vor bbelor Iai Morant. Modul lui de operare este fel unor principe iyfce sercte. Ceceinile aati ei una dintre eae mai bune metode dea face pe cincva sf se destinuiaci, ete i it spui ceva despre tine ‘Confesarea inspi reciprociate. De asemenea, -2 mai demonstrat ci, clack vei ca cincva sh nip amintease ceva anume, uebule I ise ‘rag. $i, mai male dete att, so faci cit mai repede! fn psihologia clinica, exist un moment cind terapeutul d lovitara gi descopera ace moment critic, incidental definitoru care fe precipita problema in cau, io incapsuleaz, fie amndoud.Prineipil au se aplici nual {in cal disfunctlo. Stecruile de bard ale personales in terpersonale,valorile personal, toate acestea se descoper cel mai in micle amprente din vee amenilor. Teani 9, cece amici spc a tal emer Jobs Brown oy 9 Margarer Peron, nt ie expert nae papal il ropa de ee pe cre vu fe muted ina inp Sal Fee seat inp aps Io degen tenia cu exec mee De ec sublclortaeSpunes gin neo abt de et lnc pet tao me atone de ie fox.) secre ame dearer in ein ‘Apo inel varate lsc amit esl ae Unt rp de ono eau se atta rs em dt ste Cate rap a ‘Sl bn ee? cen el ca ur fee dane: De pi sea (popula dan memoria dap prime oppress ‘Sse, (Din Brown 1958 Peenon 8 ec, 1939) 18 Invpatercronna estnoreyiion De cite or imtervievea pe cinevs, cau intoedesuna amnunte dene" susine Stephen Joseph, profesor de phologi, asst socal Sindtare menall la Centul pent Traum, Carpi Dezvoare del Universitatea din Notingham. «Ceara din birou cu Brian de I cont Diliate, de acum 2ece ani. Moment in care profecorul mica zis 8 am juns ria por participa la or, Saw vu in care ea cues ‘cab iar nurstu-cum--cheamd yea awamat toate metisle, Cau acl din carl cu in. Srapncal veg infipe ane, unde in erees” Dar ce spuneai cu despee fatal ai ficut toa ereaba gi alteinera sev asumae merit? Cu sigaranl nu aga a fot, Adeviral despre minciani Eserocl agen Sere sune cele doud ee ale aceeiagi monede,spu- nea odatd unul dite oie zeprennttivi i securti interne a Mari Bani, cu care am sat de vorbi la un moment dat. Amb, adiugat cea se bizeaz pe abiltatea de a se da deep akcneva, pe upuringa co care se pun In pela altora 9 pe eapaciates de a navigh cu 0 exten Iejrtateprintre minciun, |Asisurprins daca Byal Abaroni nu af deacord, In. 2011, Aaron, dloctorand in psihologe la Universitatea din New Meco, a pus in trcharenerosti Inc, oridt de grew ar pivea de cterut. Di mie condi psthopatia este cu adeviat bene, aunci cate ajue sh evi un eximnal mai un? Penar a afla ispunsul, a mis wn sondaj unui numir de 300 de eyinuy din mat multe pencenciare de secuitate medie din inereaga ‘Americi. Caleulind ,comperena criminals” fecirui desinut prin comparatea numrului de crime comise cu namin otal de cond ‘nr obyinute (dees. 3 condamnari din 10 crime » 70% rath de succes), [Aaroni a descoperc un lueu foarte important: pahopata determing suceesul criminal ‘Acestea find spuse, exist ins olimie. Un procent rica dep hhopate (eu coarebutoanee dae la maxim) este afl de nocv, ea unul foarte mic. fn schimb, dozele moderate garantexzd mar reali" Gums exactt poate fae psihopatia un criminal mai bun, est un Aiscuabil,Pede o pare, psihopayi sunc macs al autocontollul n9 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR tn condi de presune,ceea ce le confers un avant in cal comitei ‘une infacyuni sau nte-o sali de inerogavoriu, Pe de até pare, sunt fare cruzi pot intimida mart, ase ince acest 8 nu mai de pun migtrieImpotriva lo Pe lng tate aceste, semen’ spionilor 5 scroilor, afl de cruz i neinficay,pshopatih mai at un een rafnat, specific personaliii lor. Exact cai juceor de poker de nivel ‘mondial ji por controla emorile mai bine decie majoritatea, in mo- ‘mentele in care mizele suc foarte mati sa se sme ameningais aceasth abvlicate le conferé un avant) nu doar in fir slit de judeca, ind plinuies i pun in aplicareschemeles acyunile lor infame, da sin Imeroral tlbnala, Pind