1.

PRESCRIWI TEHNICE

,,Normativ privind proiectarea, executarea ~i intrefinerea construcfiilor

pentru case de copii", indicativ NP009-97, aprobat de MLPAT cu ordinul
nr. 5/N din 22 ianuarie 1997 .................................................................... 3

,.Normativ privind proiectarea, executarea ~i intretinerea construc!iilor

pentru $coli si licee", indicativ NP010-97, aprobat de MLPAT cu ordinul
nr. 5 / N din 22 ianuarie 1997 ............................................................. 95

,,Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea constructiilor

pentru gradinite de copii", indicativ NP0ll-97, aprobat de MLPAT cu
ordinul nr.5 / N din 22 ianuarie 1497 ................................................... 197

Editat de:
Institutul Naiional de Cercetare - Dezvoltare
i'n Construcfii si Economia Construcfiilor
Bucuregti - 90s. Pantelimon nr. 266
Telefon 25522.50 I 176 - redactie Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervale INCERC Bucuregti.
Nu estr pennisa reproducerea integrals sau pqialS R materialelor din Buletinul Constmctiilor
2.55.1020 116 - difuzire firll consim!bdntul scris al INCERC.
 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJMTI MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII
TERITORIULUI TERITORIULUI
Direc~iacoordonare cercetare stiinfifica si reglernentiri tehnice pentru construcfii
d

ORDIN Nr. 5m1

din: 22.01.1997 NORMATIV
PRIVIND PROIECTAREA REALIZAREA
Avlnd in vedere: SI EXPLOATAREA
9
CON~TRUCTIILOR
PENTRU CASE DE COPII"
- Avizele Consiliului Tehnico - Stiintific nr. 341196; 342196; 343196,
- In temeiul H.C;. nr. 456 I 1994 privind organizarea si funcfionarea INDICATIV NP009-97
, Ministerului Lucrkilor Publice $ Amenaj&ii Teritoriului, Elaborat de.
- In conformitate cu Hotkkea Parlamentului nr. 12 I 1996 si a PRINCER S.A. (Proiectare perltni i n v i p m h t si cercetare)
Decretului nr. 591 I 1996,
- Ministrul Lucr&lor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmfitoml Director general: Arh. Petre Swoboda -
Responsahil lucrare: Arh. Petre Swoboda
Elaboratori: Dr. Ing. George Zarojanu
Prof. Dr. Ing. Radu Petrovici
Art. 1 - Se aprobfi: Ing. Constantin Buzdugan
,,Normativ privind proiectarea, executarea si fntretinerea constructiilor Ing. Marcela Coliu
pentru case de copii" Indicativ NP009-97, Ing. Gheorghe Negoescu
,,Nonnativ privind poriectarea, executarea $i intretinerea construc\iilor Arh. Anca Drughean
pentru scoli si licee" Indicativ NP010-97, Arh. Constantin Popescu
,,Normativ privind proiectarea, executarea si intretinerea construc~iilor
Coordonar de:
pentru grfidinite ae copii" Indicitiv NP011-97.
DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA $1
Art. 2 - ReglementiWe de la art. 1 intra in v i g o m la data p u b l i c ~ iin
REGLEMENTARI TEIIMCE PENTRU CONSTRUWI
Buletinul Construcfiilor.
Art. 3 - Directia Programe de Cercetare si R e g l e m e n t ~Tehnice va aduce la
Director: Ing. Octavian Mgnoiu
indeplinire prevederile prezentului ordin.
Responsabil tern&: Arh. Doroteia Cocheci
MINSTRU A vizar de:
NICO1,AE NOICA CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI
LUCR&ILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUI
cu avizui nr. 34111996
(EN
PRlVlND PHOIEC1'AREA, REALIZAREA $I Indicatlv: NPOO9.97 1
EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU CASE DE COPII
5

1.1 Domeniul de aplicare.

1.1.1 Prezentul normativ cuprinde totalitatea instruc@unilor, regulilor,
indrumMlor tehnice cu caracter obligatoriu si recomandkilor
optionale, pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si
exploatarea construcfiilor pentru case de copii, conform prevederilor
din Legea fnvifh2ntului 8411995, din Legea 1011995 privind
calitatea in constructii, din Legea 12511996 pentm modificarea si
completarea Legii 5011991 privind autorizarea executarii
construcfiilor si din Hotiirirea nr. 5111996 privind unele ni5suri
pentru imbunatatirea activiti%[iide prevenire si stingere a incendiilor.

1.1.2. Prevederile prezentului nomativ se refera la casele de copii ce se

executi din fonduri de stat sau din fonduri private si se vor aplica in
mod corespunzitor si la lucririle de reparapi, consolid&ri,extinderc
sau de amenaj&riin clsdiri existente destinate caselor de copii.

1.I .3. Normativul stabileste cerinfele de calitate, corespunziitoare cliidirilor

pentru case de copii, ce trebuie proiectate, realizate si mentinute, la
cel putin aceiasi pararnetri, pe intreaga duratii de existents a
constructiei.

Elaborar de: Apmbat de:

PRNCER S A MINISTERUL ISJCRARILOR PUBLICE S1
(Proiectare penbu invii!&mint si cercetiue) AMENAJAR~I TERlTORIULUI
BUCURESTI cu ordinul nr. 5IN dm 22.01 1997
 1.2. Condifiile de utilizare. 2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA,
1.2.1. Prevederile ilormatiwlui pentru proiectarea, realizarea si exploatarea REALIZAREA 91 EXPLOATAREA.
caselor de copii corespund legilor, hotkkilor, si standardelor de stat , 5

privind organizarea, tehnologiile si calitatea construc\iilor din
Romania.
1.2.2. fn proiectarea si executia caselor de copii se vor respecta cerinple de
calitate ale constructiilor stabilite de Legea nr. 1011995, si anume:
rezistenta si stabilitatea; siguranfa in exploatare; siguranta la foc;
igiena, sanitatea oamenilo;, refacerea.si protecfia mediului; izolatia
termici, hidrofugi si economia de energie; protectia impotnva
zgomotului.
2.1. Planificarea, programarea, fmanfarea.
2.1.1. Planificarea, programarea pelltru realizare si finantarea costului
noilor case de copii de stat sau a reparatiilor, consolid5rilor,
extinderilor sau amenajhilor la clldirile caselor de copii existente, se
efectueazg pe baza Legii Anantelor Publlce.
2.1.2. Programarea realizkii de noi case de copii are la baza .,Nota de
fundamentare a necesititii, oportunititii si capacititii" pentru fiecare
obiectiv.

2.1.2.1. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si

1.2.3. Cerintele de calitate ale constructiilor destinate caselor de copii se
capacitatea va cuprinde numfuul copiilor indreptititi la ocrotirea din
refera atat la amplasament cfit si la clidiri cu functiunile lor
-- partea statului, situatia bazei materiale a caselor de copii in judepl in
componente.
care se propune construirea unei noi case de copii, cu mentionarea
sthii fizice a clidirilor, existenfa sau lipsa func{iunilor mentionate tn
1.2.4. Termenii specifici activitatii din casele de copii folositi in prezentul
prezentul normativ, ocuparea locurilor si orice alte elemente care s i
normativ au definitia si inplesul prezentat in Anexa Nr. I.
fundarnenteze necesitatea si oportunitatea de realizare a unei noi case
de copii.
1.2.5.
-
Pentru cazurile in care tema de proiectare nu se poate lncadra in
anumite prevederi ale prezentului normativ, investitorul sau
2.1.2.1.1 .in situa@ain care noua casi de copii va cuprinde copii din dou&sau
proiectantul se vor adresa Ministerului fnv~fiimlntului,prezentand
mai multe judefe, elementele de fundamentare se vor referi la acele
fundamentarea strict&a noilor propuneri in vederea obtinerii avizului.
judete.

13. Utilizatorii.
2.1.2.2. Datele necesare pentru fundamentarea necesitltii si oportunitgtii
1.3.1. Utilizatorii caselor de copii, realizate conform prezentului normativ,
mentionate la punctele 2.1.2.1. si 2.1.2.1 .I. vor fi prezentate de ciltre
sunt efectivele de copii, personalul educativ, personalul administrativ
inspectoratele scolare judetene respective, sau a1 municipiului
si de serviciu care participi $i organizeazi viata zilnici a copiilor
Bucurevti .
ocrotiti de stat.
7
2.1.2.3. Capacitatea noilor case de copii se expriml fn numiZr de locuri qi se
determinil prin diferenfa intre n u m b 1 copiilor indreptiltiti la
ocrotirea din partea statului $i n u r n h l de locuri in casele de copii
existente. Pentru unitatea nou propusl se vor avea in vedere
prevederile de la punctele 2.1.3. si 2.3.1.
2.1.3. fn vederea reducerii riscului seismic se recornandi ca, in zonele
seismice de calcul A si B, capacitatea caselor de copii s l fie stabilita
la limita inferioarl a valorilor mentionate la art. 2.3.1.
2.2. Estim6rile suprafetelor construite desf6surate si ale suprafetelor
-
de teren Referinte.
2.2.1. Estimarea prealabil'l a suprafetelor construite, desfisurate se bazeazl
pe capacitatea deteminata conform punctelor 2.1.2.1 ., 2.1.2.1 .I .,
2.1.2.2. $i 2.1.2.3.
2.2.2.
Pentru estim&ile necesarului de construit se poate avea in vedere o
arie utill de 32 - 43 mpfloc $i o arie construith, desflsuratil de 53-
72mplloc; indicii sunt invers propor\ionali cu capacitatea.
2.2.3. Terenul necesar unei case de copii va qvea o suprafatide 100 - 150
mp / loc; indicii sunt invers proporfionali cu capacitatea.
2.3. -
Tema program schema logic6 a relatiilor func$ionale.
2.3.1 Elaborarea proiectelor pentru case de copii va avea la bazh tema
program prin care se stabilevte capacitatea, functiunile necesare
desfh$uririi procesului de invatamlnt prescolar, mobilierul si
principalele dot&i.
2.3.2. Confinutul temei program, schemele logice funcfionale si gabaritele
minime sunt prezentate in anexele N. XI si V la VIII.
2.4. Elaborarea documentatiilor tehnico-economice.
2.4.1. Modul de elaborare, ob!inerea avizelor prealabile necesare,
aprobarea documentatiilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei
8 9
publice, vor respecta legile si dispozitiile in vigoare la data
intocmirii, referitoare la obiectivele noi de investifii,de a m e n a j s , de
extinderi, reparatji qi consolidiri. -
2.4.2. fn anexele N. 111 se prezintfi legile, hotWrile de guvern si ordinele in
vigoare la data elaborlrii prezentului nomativ referitoare la
problemele prevkute la punctele 2.4.1. .
25. Exploatarea. -
2.5.1. ~ e s ~ e c t a rinstructiunilor,
ea regulilor si normelor de exploatare.
2.5 .l. 1. Conducerea casei de copii, personalul educativ si personalul de
ingrijire, vor f i instruiti $i sunt obligafi s l respecte urmltoarele norme
de exploatare:
- instructiunile si regulile stabilite pentru proiectare;
- norme de prevenire $i stingere a incendiilor;
- norme de igienl si slnltate pentru copii si personal, referitoare la
activitatea zilnicl, la pregltirea $i servirea rnesei, la spllatul mfelor,
la curltenia interioarl si exterioari;
- norme de utilizare a instalaGilor de apg rece si caldl, a instalafiilor de
incllzire, a instalafiilor de gaze si a instalafiilor electrice.
-
2.5.1.2. Copii vor fi instruiti asupra acestor norme de ekploatare iar
conducerea casei de copii va urmM respectarea stricta de catre
acestia a tuturor acestor nonne.
2.5.1.3. Once defectiune constatatl la instalafii. in special la instalafiile de
gaze si la instalariile electrice, va fi anun\ata imediat serviciilor de
specialitate ale furnizonlor $i inspectoratului scolar si se vor lua
masuri de intenicere a accesului copiilor ~i restului personalului in
zonele cu defecfiuni.
I 2.5.2. Obligatia urmiririi comportluii in timp a constructiei.
2.5.2.1. Conform Legii 1011995, urmluirea comportiirii in exploatare a
-..
construcfiilor se face pe toati durata de existenti a acestora si
cuprinde ansamblul de activititi privind examinarea direct2 sau
investigarea cu mijloace de observare ~i maurare specifice,in scopul
mentinerii cerin!elor de calitate.
Programul de urmiirire in timp a comportatii cladirii se refer&la doua
capitole majore ~i revine conducerii casei de copii.
2.5.2.7. Urmirirea tasirilor constmctiei.
fn confonnitate cu STAS 2745 / 1990, verificluile topografice se vor
efectua dupii unnXtoml program:
In perioada de executie:
' *
- la cota 0.00;
- la incheierea fiecami nivel;
- la darea in exploatare;
in perioada de exploatare:
- la o luna in primii doi ani;
- la trei luni in continuare, daca raza tasiirii este mai mare de 0 3 mm,
in primii doi ani, sau semestrial clnd rata tasirii este mai mica de
0 5 mm.
2.5.2.3. Urmiirirea comportirii in timp a constmcfiei.
Schimbiri in pozitia obiectelor de constmctie in raport cu mediul de
implantare a1 acestora:
- deplasiiri onzontale, verticale sau inclinkri;
- desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, cr5piituri etc.
Schimbiiri irin forma obiectelor de constmctie:
- deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri..
10
Schimbiri in gradul de protectie si confort:
- etanseitatea izolatiilor fonice sau hidrofuge;
- umezirea peretilor, infiltratii de ap&,lithefieri ale pimlntului dupi
cutremure;
- aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului.
Defecte si degradiiri cu implicapi asupra functionalititii obiectelor de
constmctie:
- infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc.
Defecte si degradiiri in structura de rezistenti:
- fisuri, cripaturi;
- coroziunea elementelor metalice:
- flanibajul unor elemente comprimate;
- putrezirea elementelor de lemn.
2.5.3. Masuri de siguranta durabilitafii.
2.5.3.1. Cladirile caselor de copii ce se proiecteazi si se executi din
materialele de folosinta curents, perefii portanfi din zidiirie de
c&r5niid& inlocuitori, piatra, panouri de beton armat, cu stmctura
(schelet) de beton m a t sau metal si plansee din beton m a t , au
durata de serviciu 100 ani.
2.5.3.2. Cl5dirile caselor de copii existente, cu pereti portanti din zidatie de
ckimida, lnlocuitori, piatra ~i plansee din lemn cu durata de serviciu
de 70 ani.
2.5.3.3. Clidirile caselor de copii existente, cu pereti portanti din lemn sau
schelet din lemn, au durata serviciu 40 ani.
11

