Sunteți pe pagina 1din 3

Șopîrleanu Maria Cristina – SDA anul 1

Posibilități de intervenție asupra fondului construit din zonele cu țesut urban difuz

Având în vedere tema cercetării doctorale pe care mi-am ales-o (Ipostazele locuirii în
ţesutul urban tradiţional difuz din București – Studiu despre identitatea locului,
particularităţile locuirii și potenţiale căi de intervenţie în zonele cu fond construit vulnerabil)
printre cele mai interesante și mai utile cursuri mi s-au părut cursul 2 – care prezenta o serie de
reglementări și de standarde europene privind anvelopa clădirilor cu performanțe energetice
ridicate dar care aducea în discuție și problematica construcțiilor existente și posibilitatea de a le
crește și acestora nivelul de performață energetică. Un alt curs care mă va ajuta în cercetare a fost
cursul 5 – care prezenta avantajele folosirii termoizolației la interiorul construcțiilor dar și
problemele care pot apărea ca urmare a folosirii acestei soluții și cum ar putea fi rezolvate.
Locuințele de la sfărși de secol XIX și început de secol XX reprezintă o problemă
complexă în ceea ce privește creșterea eficienței energetice, pe de-o parte acestea ar trebui sa se
conformeze reglementărilor din prezent care tind către reducerea consumului de energie, acesta
conformare la standarde este însă dificilă deorecere vorbim despre construcții care nu pot suporta
modificări la nivelul fatadelor. Refacerea anvelopei cu soluții de tip termosistem a condus în toate
cazurile la mutilarea fațadelor locuințelor prin eliminarea ornamentelor originale dar și prin
modificarea vizibila a proporțiilor din cauza stratului de termoizolație. Un exemplu relevant pentru
această situație problematică fiind o locuință din anul 1890 de pe strada George Georgescu nr. 16,
a cărei imagine a fost distrusă în urma folosirii termosistemului pe întreaga fațadă.

Fig. 1 Locuință din 1890 strada George Georgescu nr. 16


Șopîrleanu Maria Cristina – SDA anul 1

Pentru locuințele pe care le studiez în cadrul cercetării doctorale folosirea termoizolației la


interior poate reprezenta soluția salvatoare. Deși prin introducerea termoizolației la interior se
reduce suprafața locuibilă și finisajele interioare vor necesita refacere, având în vedere starea de
degradare în care se află multe dintre aceste construcții refacerea finisajelor este din start un lucru
necesar iar diminuarea unei părți din suprafața locuibilă poate fi considerată o pierdere minoră în
încercarea de a salva fațadele istorice.
O altă problemă o reprezintă necesitatea refacerii instalațiilor de încălzire sau electrice dar
care având în vedere vechime și situația acestor clădiri, multe fiind părăsite sau într-o stare de
degradare, refacerea instalațiilor va fi necesară indiferent de modul în care va fi utilizată
termoizolația.
Dincolo de problemele discutate mai sus, există și o altă serie de probleme care țin de
proprietățile și de comportamentul materialelor: risc de condens interstiţial, de creştere a
adâncimii de pătrundere a îngheţului în grosimea peretelui, de dilatare a zidăriei şi de fisurare,
de eflorescenţă a sărurilor, corectarea doar parţial a efectului punţilor termice, diminuarea
inerţiei termice şi accentuarea riscului de supraîncălzire în anotimpul cald1. Mare parte dintre
aceste probleme pot fi însă evitate dacă se folosesc materialele potrivite și dacă acestea sunt
utilizate corect, dacă se găsesc și se aplică soluții particulare, în funcție de fiecare caz. Pentru a
evita formarea de condens atât în perioada rece dar și vara se pot folosi membrane inteligente care
se caracterizează prin faptul că permeabilitatea lor la vapori variază funcţie de umiditatea
relativă, fiind concepute în aşa fel încât să fie relativ etanşe când umiditatea relativă este redusă
şi să devină permeabilă la vapori la umidităţi ridicate2. De asemenea se recomanda folosirea
anumitor materiale: materialele izolante pe bază de fibre organice precum şi mortarele pe bază
de argilă sau var contribuie la ameliorarea inerţiei termice3.
Pe lângă folosirea termoizolației și reducerea punților termice cei de la Passive House
Institute mai recomandă înca trei metode prin intermediul cărora ar putea fi sporită eficiența
energetică a clădirilor existente: înlocuirea tâmplăriilor vechi cu unele noi și potrivite pentru tipul
de climă, pentru clima temperată se recomandă folosirea unor rame cu termoizolație și vitraj triplu

1
GEORGESCU, Mihaela, TERMOIZOLAREA PRIN INTERIOR – POSIBILĂ OPŢIUNE PENTRU CREŞTEREA NIVELULUI DE
PROTECŢIE TERMICĂ LA CLĂDIRI, p. 5
2
Ibidem p. 34
3
Ibidem p. 46
Șopîrleanu Maria Cristina – SDA anul 1

tratat low-e, folosirea unor sisteme de ventilație mecanică cu recuperator de căldură, încercarea de
a etanșeiza cât mai mult posibil clădirea.
În cazul locuințelor studiate în cercetarea mea abordarea „step by step” propusă de cei de
la Passive House Institute pare că este cea mai potrivită, aceasta oferind mai multe modalități de
abordare a procesului de creștere a eficienței termice în funcție de particularitățile fircărui caz.

Bibliografie:
GEORGESCU Mihaela – Confortul spațiului arhitectural interior (Note de curs)

Webografie:
https://passivehouse.com/
https://passipedia.org
https://europhit.eu/

Surse imagini:
Fig. 1 - https://www.facebook.com/dincolodefatade

S-ar putea să vă placă și