in 2011, doverile in acest sens esau destul de ndirete, Helin Hiaklanen-Nyholm, psiholog la Universitatea din Helsinki, bservat, 1a fel casi Bob Hare, ca infeactoritpsihopatii piseat: mule mai con- vingitor deci infeactorsnon-puihopatici cid ii exprimau tegretle, Coea ce ste cel putin neobignit, deoarece ci sunt incapabil de aya ceva, Dar evaluarea mai aminunyie a contextull acestor observa — in insta, inane de ctra senting: in instani, cind se face apel ‘mpotriva une senting: tn aa psihologlor sa guvernatorilorinchi- sotilor I audieile pentru eliberrilecondiionate~ a rez suspiciunes psthologulu Stephen Porter Se punea problema .autenticieg fet ve, Scofind remusciile dn ecatie, Potter voia tie dai pihopait se prcepeau so simuleze mai bine deci celal Porter gi colegi si au pus I ale un experimen ingens, Au pre ‘entat unor voluntario serie de imagin ce repreventau diverse emi iar aceqtia ebulau si lspunda Rcireia cu o expresieadevirat sa una fal. Dar exist io eapand, Pe misurh ce patiipangivizwalizay imagine incirateemoyional, Porter i inrgistra cu o vite de 30 de cadre pe secundi. Apo’ a examina inrogistriilecadru cu car, Astle nceca si analzezeprezenta umbrclot fionomice, at-numite mi co-expresil” in cam reaeilor fils", adicd a stadia escetea rapid de la manifestarea emoiesadevirate, sincere ~ inviibil in tmp rea ‘pentru ochiul uman ~ care aparea penrs 0 milscunds, prin datag ma ascundediconsience (ei Figura 4.1), 20 Inpatencrunss esttorspiion Iinaginee A magne B Tagines C Far 4.1, In imagines A ave a simbet utenti ir imagines Gama “acco uni dee iprcenl lap eae pot eb) Inimagines Bao o expe ness Dip tm sede cir cele at mel mat estar br por dif ftreag i. Porter via safe dack participant cu nivel rescut de psihopate sunt mult mai abil in ascundereaadevratlrsemente in compars- Se cu ex ew seorr mai mic Rispunsul fost, ra nico indoials, unul posi, Prezenta (sau absena) istuilorpshopatice a dterminat gradu de inconsecvenpt alemogilo observatein carl recilor false, Pshopayi au ost ule ‘mai convingtor i simularea tise ind lise prezentao imagine ve- sel sau in simolarea eric, fa pce privat imagine wists, com panty cu nonpsihopai! Darn numa atte as ot la fl de bunt «a yolunari care au objinu rezulate mala incigena emotional Dupé cum spunea cineva, dacs pot simula sincertatea, aunci suceesl garanat Special in newroqing cogntva Ahmed Kharim a mes chiar mai depare gi, cu ajucoeul magieielectomagnetice, a imbunitiie semnificaiv perspectiveleprofesionae ale vitoilorescoc au agengh secre Karn mpreund ei ecipa sa dela Universitatea din Tubingen, Germania, au demonstrat ci pot face pe miacinogi si devind mult ‘mai cedibil fn cadral unui expetiment,vluntari au simult fatal tor bani dnt-un biou, ia lkeror au fest interogay de un ceceiror ‘are jen roll unui detcetiv de poi. Ca'o motive suplimentrk “Invent una din student a Port, Sana Demi A deceit pshopai in Fate nl a dasaaes mice, comp accel int 2 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Pentru a se sriduis ingle vigienga polio, .as-ijilor hoy? li sa permis si piste bani, dack reuseas, Asfl, Karis a descoperc & aplicarca ehnicii numite simulare magneticktranseraniand {MS)° supra piri din creer implica in uarea decizlor morale ~corteal prefional anterior ~ a cescureapactatea participangilor de ashing, ‘sigurindle un nivel idea al coeicentl Lie Q. [Na se sie exact de ce se ineimpll acest her, far cexcetiori ined ‘mai analizeaa posible: o posi explicaie arf acea inhibin, {ndusé de TMS asupracortexului pefional dorsolateral induce restic- sia unei zone neuronal asupra constinel,cutindu-l pe mincinos de afi distas de veun conic mor Dactestecoreti oasemeneaipoteiva confirma cercetiiledespee psihopasi. Din studile anterioare stim ci, de exemple, pshopaii aa ‘mai pusind matere cenusie la coetexl prefrontal dorsolateral. Sti recente, uilizind tehnica DTT — imagines taictelor nervnase —

    S-ar putea să vă placă și