2.5.3.4. Cheltuielile pentm functionare, intretinere si reparatii, sunt direct
propor@onale cu principals exigenp economici, durata, in care
clidirile de case de copii trebuie si-si prtstreze calitrt!ile proiectate
pentru a corespunde scopului, denumitrt durata de sewiciu.
2.5.3.5. Conducerea casei de copii are obligatia srt planifice, s i programeze $i
srt solicite asigurarea finant5rii pentm lucr&ile de Tntretinere, de
reparatii curente, de reparatii capitale si consolidrtri pentru
mentinerea calititilor constructiilor pe durata normati de sewiciu.
3. CONDITILE PRIVIND AMPLASAREA
3.1. Dispunerea in cadrul localiti$ii (integrare i n sit).
3.1.1. Amplasarea caselor de copii $i a amenajirilor aferente acestora, se va
face in cadrul localitrt!ilor de preferat urbane, in zonele linigtite ale
cartierelor de locuinte, lipsite de nocivititi si c l t mai bogat plantate.
3.1.2. Casa de copii va fi astfel ampla3atrt incdt s i se afle ia o distant5 de
m a . 500 m de o grrtdinitrt si la o distant%de max. 1000 m de o $cod%
primari si gimnazidg.
3.1.2.1. Se recomandrt ca amplasamentul s%fie astfel ales, incgt copii care
frecventeazi grrtdinita, scoali primari sau gimnaziul s i nu fie nevoiti
srt traverseze artere de circulatie major5 pentm a ajunge la aceste
unitifi de invrttAm2nt.
3.1.3. Casa de copii va fi amplasati astfel inclt s i fie posibilB o legituri
directi cu mijoace de transport in comun, crttre o zonrt centralrt, chiar
$i crttre un ora? mai mare cu dotbi sociale $i culturale (policlinic5,
activitrtfi culturale, activititi sportive).
3.1.4. Amplasamentul trebuie s i aibi asigurate retelele edilitare de
alimentare cu api si canalizare, de gaze si energie electrici, precum
si surse de alimentare cu energie termici pentm Tncilzire ~i
prepararea apei calde de consum. Ori de c5te o n e posibil se
recomandi ca sursele necesare s i se asigure in cooperare cu alfi
consumatori din vecinitate.
3.1.4.1. fn situatia in care. retelele edilitare nu existi total sau parfial se vor
prevedea solutii locale de asigurare cu utilitifi: closet si f k t l n i cu
respectarea conditiilor igienice de amplasare. Pentru Fncglzire
solupile trebuie s i respecte normele de prevenire si stingere a
incendiilor.
3.1.5. Amplasarea casei de copii 1; marginea localitifilor se va putea face -
numai cu conditia asigurkii unor mijloace de transport proprii pentru
circulatia copiilor la grgdinitrt, ~ c o a lprimarrt
i si gimnaziu. .
3.2. Conditiile de amplasament.
3.2.1 Amplasarea casei de copii se va prevedea in conformitate cu
regulamentul de urbanism.
3.2.2. M k m e a Genului necesar va fi in funcfie de capacitatea casei de
copii conform prevederilor de la punctul2.2.3.
3.2.2.1. Terenul de amplasament va fi organizat in patru zone si anume:
- zona ocupati de clgdiri,
- zona cu@i de joaci de reguli seminati cu iarbi si va cuprinde wna
pentru copiii mici si separat zona generali;
- zona terenurilor si instalatiilor sportive;
- zona verde care cuprinde subzonele de parc, submna de pomi
fructiferi, de legume si flori. incl~isivaleile de actes.
3.2.3. Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone
inentionate la punctul 3.2.2.1.
12
3.2.4. Se recornand2 ca regimul de inailfimea fiecZuei cladiri ce alc5tuieste
ansamblul casei de copii s i se limiteze la parter si un etaj.
3.25. Distantele intre clidirile casei de copii si distantele fata de alte clsdiri
existente in afara incintei (terenului) casei de copii vor respecta
urmatoarele conditii:
- s i nu se umbreasci reciproc fat5 de razele soarelui;
- sB nu se influenteze reciproc din punct de vedere acustic, respectlnd
ceriniele acustice; .
- sa respecte condifiile prevazute de normele de prevenire ~i stingerea
incendiilor.
3.2.5.1. Din punct de vedere a1 protectiei antiseismice distanfele Entre
clidirile caselor de copii si alte clidiri existente in afara incintei, sau
in intenowl acesteia, se stabilesc dup5 cum urmeaz5:
a) Daci clidirea existenta a fost proiectat5 si executati f k a misuri
antiseismice (inainte de anul 1963), distanta minimi va fi de 1>He
(iniltimea la cornisi a cladirii existente).
b) Daca clildirea existenta a fost proiectati si executati cu misurj
antiseismice (dupi anul 1963), distanta minima va fi cea p r e v t u t i fn
normativul P-100 Dentru latimea rosturilor antiseismice: aceasta
prevedere se aplica ~i pentru construc!iile existente proiectate f?lra
misuri antiseismice dar la care s-au efectuat lucr&ri de reducere a
riscului seismic (consolidare).
3.2.6. Pentru amplasarea lesnicioasil a celor patru zone prevszute la punctul
3.2.1.1., se recomanda ca forma in plan a terenului s i fie un poligon
regulat (pitrat, dreptunghi):
3.2.7. Frptul stradal trebuie sii penniti un acces lesnicios cu poart5 pentru
autovehicole si intrare pietonali. Se recomand5 retragerea cu
minimum 25 m de la aliniamentul strizii.
Orientarea. Forma terenului trebuie s i permit2 ca fatadele lungi ale
3.2.8.
cladirilor s i fie pe directia nord - sud, astfel ca orientarea s i fie est-vest.
33. Conditii spetifice zonei.
3.3.1. Zona seismici.
3.3.1.1. La proiectarea clidirilor pentru case de copii se va tine seama de
conditiile impuse de zonarea seismic&a teritonului Romlniei, atlt in
ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere a1 valorilor
coeficientului Ks, clt si zonarea teritoriului din punct de vedere a1
perioadelor de colt Tc, asiguriind relafii corespunzatoare intre
coeficientp (Ks, Tc) si gradele de intensitate seismic3 pe scara MSK.
fn cazul construc$ilor pentru case de copii d a t e in localitati la limita
dintre zone se vor lua in considerare conditiile cele mai defavorabile.
3.3.2. Zona climatica.
La proiectarea cl2dirilor pentru case de copii, se vor Ida in
considerare intensitiltile actiunilor climatice normate, in functie de
amplasament (localitate), pentry actiunea vlntului, pendru actiunea
zipezii, pentru aciiunea variatiei de temperaturi exterioara.
Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru
instalatiile de incilzire si penm instalaiiile ventilatie ~i conditionare
a aerului (specifice perioadelor de iarn5 si vari).
3.3.3. Natura terenului de fundare.
Amplasarea constructiilor pentru case de copii la baza taluzelor se va
face dupa asigu~areacu ziduri de sprijin.
Amplasarea caselor de copii la baza taluzelor asigurate cu ziduri de
sprijin se poate face numai in urmitoarele conditii:
- stabilitatea zidului de sprijin este asigurati in mod corespunzitor
(inclusiv pentru ac!iunea seismici cu coeficientul de importanfaa = 12);
- pe taluz nu exist5 construcfii sau materiale care pot csdea peste
clsdirea de la baza taluzului.
Constructiile caselor de cop11 vor fi amplasate de regulit pe terenuri
orizontale sau cu pante plna la 10%. Alegerea amplasamentului cu
irante mai mari se va face numai pe baza unei justificiri
 tehnico-economice iar proiectele vor contine masuri speciale sau
solutii speciale in functie de configuraiia terenului pentru evitarea
unor l u c r c suplimentare. ..~
Se va evita arnplasarea caselor de copii pe marginea supenoar5 a
taluzelor, maluri, riipe sau alte terenuri neconsolidate care prezintl
pericol de lunecare sau surpare. fn cazul in care considerente de ordin
urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de
amplasamente, se vor lua masuri complexe pentru stabilizarea
taluzelor.
Se va evita amplasarea constmc!iilor pe terenuri formate din
umpluturi recente, neconsolidate, fn zonele de intensitate seismic5 D-
E-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admisa numai cu
conditia realizllrii unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane,
puturi) care traverseaza lntreg stratul de umpluturi.
Constructiile caselo; de copii nu vor fiamplasate pe terenuri despre
care exist5 informatii c5 PU suferit crapaturi sau deplasati importante
la cutremure sau inundatii antenoare.
Proprieta\ile terenului de fundare se vor stabili pe baza de probe -
geologice tehnice in conformitate cu STAS 1242. .
Caracteristicile fizico-mecanice ale pftmiinturilor se stabilesc
conform STAS 1243.
Valorile normale si valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice
ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 330012.
3.3.4. Stabilirea clasei de important5.
Cladirile pentru case de copii vor fi incadrate fn cclasa de importanp 4.
conform ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de important5 a
constructiilor aprobata cu ordinul MLPAT nr. 31/N/02.10.'95. 4.1.
4.1.1 : Generalitgfi.
3.3.5. Riscurile exterioare de distrugere sau avariere.
. Clidirile pentm case de copii nu vor fi amplasate in vecinatatea
construc~iilorsau cl5diriJor a c a o r avariere ca Urmare a unor
16
calamitZiti naturale (cutremur, inundatii, etc.,) sau a unor accidente
tehnice poate produce degajlri de substante toxice sau explozii.
Distantele minime fat5 de aceste obiective se vor stabili piin
GglementG uin functie de specificul sursei de risc si de specificul
amplasamentului.
3.3.6. ' Puritatea aerului exterior. ,
3.3.6.1. Aeml exterior nu trebuie s i contin5 substaqe toxice sau mirosuri
poluante care s i afecteze sinitatea sau confortul copfilor si i
personalului . .'
fn caz contrar se vor lua mlsuri de limitare ri resurseldr de noxe, sau
- se introduc mgsuri depurificare a aerului.
Concentraiiile maxilne adnlisibile de substanie chimice si pulberi,
din atmosfera zonei, trebuie s5 se incadreze in limitele nonnelor
sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului .
~inisteruluiSZinBtB!ii nr. 623173.
,
3.3.7. Nivelul de zgomot exterior.
Nivelul de zgdrnot e,xterior clbdirii (definit conform STAS 6161/1)
nu va depasi la limita amplasamentului, valoarea de 50dB(A)
(respectiv Cz 45). stabilita prin STAS 100091881pentru zone d e ~
locuit.
In caz contrar se vor lua mzsuri suplimentare de pr6tec!ie la zgomot
a interiorului casei, sau de reducere a cauzei de zgomot. ,
~
CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR.
5
Rezistenia si stabilitatea.
, ,
Cliidirile caselor de copii vor fi concepute si realizate astfel uinc2t sa
satisfacX ckrin~a de rezistentl si stabilitate i n confornitate c u '
prevederile Legii privind calitatea in constn~ctiinr. 1'0/1995. Prin
17
 aceasta se intelege ca actiunile susceptibile a se exercita asupra
cl5dirii fn timpul executiei si exploatirii nu vor avea ca efect
producerea vreunuia dintre urmitoarele eveniinente.
a) pribuvirea totali sau parfiall a clidirii;
b) deformarea unor elemente la valori peste limit%
c) avarierea unor pi@ ale c15dirii sau a instalafiilor man ale elementelor
portante sau a unor.evenimente accidentale de prbpor!ii fati de
efectul luat in calcul la proiectare.
Sgnnificatia termenilor utilizati 4n definirea ceriniei de rezistenfa ~i
stabilitate este data in ariexa.nr. IV.
Cerinta de rezistenta si stabilitate se refer5 la comportarea
elementelor componente ale cladirii in timpul e x p l o a t ~ ifunctie
, de
condi!iile din zon5 si anume:
- terenul de fundare;
- infrastructura (fundatii directe, fundafii indirecte, iiduri de sprijin);
- suprastructura (elemente :i subansambluri structurale verticale si
orizontale);
- elemente-nestructurale de inchidere;
- elemente nestructurale de compartimentare;
- instalatii diverse aferente clidirii;
- echipamente electro-mecanice aferente clidirii.
Nivelurile de performant5 sunt previizute la-punctul 4.1.5 ., Tn timpul
unei durate de exploatare ralionali din punct de vedere economic.
4.1.2. Principiile si metodele pentru verificarea satisfacerii 'cerintei de
,,Rezistenti si Stabilitate" .
Asigurarea satisfacerii cerintei d e ,,rezisten!a si stabilitate" se face in
general, pe baza conceptului de ,,stare limit8".
Starea limita se defineste Fn conformitate cu STAS 10100/0:
a) starea limiti ultim5 (referitoare la ~eifo~nantele
privind stabilitatea,
rezistenra mecanicii si ductilitatea);
b) starea limiti de exploatare nornlali (referitoare la perfomantele
privind rigiditatea structurii).
18
I
Factorii care intervin pentru asigurarea cerintei de rezistenti si
stabilitate pe baza conceptului de stki limit5 sunt:
- influentele exercitate de agentii mecanici in procesul de exploatare;
- influeqele mediului natural;
- propnet%!ilematerialelor;
- proprietiitile terenului de fundare;
- geometria structurii in ansamblu $i a elementelor de constructie;
- metodele de calcul.
Satisfaderea cerin!ei de rezistenti si stabilitate in sensul prezentului
capitol se realizeaz5 pe baza unui complex unitar de misuri dupa cum
unneazi:
a) la stabilirea arnplasamentului, prin:
a l ) limitarea capacit~fii+cl5dirilor
pentru casele de copii situate in
zonele seismice A si B, conform mkimii rezultate din calcul;
a2) amplasarea constructiilor caselor de copii la distante dB siguranti
fati de construc{iilecare contin surse de mare risc, Cn conformitate cu
prevederile art. 3.3.
b) in proiectare, ptin:
bl) alegerea unor amplasamente favorabile in conformitate cu art.
3.2. si 3.3. din prezentul normativ;
b2) conceperea a constructiilor astfel fnclt s5 se obtini o comportare
favorabili a acestora precum si a pirtilor componente:
b3) prevederea unor detalii constructive verificate in practica;
b4) utilizarea unor materiale si produse de construciie cu proprietiii
si performante certificate;
Solutiile constructive si materialele ,,netraditionalen noi vor fi
utilizate numai dupi obfinerea unor agremente spec~ale cu
mentionarea posibilititii folosirii lor pentru construcfiile de
invatimlnt;
C) in executie, prin:
c l ) punerea in opera a materialelor, elementelor si subansamblurilor
cu proprietilfile si performankle prevbute in proiect;
 c2) utirizarea unor tehnologii de executie corespundtoare; a) inckcare distribuitl pe o bands de l2time 0,8 m in lungul
c3) respectarea in santier a detaliilor din proiectul clidirii si din balustrade; 4.0 KNlmp
proiectul tehnologic; b) inckcare distribuit5 pe toata suprafata balcondui
0
d) in-exploatare, prin: 2.0 KNlmp
poduri:
d l ) adoptarea misurilor nteesare pentru a pistra nediminuati
a) necirculabile 0.75 KNlmp
capacitatea de rezistenti a. clidirii prin efectuarea lucririlor de
b) circulabile
Tntrefineresi de reparatii curente necesare;
- in inclperi 1-.5KNlmp
d2) urmairea in timp a Gt5rii clidirii si realizarea; in caz de necesitate - in spapi de acces 3.0 KNImp
a lucr5~lorderemediere. - acoperisuri si acoperisuri in terasl necirculabili cu pant5
fn zpnele de intensitate seiSmici A, B, C, D la asigurarea satisfaceni a) > 1 : 20 0.5 KNImp
, cerintei de rezistenti si stabilitate conhibuie si unele misuri specifice b)<l:20 0;75 KNlmp
cum sunt: Valoiile normate se -refer5 la fnc?irc&rile utile curente si reprezinti.
- asigurarea mobilierului impotriva deplasirii silsau r5stumirii; valori maxime in condiiii normaIe.de exploalare.
- $tocmirea unui plan de misurispecifice in caz decutremur; Valorile normate nu pn seama de:
- desfi~urareaorganizzti a'activitafii de pregitire si educare a copiilor - efectele dinamice produse in timpul exploatkrii
privind comportarea in caz de cutremur (evitarea panicii. primul - incilrcihile concentrate datorate unor obiecre grele (sobe, etc).
ajutor, etc.); :

4.1.3. Agentii mecanici.
Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanici pentru calculul
cl5dirilor caselor de copii se face, conform STAS 10101lOA.
Evaluarea incircinlor permanente se face confonn STAS 1010111.
Definirea inciircirilor datotit2 procesului de exploatare se face
conform STAS 1010112. .
4.1.3.1. Valorile normate ale Pnc5rclrilor utile distribuite pe planseele
Observatii.
a f n c ~ c i r i l epe acoperisuri si acoperisuri terasi necirculabile
inlocuiesc inc5rcarea din zlpadl nuniai daci sunt mai defavorabile
dec2t aceasta.
b. fnckckile de pe acoperisuri teras5in panti sunt raporlate la proiecti8
orizontall a suprafetei acoperisului.
c. Conditiile Tn care pdurile si. acoperisurile sunt considerate
necirculabile sunt date' in STAS 1010112~1.
,

clsdirilor caselor de copii sunt stabilite prin STAS 1010112A dupi

4.1.3.2. fncilrckrile date pe peretii de compartimentare nep~rtanti,cu greutite
cum urmeazi: -
de cel m u l t 3 KNlm se iau in considerare ca inckcliri "niforme
-' i n c i ~ e r i 1.5 KNImp
distribuitepe planseu dupi cum urmeaz5:
- spatii de acces (coridoare, vestibului, sciri. podest)
3.0 KNImp , - pereti cu greutate p l n l la 1.5 KNIm 0.5 KNImp;
- balcoane $i logii cea mai defavorabili dintre ipotezele: - pereti cu greutate intre 1.5-3.0 .KNlri~ 1.0 KNImp;
21
 Pentru peretii cu greutiti mai mari, incircfuile se vor determina
conform datelor reale (ca intensitate si pozitie).
4.1.3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, scfuile, balcoanele se verific2
suplimentar la o inckrcare concentrati vertical.5 aplicati pe elemente,
Tn pozitia cea mai defavorabils si in absenta altor inclrc&i verticale
utile sau din vdnt.
inc&rcarea concentiata, conSiderat5 aplicati pe o suprafati de
10x10cm se stabileste dupi cum' urmeaz5:
- plangee si schi 1.5 KN;
- acoperisuri, terase, balcoane 1.0 KN;
- acoperiyri pe care se circulti numai pe podine 0.5 KN.
4.1.3.4. Peretii de compartimentare neportanti vor fi verificati la cea mai
defavorabila dintre ipotezele de inchare:
a) inckcare orizontal5. linead si uniform& distribuitti de 0.5 KN
aplicat5 la o in5lfime de 0.9 m de la cota pardoselei;
b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (forfi vertical%)> 1.0 KN;
c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forta vertical5 > 2.0
KNImp de suprafafa - vertical2 de perete. '.
4.1 3.5. Valorile normate ale incgperilor utile verticale qi brizontale pe
balustrade si parape$ la clildirile caselor de copii se iau conform
STAS 10101/2A1 dup5 cum urmeazk
- in incapen, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KNlm;
- la balcoane, coridoare, schi ~i podeste 1.0 KN/m.
fnc$erile de rnai sus servesc pentm calculul elementelor balustradei
sau parapetului ~i se cons~deriaplicate pe mdna curenti4 a acestora.
Actiunea-vertical5 nu se va considera simultan cu cea orizontali.
4.1.3.6. Reducerea incilrc5turilor utile pe elementele portante orizontale
principale, pe elementele structurale verticale ti pe fundatiile
acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2Al cap. 6.
4.1 3.7. Valorile.coeficientu1ui de inckcare (n) si cele ale fractiunii de lung5
durata (nd) se stqbilesc conform STAS 10101/OA tab. 15 dupl cum
urmeaz5:
a) inciircttri uniform distribuite pe plansee:
- inc&chi normate 2.0 5 KNlmp n= 1.4; 119.4;
- inciirciri normate intre 2.0 + 5.0 KN/mp n= 1.3; nd=0.4.
b) inc&rc&i distribuite in lungul unei linii la balustrade, parape$, pereti
despwitori, etc. orientate pe direcGa verticall sau onzontalfi
n= 1.2 nd=O.
Observapi
- a. Coeficientul inckchii (n) se folosegte pentru gruphile de inckcare
fundamentale in cazul verifickrilot l a , starea limit5 u l t i i i de
rezistents gi de stabilitate.
b. Coeficientul fractiunii de lung5 duratti a incat.chilor temporare
variabile (nd)se folosegte dup5 cum urmeaza:
- in grup&ile de incircare fundamentale:
- pentru verificare la starea limiti a exploathii normale sub efectul
fractiunii de lung&durat5 a inc5rchilor.
- in gruphile de incikciri speciale:
- pentru verificarea la sthile limiti ultime de rezistenta yi de stabilitate;
- pentru verificarea la starea limit5 a exploat&ii normale:
>
- in cazul actiuni seismice
- in once alte cazuri precizate prin tema de proeictare.
c. Coeficientii ,,n" si ,,nd" nu includ efectele dinarnice eventuale.
4.1.4. Geometria structurii in ansamblu gi a elementelor de constructie.
Parametrii geometrici ai structurii in ansamblu $i ai elementelor de
constructie se vor incadra in sistemul de toleranfe stabilit prin STAS
8600, pentru clasele de precizie si valorile tolerantelor, in functie de
dimensiunile respective.
,
23
 Elementele nestructurale de constructie care trebuie s i satisfacl
cerinta de rezistenti ~i stabilitate se vor incadra in sistelnele de
tolerante previzute prin reglementirile corespunz,itoare.
Elementele de structuri si nestructurale, netraditionale se vor incadra
fn sistemul de tolerante previzut in agrementele tehnice respective.
Pentru elementele de constructie din beton armat,? beton
precompriinat, otel si zidirie precum si pentru terenul de fundare,
metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limiti.'
Plincipiile de bazi ale metodelor de calcul sunt date in:
STAS 1010710 . pentru beton armat si beton precomprimat;
STAS 1010810 pentru otel;
STAS '10 104 pentru zidkie; ~.
STAS 856 pentru lemnj
STAS 330011 pentru terenul de fundare.
Penw calculul clidirilor cu pireti swcturali in afara principiilor
generale incluse !IJstandardele mentionate la 4.1.4. se va fine seama
si de prevedenle urniitoarelor reglementiri tehnice:
P2 Normativ privind alcituirea, calculpl si executarea
structurilor din ziarie;
P85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu
structura din diafragme de beton.
Pentru calculul fundatiilor. directe se vor respecta prevederile
normativului:
PI0 Noqativ privind proeictarea si executarea luc&rilor de
fundatii directe la constructii.
Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de
reglementarile tehnice specifice tipului de fundare ales (piloti,
coloane, barete, etc).
pen^ calculul construcfiilor amplasate pe terenuri dificile de
fundare se va tine sdama ~i de prevedenle umGtomlor r e g l e m e n t ~
P7 Normativ privind proiectarea,si executarea construc\iilor
fundate pe terenuri sensibile la umezire;
P70 Instructiuni tehnice pentni proiectarea si executarea
constructiilor fundate pe terenuri cu umflituri si contractii mari.
Pentru cisele de copii in care se amenajeazi la subsol adaposturi de
apirare civil2 se va tine seama ~i de reglementarea:
PI02 - Norme tehnice --privirid~.proiectarea si executarea
adiposturilor de apkiraie civil%,in subsolurile clidirilor noi.
Pentru ..calculul seismic a1 clidirilor caselor de copii metodele
prev2zute in normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi utilizate dupa cum
urmeazk
a) penttu tpate didirile este obligatorie aplicarea metodei de proiectare'
Yurenti (metoda A);
b) pentru clidirile repetabile cu structura din beton -at sau zidkie
precim gi pentru cladirile care nu respect%in totkitate prevederile
refentoare la alcfituirea de ansamblu din normaZivu1 P160-92 cap 4 se
recomandi folosirea metodei de proiectare bazata pe considerarea
proprietii~lorde deformare nelineari a structurii (metoda B).'
Determinarea incfirckilor seismice pentru elemehtele de construcfie
, '
care hu fac parte din structura de rezistenii se va face conform.
prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5.
Proiectarea antiseismici a instalatiilor $i echipamentdor din cisere
de copii se va face cu respectarea principiilor generale din
Normativul P100- 92 cap 10.
4.1.5. Criteriile, parametrii si nivelurile de performanta corespunzatoare
cerintei de rezistenti gi stabilitate.
Pentru clidirile caselor- de copii verificarea satisfacerii cerinfei de
-- i rezisienti si stabilitate se face cu criteriile si parametiii de
' performanflfolosifipentru toate clgdirile civile si industriale, precum
: . '

tehnice: ' ~CUi criteriile specifice di_nprezenta reglementare.

i
24 25

I .
~~ ~
! ~
 -Nivelurile de performanfa asociate satisfacerii cerinfei de rezistenfa si b) CU legituri care s i permit5 deplasliri relative libere in raport cu
stabilitate sunt cele corespunzatoare construc!iilor din clasa de smctura:
importanfa 11-111 conform STAS 1010010 Anexa A.
c) solidarizate cu structura, dar dimensionare astfel inckt fisurile'
. .
~ i v e l u lde
' performanta seismici a1 cladirilor caseldr de copii se produse de miscarea seismic5 s i fie limitate.
- !
stabifeste prin incadrai-ea in clasa de important&11-111Fn conformitate
Elementele nestructu'rale exterioare (copertine, calcane, timpane,
cu Normativul P100- 92 art 5.3.3 si tab 5.1 (coeficientul de
'

co$uri de fum, elemente decorative, parapeti atice, etc.,).in relatie cu

importanfa a = 1,2) si a ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de
'
importanti a consirucfiilor", Ordin MLPAT nr. 31P4lO2.10.95. spatiul public (strada) sau cu spafiile din interiorul incinrei (spatiul de
recreafie, de sport) vor .fi ancorate de structura de rezistenF $i ,
i

.- Pentru pere(ii interiori nest~ucturalise stabilesc urmatoarele criterii gi

dimensionate, inclusiv prinderile, pentru Tnc&rcgrile seismice
nivele de performanta: I
I,

conventionale definite la art. 4.1.4. majorate 6 ~ 5 0 %pentru zonele

a) deformafiilenormale pe planul peretelui sub i n c ~ c ~del eexploatare
seismice de calcul E ~i F. Sub acfiunea acestor i n c & r c ~elementele
, - -
prevazut'e la 4.1.4. b s i ce nu trebuie sa depaseasci 5 W.
nestructurale exterioare trebuie si-si men@naintegritatea fizici astfel
b) deformaiia instantanee normala pe planul peretelui, ink-u% punct
incit priri cMere parpala sau total%,s2 nu provoace pierderi de vie$ .
situat in- centrul unui element de perete, datorita rezem&i unei -
omene~tisau ranirea persoanelor +i sa nu Impiedice evacuarea
persoane nu trebuie sa depa~easc55 mm.
cladirii sau accesul echipelor de inte~entie.
c) deformatia remanenta provocata de inc&rc?irile de exploatare
I Aceleasi prevederi se aplica $i elementelor adhugate pe fatade (firme,'
prevazute la 4.1.4. a nu trebuie sh fie mai m q e de 10% din
i placi comemorative, antene de Latelit, etc..). ..
deformatia instantanee normala pe planul peretelui.
1'
Acceleiatia verticals (a In m/s3 a vibrapilor ph!ilor componente ale Comportarea la ac[iunea seismicd a elementelor de consmcpe care
clidirii se limiteaza, in funcpe de frecventa (0 dupa cum urmeaza: nu fac parte din structura de rezistent'
si pentru care nu se urmbeyte
\
f=1-4Hz a = 10"' - 10.'; pastrarea integritatii dupi cutremur, are ca obiect principal asigurarea
f=4-8Hz a = 5x10'; ancorlirii elementelor respective de structurg de kzisten!i p e n m
f=8-100Hz a=6,25xfx-10";. menonerea stabilitqii.
I

4.1.6. Reguli de proiectare Specifice. 4.1.6.2. Reguli de projectare penW instalaiii $i echipamente.

I h d r a r e a En categorii seismice a sistemeloi de instalatii Si

4.1.6.1. Reguli de proiectare pentru ebnente nesuucmrale.
echi~amentedin cladirile caselor de copii se face, in conformitate cu
. Proiectaea antiseismic2 a elementelor de cornpartimentare si de
>
I tabelul.
inchidere se va face, dupa caz, in una din ~rnlatoareleipoteze:
-
a) ca facsnd parte integranta din sistemul structural;
 Legiturile (ancorajele) instalafiilor silsau echipamentelor cu
SISTEME INSTALATIE / ECHIPAMENT
elementele de constxuctie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate
Nr Denumire Clidire categorie Denumire categoria
incdt s i nu constituie puncte slabe. Legiturile (ancorajele) trebuie s i
seismici seismic2
reziste in eventualele situatii speciale de solicitare care pot apare in
0 1 2 3 4 5 timpul cutremurelor sau chiar in timpul exploatMi nomale.
1 Sisteme de case de A Anemostate B
- deplasarea relativi a reazemelor;
ventilare co~ii Agregate R h

- risturnarea, alunecarea si/sau risucirea instalatiilor si echipamentelor;

fn acest caz se recornand adoptarea unor detalii verificate (;i
-
2 Sisteme de case de A Congelatoare 3 acceptate) in practici.
bucL&i copii Spilitoare vase Valorile fortelor de calcul pentru prinderile si elementele de sustinere
AmestecLtoare alim. B - ale instalatiilor ~i echipamentelor clidirilor caselor de copii situate in
1 ~ a z a n preparare
e B I zonele seismice de calcul A, B, C, D vor fi cu 25% mai mari declt
Frigidere B
cele previzute in Nomativul PlOO
-
3 Sisteme de case de
iluminat copii
A Iluminat de sigur.
LLmpi flu~rescen te
A
a
Proiectarea pnnderilor si a elementelor de susfinere instala!iilor si
echipamentelor pentm clidirile caselor de copii se va face sub
Lampi incandescente
coordonarea inginemlui reqonsabil cu proiectarea structurii.
4 Sisteme de case de
Pentru instala!iile si echipamentele ale clror elemente de prindere $1
alimentare copii Retele de transport
ap5 recelcaldi B sau sustinere se livreaii de catre fumizor. acestea vor fi insotite de
cu apL rece
Pompe B documentelejustificative privind rezistenb seismici a ansamblului
si caldi
Rezervoare B instalatii / prinderi. .',
Boilere verticale B
-1 Rezerv. de dedurizare ( C I 4.1.6.3. Regulile specifice pehtru mobilier.
Amplasarea si fixarea mobiliemlui prevazut prin prezentul Nomativ
Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare ~i in asa fel incdt prin cidere, lunecare sau rsstyrnare acesta s i nu
statiile de pompare ce deservesc clLdirile caselor de copii vor fi provoace pierderi de viefi omenesti, rinirea persoanelor sau s i
amplasad de regul5, grupat in cladire independents. blocheze evacuarea din clidire.
Atunci cdnd se amplaseazi in clidire instalatiile a ciror avariere in Misurile constructive penbu asigurarea stabilititii mobiliemlui in
caz de cutremur poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur cazul unui cutremur sever vor fi previzute explicif in proiectele
sau de apL fierbinte nu vor fi montate sub sau adiacent zonei caselor de copii. Aceste misuri se vor aplica ~i in cazul clsdirilor
inciperilor in care se afli in mod obi~nuitcopiii, si in zona cailor 101 existente cu oiazia l u c r ~ l de
o ~repara+ curentel,
de evacuare.
 Teren de fufidare. Principiile generale de
4:l.T. Reglementkde tehnice conexe. cercetare.
STAS 10 10010 Principii generale de verificare a sigurantei
constructiilor. Teren de fundare. Clasificarea ;i identificarea
pBmlnturilor
STAS 10101/OA' Actiuni in construcfii. Clasificarea 8i
gruparea ac$unilor p e n w constn~ctiicivile ~i Teren de fundare. Pn'ncipiile generale de
industriale. calcul.
Actiuni in. constructii. Pnckc3ri datorate Teren de fundare., Calculul terenului de
STAS 1010112
procesului de exploatare. fundare in cazul fund&rii directe.
Actiuni in construcpi. f n c a c ~t&nologice Constructii civile, industriale si
STAS 1010112A1
din exploatarea pentru construcfii ciyile,: agrozootehnice. ~istem' de folerante. '
industriale si agrozootehnice. ~ o r m a c vprivind alc&tl~irea,calculul ti
'Ac!iuni in consuuctii. f n c k c date
~ de vgnt. executarea structurilor din dd&ie.
STAS 10101120
Actiuni in construcfii. fncfucfiri date de I
P7 Normativ privind proiectarea ~i executarea
STAS lOlOll2~l '

z5pad5. , la umezire. fundate pe pim3nturi sensibile

construc!iiIor

STAS 10101/23 . Acfiuni i n construciii. fncircsri date de

temperatura extenoar%. Normativ privind proiectarea ~i executarea
lucr&rilor de fundaFii directe la constructii.
STAS 10101/23A Actiuni ins'construc\ii. fncfircliri date de
temperatura extenoar5 in consuuc!ii civile si Instructiuni tehnice pentru pfoiectarea si
industriale. executarea construcfiilor fundate pe
phunlnturi cu umflatud ~i contractii mari.
STAS 10107/0
A - Construcfii civile si industriale. Calcul~l$
Instructiuni tehnice pentru proiectarea
alc%tuirea structurale elementelor de beton,
beron m a t si beton precomprimat. ,) constructiilor cu structura din diafragme de
beton.
STAS 10 107/1,2,3,4 Cons tructii civile, industriale si Normativ privind proiectarea antiseismic6 a
agrozootehnice. Plansee din beton armat.
constructiilor de' locuinte, social-culturale,
STAS 1010810,1,2 ' Constructii civile, industriale si ....agricole. agrozootehnice gi indhstriale.
Constructii din otel
P102 Norme tehnice privind proiectarea si
STAS 10104 constr"ctii d zidarie Prevederi executarea adfiposturilor de apkare civil5 fn
fundamentale pentru calculul elementelor. subsolurjle clXdirilor noi.
STAS 1010911 Lucr&i din zidkie. Calculul si alc5tuirea I Not5
I
elementelor. Editiilc (anii) de referin!& pentru normative se v6r lua conform cu
I ,,Lists reglementikilor tehnice in constmctii sau cu aplicare ?n
STAS 856 Constructii de lemn. Prescriptii pentru
constructii" in vigoare la data uh1izM1 normativelor.
proiectare.
30
 - Balustradele sc'auilor trebuiesc asifel realizate inclt sii nu constituie o
4.2. Siguranta i n exploatare.
sursa potential3 deaccidentare:
4.2.1. in functionarea caselor de copii se va respecta normativul privind
proiectarea cladirilor civile~din punct de vedere a1 cerintei de
- mlna curenti s5. nu poatb fi folositi drept tobogan;
(iguranfi En eiploatare indicativ CE 1-95 care se referi la masuri - se va realiza o a doua man5 curents la 60 cm insltime;
necesare pentru: . - barele verticale ale balustradei nu vor avea interspa!ii mai lnari de
- siguranfa circulatiei pedestre; 10 cm.
- siguranfa cu privire la instalatii;
- sigurania in timpul lucr2rilor de intretinere; 4.2.3 Siguranta cu privire la instalatii.
- siguranfa la intkziune
.- ~i efractii. Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei
utilizatorilor impotriva riscu1ui.de accidentare sku sstrs provocat de
4.2.2. Siguranfa circulatiei pedestre.' agenfi agresanti din instalatii prin:~
a) electrocutqe;
fn afar5 de masurile previzute de nom~ativulCE 1-95, pentru case de
b) arsuri sau op,?rire;
copii se vor realiza si urn~itoarele:
c) explozie;
- La iesirea din incinta caselor de copii.se vor monta balustrade de d) intoxicare;
protecue la limita lroturarului, care s i limiteze iesirea brusch in e) contaminare; - /

carosabil; f) contactul cu elelnenfe de instalatii;

- Platfonnele de acces in cladire -vor fi previzute cu balusuad3 de g) consecinte altdescirclrilor atmosferice.
protecfie, indiferent de ingltimea denivelirii; . .
i 4.2.4. Siguranfa in timpul lucririlor de intretinere.
Ciile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate conform
bguranta in timpul 'lucrarilor de intrepnere piesupune protecfia
reglementirilor generale, asigurlndu-se latimi de trecere majorate cu \;

0.50 m. , utilizatorilor in timpul activitatilor de curstire sau reparafii a unor '

< p q i din clidire (ferestre, s c a , pereti: acoperisuri, luknatoare, etc.)
- Ciile de circujatie si evacuare vor ii luminate si ventilate natural. pe durata exploatirii acestora.
I
' - fn zone cu diferenfe de nivel, este interzisi ~revedereaa mai pufin de
trei trepte. ! 4.2.5 Siguranta la intmsiune si efracue. '

' - Usile coridoarelor nu trebuie s i fie batante, ele trebuie sa se deschidi fn afsri de rnisurile previzute de normativul CE 1-95. pentm case de
!
in sensul iesirii din clhdire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de copii se vor realiza ~i i:m~iitoarele:
autoinchidere lent2 si alcituite din panouri pline, cu ochiuri de - protectia perimetriali a incintei ua fi asigurati prin garduri fnalte.
! dublate de garduri vii; ~.
lumini la partea superioarl protejate cu ram2 metalich. I
- Usile vitrate vor fi prevbute cu geam securizat pentfi ~ ~~
a evita I
I
- accesul in incinti va fi asigurat cu sisteme speciale de inchidere si
lurninate pe timp de noapte;
posibila accidentare;
! - la capacititi mai man, accesul principal va fi prevazut cu babini
- Scara trebuie astfel rezolvati inclt sii asigure un spafiu liber de
poarti, cu post permanent de paz5 Pn timpul zilei;
trecere fBr5 risc de lovire; I
32 1 ~. 33
I .*.
 - atdt gardul cdt si portile vor f~ prevazute pln2 la h = 70 cnl cu
- limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale; I
elenlente opace de protectie la intrusiunea animalelor inici. - impiedicarea extinderii incendiului la obiectivele invecinatc;
I
- 5
prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile invecinate. in cazul
4.2.6. Masuri pentru exploatarea in sigurantB a caselor de copii frecventate
pribusirii construc!iei;
si de copii cu handicap motor.
- protectia serviciilor rnobile.de pompieri care intervin pentru stingerea
La proiectarea si func$onarea caselor de copii se va tine cont cle j i incendiilor, evacbarea dcupantilor si a bunuelor materiale. .*
nifisurile previzute de normativul pentru- adaptarea constructiilor de
locuit, a constructiilor ~i localurilor publice la cerintele ~ersoanelor j Pentru realizarea. acestora, principalele performante se_,asigurA pe
handicapate; indicativ C239. intreaga durati de utilizm a construcfiilor, pe baza unor scenarii de
I . siguranta intocmite pentnl fiecare situatie conc/ret~,avlnd in vcdere:
4.2.7. Aptitudinea de utilizare. .
- riscul de izbucnire a incendiilor;
Aptitudinea de utilizare se refer& la dimensionarea spatiilor,
echiparea .si mobilarea acestora.
,
- conditiilede siguranfa a utilizatorilor in caz de incendiu: 2

Dinlensionarea spaiiilor se face dupR unnLtoarele critdi: - comportarea la foc a constructiei in ansamblu si a principalelor ei
! p5qi componente;
- 'nurnhl de'utilizatori;
- tipul de mobilier si echipamentul utilizat; - caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate;
- modul de aranjare a mobilierului $i echipamentului; i
- gabaritele conventionale. I - posibiliti!ile de interventie pentru stingerea incehdiilor,
1
Tipul spaQilor din casele de copii; n u m b 1 de utilizatori pe ficcarc
4.3.1 Riscurile de izbucnire a incendiilor.
tip, mobilierul ~i echipamentul necesar, modul de aranjareia acestora -.
~i gabaritele si dirnensiunile minime sunt prezentate in anexele nr. 111
+iIX la XVIII. 4.3 .I . I . fncadrarca fnciperilor ~i a spatiilor din casele de copii in niveluri de
Dotarea cu cazarmament, obiecte de inventar la cantina si spal&torie, risc. are in vedere activitatea desfisurat5, densitaka sarcinii termice
aparate si utilaje va fi previzut2 ?n concordan~acu normativele de si alcgtuirea constructivi.
. .
dotare elaborate de Ministem1 fnv8\hunlntului. >

- 4.3.1.2. fncaperi1e si spafiile caselor de copii se incadreaza in urmstoarele

4.3 Siguranta la foc. niveluri de F~SC:
Cerinta de calitate a constructijlor ,,SIGURAWA LA FOC" impune a riscul obisnuit, cuprinzdnd cea rnai mare parte a spafiilor-destinak
ca solu{iileadoptate prin project, realizate ~i illentinute in exploatare,
copiilor, c u m sun1 cele destinate dom?jtoarelor,.s5lilor dC sport,
- Pn cai de incendiu sP asigure:
\ .
joaca, sBli polivalente, si altele similare, in care densltatea sarcinii
- protectia ocupantilor, tinfind seama de virsta, starea lor de sinatate
- si
tennice este mai mica de 420 MJ/mp;\ ,
riscul de incendiu;
I
34
 b riscul mediu. cuprinzdnd in principal inclperi si spa!ii tehnice,,cum
sunt centralele termice, gospodinile de combustibil, bucitirii,
depozite pentru materiale combustibile etc.,in care densitatea sarcinii
temice este cuprinsi intre 420 si 840 MJImp;
c riscul mare, in care sunt cuprinse inc5peri si spatii cu densitatea
sarcinii termice peste 840MJlmp. situafii mai putin fntllnite la astfel
de programe functionale.
4.3.1.3. Este interzisl folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor
combustibile in alte locuri decdt cele special amenajate. in cantititi
limitate si fgr5 respectarea mburilor de prevenire stingere
specifice.
.,
4.3.2. Conditii de siguranti a utilizatorilor in caz de incendiu
4.3.2.1. Asigurarea conditiilor de siguyantl a utilizitonlor
, impune stabilirea,
si realizarea unor intervale de limp care s i pennit: corelarea
actiunil6r de intervenrie ~i sdvaie, cu dizvoltarea incendiului.
Valorile intervalelor de timpsi nivelul performan!elor realizate, au in
vedere specific~lProg~amelor funcfionale si vdrsta ulilizatorilor.
4.3.2.1.1.Alarmarea utilizatorilor - Tilnpul de alarmare este functie de modul
in care se asiguri perceperea izbucnirii incendiului si realizarea
alann5rii utilizatorilor. Atunci clnd se prev8d instalatii automate de
semnalizare a incendiilor, intervalul de timp nu tiebuie s i dep5~eascs
30 de secunde. iar in 'cazul neechip%ii cu instalatii automate - prin
mBsuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de
citre personalul angajat. in maximum 60 de sepnde.
r-
4.3.2.1 2.Alertarea serviciilor de pompieri - Timpul de alertare a serviciilor de
* p o ~ n ~ i eva
r i fi de maximum 2 minute. Pentru case1e.de copii echipate
cu instalatii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va
asigura automat, timpul admis fiind de
~.~ maximum 30 de secunde.
. .
36 ..-
4.3.2.1.3.Supravietuireautilizatorilor - Timpul desupraviefuire in fric&perile si
spatiile destinate copiilor se asiguri in functie de gradul de rezistenta
la foc a1 constn~ctieisi tipul constructiei, f & l a fi mai mic de:
- 20 minute, En conshctii gradul l-11 de rezistentl la foci.
- ' 15 minute, in construc[ii gradul 111 de siguranti la foc;
- 10 minute, in construstii gradul IV-V de sig~~ranta la foc.
4.3.2.1.4.Evacuarea-utllizatorilor- Timpul de evacuare a'ut~lizatotilordin
constructii, \:a fi miniinurn;
- 10 minute, in constructii gradul I-I1 de rezistentli 18 foc;
- . 5 minute, in constructii gradul 111 de rezisteng la foc;
- 3 minute, ?n constructii'gradul IV-V de rezistenti la foc;
4.3.2.1.5.Localizarea ~i,stingerea - ~ i m p u lde localizare si stingere a
incendiilor tste funclie de nivelul de dotare si echipare cu instaIaiii
de semnalizare si stingere a consiructiilor, precum si de interventia
fwrtelor mobile' aie pompierilor. De regul8, timpul de localizare si
&ingere a incendiilor nu trebuie sb dep2~easci60 de minute.
,,IG
4.3.2.1.6.Propagarea incendiilor la obiecle invecinate - Timpul de piopagare a
incendiilor la obiecte invecinateTtrebuie s i fie mai' marede 30 de
minute. , ~~
4.3.3. Comportarea la foc a constructiei.
4.3.3.1. CondiQile de comportare la foc construcfiei .-In ansamblu si a
- principalelor ei pkti componente sunt determinate de rezistenfa la
foc a acestora.
4.3.3.1.I .Incendierea total5 (flash-over) - Timpul de incendiere totals, va fi de
minimum: I
- 20 minute, la canstructii gradul1-I1 de reziite65 la foc;
,'
- 15 minute, la constructii gradul 111 de rezistenti la foc;
- 10 minute, la constructii gradul IV-V de rezistenti la foc.
,,...
37
 -
, .
!
I

4.3.3.1.2.Etm~eitateala aer - Volumul de aer ce intri in interior atunci clnd 1 Acoperisurile se alcituiesc si realizeazi potrivit conditiilor
tamplaria inchidenlor exterioare este in pozitie fnchisi, nu va depisi ~ores~unzitoaregraduluj de're~isten~i
la foc a constructiei.
I
un schi~nbde aer pe orti. I $
-
i 4.3,.3.1.6.~ezistentala foc a stmcturilor portante - Structura portanti a
! constructiei sau a- compaftiinentelor de incendiu trebuie s i
antifoc - Ana maximi constmiti la sol, adnlisi
4.3.3.1.3.Compartiment~ea
pentm un compartiment de incendiu va fi, in functie de gradul de TndeplineascB conditiile minime de combustibilitate si limits de
rezistenti la foc al constmctiilor, de: rezistenti la foc, corespunzk.toare gradului de rezisten!i a1
- 2.500 m2pentru gradul 1-11. indiferent de numiril1 nivelurilor; constmctiei respective: - -.
-
- 1.800 m2pentru gradul 111, indiferent de numArul nivelurilor; ELEMENTUL STRUCTURll .GRADUL
. DE REZISTENTA LA FOC AL CONSTRUCTIEI
- 1.400 m' pentru gtadul IV, cu un singur nivel si respectiv 1.000 m1
pentru cele cu mai multe nivefuri;
- 1OOO m2 pentm gradul V cu un singur nivel si respectiv 800 m?
-- pentru cele cu mai multe niveluri
Stllpi. coloane,
pereti nortm{i:
%
1 I

Co
11

Co Co
I11 IV

C2
v

C3
I
- nivel curent: 2h 30' 2h lh30' 30'
4.3.3.1.4.Limita de rezistenta la foc a elementelor care delimiteaza - ultimul nivel: Co Co Co C2 C4
compartimente antifoc sau separi spatii-ale constmctiei -
, lh30' lh 45 ' 30'
Compartimentele antifoc se delimiteazi prin pereti antifoc realizafi
din materiale incombustibile - clasa Co - avlnd limita de rezistenth la Grinzi, plansee, nervuri, -
foc cuprinsi intre 3 si 7 ore,.in functie de densitatea sarcinii tennice
a compartimentelor de incendiu. Peretii despktitori ai diferitelor - nivel curent: , lh 45 ' 45 ' 15'
spatii functionale au limite de rezistenti la foc si clase de - peste subsol: Co Co Co c2 C3
combustibilitate normate, in functie de gradul de rezistenti la foc a1
constructiei, destinatia spafiului respectiv si rolul elementelor de
separare, potrivit reglementirilor. Toate inc&perile destinate copiilor 4.3.3.13.Siguranta refugiilor - Timpul de siguranth a1 refugiiIor trebuie s i fie
vor fi separate de restul constmctiei prin pereti cu limita de rezistenti . de minimum:
la foc de minimum 1 or& - 20 minute, in constmctii de gradul 1-11de rezistenti la foc;
4.3.3.1.5.Limita de rezistenth la foc a fatadelor si a acoperisurilor - Perelii - '15 minute, in constructii de gradul 111;
- exteriori neportanti trebuie s i indeplineascg urmitoarele conditii - 10 minute, in constmctii de gradul IV-V de rezistenti la foc.
minime de combustibilitate si limltg de rezistenti la foc, a1
construc\iei: 4.3.3.1.8.Detectarea si alarmarea - Echiparea si dotarea cu dispozitive de
* Co - 15 minute. in C O I I S ~ N C de
~ ~ ~gradul I de rezistentk la foc; detectare si alarmare, precum si sistem de anunpre - informare a
* C, - 15 min"te, in constmctii de gradul I1 sau 111; . ,
utilizatorilor in caz de incendiu, se realizeaza in functie de
* C, - 15 minute, in constmclii de gradul IV; capacitatea caselor de copii si tipul constructiei, potrivit
* Ca - far%lirniti de rezistenti la foc, in constructii de gradul V. reglenlentirilor .
 Pentru capacititi rmci, acestea se asigura prin misun organizatonce
4.3.3.1.9.Alerlarea - Pentru anuntarea serviclilor mobile de pompleri in caz de
incendiu se asiguri mijloacele corespunzitoare, functie de fiecare
situatie concreta, care s i permit&alertarea in timp scurt.
4 3.3 1 10 Propagarea-fumului - L~mitareaprop~gikiiusoare a fumului in spa$,
fnc5peri, coridoare si scki trebuie asigurata prin realizarea unor
elemente aespirtitoare corespunzatoare (pereti, plansee) ~i
prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului in caz de incendiu.
43.3.1 Il.Instala$ile de stingere - Prevederea instalatiilor si a slstenlelor de
stingere automati a incendiilor se realizeaza in functie de
caracteristicile constructiilor si capacitatw acestora, potrivit
reglementirilor.
4 3.3 1 12.Siguranta cailor de evacuare - Asigurarea timpului de siguranti si a
capacititii ciilor de evacuare se determinil potrivit reglementirilor, in
functie de capacitatea maximi simultani si tipul de constructie.
- 15 minute, in constructii de gradul 1-11;
- 10 minute, in construciii de gradul 111;
- 5 minute, in constnYctii - de gradul IV-V.
Capacitatea ciilor de evacuare va asigura tcecerea numirului de
fluxuri de evacuare determinate prin calcul, cu latimi mnime de
trecere-destinate copiilor, de 0 9 0 m pentm usi si 1.20 m pentru
coridoare si rampe de sciri.
4.3.3.1 13.Accesul autovehiculelor de intenentie - Constructiile caselor de
copii vor avea asigurate accese carosabile, corespunzitor
dimensionate si alcituite, care s i permiti accesul usor. a1
autovehiculelo~de ~nterventieale pompierilor, cel putin la doui
fatade.
40
4.3.3.1.14.Mijloacelede interveniie - Constructiile se echipeazi si doteaza cu
mijloace de inkmentie in caz de incendiu conform reglement&iIor,
in functie de tipul de construcfie si densitatea sarcinii termice: Pentru . 5
interventie se previd, dupa caz, stingitoare, hidranti interion $i
exteriori de incendiu, coloane uscate etc., potrivit necesititilor.
. .
43 3 1 15.Accesul personalului de interventie - Pentm accesul personalului
serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se stabilest $i
marcheaza corespunzitor traseele pe care acestia le pot utlliza pentm
a ajunge usor in diferite pirti ale constmctiei, in funcfie de
conformarea acesteia.
-
4.3.4. Conditiile specifice elementelor vi materialelor.
4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor de construc!ii -
Combustibilitatea elementelor de constmctie si a materialelor
componente ale elementelor ~i stmcturilor compozite, va corespunde
reglementirilor, funcfie de gradul de retistenta asigurat si tipul
constmc$ei.
in constructiile de gradul 1-11 de rezistenta la foc, principalele
elemente constructive trebuie sa fie din clasa Co - cu unele exceptii
admitlndu-se si c1- si in mod diferentiat la construciii de gradele
111 - V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4.
4.3.4.2. Densitatea sarcinii termice - Densitatea sarcinii termice rezulti din
materiale si elemente de constmctie, cu exceplia pardoselilor liV si
a tbmpl2riii. ttrebuie limitata la 275 MJ/m2, iar densitatea sarctiii
-termice totale rezulta din materiale si elemente de constructie,
finisaje, mobilier si alte materiale combustibile adipostite, s i nu
depil~easc%840 MJ/m2.
4.3.4.3. Propagarea flicihilor - Propagarea flicirilor pe suprafata elementelor
~i a materialelor de constn~ciiecombustibile s i se faca cu vitezi
redusi, respectiv mai p u p de 0,45 m in 10 minute.
41
4.3.4.4. Degajarea fumului si gazelor toxlce - Pentru asigurarea conditiilor de
siguranti a utilizatorilor in caz de incendh, elementele si materialele
de constructie folosite trebuie s5 nu degaje cantititi man de fum si
gaze toxice prin ardere. in spatiile accesibile copiilor se va evita
folosirea maselor plastice, iar atunci cdnd nu este posibll vor fi luate
m5suri de impiedicare a propagkii usoare a acestuia si vor fi I de ventilare.
prevgzute dispoz~tivede evacuare automati a fumului.
I
!
4.3.4.5. Gradul de rezistenti la foc va fi stabilit in functie de combustibilitatea
si limita de rezistentii la foc a principalelor elemente de constructie
folosite potrivit reglementiirilor: pentru casele de copii se recomandi
i
I electrice la consumatori, cu tensiunea pfini la 1000 Vc.a. si 1500
I V.C.C.
utilizarea celor de gradul I sau I1 de rezistenti la foc.
Pentru constructiile de gradul 111-V de rezistentg la foc trebuie luate
I
I
misuri corespunzitoare care s i asigure siguranta-acestora in caz de
incendiu.
4.3.5. Interventia pentru stingere.
4.3.5.1. !n scopul ~ i g u r k i iinterventiei operative de stingere in caz de
incendiu, pentru fiecare caz En parte se vor elabora scenarii de
siguranta ludnd in considerare mijloacele si fortele proprii existente,
precum $i ajutortll semiciilor mobile de pompieri existente in zona de
amplasare.
4.3.6. Reglementirile tehnice conexe
. - ONU - 1992 - Culegefe de dispozitii - model pentru reglementh inn
construcpi
- Legea nr. 1011995 - Legea calititii in constructii
- Decret nr. 29011977 - Norme generale de protectie impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor.
- Ordin nr. 38111219 MC din 03.03.1994 - Norme -generale de
prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin ordin a1 ministerului
de interne si a1 ministerului lucririlor publice ?i arnenaj5rii teritoriale.
- P 118 - Norme tehnice de proiectare ?i reallzare a constructiilor
privind protecfia la actiunea focului.
- Norme C58 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor
combustibile din lemn si textile utilizate in constructii.
- Normativ I 5 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
- Normativ I 6 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si
instalatiilor de utilizare a gazelor naturale.
- Normativ I 7 - Nqrmativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
- Normativ I 9 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
,sanitare. ,
I
- Normativ I 13 - Normativ pentru proiectarea rsi executarea
lnstalatiilor de incilzire.
- Normativ I 18 - Normativ pentru proiectarea si executarea
instalatiilor de telecomunicatii.
- Normativ I 20 - Normativ privind proiectarea si executarea
instalatiilor de protectie contra trisnetului fn constructii.
- interjoarii
- STAS 1478 - Constructii civile ~i industriale. Alimentarea
cu api. Prescriptii fundamentale.
- STAS 6168 - Masun de siguranfii cofltra incendiilor. Scki de
intementie si salvare.
- STAS 6647 - Misuri de siguranfg contra incenkilor. Elemente pentru
protectla golurilor.
- STAS 6793 - Lucr5ri de zidbie. Cosuri, canale de fum pentru focare
1
- obisnuite la constructii civile. Prescnpol
. generale.
-
- STAS 8844 - Misuri de siguranp contra incendiilor. Usi batante pe
scirile de evacuare. Prescriptii constructive impotriva trecerii
fumului.
- STAS 29711,2 - Indicatoare de securitate. Culori si fornle. Conditii . -
,,
generale.
, - STAS 10903 - Calculul sarcinii termice in constructii.
 - STAS 2965 - Sciri interioare En constructii. I - 13 schimburi pe or2 - incapen de locuit;
1
- STAS 3081 - Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranfi i - 2-3 schimburi pe ori - sal5 gimnastici;
- 3 schimburi pe or5 - camere de studiu;
interiori.
! - 5 schimburi pe o p - grupuri sanitare. 5
- STAS 4918 - Utilaje de stins incendii. Stingitor portativ cu raf si - viteza aemlui nedepasind 0,3 mls.
co2. -
1
- STAS 9752 - Utilaje de stins incendii. Stingfitor cu dioxid de carbon. 4.4.1.3.2.Ventilarea naturali se va asigura cu ajutorul ferestrelor in
I urmitoarele condifii: .
4.4. Igiena, silniltatea oamenilor si protectia mediului. - cxistenfa unor concentrafii admisibile de substanje nocive (gaze,
4.4.1. Igiena aerului.
I vapori, praf) ale aerului exterior;
i - ocuparea sililor conform prevedkrilor din proiect;
4.4.i .l. fn caaml caselor .de copii se vor asigura urmiltoarele cubaje de aer i
minime: . - aerisirea sililor (prin deschiderea ferest~elor)En timpul pauzelor.
I.
!
12 mS/pers.- canere de zi - dormitoare;
4.4.1.3.3.Pentru ventilarea permanenti naturals a camerelor de zi
6 m3Ipers- camere de studiu. , i I
'

oberlichturile vor avea o arie totali'de 1/50 din aria pardoselii iar
4.4.1.2. Se recomandi urmatoarele concentrafii admisibile En aerul I
inciperilor, ale noxelor emise in cladirile destinate gridinitelor. unghiul de deschidere vafi spreinterior si in sus.
- Dioxidul de carbon provenit din respiratie, nu trebuie s5 depiseasci I . ~

4.4.1.3.4.SaIa de gimnastici va avea asigurati pos~bilitatea de ventilare

concentrafia de O,OlO%din volum, sau 1 0 0 % ~ ~saur n .180g/m3.
- Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete,sc5~81ide gaze
nu trebuie sidepigeasck , ,
345 mg/m3(300 ppm) tinlp de 5 miilute;
100 mg/m3 (88 ppni) - timp de 15 minute nerepetabil In 24h;
I naturals organizatti prin ferestre mobile.
Ferestiele cuparapete sub 2 m, vor fi previzute pe o singuri laturi
(numai latuia de Nord), peretele opus, banda de ferestre va f i
situati la partea superioari a inciperii, pentru asigurarea ventil&ii
I transversa~e.

-
10 mg/ml (10 ppm) -expunere continua.
Formaldehida proveniti din materialele de constructii nu trebuie s i
!
I
Se recornand&ca aria ferestrelor mobile (deschiderile de ventilare) s5
reprezinte cca. lll0hin aria totali a ferestrelor.
depiseasch 120 mg/m' (0.1 ppm). Deschiderea ferestrelor se va realiza astfel inclt s i se evite dirijarea
. - Radonul provenit din materialele de constructii si din-p-ht nu curentilor de aer rece asupra ocupantilor.
trebuie sa depiseasci concentrafia de 140 Bg/m?n medie pe an. . r
4.4.1.3.5.fn cadruI construcfiilor de case de 'copii, impus de necesitgfi
4.4.1.3. Ventilarea spatiilor. tehnologice. se va adopta ventilarea mecanici general8 a
- urmZitoarelor spatii: ., . ~.

4.4.13.1 .Toate inchperile destinate copiilor vor fi ventilate natural prin - bucit5ria si anexele de preparare; ,
ferestre care trebuie s i asiguie o primedire a aerului de:
- spilitoria de rufe, uscatoria si cilcitoria.
..
44 45-

--
4.4.1.3.6.Valorile orientative penuu n u m h l de schimburi de aer realizabile I5 ~ o r m a t i vpfivind proiectarea si executarea
prin instalafii de ventilare mecanica generals, in conformitate cu .instala!iilor de vkntilare
Normativul I 5 si a literaturii de specialitate, sunt urmiloarele: MS 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind unititile pentru
5
Destinatia inciperii Schimburi de aer (volumelorfi) MO Nr. 59 bisl1996 ocrotirea, educarea si instmirea copiilor si
.1
Linenlor. .
minimum recomandat
, STAS 664811 ~nsialatiide ventilare si climatizare. Calculul
aporturilor de caldurfi din exterior. Prescriptii
fundamentale.
Sp5lhtorii mecanice
STAS 664812 Instalafii de ventilare- si climatizare.
- sala masini spalat 15-25 Parametrii climatici exteriori.
\
- salfi masini cilcat 10-15 STAS 9660 Instalatii -de' ventilare ~i climatizare. Canale
Valorile din tabelul de mai sus se vor folosi numai pentru estimari in de aer. Fonne si dimensiuni.
fazele initiale de proiectare. STAS 10750 Instalafii de~entilaresi climatizare. Rame cu
-~
jaluzele reglabile. Tipizare.
4.4.1.3.7.Instalatjile de ventilare mecanicfi ale butitiriilor si sp5latoriilor se R 11573 Itistalatii de ventilare. Ventilarea naturali
vor conforma unnitoarelor principii generale: organizati a cladirilor industriale. ~ r e k c r i ~ t i i
- de calcul.
aerul proaspht se introduce in zona curati a iriciperii:
- aspirarea degajhrilor nocive se face prin dispozitive locale, care P 118 Norme tehnice d e proiectare si, realizare a
constmctiilor privind protectia la acriunea
trebuie s i impiedice rhsplndirea nocivititilor in spatiul general a1 i'
focului.
incfiperii ventilate,
4.4.2. Igiena apei.
- aeml viciat se evacueazi deasupra acoperisului clidirii; - ,
- teltlperatura aerului introdus trebuie s i conducfi la conditii 4.4.2.1. Echiparea caselor de copii cu instalatii si echipamente sanitare se va
confortabile in interiorul spafiului ventilat si ka inlRture formarea face conform prevederilor din temh si STAS 1478..
condensului pe suprafetele reci;
- inciperea ventilat5 se mentine in depresiune fat5 de Enciperile 4 4.2.2. Consumurile zilnice specifice de api rece si cald-5 de 60" C vor fi cele
invecinate. previzute Pn STAS 1478 diferentiate pe destinatii vi funcuuni:

4.4.1.4. Reglementhile tehnice conexe. Nr. crt. Destinatia clidirii Necesar specific llzl pers.
ECEkIBP18 1 ' Commission economique pour 1'Europe -
Geneve. Total. apl Din care api caldi
Recueil CEE de dispositions modeles de
reglement de la constructiofi - Bdtiments
Residentiels.
>
1 1. Case de copii

4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentru apa potabili distribuits prin
instalatiile sanitare (ap8 rece si cald5) sunt cele prevaute in STAS
1342.
4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate.
Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile ,.Normativului
pentru conditiile de desc8rcare a apelor uzate In retelele de canalizare
a centrelor populate" indicativ C90-83.
7
depunerea lor in cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 1
conform STAS 8 127).
b
4.4.3.2. Necesarul de pubele penlru case de copii, este de 5-7 pubele / 100
locuri, in cazul evacuirii gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra
4 precipitatiilor atmosferice, a soarelui si vhtului.

4.4.i.4. ~ e ~ l e m e n t ktehnice
le conexe. I 4.4.3.4. Distanta minima dintre platformi si clidiri este de 10 m, iar
STAS 1478 Alimentarea cu ap8 la constructij civile si amplasarea acesteia se va face de reguli la lirnita incintei.
. . industriale.
.I
!
4.4.3.5. Platformele trebuie s2 fie inzestrate cu alimentare cu a p i si
STAS 1342 Apa potabili. I
canalizare. Pentru spilarea ~i dezinfectarea pubelelor trebuie
C 90 Normativ pentru conditiile de descacare ! previzut in cadrul platformei de depazitare o suprafat&de cca. 5 m2.
a apelor uzate in retelele de canalizare a i
cen~elarpopulate. ij 4.4.4. Etan~eitatea.
STAS 1504 - Instalafii sanitare. Distante de amplasare a
obiectelor sanitare, armiturilor si 4.4.4.1. Etan~eitateala aer, gaze si vapori.
accesoriilor lor.
~ T A S1795 Instalatii sanitare. Canalizare interioari. 4.4.4.1.1.Rezistenta minimi necesari la permeabilitate la aer Ra ,ina
I
principalelor elemente de construciie, conform STAS 6472i7 are
Normativ pentnl proiectarea si executarea
urmitoarele valori:
instalatiilor sanitare.
Norme tehnice de proiectare si reaIizare a Nr. crt Elementul de Ra m n
constmctiilor privind protectia la actiunea construciie m/s
focului. 1 Pereti exteriori, acoperisuri
MS 1955/18 oct. 1955 ' NORME DE IGIENA privind unitatile f k a pod 4 1,o x l o Z xv~Ro,,,
MO Nr. 59bis/1996 pentru ocrotirea, educarca si instmirea
2 Plansee de pod si plansee
copiilor qi tinerilor.
pentm subsol 30,8 x 10'Ronec
-
4.4.3. Evacuarea deseurilor solide.
undc: v = viteza vdntului, conform STAS 1907/1 Ron,,= rezistenp
4.4.3.1. in cadml caselor de copii se va prevedea indepartarea mauuali, minima necesar5 la transfer termic, conform STAS 6472/3.
zilnica, sau pe m8sura producerii lor, a tuturor gunoaielor menajere $1
48
4.4.4.1.2.Etanseitatea la vapori a inchiderilor exterioare trebuie s i STAS 647214 Calculul termotehnic a1 elementelor de
indeplineasci urmitoarele conditii:
inchidere ale clidirilor.
- Dimensionarea elementelot de constmcpe (sub aspectul comportkii
STAS 647214 Comportarea elementelor de constructie la
la umezire datoriti condens%ii vaporilor de api in interiorul lor) in
difuzia vaporilor de ap5.
scopul asigurArii unui regim de umiditate normal a1 elementelor
respective, En timpul exploatirii construcfiilor se va face in STAS 647217 Calculul permeabilititii la aer a elementelor
confonnitate cu prevederile STAS 647214. si materialelor de construcfii.
- Acumularea progresivi, de la un an la altul, a apei provenite din STAS 190711 Instalafii de inc3lzire. Calculul necesarului de
condensul vaporilor in interioml elementelor de constiuctie, in cilduri. Prescripfii de calcul.
timpul exploatirii lor, nu este admis5.- C 56-85 Normativ pentru verificarea ~i receptia
- Umiditatea materialelor de constructii in timpul perioadei reci a lucrSirilor de construcfii si instalatii aferqte.
anului, nu trebuie s2 depiseasca valorile maxime admisibile C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea
przvizute in tabelul 1 - STAS 647214. hidroizolafiilor din materiale bituminoase la
lucrkile de constructii.
4.4.4.2. Etanseitatea la api.
4.4.5. Iluminatul.
4.4.4.2.1.Valoarea presiunii exercitate la v2nt la carq se asiguri etanseitatea la
api a tlmplkiei exterioare, se recornand5 sii nu fie mai mica de 40
4.4.5.1. Iluminatul natural.
kglm2.

4.4.5.1.1.fnciperile caselor de copii trebuie s i aibB asigurati direct lumina

4.4.4.2.2.Etangeitatea hidroizolatiilor acoperisurilor cu @ante pdni la 7%
inclusiv, se consideri satisf5citoare. daci dupi inundarea cu api, la
care nivel~lacesteia va depisi cu minim 2 cm punclul cel mai ridicat,
nu se constati infiltratii de api in interiorul clidirii dup5 72 ore de
incercare conform Normativ C 56-85.
4.4.5.1.2.fn condiiiile [fuii noastre considerdnd valoarea minim2 a ilurninhii
4.4..4.2.3.Etanseitatea hidroizolatiei constructiilor subterane se 'consideri
satisfEcitoare dac5 dup2 72 ore de la oprirea epuismentului nu se
constati infiltrafii de apa in interiorul clidirii.
-
naturali. Pot face exceptie inciperile la care se admit si iluminarea
indirect2 sau artificial2 ca vestibuluri, holuri, coridoare,depozite, biii,
closete.
data de bolta cereascii, de 4000 Ix, valorile minime ale ilumnfuii
laterale ,,EMprecum si a coeficientului de iluminare naturali ,,e': sunt
in conformitate cu STAS 6221 urmitoarele:

4.4.4.3. ReglementFuile tehnice conexe.

STAS 7109 Termotehnica constmc!iilor. Terminologie
 Categ. de Destina!ia inciperilor Valoarea iluminfuii 4.4.5.1.4. fnsorirea caselor de copii, contribuie la satisfacerea cerintelor
muiici laterale pnvind iluminatul natural, confortul tennic si conservarea energiei.
E(lxl e(%l Pstrunderea radiatiilor solare in inciperi este cpns~deratica L
1 I I Ateliere picturi, I 1 benefic2 pentru ocupanfi din considerente de sinatate ~i
1 graficg sculptura
I I1 1 Can~erepreghtire lectii ,
ateliere lucru manual
I
140

80 2,o
pslhologice.

4.4.5.1.4.1.fncaperile sunt considerate a fi suficient Tnsorite daci durata de

111 Cabinete medicale 60 15 insorire in ziua de referinis, primivara si toamna este de peste doui
IV Camere locuit, sdi de ore iar unghiul de incidenfa a1 radiatiei directe este peste
mese bucitgrii spilitorii urm5toarele valori: 6' vertical, 20" orizontal.
- PO 1,o
,V Gmpuri sanitare, vestiare
4.4.5.1.4.2 Pentru diferitele inciperi ale casei de copii se recomandi
coridoare, scan 20 0.5
urmitoarele orientin:
Depozitc, centrale
tennice, hidrofor . 025 I fnciperile Orientki recornandate
N NE E S E S SV V N V
4.4.5.1.3.Realizarea condifiilor de iluminare se verifica, in mod aproximativ,
pe baza raportului dintre aria ferestrelor inciperilor $i aria pardoselii - camere de locuit X X X X
acestora conform STAS 6221 dup2 cum urmeazi: - camere de studiu, ateliere,
bucitihii, spililAtorii X X X
Nr . Destinafia inc5perilor Raportul dintre aria - sili gimnastica X X X X
crt ferestrelor si aria - sill de mese X X X
pardoselii incsperii - grupuri sanitare X X X X X X X X
0 1 2
1 Ateliere.pictur5, 4.4.5.1.5. Posibi\ititile de obturare
grafici, sculpturi, camere
pregitire lectii, lucru manual 4.4.5.1.5.1 fn camerele de dormit se vor prevedea draperii pentru a asigura o
camere pregitire lectii protectie Pn caz de prea multB lumina ~i totodata o protectie contra
(2 I Cabinete medicale, buc2tkrii zgomotului in timpul odihnei.

Sili de gimnastici
Camere de locuit, slli de mese
15 1 Grupuri sanitare, vestiare. dusuri
6 Depozite. centrale
I '
115..............................
1/6
4.4.5.1.5.2.fn camera de zi, camera de joac5 sau activitafi linistite se vor
116......................
... 118 prevedea draperii pentru obturare pentru cazul vizion2nlor TV.
-
( 118........................... 1/10 1
.............................. 11-12
 1
4.4.5.2. Iluminatul artificial. 1 4.4.5.2.3.l.fn afara prevederilor normativelor si standardelor de slat se vor
avea In vedere urmltoarele misuri:
4.4.5.2.1. Nivelurile de iluminare medie pentru iluminatul normal din
!
- fn dormitoqe, infirmerie ~i camere de izolare se va' prevedea 0

fnc2perile de utilizare generala precum ~i nivelurile pe c?+iIe de iluminatul general realizat cu limpi incandescente cu distributie
comunicatii din casele de cppii sunt urm2toarele: i
I indirect&

Nr . Denumirea spaiiului
- fn alte inciperi specifice: sili de joacl, de studiu etc. iluminatul
Nivel de
crt general se va realiza cu corpuri de iluminat penku lampi
ilumi-
nare Ix fluorescente cu un grad mare de protectie contra orbirii. Corpurile
de iluminat din aceasta categorie vor fi de tip cu gr2tar dispersor
1
sau cu slstem dispersor opac.
Ateliere picturi, grafica plan orizontal0,85-lm de la - fn bucitikie, oficiu, spdiltorie, corpurile de iluminat vor fi de tip
sculptura, lucru manual pardoseala
etans pentru Empi fluorescente sau incandescente.
Cabinet medical Idem
- fn grupurile sanitare se vor utiliza corpuri de iluminat
Camere pregitire lecoi pe suprafata meselor incandescente de tipaplici cu glob opal.
BucatZirii, cilc2torii plan orizontal 0,85-lm de la
s2li de mese pardoseall 4.4.5.3. Reglementkile tehnice conexe.
Sili de gimnastici niv pardoselii STAS 6221 Construcei civile, industriale +i agrozootehnice.
Camere de locuit plan on;. 0.85-lm de la Iluminatul natural a1 fnciiperilor. Prescriptii de
-iluminat general pardoseala ' calcul.
7 ScSiri, coridoare 20 la coridoarele la niv. STAS R 11621 Metode de calcul a ilumin&ii medii fn cclidiri.
pardoselii, la scki pe trepte I7 Normativ privind proiectarea si executarea
8 Grupun sanitare 20 la niv pardoselii instalatiilor electrice la consurnatori, cu tensiuni
9 Centrale termice pan2 la 1000 V.
- iluminat general . 30 idem 1 20 Normativ privind proieciarea si executarea
- la aparate 150 la aparate protectiei contra tr2snetului la constnlctii.
PE 107 Normativ pentru proiectarea si exccutarea
4.4.5.2.2. Factorii de uniformitate a ilumin&ii pentru iluminatul normal sunt reielelor de cabluri-electrice.
cei prevazup la STAS 664613. Normativ privind alimentarea cu energie
PE 124
eleotricii a consumatorilor industriali $i sirnilari.
4.4.5.2.3. Iluminatul artificial se realizeaza prin instalatii electrice pe baza
PE 136 Noimativ privind folosirea rational2 a energiei
normativelor si standardelor de stat specifice.
electrice la iluminatul artificial $i in u t i l ~ z ~
* casnice.
55
 PE 135 Instruciiuni tehnice privind determinarea 4.5.1 . l . Temperaturile interioare conventionale de calcul ale ae&lui interior,
secliunii economice a conductoarelor in pentru inciperi incilzite in clidirile caselor de copii sunt, in
instalatiile electrice de distribufie de 1-110 KV. conformitate cu prevederile STAS 190712-91 urm2toarele:
118

STAS 234
Normativ pentru proiectarea ~i executarea
instalaiiilor interioare de telecomunicatii.
Bransamente electrice, conditii generale de
I2 1 Denumirea inciperii
I Temperatura interioari
conventional2 de calcul 1
STAS 2612
1,
proiectare si executare.
Protectia impotriva electrocutirilor limite
admise.
1. ( Dormitoare
"C
20°C I
STAS 3184 Prize, fise ,si cuple pentru instalatii electrice p l n i
la 380V &rent alternativ ~i p l n i la 250V curent 3. Bii. dusuri 24°C
continuu si plni la 25A. 4. Closete 18°C
STAS 3185 fntren~~itoare pentru instalatii electrice casnice 5. Sili gimnastici, ateliere, grafich,
si similare. Conditii tehnice generale de calitate. picturi, sculpturi, lucm manual 20°C
STAS 61 1511.3 Limpi electrice cu incandescenti pentru iluminat 6. Sili de mese 18°C
general.
7. Bucitsrii 15OC
STAS 664611-2-3 Iluminat artificial.
STAS 6865 Conducte cu izolatie de PVC pentm instalafii
electrice fixe.
STAS 6990 Tuburi pentru ins~alafiielectrice din policloruri
4.5.1.1.1.Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate
de vinil, neplastifiati.
.
temperaturi reale ale inc2perilor in condifiile clnd reprezinti media
STAS 1163011 Tuburi pentm instalafii electrice, clasificare si temperaturilor inregistrate timp de 24h la o distant2 de 2m de peretii
terminologie. Condifii tehnice generale. exteriori, la 0.75 m deasupra pardoselii, En conformitate cu
STAS 1260414 Protectia impotriva electrocut2rilor prin atingere prevederile STAS 190712.
indirect5. Instalafii electrice fixe. Prescripfii
generale. 4.5 .i .I .2Diferenta maximi inire temperatura de calcul~convenfionalia aerului
STAS 1260413 Idem - Prescripfii de proiectare si executie. interior (20°C) si temperatura medie ponderati a suprafetei interioare

4.5.
4.5.1.
Izolatia termicii, hldrofugi si economia de energie.
Casele de copii se Encadreazi in grupi I , clidiri cu necesititi sanitare
igienice ridicate, in conformitate cu prevederile STAS 647213:
valorile temperaturii si umidititii relative de calcul a aerului interior
- a elementului de constructie: va fi in conformitate cu prevederile
STAS 647213brmitoarea:
perefi ................................. .4"C
acoperisuri ..........................
pardoseli .............................
.3"C
,

:2"C
fiind 20°C si respectiv 60%. :
-a

57
4.5.1.1.3.Proteciia terrnici minima necesari pe timp friguros, aelementelor de 113 Normativ pentru proiectarea ~i executarea
inchidere caracterizati prin rezistenta minima la transfer termic' si instalafiilor de incilzire.
realizarea unei temperaturi minime pe sllprafafa elementului, mai P 118 Norme tehnice de proiectare $i realizare a
mare declt temperatura punctului de roui, se,stabile$te conform constructiilor privind protecfia la actiunea
STAS 647213, pentm regimul normal de umiditate a1 inciperilor si focului.
pentru regimul normal de exploatare in timpul incilzirii, regim
precizat de STAS 190711. 4.6 Protectia irnpotriva zgomotului.
4.6.1 Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior &
4.5.1.2. Clidirile caselor de copii, vor fi prevazute de regula cu instalatii de unitaQle functionale din casele de copii, datorat unor surse de zgomot
incilzire centrali. exterior acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmitoarele:

4.5.1.2.1.Sistemul de incilzire centrali si agenhd p u d t o r de cildurB se vor Nr Unitatea func\ionali curba ,,Cz" dB@)
stabili conform Normativului I 13. crt.
1 camere de locuit 30 35
4.5.2. Reglementhile tehnice conexe. 2 sali studiu (pregatire lectii) 30 35
STAS 7109 Termotehnica construciiilor. Terminologie. 3 cabinet medical 30 35
STAS 647213 Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere 4 sala de festivlthti 35 40
ale clidirilor. (polivalenti)
STAS 647214 Comportarea elementelor de constructie la 5 sala de mese 45 50
difuzia vaporilor de api. 6 sala de gimnastici 45 50
STAS 190711 Instalatii de incalzire .
STAS 190712 Calculul necesarului de calduri. 4.6.2. Izolarea acustica a unitatilor funcfionale Smpotriva zgomotului
STAS 179711,3 Instalatii de inc%lzire. provenit din spaQile adiacente se asigura prin elemente de constmctie
(pereii, plansee) a chor alcatuire este astfel conceputa incgt sa se
STAS 179712 Dimensionarea corpurilor de incalzire.
realizeze atlt cerintele impuse de structura de rezistenti clt si de
STAS 7132 Misuri de sigurantii la instalatiile de Pncilzire cu condiple de izola& acustica.
apa, avlnd temperatura p h i la 115°C. Valorile admisibile ale indicilor de iiolare la zgomot aerian la (Ea) pi
STAS 3417 Covuri si canale de fum pentm instalatii de de impact Ii(Ei) sunt cele previzute Tn STAS 6156 - tabelul 5.
incalzire centrals. Prescriptii de calcul
termotehnic.
STAS 4839 Instalatii de incillzire. N u m b 1 anual de grade
zile.
58
 volumul incfiperilor, se recomandii aplicarea de tratamente
fonoabsorbante, in cazul sailor de mese si gimnastick aferente casei
de copii. $

4.6.5. Reglementiirile tehnice conexe.

STAS 195711-4 Acustica. Terminologie.
STAS 6156 Acustica in construc!ii. Protectia impotriva
zgomotului in construcfii civile si social
culturale. Limite admisibile si parametrii de
izolare acusticl.
STAS 616111 Acustica in constructii. Mfisurarea nivelului de
zgomot in constructii civile. Metoda de
mksurare.
STAS 10009 Acustica h constructii. Acustica urban&.Limite
admisibile ale nivelului de zgomot urban.
4.6.3. Valorile admsibile ale nivelului de zgoinot interior datorat actiunii P 118 Norme tehnice de proiectare si realizarea
concomitente a surselor de zgomot si a agregatelor ce functioneazi in constructiilor privind protectia la actiunea
interiorul inc5perilor pent111 anumite anexe ale casei be copii sunt, focului
conform STAS 6156 tab. 4 urmiitoarele:
P 122 Instruc!iuni tehnice pent^ proiectarea masurilor
de izolare fonicl la clidiri civile, social-culturale
si tehnico-administrative.
central5 termici C125 Normativ privirrd proiectarea si executarea
post transformare 55 60 mlsurilor de izolare fonic& si a tratamentelor
buclt5rie 65 70
acustice in cliidiri.

4.6.4. Valorile admisibile pentru durata de reverberatie din unitlfile

functionale ale casei de copii, in domeniul de frecvenl5 de
125...4MIOHz se determina in functie de volumul inckperii V ~i de
tipul acesteia conform STAS 6156.
Pentru realizarea duratei de reverberafie nornlate, in functie de
 BORDEROULANEXELOR ANEXA ni. I

ANEXA I Terminologie specifici. TERMINOLOGIE SPECIFICA

ANEXA I1 Tema program pentru casele de copii. A:
ANEXA I11 Elaborarea documentatiei tehnico-economice. Amenajarea casei de copii. Ansamblu de l u c r e ce se excuts de regull pe
baza unui proiect si care au drept scop transformarea unei clidiri cu
ANEXA IV 1 - Termeni utilizati in definirea cerintei de rezistent2 $i alti destinatie initial5 pentru a fi folositi de o casi de copii;
stabilitate; amenajarea poate fi executati si la o cl2dire in care functioneaza o
2 - Defini!iile exigenielor de performanti asociate cerintei casi de copii, pentru imbun2t2[irea conditiilor de confort, pentru a
de rezistenth si stabilitate. modemiza sau a o prevedea cu functiuni sau instalatii care. initial nu
existau.
ANEXA V Schema functional5 tipul ,,A"dispersai.
Atelier de lucru manual. TncApere special amenajati,mobilat2 si dotati Pn
ANEXA V1 Schema functional2 tipul ,,B" grupat. care copiii desf2~oar2activititi pentru deprinderea e x e c u t ~ unor
i
ANEXA VII Schema functional2 tipul ,,C"compactat. lucrari manuale simple: cusut, brodat, Pmpletit, tesut $.a.

ANEXA VIII Schema functional2 gmpa de cazare. Atelier de graficii, picturii, sculpturii. fncipere(i) special amenajati(e),
mobilati(e) si dotati(e) Pn care copii desfisoari activititi conforme
ANEXA IX Delimitare spatiu pentru mobilier dormitor. cu inclina@ilelor artistice plastice.
ANEXA X Camera 1 pat, camera 2 paturi; exemplificare.
ANEXA XI Camerg 3 paturi ,,a"; camera. 3 paturi ,,b"; exemplificare. B:
ANEXA XI1 Camera 2x2 paturi ,,a7'; cameri 2x2 paturi ,,b"; Balustrada sciirii i n casa de copii. Element de constmctie specific s c ~ l o r
exemplificae. in casa de copii care trebuie s i Endeplineasci conditii speciale; m8ni
curentg la doug nivele, rezistent2 sporiti la impingerea laterali,
ANEXA XI11 Dimensionare spatiu mobilier cameri studiu. impiedicarea trecerii printre piesele verticale ale balustradei $i
ANEXA XIV Camera studiiu ,,an; cameri studiu.,b"; exemplificare. Empiedicarea alunecirii elevilor pe mlna~curent2.
ANEXA xv Unghiuri de vedere TV. Baza materialg a casei de copii.~erenulsi totalitatea clidiriIor, instalatiilor,
niobilieklui si mijloacelor de asigurarea a traiului si educatiei care
ANEXA XVI Mobilare cameri si salon primire; exemplificare.
-fat posibila desfisurarea activitatii in casa de copii; se compune din
ANEXA XVII Dimensionare mobilier sufragerie. mijloace fixe $i'obiecte de inventar.
ANEXA XVIII Grupuri sanitare pentm-gmpa de locuit. Baza sportivh a casei de copu. Ansamblu format din sala de educatie fizici
si jocuri sportive, terenuri sportive in aer liber, constnlctii auxiliare
pentm vestiare, dusuri, closete ?.a. destinate activititii de educaiie
fizic2 si sport a copiilor.
63
 2. Totalitatea clidirilor, constmctiilor si amenajsrilor exterioare
Cabinet medical. fncaperea special amenajati si dotati corespunzitor, destinate casei de copii.
proiectata conform cerintelor rnedicale pentru controlul sinititii -

tuturor copiilor +i acordarea primului ajutor la nevoie

Cantina casei de copii. Clidire special construiti sau amenajata intr-o
Infirmerie h casa de copii. V . dispensar in casa de copii.
constructie existenti, in care se pregiteste si se serve+te masa
copiilor; cuprinde incsperi pentru prepararea hranei si inciperi pentru Investifii destinate caselor de copii. Totalitatea fondurilor alocate on
servirea mesei; in cantina casei de copii, capiii mai man se cheltuite de stat in scopul imbun5tilirii sau extinderii bazei materiale.
autoservesc; mSirimea cantinei se exprima prin capacitatea de Investitiile destinate caselor de copii se refera la construirea,
.
preparare a hranei +iprin n u m b 1 locurilor in sala de mese. reconstruirea si modernizarea clidirilor, utilarea si dotarea cu
mobilier, aparate, obiecte de inventar si amenajarea terenurilor de
Casa de copii. Institutie care asiguri cazarea, masa si educatia copiilor orfani
si a celor sco+idin mediul familial de catre autoritatea tutelari, copii recreafie si sportive.
care prin lege au dreptul la ocrotire din partea statului. fn acest scop.
casa de copii este organizats intr-o clidire sau mai multe, special 0.
proiectate sau amenajate in clidiri existente. Copiii din casa de copii
Orfelinat. V . cass de copii.
frecventeazs gridinita +i ~ c o l apropiate.
i fn casa de copii se asiguri
ocrotirea acestora pin8 la intrarea in viata sociali activi.
Clidirea casei de copii. V . constructia casei de copii. S.
Construcfia casei de copii. Clsdire sau ansarnblu de 'clidiri, special Sala de educatie fizici si sport la casa de copii. Constructie special
proiectata(e) +i realizati(e), sau amenajati(e): destinati(e) cazi%ii, proiectati si dotata pentru practicarea educatiei fizice +i a unor jocuri
asiguririi mesei si educatiei copiilor care prin lege au dreptul la sportive.
ocrotire din partea statului.
T
D. Teren sportiv la casa de copii. Suprafats de teren special amenajati +i dotal2
pentru practicarea sportului sau a unor jocuri sportive in aer liber.
Dispensar in casa de copii. Una. dous inciperi destinate copiilor bolnavi
care au nevoie de supraveghere medical2 de specialitate; cuprinde
grup sanitar +i ocamerh de izolare.
Dotarea casei de copii. 1 . Totalitatea aparatelor, utilajului, mobilierului,
obiectelor de inventar si a materialelor de lucru din ateliere ce se
folosesc pentru cazarea, servirea mesei +i educafia copiilor din casa
de copii.
 ANEXA N. I1
TB. Tema program pentru case de copii.
T.P.1. Prezentul normativ se referi la casele de copii care functioneazi in
grupe de tip familial, cu membrii grupei de vfirste diferite, case ce
pot avea capacititi cuprinse intre 60 si 120 copii.
T.P. 1.1. Once alte capacitati in afara celor de l a punctul T.P.I. vor fi
fundamentale strict din punct de vedere a1 necesititii, din punct de
vedere organizatoric - awnistrativ si din punct de vedere a1
cheltuielilor de functionare. obfin2ndu-se pe aceasti bazi acordul
inspecloratului scolar respectiv.
T.P.1.2. Conform mentiunilor de la punctele T.P.1.3. 51 T.P.1.3.1.,
inspectoratul scolar va preciza modificrvile necesare la tema
program din prezentul normativ.
T.P.1.3 Casa de copii cuprinde patru categorii de spatii construite: de
locuit; de folosin!i comuni; de administratie si gospodire:ti si
spaoi tehnice.
i
T.P.1.3.1. Fati de capacitatea casei de copii, functiunile vor fi asigurate si
dimensionate corespunzitor. tinfind seama c5 in unititile mici
unele iunciiuni pot fi cumulate iar in unititile man functiunile vor
fi distincte.
T.P.1.3.2 Se recomandi ca raporturile dintre functiuni sB fie urm5toarele:
- spatii de locuit CjoacB, invatat, dorrnit si masi) 75%
- spa$ anexe de folosinta c o m u i ; 15%
- spatii anexe penuu administratie si gospodikie 8%
- spatii tehnice 2%
T.P.1.4. Dispunerea spa@ilor de locuit in raport cu spatiile de folosin[&
comuni se poate face in trei sisteme: 'dispersat; grupat sau compact.
66
T.P.1.4.1. fn sistem dispersat, unititile de locuit sunt dispuse independent in
incinti, separat de spatiile de folosin~2comuni. Acest sistem
pavilionar se recomanda la capacititile mai mari; Anexa nr. V.
T.P.1.4.2. In sistem grupat, unitatile de locuit sunt dispuse in incinti pe grupe
de 3-5 unitati (familii) separat de spatiile de folosinfa comuna;
Anexa nr. VI.
T.P.1.4.3. fn sistem compact, unitstile de locuit sunt dispuse grupat in jurul
nodurilor de circulatie si sunt legate cu spatiile de folosintB
comun2; Anexa nr. VII.
T.P.1.4.4. Adoptarea unuia din cele trei sisteme prevazute la punctul T.P.1.4.
este in functie de conditiile concrete de amplasare (miirimea
terenului, orientare etc)
T.P.1.5. Unit2tile de locuit vor fi organziate ca apartamente sau case
familiale pentm 6-10 copii de v$rste diferite, indrumati, educati si
supraveheati de o persoana calificati denumita conven~ional
,,mamaw;Anexa nr. VIII. fn components grupei, cca. 25% o vor
reprezenta copiii de vkst5 pre~colar2sau scolarii mici.
T.P.1.5.1 Unitatea de locuit va cuprinde urmitoarele functiuni:
- windfang;
- hol intrare;
- camerg garderoba pentru pastrat si curitat haine de ploaie si
incil~iminte;
- camera pentru micul dejun; 1,4-1J mplcopil si nisa sau chicineti
pentru prepararea sau incilzirea micului dejun;
- camera pentm alimente;
- camera de studiu: 1,8-2,O mplcopil;
- 3-4 dormitoare cu 1 2 sau 3 paturi separat pentm bsieti ~i fete; 4,O-
5,O mplpat pe total dorrnitoare;
67

- cameri de 21, pentru joc, vizion5ri TV, auditii radio, muzici si
primirea oaspetilor;
- grup sanitar corespunzitor clte o cameri spiliItor pentru biiefi si
fete cu un lavoarja 2-4 copii. din care unul montat la h= 60 cm,
cadifi de spilat picioarele, dus sau cadi cu dus de mdni;
- 1-2 cabine W.C.in total cu obiecte non contact;
- depozit debara
-
cameri donnitor pentru indrumitoare cu anexi cuprinzdnd dus,
lavoar si W.C.
c i
T.P.l 6. Spatiile de folosinti comuniI cuprind: cantina, spilitoria de mfe,
spatii de asistent5 medicali, spatii pentru dezvoltarea 'inclinatiilor
mestesugke~ti sau artistice si sala de educatie fizici, jocuri
sportive si festivitifi.
T.P.1.6.1 Cantina va avea clpacitatea de preparare corespunzitoare,
numirului de copii ~i de personal ~i va cuprinde urmitoarele
functiuni:
- hot de intrare cu garderobi ~i lavoare de spilat pe mdini;
-. grup sanitar cu closete si lavoare, pe sexe:
- sali de mese cu autosewire pentru copii mai man si servirea
obi~nuitaa copiilor mici;
- numarul total de locuri de mese va fi egal c'u 213 din num%ml
copiilor din casa de copii: 14-1,5 mpAoc; sala de mese va putea
asigura si unele activititi de club;
- bucitfixia va avea inciperi pentru prepararea hranei, si separat
pentru preparat prhjituri, transat came, transat si cursfat peste,
c'uritat legume, spalitor pentru vase de bucat?uie, spilhtor veseli,
frigidere sau camera frigorifica la capacitati mai mari, depozit de
legume. fructe, depozit de alimente uscate si conserve, depozit de
muraturi, depozit de vase si vesela; la capacititi mai mari, loc de
lucm pentru conducitorul cantinei si bucitiriei;
I ,
- loc de luat masa si de odihni, vestiar. grup sanitar pe sexe cu dus,
lavoare ~i wc penuu personalul cantinci;
I
5
T.P.1.6.2 Spilltoria de rufe va avea capacitatea de sp2lare corespunzBtoare
cazkii copiilor (ruf5rie de pat ~i de corp, prosoape, feke de masi,
perdele) precum si activititi cantinei (fete de mas&,halate pentru
personal, prosoape) consideriindu-se o functionate de 8 ore zilnic $i
va cuprinde urnlfitoarele functiuni evitbdu-se intersectarea mfelor
murdare cu cele curate;
. . - depozit pentm rufe murdare aduse la spgat;
I
- spilitorie cu utilaje mecanice;
- uscitorie;
- cilcitorie;
- camera pentru reparatiile mfiriei de pat si de corp ale copiilor;
- depozit de rufe curate;
- vestiar si grup sanitar cu dus, lavoar si w c penm personalul
spilitoriei.
I
T.P.1.6.3 Spatiile pentru asistent2 medicala vor cuprinde urmatoarele
1
1 functiuni:
- cabinet medical cu 2 boxe pentru dezbracare;
A-
- cabinet stomatologic (la capacitgtile mari, sau unit2fi izolate);
- camera dispensar cu 2 paturi; 10-12 mp si anexa cu d u ~lavoar
, gi
wc; camera dispensar va avea si o evacuare direct5 in exterior prin
intermediul unui windfang;
TP.1.6.4. Spatiile pentru dezvoltarea inclinatiilor mestegugkesti $i artistice
ale copiilor, vor cuprinde urmitoarele functii (optionale pentru
c'opii): inciperi pentru muzici, desen, sculptural atelier de lucru
manual, fiecare cu suprafats de 20-25 mp si un gmp sanitar colnun
cu 2 cabine. wc si lavoare.
69
T.P.1.6.5. Sala de educatie fizic8, jocuri sportive si festivitifi va cuprinde T.P.1.9. Constructiile si amenajiirile in incinta casei de copii;
urmfttoarele functiuni:
- salft propriuzisi, cu dimensiunile 9xl8m; T.P.1.9.1. Pentm circulatie, alei carosahile si pietonale corespunz2toare c.
- sceni cu anexe simple; fiecflrei clftdiri si zoni de activitate la care trebuie s i se acceada.
.
- vestiar pe sexe, cu anexe una cabini wc, 2 dusuri si 2 lavoare
fiecare; T P.1.9.2. Pentm curhtenia exterioari, puncte de colectare si evacuare a
- depozit de materiale sportive; gunoaielor dotate cu cohtainere manet~rabilesi puncte de ap.5
pentm spilat; punctele de colectare vor fi protejate cu parapet si
- depozit pentru scaune.
gard viu.
T.P.1.7 Administratia va cuprinde urmitoarele funcfiuni:
T.P.1.9.3 PentN prevenirea si stingerea incendiilor, pichete dc interventie in
- birou director; 14-16 mpi
functie de mkimea incintei.
- secretariat cuprinlnd si arhiva specificft; 14-16 mp;
- casierie; 8-12 mp; T.P.1.9.4. Pentru controlul si paza incintei, inchideri (garduri) perimetrale din
- birou contabilitate; 16-20 mp; I beton armat cu panouri traforate sau din metal, dublate de g 4 viu
- incftpere-pentruprimirea oaspetilor; 18-20mp; si cabins de poartft.
- camerft de consiliu p n t r u i n d ~ n l i t o r i ,profesori, medici si
personal administrativ; 1,4-1.5 mplpersoanft; i T.P.1.9.5. Rezervor de combustihil lichid daci este cazul si rezervor de apft
- grup sanitar cuprinzhd 2 cabinete wc si 2 lavoare; , ~. pentm stingerea incendiului in funciie de avizele specifice.

T.P.1.8.
-
Anexele gospodflre$ti vor cuprinde urmitoarele funcpuni: i T.P.1.9.6.Pentm activitatea de educaiie fizici $i sport in aer liber, terende
baschet asfaltat, marcat $i pentlu handbal redus, volei si tenis.
5 ateliere pentm activititi practice de intretinere; in aceste ateliere
se pot face $i initierea unor copii fn diverse meserii ( t h p l k i e ,
licatugerie, electrice, api- canal, incilzire); fiecare atelier va avea T.P.1.9.7. Zona verde cu plantatii de pomi fructiferi, gridinft de legume,
suprafata de 16 - 2 4 mp; peluze de iarbft si ronduri de flori; va fi dotatft cu binci de odihnft.
- 2 ateliere de reparatii inciltftminte $i imbricamite, fiecare cu
suprafat5 de 16-20 mp; in aceste ateliere copiii pot deprinde si T.P.1.9.8. Curtea de joacft pentlu copiii prescolari si cei dih scoala primari,
meseriile respective; separata de restul curfii; va ii dotati cu amenajiiri si instalatii
- magazii de materiale consumahile, rechizite scolare, lenjerie, i specifice (groapi de nisip, balansoare, scrlnciob, spaliere, etc.);
cazannament, imbriciminte.$i incftlt&ninte; II este recomandabil sft se amenajeze si locuri de joacft la umhri.
-

-
garaj pentru autoturism si o autocamionet& se va prevedea si o
ramp5 de spftlare si reparatii;
incapen pentru centralh sau punct termic, hidrofor, centralh
! TP.1 .lo. Pentm orice reducere sau amplificare a temei program se va obfine
avizul inspectoratului scolar in subordinea c h i a se va afla noua
termicft, dimensionate conform utilajului specific; casi de copii, de tip familial.
71
 Anexa nr.Ii7
Elaborarea documentatiilor tehnico-economice
E.D.1. Elaborarea si aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru
obiectivele noi de case de copii din fondurile statului vor respecta
prevederile Legii Finantelor Publice N. 1011991 si Ordinului comun
nr. 792113IN din 20 iunie 1994 a1 ministrului de stat - ministrul
finantelor $i a1 ministerului lucrarilor publice si amenajirii
teritoriului. ,
E.D.l .l.Fazele de proiectare sunt stabilite prin HGR 727.18.12.93,
Regulamentul anexi, si anume:
- pentru investitii publice:
- studiu de prefezabilitate;
- studiu de fezabilitate;
- proiect tehnic si caiet de sarcini;
- detalii de executie. '
- pentru reparatii capitale, consolid8ri si demol8ri la constructii si
instalatii aferente:
- studiu de fezabilitate;
- proiect tehnic si caiet de sarcini;
- detalii de executie (dupa caz).
Continutul fazelor de proiectare este precizat prin anexa la ordinul
7921131N - 20.06.1994.
E.D.12.Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate se aproba in functie de
valoare, de citre organele mentionate in Legea Finantelor Publice nr.
1011991.
E.D.l.3.Executia lucrkilor pentru casele de copii din fondurile statului, se
adjudeck pe baza licitatiei publice ale ckei documente se elaboreazl
conform prevederilor din anexa la Ordinul 792113IN din 20 iunie
1994 meniionat la punctul2.4.1. si publicat in M.O.R. nr. 225 bis din
19 august 1994.
72
E.D.2. Invkstitorii, proiectantii si executantii vor aplica toate prevederile
Legii Finantelor Publice si ordinelor ministeriale aflate in vigoare,
referitoare la continutul si aprobarea documenta!iilor si organizarea
+
licitatiilor pentru obiectivele noi de investitii.
Anexa nr. IV
1. TERMEN1 UTILIZATI IN DEFINIREA CERINTEI DE
REZISTENTA SI STABILPATE.
R.S.1 . l . Prin ,,actiuni susceptibile de a se exercita asupra cladirii" se inpleg
actiunile si alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformaiii
sau o degradare a clidirii in timpul executiei sau utiliz5rii sale.
fn prezentul normativ ,.ac!iunile si alte efecte" vor fi denumite
,,ac[iuni".
R.S.l.2.Prin ,,prsbusire se infelege una din forme de cedare pentru care se
definesc stirile limiti ultime.
R.S.1.3. Prin ,,deformatii de marime inadrnisibilfi" se intelege deformarea sau
fisurarea clidirii, sau a unei p@i a acesteia, care atrage anularea
ipotezelor facute pentru a determina stabilitatea, rezistenta mecanici
sau aptitudinea de exploatare a clidirii sau a unei pfup ale acesteia
sau care antreneaza o reducere importanti a durabili,tB[ii clidirii.
R.S.1A.Prin ,,avarii rezulttind din evenimente accidentale de amploare
dispropoqionati fati de cauza lor initial%:se intelege avariile suferite
de clkdire, importante in raport cu cauza lor initial5 (provocatk de
evenimente accidentale cum sunt o explozie, un soc puternic sau o
consecint5 a unei erori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate
Tars ca prin 'aceasta sB rezulte dificultati tehnice deosebite sau
cheltuieli inacceptabile.
73
2. DEFINITIILE EXIGENTELOR DE PERFORMANTA
ASOCIATE CERINTEI DE REZISTENTA $1 STABILITATE
R.S.2.1. Stabilitatea.
Stabilitatea unei clidiri presupune excluderea oriclror avarii
provenite din:
- deplasarea de ansamblu (de corp rigid),
- efectele de ordinul 11,datorate defomabilithtii structurii in ansamblu,
- flambajul sau valoarea unor elemente individuale.
R.S .2.2.Rezistenta mecanici.
Rezistenfa unei cladiri presupune excluderea oriclor avarii
provenite din eforturile interioare intr-o secfiune sau ink-un element
asa cum acestea rezulti din proprietitile geometrice si mecanice
respective (inclusiv din efectul degradsrii in timp a acestor
proprietati .
Rezistenfa implick
- rezistenia ultimi;
- rezistenta in timp;
- rezistenfa la pribusirea progresiva.
Rezistenta ultim5 se referi la capacitatea de rezistentii'firi atingerea
sau deph~ireastarilor limit5 ultime in conditiile unor intensititi de
vfirf ale ac!iunilor.
Rezistenfa fn timp se referi. la capacitatea de rezistenfi la diferite
actiuhi mecanice de durati, far2 aparitia unei modific2ri uin sens
defavorabil in timp.
Rezistenta la prabusire progresiva se refer5 la capacitatea de
rezistents fliri extinderea cedirii sau pribu~iriipe ansamblul clidirii
atunci clnd se produc cedari locale (distrugeri, deformafii remanente
mari, etc) provenite din diferite cauze ( f n c i r c ~
accidentale, explozii,
incendii, gocuri mecanice, incirchi repetate sau inciirciri prelungite
de duratA excesiv 5,).
/ - costul inspectiilor, intrefinerii si reparatiilor;
R.S.2.3. Ductilitatea.
Ductilitatea unei cladiri presupune aptitudinea de deformare
postelastica a elementelor si subansamblurilor stmcturale (deformafii
74
specifice, rotiri) f i r i reducerea semnificativil a capacitstii de
rezistenti (in cazul acfiunilor statice) si fAri reducerea semnificativa
a capacitltii de absorbtie a energiei (in cazul actiunilor dinamice,
inclusiv cele seismice). 5
R.S.2.4. Rigiditatea.
, Rigiditatea unei clidiri implici:
1 - limitarea deplas&rilor si deformatiilor excesive ale structurii si
I elementelor nestructurale
- limitarea valorilor parametilor rtispunsului' dinamic (amplitudini,
acceleralii)
- limitarea fisuriirii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton
precomprimat si de zid&ie) .
R.S.2.5. Durabilitatea
Durabilitatea unei clidiri se refer2 la:
I - satisfacerea exigentelor de performanfi de la R.S.2.1 - R.S.2.4. pe
toat5 durata de explatare a clidirii,
- limitarea deteriorlirii premature a materialelor si a plirfilor de
constmctie datoriti proceselbr fizice, chimice si biologice.
Durata de viafa este perioada in cursul cireia performantele clgdirii
vor fi mentinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerin(e1or.
Stabilirea duratei de vista corespunzitoare (rationali) ditl punct de
vedere economic presupune luarea in,considerare a tuturor aspectelor
pertinente cum sunt: ,
- costurile conceptiei, execu!iei $i exploatwi;
- costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare;
- riscurile si consecin\ele unei diminuliri a p&forman\elor cladirii in
timpul duratei de exploatare si costul asigur2rii corespunzitoare
acestor riscuri;
- renovGi parfiale propuse; ,
- costul demol&rii;
I - costul masurilor de protectie h mediului.
a SCHEMA LOGlCA @SCHEMA LOGlCA
FUNCTIONALA FUNCTKINALA
TIPUL ,,Au- DISPERSAT - TlPUL ,B" GRWAT-
TEREN- SVPRAFATA MAXIMA

1
EREN - SUPAAFATA MEME
ZONA IV-a Z W \FaSRUIU Z O M 111-a
W l l PWlRU
ACllVITATI
ACRlCOLE
1 ENTRU K N 3 W I T I I
AmlY 9 € C Y
SR9lll ENIRLI
Y~lXrATI
~ P O R ~IN
AER LlBER
VE

DELIMITARE INCINTA TIP. A '

@ SCHEMA LOGlCA ANEXA NRMI
FUNCTONALA @ K M A LOGlCA ANEXA NR.V~~I
-
rrPuL c COI~~PACT - (K FUNCTONALA
GRUPA DE CAZ&
-
TEREN SUPRPFATA MINIMA ( FAMILIE)

DORMIfOR L

-
DORMITCfl3 , SPALATOR t GRUP SWffAR
 S*$O mp.
DESEN NR. 4
CAMERA CAZARE 1 PAT
 z s u I i7;= 1
50 50 50 M
v .
5,4rnqapio
S a 400 rnplcopil z
?m
!-
xm
o x
z

5*
DESEH NR 15 Qz
@ MOBlLARE CAMERA STUDlld VAR.,~"
w
5
V1
 I

WEXA NRXVII ANEXA NK. mII[

EXEMPLIFICARE
OESEN NR. 20 DESEN NR. 21

I
L -------- _I
S=l,l mplcapil S ~ 1 ~ mplcopil
21
OESEN MR.21 OESEN MR. 23

& 160 1 OESEN N R 28

var. ,, A '
grupd pe 2 nivele

QESEN NR. 24

4.. g
.-i 1

."
DESEN NR. 27
var. 8
grupa pe 1 nivel
@GRUPURI SANITARE PENTRU GHUPA OE. 7 + 8 COPll
 I

I
1
I .
! ,
BIBLIOGRAFIF~ CUPRINS
. .
I
1. RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELS DE REGLEMENT DE 1. GENERALITAT- ................................................................... :.......5 L
LA CONSTRUCTON ONU 1992 1.I. Domeniul de aplicare ................................... <.........> ........;..............5
i 1.2.
.. de utilizare ..................:.................................................... 6
Conditllle
2. NORMAS Y ESPECIFICACIONESPARA ESTUDIOS,PROYECTOS 1I 1.3. -
.. ........................................................................... ..........6.
Utilizatonl.
CONSTRUCCION E INsTALAcIoNEs Mexic 1984 .I
3. DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN, SPIEL-UND 2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA,
SPORTANLAGEN, KRANKENHAUSERN WOHNHEIMEN.
REALIZAREA SI EXPLOATAREA ..........................................
i 7
2.1 . Planificarea, programarea, finantarea. ............................................. 7 .
Gennany 1969 Estimkile suprafetelor constmite desfisurate si ale suprafete1or.de
2.2.
4. SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET) teren . ....................................................................,. ...........................8 .
Germany 1990 2.3. Tema program - schema relatiilor functionale .................................8
Elaborarea documentatiei iehnico-economice. ................................ 8
i-

2.4.
5. DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES 2.5. Exploatarea ................................... 9
CONSTRUCTIONS SCOLAIRES Helvetia 1980

6. RUIMTENORMERING AVO-LBO Nederland 1989

3. CONDITZILE PRIVIND AMPLASAREA .......::.......................12
7. MOBILIER SCOLAR, Dimensiuni functionale STAS 1155612-84 3.1. Dispunerea in cadrul localititii (integrarea in sit) ....................
12
3.1.1 . Amplasarea in zonele cartierelor de locuin\e. ................................12
8. ,,EDUCATlE PUBLICA si proiectarea caselor de copii 3.1.2. Apropierea de scoli si gradinik. .................................................. 12
Baumeister 3/74 3.1.3. Legiturile cu reteaua stradali si transportul in comun. ................. 12
!I 3.1.4. Asigurxea retelelor edilitare. ......................................................... 13
9. ARHITECTURA CONSTRUqIILOR PRWCOLARE
1 3.1.5. Amplasarea la marginea localit?lfii............. ................................... 13
Arh. Silvia P5un
10. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN - Ralph Sinnot Conditiile de amplasament ..........................................................
13
London 1985 Respectarea regulamentului de urbanism 13
Mirimea terenului. ............................. ............................................13
11. ,,SIGURANTA IN UTILIZARE a cladirilor civile Pr. 52813 Gradul de ocupare a terenului. ................................................. ......13
IPCT - 1994 Regimul de iniltime recomandat. ..............14
Distantele fafi de clgdirile invecinate. ........................,..................14
Forma in plan a terenului. ............................................................. 14
Frontul stradal minim. ......................... ...........................................14.
Orientarea. ..............-........................................................................14
91
 Conditiile specifice zonei ..............................................................
15
Zona seishici................................................................................. i5 I 4.3.3.
. .
Zona cllmatlcit .................:..............................................................15
Natura terenului de fundare................. L.................................... 15
Stabilirea clasei de importanti .......................................................16
Riscurile exterioare de distn~geresau avaeere ......................: .....16
Puritatea aerului exterior ................................................................17
Nivelul de zgomot exterior ............................................................17
4 . C E R Y E L E DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR ....17
~ezistenfaqi stabilitatea .:.......................................................... 17
. .
Generalltitti .....................................................................................17
; 4.4.1.4 Reglement21iIe tehnice conexe ......................................................46
Principiile. si metodele pentru venficare satisfacerii cerintei de
,,Rrezistentit si Stabilitate" ............................................................. 20
..
Agenpl mecanici ........................i .... ...............................................
% 20
Geometria structurii fn ansambh si a elementelor de construcfie.23
Criteriile, parametrii si nivelurile de perfomanti corespunzitoare
cerintei de rezistenti si stabilitate ........ ......................................... 25
Reguli de proiectare specifice ....................................................... 26
I
Reglementide tehnice conexe .......................................................30 I 4.4.3.
Siguranta in exploatare ................................................................
32
Respectarea conditiilor de sigurantg fn exploatare prevBute de
normativul CE1-95 .........................;...............................................
32
Sigurania circula$ei pedestre ..................................................... 32
Siguranta cu privire la instalatii ....... .........1................................... 33
Siguranta in timpul lucrArilor de inmetinere ........:....................... 33
Siguranta la intrusiune si efractie ................................................... 33
Siguranta utilizirii de copii cu handicap motor .............................34
Aptitudinea de utilizare ..............:................................................ 34
4.3. Siguranta la foc ........................................................................3
; .
4.3 .1. Riscurile de izbucnire a incendiilor ..................................... 35
4.3.2 Conditiile de siguran@ a utilizatorilor ........................................... 36
Comportarea la foc a consttuctiei ..................................................37
4.3 4 . Conditiile specifice elementelor ~i materialelor de constructii ......41 h
4.3.5 Intervencia pentru stingere ..............................................................42
4.3.6. Reglementirile tehnice conexe ...................................................... 42
4.4 Igiena, sangtatea oarnenilor 9 protectia mediului ....................44
4.4.1 Igiena aerului .................................................................................. 44
4.4.1 .1 Volumul de aer necesar in sili ....................................................... 44
4.4.1.2. Concentrafia de noxe admise . ....................................................... 44
..
4.4.1.3. Ventilarea spaflllor......................................................................... 44
4.4.2 Igiena apei ........................ :............................................................. 47
4.4.2.1 Echiparea cu instalafii de ap5 ......................................................... 47
4.4.2.2. Consumun specifice de apit; Calitatea apei ................................... 47
4.4.2.3 Evacuarea apei uzate ..................................................................... 48
4.4.2.4. Reglementiri]e tehnice conexe ...................................................... 48
Evacuarea deseurilor solide ............................................................ 48
4.4.4 Etanseitatea 49
4.4.4.1. Etanseitatea la aer, gaze ~i vapori ..................................................49
4.4.4.2. Etanveitatea la api .......................................................................... 50
4.4.4.3. Reglementirile tehnice conexe ...................................................... 50
I
4.4.5 Ilurninatul .......................................................................................51
4.4.5.1 Iluminatul natural .......................................................................... 5 1
4.4.5.2. Iluminatul artificial ......................................................................... 51
4.4.5.3. Reglementirile tehnice conexe ......................................................55
4.5. 1zolaGa termici. hidrofugii si economia de energie ..................56
4.5.1 Temperathra si umiditatea intenoarit . 56
I ..
4.5.1.1 Temperatura intenoar&conventional2 de calcul. ...........................
,
57
4.5.1.2. Instalatii de fncilzire centrali. ....................................................... 58
4.5.2 Reglement&le tehnice conexe. .................................................. 58
1
j
I
M I N I ~ T E RLUCRARILOR

~ ~ i coordonare
~ PUBLICE I! AMENMARI~
TERITORIULUI
a a $n(ifici si reglementiri tehnice Pentru construclii
~ ~ ~ cercetare
+

4.6. Protectia impotriva zgomotului ..................................................

59
4.6.1 Limitele admisibile de zgoinut ...................................................... 59 NORMATIV
4.6.2 Izolarea acustici ..................... . ...................................................,59 PRIVIND PROIECTAREA REALIZAREA
..
-4.6.3 Valori admisibile. ...........................................................................
60 SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR
9 9 9
4.6.4. Durata de reverberatie. .................................................................. M PENTRU SCOLI SI LICEE
4.6.5. Reglement&ile tehnice conexe. ....................................................61
INDICATIV NPO 10-97
Borderoul anexelor .......................................................................
62 Elaborat de:
PRINCER S.A. (Proiectare pentru inv2t5rnfint $i cercetare)
Bibliografie....................................................................................
90
Director general: Arh. Petre Swoboda
Responsabil lucrare: Arh. Petre Swoboda
I* Elaboratori: Dr. Ing. George Zarojanu
Prof. Dr. Ing. Radu Petrovici
Ing. Constantin Buzdugan
Ing. Marcela Coliu
Ing. Gheorghe Negoescu
Arh. Anca Drughean
Arh. Ioana Atanasescu

Coordonar de:
DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA $I
REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCT11

Director: Ing. Octavian Mgnoiu

Responsabil temi: Arh. Doroteia Cocheci

1 Avizat de:
CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI
LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

1 cu kvizul nr. 34211996

 NORMATN PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA $I Indicativ: NW10-97
EXPLOATAREACONSTRUCTIILORPENTRUCASEDECOPII

1.1 Domeniul de aplicare.

1:l.l Prezentul normativ cuprinde totalititea instructiunilor, regulilor,
indrumirilor tehnice cu caracter obligatoriu si recomandkilor
opfionale pentru proiectarea; verifitarea proiecte16r, executia ~i
exploatarea construcfiildr pentru scoli si licee, conform prevederilor
d i n Legea fnva{3mlntnlui 84/1995; din Legea 10i1995 privind
calitatea in construciii, din Legea 1251199'6 pentru'modificarea si
completarea Legii 5011991 privind autorizarea executlrii
constructiilor si din Hotk2rea k. 5111996 privind unele misuri
pentruimbunitatirea activit&$i.deprevenire $i stingere a incendiilor.

1.1.2. Prevedefile prezentului normativ se referi la gcolile ~i liceele ce se

executs din fonduri de stat sau din fonduri private si se vor aplica in
mod corespunz&tor si la lucr&~ile de reparatii, de consolidiri,
extindere sau de amenajitri in clidi~iexistente destlnate scolilor ~i
liceelor.

1 1.1.3. Normativul stabileste cerinple de calitate, corespunzitoare clidirilor

pentru scoli si licee ce trebuie proiectate, realizate si menfinute; la

I aceiagi parametri, pe fntreigatdurati de existenti a consm~ctiei.

Elabomr de: Apmbat de:

, PRNCER S.A. MINISTRULLUCRARILORPUBLICE 51
pmiectare pntru idv&pmUnt gi cercetare) AMENAJARIITERITORlUCUI
BUCURESTl cu ordinul nr. 5IN din 22.01.1997
1.2. Conditiile de otilizare.
-
1.2.1. Prevederile normativului pentru proiectarea, realizarea si exploatarea
scolilor si liceelor corespund legilor, hotirikilor, si standardelor de
stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea constmc!iilor din
Rombnia.
1.2.2. in proiectarea si executia scolilor si liceelor se vor respecta cerintele
de calitate ale construc~iilorstabilite de Legea nr. 1011995, si anume:
rezistenta si stabilitatea; siguranta in exploatare; siguranta la foc;
igiena, sinitatea oamenilor. refacerea ~i p.mtectia mediului; iiolafia
termici, hidrofugi si ecoiiomia de energie; protectia im?o.&iva
.. zgomotului .
1.2.3. Cerintele d? calitate ale constmctiilor destinate scolilor si liceelor se
refer5 atbt la amplasament ciit .ti la clidiri, cu functiunile lor
componente.
1.2.4. Termenii specifici activitatii din Goli si licee folosi6 b prezentul
normativ au definitia si intelesul prezentat in Anexa Nr. 1.-
1.2.5. Pentru cazurile-in care tema de proiectare nu se poatk incadra in
anuinite prevederi ale prezentulni normativ, investitoml sau
proiectantul se vor idresa Ministerului ~n~l!imlntului,prezentlnd
fundanlentarea stricti a noilor propuneri in vederea oblinerii avizului:
1.3. Utilizatorii.
1.3.1. Utilizatorii scolilor si liceelor, realizate conform piezentului
normativ. sunt elevii, cadrelt didactice, personalul administrativ si de
serviciu caie participi. organizeazi si desfisoari procesul instructiv
educatjv conform planurilor si programelor de invitimlnt. . scoala;
98
2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PKOIECTAREA,
REALIZAREA S I EXPLOATAREA
2.1 Planificarea, programarea, finantarea. F
i
2.1.1. Planificarea, programarea pentru realizare si finantma costului
. noilor scoli si licee de stat sau a ieparatiilor, consolidirilor,
extinderilor si arnenajltrilor la clidirile scolilor existente ale statului
se efectueazi pe baza Legii Finantelor Publice.
2.1.2.. Programarea realizirii de noi scoli are la baz8 ,,Nota de fundamentare
privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea? pentm fiecare tip de
scoali.
, - A
2.1.2.1. Conform Legii fnvitimlntului scolile sunt clasificate dnpi deslinatie:
- pentm Pnv?itimlntul general obligatoriu, scoala primars cu clasele I -
IV si-gimnaziu cu clasele V - VIII (gimnaziul face parte din
invitimlntul secuildar);
- penlru invstimlntul secundar, scoala profesionali ~i liceul cu clasele
IX - XI1 (XIII);
- pentru invstimhntul post liceal, scoala postliceali.
2.1.2.2. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea $i
capacitatea va cuprinde situalia scolilor existeate in localitate,
cartiem1 sau circumscriptia scolarlt in care se propune construirea
unei noi scoli sau licel.1, cu mentionarea capacititilor si stsrii fizice a:
clidirilor existente si orice alte elemente (probleme de sistematizare,
de demoliri) care s i juslifice necesitatea si oportunitatea de realizare
a noului obiectiv.
0
2.1.2.3. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea (mirimea) fiecirei vcoli sau
liceu nou propuse se exprimi in num+ de sili de class.
i'
2.1.2.3.1.La detenninarea mkrimii scolii nou propuse pentm invstimbntul
general obligatoriu se va fine seama de'urmkoarele:
- numenil total a1 salilor de clasi la scolile existente in circums'crip~ia
scalars, cartieml sau localitatea unde urmeazb s i se construiasci
99
 - n u m h l claselor de elevi existente in clasele I-VIII in aceste scoli;
- n u m h l estimat a1 claselor de elevi in urmitorii 5 sau 10 ani. i = indicele de utilizare adicil n u m l claselor de elevi ce revin zilnic
la o ~31% de class;
2.1.2.3.1.1.Daci i = u. > 2 si dac8 ,,i" se mentine ridicat si in viitor, Se tine seama c8 in viitor indicele .,in trebuie s -i devina 1; adica o : L
Se sene de elgvi la o sali de clasg.
se propane construirea unei noi scoli.
-
i= num& de clase de elevi ce revine la o sali de clas8;
N.cl.e = n u m h l claselor de elevi existente in circurnscripti? 1I 2.2. Estimliri ale suprafeCelor co~litruite desf5surate si ale
. scolari, cartierul sau localitatea respectivi;
Se = numilml sililor de class existente in zona respectivg.

2.1.2.3.1.2.Capacitatea noii scoli se va dktermina dupi formula:

S --N.cl.v.-se incare:
I., 2.2.1.
suprafetelor de teren .
Estimarea prealabila a necesarului de s5li de clasgse bazeazi pe

2.1.2.3.1.2. $i 2.1.2.3.2. si2.1.2.3.2.1;

.
capacitatea determinatil conform. punctelor 2.1.2.3.1.; 2.1. .2.3.1.1.;
.
,
.

p- 1
2.2.2. Pentru estimilrile prealabile a necesarului de construitse poate avea
S = num5ml sililor de clasi in scoala nou propus!; .. . in vedere o arie utilade 133 mp/ sala dq clasi si o arie construi6,
P
N.cl.v = numirul claselor de elevi estimat pentru urmztorii 5 sau 10 ani; 1 desfiiurata de 205mp/ sal%de clasa; indicii cuprind coia parte din , '

S, = numarul sillilor'de class existente in zona respectiva. restul funciiunilor din ?coal,%,depind de tipul scolii (prima&
gimnaziu, liceu, $coal8 post-liceals, ?coda profesionali) $i sunt
Se va tine seama c i in viitor indicele ,,i"trebuie s i devini 1, adicg .,

o sene de elevi zilnic la o sali de clasi. invers proporfionali cu miirimea scolii exprimata in num,&ul de s5li . ~.

de clasa.
2.1.2.3.2. La determinarea capacititii altor ~ c o l ide tip liceu, scoalX post I
liceali sau scoali profesionalil, se va fine seama de motivatia socio-
economici pentru realizarea de -noi scoli de acest tip in care ' j
i
2.2.3. ~uprafata necesari de teren pentru scoli se va incadra in
recomandiirile anexei nr. I1
inviIt2mdntul nu este obligatonu $i de estimarea numkului claselor
de elevi in viitor ce ar urma s i frecventeze obiectivul nou propus;
ateste date se obtin de la inspectoratul $colar.
23. i'ema program -'schemalogicli a relatiilor funcGonale.

I 2.3.1 Elaborarea proiectelor pentru scoli $i licee va avea la baz.2 tema

2.1.2.3.2.1. Capacitatea noului obiectiv se va determina dupa formula:
I ,- program prin care se stabileste capacitatea, functiunile necesare
dcsfi~ur2riiprocesului de invathdnt, mobilierul ~i principalele ..~.
dothi.
Lp = n u m h l salilor de clas%in obiectivul noll propus;
2.3.2.. Coniinutul temei program, schemele logice functionale si gabaritele
N.cl.v = numarul claselor de elevi in viitor;
1
!
' ' minime suit prezentate in anexele nr. 111 si IV la XVIII.,,
100
1 , , 101
2.4. Elaborarea documentapilor tehnico-economice.
2.4.1. Modul de elaborare, oblinerea avizelor prealabile necesare,
aprobaiea docum.enta!iilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei
publice, vor respecta legile si dispozitiile in vigoare la data
intocnlirii, referitoare la obiectivele noi de investitii, de alnenajhri, de
extinderi, reparatii si eonsolid&ri.
2.4.2. fn anexa nr. IV se prezinti legile, hotilrfirile de guvem $1 ordinele in
vigoare la data elaboririi prezentului normativ referitoare la
problemele previzute la pnctele 2 A l .
2.5.1. Respectarea instructiunilor, regulilor si normelor de exploatare.
-,
2.5.1.1. Conducel-ea sco!ii, personalul didactic, personalul administrativ si
peisonal~llde curgtenie vor fi instmiti periodic si sunt obligati s5
respecte urm5toarele norme de exploatare:
- insUuctiunile si regu!ile stabilite pentru proiectare; , -
- nonne de prevenire si stingere a incendiilor;
- norme de uiilizare a instalatiilor de api rece si caldl, a instalatlllor de
incilzire, a instalatiilor dr gaze si a instalatiilor electrice.
- norme igienice elementare - spalatul pe mbini, curitenia interioari $i
estenoarl (curtea) scolii;
2.5.1.2. Elevii vor fi instruiti asupra acestor norme de exploatare si se va
ufmlri respectarea strict5 de cltre acestia a normelor de preven~rea
incendiih si a normeloi elenlentare de igienl.
2.5.1.3. Orice defectiunr constatata la instalalii, in special la instalatiile de
gaze la instalaiiile electrice, va fi anuntata imedia! serviciilor d e
specialitate ale furnizorilor si inspectoratului scolar si se vor lua
inisuri de interzicere a a.ccesului copiilor si restului personalului in
zonele cu defectiuni.
102
Obligaiia urmGrii comportirii in timp a constmc\iei.
I
I Conform Legii 1011995, urm?rirea cpmport&ii in exploataxe a
constructiilor se face pe toati durata de existent5 a acestora si
I cuprinde ansamblul de activit$ privind examinarea directl sau
I
-: investigarea cu mijloace de observare si m5surare specifice, in scopul
i menfinerii cerihtelor de cilitate.
~ ~
Programul de urm5rire in timp acomportkii clidirii se referl la doua
capitole majore si revine conducerii scolii.
2.5.2.2. Urmirirea tasM1or constructiei.
in conformitate cu STAS 2745'1 1990, verificirile topografice se vor
efectua dupl ~lrmltorulprogram:
fn perioada de executie:
- la cota i 0,00;
- la incheierea i i e c b i nivel;
- la darea in exploatare;
fn perioadz;'he exploatare:
- la o luni in primii doi ani;
- la trei luni Tn continuare, dacl raza tas2rii este mai mare de 0 5 mm,
En primii doi ini, sau semestrial cdnd rata iasiri'i este mai mici de 0 5
,
mm.
2.5.2.3. Urmirirea comportirii in timp a constructiei.
Schilnbiri in pozitia obiectelor de constliic$e in raport cu mediul de
implantare a1 acestora:
- deplasiri orizontale, verticale sau incliniri;
- desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, cripituri etc.
Schimb5ri fn forma obiectelor de constmc$e:
- deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri.
Schimbiri in gradul de protectie si confort:
- etanseitatea ~zolatiilorfonice sau hidrofuge;
- unlezirea pereiilor, infiltratii de apa, lichefieri ale p2m5ntului dupl
cutremure;
 - aparifia condensului, ciupercilor, mucegaiului. 3. CONDqIILE PRIVMD AMPLASAREA
Defecte si degradfiri cu implicatij*&upra functionalitifii obiectelor de
. . Dispunerea in cadrul localitiitii (integrare in sit).
constructie: 3.1. )
..?
L

- infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc.

3.1.1. Amplasarea scolilor se-va face in zonele s i caftierele de locuinte '
Defecte si degradiri in structura de rezistentl:
pentru care s-a elaborat nota 'de fundameritare a necesitltii',
- fisuri, cr5p5turi;
oportunitii$i si capac&itii prev5zute la pinctul 2.1.2.
- coroziunea elementelor metalice;
- Terenul de amplasare trebuie sL fie lipsit de nocivit5G si s i posede o
- flambajul unor elemente comprimate;
- putrezjrea elementelor de lemn. zon5 verde. .\

2.5.3. Misuri de siguranfa durabilhtii.
2.5.3.1. Clidirile de scoli ce se proiecteazii si se executil din materialele de
folosinti curenti, peretii portanti din zidirie de cirimid5 inlocuitori,
piatrl. panoori de beton m a t , cu structurl (schelet) de beton armat
sau metal si plansee din beton armat, au durata de serviciu 100 ani.
2.5.3.2. Clldirile de scoli existente, cu perefi portanti din zidirie de ciIrimid8.
inlocuitori, fiatrA ~i plansee din lemn au durata de serviciu de 70 ani.
2.5.3.3. Clidirile de scoli existente, cu pereti portanfi din lemn sau schelet din
lernn, au durata serviciu 40 ani.
i .
2.5.3.4. Cheltuielile pentru functionare, Entretinere si reparatii, sunt direct
proporuonale cu principals exigenp economici, durata, in cafe
clidirile de vcoli trebuie s5-vi pastreze calit5tile proiectate pentru a
corespunde scopului, denumiti durata de semiciu.
2.5.3.5. Conducerea scolii &re obligafia s5 planifice, s5 programeze si s i
solicite asigurarea finanfkii pentru lucririle de intrefinere, de
reparafii curente, de reparatii capitale si consolidiri pentru
mentinerea calitlitilor construcfiilor pe durata noimati de serviciu.
3.1.2. Amplasamelltul scolilor primare si gimnaziale va fi ales astferinclt -
elevii care vor frecventa noile ~ c o l si i nu fie nevoiti s5 traverseze
artere & circulatie majori si de regul5 va avea acces de pe dou5 striizi
, adiacente.
3.1.3. Amplasamentul trebuie s i aib5 legitur5 cu reieaua stradal5 de
circulatie major5 si cu mijloacele de transport in comun.
3.1.4. Amplasamentul ales trebuie s i aib5 asigurate ~ t e l e l dedilitare de
alimentare cu api si canalizare, de gaze $i energie Clectric5, precum
si surse d e alimentare cu energie termic5 pentfu inc5lzire si
preparirea apei calde de consum. Se recornand5 ca aceste surse sB se
asigure in coopera& cu alti consumatori din vecinitat?.
3.1.4.1. .fn situatia in care amplasamentul nu dispune de refele de alimentare ; .
". cu api ti canalizare se vor propune solutii locale. Pentru Enc5lzire se
,
vor adobta solutii proprii. Pentru toate acestea s c .vor kspkcta
1 normele de igien5 ti de prevenire si stingere a incendiilor.
!
I 3.2. Condigile de arnplasament.
II 3.2.1 Amplasarea scolilor de toate categoriile se va 'prevedea in
~
I
conformitate cu regulamentul de urbanism.
,
1 105
 3.2.2. Mirimea terenului necesar va fi in functie de capacitatea scolii
conform prevederilor din anexa nr. 11.
3.2.2.1. Terenul de amplasament va fi organizat in patru zone si anume:
- zona ocupati de constructii (Ac);
- zona curtii de recreatie, de regula asfaltati;
- zona terenurilor si instalatiilor sportive;
- zona verde ,inclusiv gradina de flori
'
3.2.3. Gradul de ocupare a terenului se va referi la Loate cele p a w zone
mentionate la punctul 3.2.1.1. Se recomandii s&nu se depiseaca un
grad de ocupare de 82% (teren h e n a j a t fats
de total teren), terenul
construit s i nudepiseascL 25% din terenul aferent si s i nu scad; alb
16%.
3.2.4. Regimul de inlltime recomandat.
i Pentru scoli cu mai mul: de 8 sili de clasi, parter si doua etaje.
Pentru ~ o l cu
i plni la 8 sili de clasi, parter si un etaj sau numai
parter.
3.2.4.1. Regimul de iniltiine cu parter ~i trei etaje va putea fi adoptat in nrma
unei fundamentKri riguroase si numai cu avizul inspec~oiatuluiscolar
pe baza certificatului de urbanism.
3.2.5. Distantele dintre clidihle scolilor si alte clidiri sau instalatii trebuie
s i respkcte urmatoarele
- conditii: s
- sa nu se umbreasci reciprdc fati de razele soarelui:
- s i nu se influente~~ reciproc din punct de vedere acustlc, respectind
cerintele acustice;
- s i respecte conditiile previzute de nornlele de prevenire si stingerea
incendiilor.
3.2.5.1. Din punct de- vedlre a1 protectiei antiseismice: distantele intre
clidirile pent^ scoli si alte clidiri &istente in afara sau in interiorul
~*
incintei, se stabilesc dupl cdm urmeazi: $
a) ~ a c clidirea
i existenti a fost proiectati si executata 'ftiri, m k u n
antiseismice (inainte de. a d 1963). distanla minima va fi de 1,5Hc
(Hc - in&l[imeala cornis5 a clidirii existente).
b) Daci clidirea existenti a fost.,* proiectati ~i executati cu misuri ' '
anliseismice (dupa anul 1963), distanta minim5 va fi cea previzuti in
no&a~ivul. P-100 pentru 12timea rosturilor antiseismice: ' aceasis
preveaere se aplici si pentru constructiile existente proiectate fFa,
misun antiseismice dar la care s-au efectuat lucr& de reducere a
riscului seismic (consolidare).
3.2.6. Pentru arnplasarea-lesnicioasi a celor patru zone previzute la~punctul
' 3.2.2.1., se recbmandi ca forma in plan a terenului s i fie un poligon
regulat (patrat, dreptunghi).
3.2.7. Se recornand2 ~etragereacu minimuin 25 m de la aliniamentul strkii.
I Frontul stradal minim tlebliie s i permit2 un acces lesnicios cu poarti
pentru autovehicole si intrare pietohala.
3.2.8. Se vor evita terenurile inguste pentxu a permite orientarea laturij
lungi a clidirii scolii pe directia N-S astfel Pncit majoritatate s5lilor
de clasi sa aibi orientarea E-V.
3.3. Conditii speciflce zonei.
3.3. l . Zona seismici.
3.3.1 .l. La proiectarea clkdirilor pentru scoli si licee se va l,ine seama de
conditiile impuse de zonarea seislnica a tentoriului Roinbniei, atbt Tn
ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere a1 valorilor
'
coeficientului Ks, cbt si zonarea tedtoriului din punct de vedere a1 -
 perioadelor de colf Tc, asigurlnd relafji corespunzitoare intre
coeficieritti (Ks, Tc) si gradele de intensitate seisrriici pe scara MSK.
in cazul construc~iilorpentm scoli si licee aflate in localitili la limita
dintre zone se vor lua in considerare conditiile cele mai defavorabile.
3.3.2. Zona climatic%.
& proiectarea c15dirilorpentiu scoli silicee, se vor lua in considerare
intensithple actiunilor climitice normate, in funcfie de amplasament
(localitate), pentru actiunea vlntului, pentru acfiunea zilpezii, pentru
acounea vari-aiiei de temperaturi exterioar3.
~ a l o r i l eparametrilor
~.
clinfatici vor fi utilizate diferentiat pentm
instalatiile de incilzire si pentru instalatiile ventilalie $i condiponare
a aerului (specifice perioadelor'de iam5 $i var5).
3.3.3. Natura terenului de fundare.
Amplasarea constructiilor pentru scoli si licee la baza taluzelor se va
face dup5 asigurarea cu ziduri de sprijin,
Amplasarea scolilor $ liceelor la baza taluzelor asigurate cu ziduri de
sprijin se poate face numai Pn urmitoarele condifiii
stabilitatea zidului de sprijin este asigurata in mod corespunzitor
(inclusiv pentru acfiunea seismic2 c u coeficientul de important5 =
12);
'pe taluz nu existi constructii sau materiale care pot cddea peste
cl5direa de la baza taluzului.
Consttuctiile scolilor $i liceelor vor .fi amplasate
. de reguli pe terenun
orizontale sau pante p l n i la 10%. Alegerea amplasamentului cu
pante mai mari se va face numai pe baza unei justificiri tehnico-
economice iar proiecteli vpr conrine misun speciale sau solutii
speciale in functie de configuratia terenului pentru evitarea unor
lucr&-isuplimentare.
. .
Se va evita anlplaska scolilor si liceelbr pe marginea supenoar8 a
- . taluzelor, maluri, ripe sau alte terenuri neconsolidate care-prezint5
108
I
I
pericol de lunecare sau surpare. In cazul in care considerente de ordin
urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de
amplasamente, se vor lua milsuri complexe pen& stabilizarea , b
taluzelor.
Se va evita amplasarea constructiilor pe' terenuri fornlate din'
umpluturi recente, neconsolidate. fn zonele de intensitate seismic5 D-
E-F, utilizrirea unor astfel de amplasamente este adrnisi numai cu
condiFia realizwi .unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane,
pupri) care traverseazg intreg stratul de umpluturi.
Constmctiile 'scolilorgi liceelor nu vor fi amplasate pe terenuri despre
care existi informatii c5 au suferit crap5turi sau deplasiri importante
l a cutremure sau inundatii anterioare.
.- I
Propriet5tile terenului de fundare se vor stabili pe bazi de probe
geologice tehnice in qonformitate cu STAS 1242. , ~,
\ Caracteristicile fizico-mecanice ale pgmdnturilor se stabilesc
conform STAS 1243.
Valorild'normale si vaiorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice
ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 330012.
'3.3 4. Stabilirea cbsei de importanti.
Cladirile pentru scoli si licee vor fi incadrate in clasa de important5
conform ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de important5 a
construc~iiloraprobatg cu ordinul MLPAT N. 3 l/N/02.10.'95.
1 . 3.3.5. Rirurile exterioare de distrugere sau avariere:
Cl5diiile pentru ~ c o l i~i licee nu vor fi amplasate in vecinitatea
. , constructiilor sau cladirilor a cfuor avariere ca urmare a unor
I
calamit5ti naturale (cutremuri, inundatii, etc.,) sau a unor accidente .
tehnice poate produce degajiri de substanle, toxice sau explozii.
1 , ' Distanple minime fa@ d e aceste obiective se vor stabili prin
reglement&ri in functie de specificul sursei de risc gi de specificul
i amplasamentului. '~ '-
3.3.6. Puritatea aemlui exterior.
3.3.6.1. Aeml exterior nu trebuie s i contini substante toxice sau mirosuri
poluante care s i afecteze switatea sau confortul copiilor si a
personalului.
fn caz contrar se vor lua misuri de limitare a resurselor de noxe, sau
se introduc misuri de purificare a aemlui.
Concentratiile maxime admisibile de substante chinlice si puben,
din atmosfera zonei, trebuie s i se incadreze En linlitele nonnelor
sanitare specifice centrelor populate, confonn prevederilor Ordinului
Ministemlui Sinititii nr. 623173.
3.3.7. Nivelul de zgomot exterior. '
Nivelul de zgomot exterior clidirii (definit conform STAS 616111)
nu va depilsi la limita amplasamentului, valoarea de 50dB(A)
'
(respectiv Cz 45). stabiliti prin STAS 10009188, pentm zone de
locuit.
fn caz contrar se vor lua misuri suplimentare de protectie la zgomot
a interiomlui casei, sau de reducere a cauzei de zgomot. '
#
4. CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR.
4.1. Rezistenta ~i stabilitatea.
Clidirile scolilor si liceelor vor fi concepute si realizate astfel incdt
s i satisfaci cerinta de rezistenti si stabilitate in confonnitate cu
prevederile Legii privind cal~tateain C O I I S ~ N C \N.
~ ~ 1011995. Prin
aceasta se intelege cB actiunile suscepttbile a se exercita asupra
clidirii in timpul executiei si e x p l o a t ~ inu vor avea ca efect
producerea vreunuia dintre urmitoarele evenimente.
a) pribusirea totali sau paqiali a clidirii;
-
110
- 111'
b) deformarea unor elemente la valori peste limit%;
C) avarierea unor parti ale clidirii sau a instalatiilor sau a
echipamentelor rezultats ca urmare a deformafiilor mari ale
r,
elementeloi portante sau a unor evenimente accidentale de propoqii
fa@ de efectul luat in calcul la proiectare.
1 Semnificatia termenilor utilizati in definirea cerintei de rezistenti si
stabilitate este data in anexa nr. V.
Cerinfa de rezistenfi si stabilitate se referi la comportarea
elementelor componente ale clidirii in timpul~exploatfuii,func!ie de
conditiile din zoni si anume:
- terenul de fundare;
. - infrastmctura (fundati~directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin);
- suprastmctura (elemente ~i subansamblrri stmcturale vert~calesi
orizontale);
- elemente nestructurale de inchidere,
- elemente nestructurale de compartimentare;
- instalatii diverse aferente clidirii;
I echipamente electro-mecinice aferehte clidirii
I
Nivelurile de perfonnanti sunt prevazute la punctul4.1.5., in timpul
unei durate de exploatare rauonali din p,unct de vedere economic.
I
4 1.2. Principiile si metode pentru verificarea satisfacerii cerinfei de
,,~eiistenti~i Stabilitate" .
I
Asigurarea satisfacerii cerinfel de ,,rezistenti si stabilitate" se face in
i general, pe baza conceptului de .,stare Ilmlt8".
Starea limit2 se defineste in confonilitate cu STAS 1010010
a) starea limit5 ultima (refentoare la perfomantele privind stabilitatea,
rezistenta mecanici si ductilitatea);
b) starei limit5 de exploatare normal5 (referitole la performantele
pricind rigiditatea stmcturii).
Factorii care intervin pentm asigurarea cerintei de rezistenti si
stabilitate pe baza conceptului de stin limit2 sunt.
 - influenfele exercitate de agenfii mecanici fn procesul de exploalare; c2) utilizarea unor tehnologii de executie corespunzitoare;
- influenfele mediului natural; c3) respectarea in santier a detaliilor din proiectul cladirii si din
- pioprieti!ile materialelor; proiectul tehnologic; 5

- proprietltile terenului de fundare; . d) ?in exploatare, prin:

I

- geomelria ?tfllcturii in ansamblu +i a elementelor de constructie; I

d l ) adoptarea masurilor necesare pentru a &tra nediminuati

- metodele de calcul. .c
,
i
:
capacitatea de rezistenfi a clidini prin efectuarea lucrikilor de
inktinere +i de reparatii curente necesare;
Satisfacerea cerinfei de rezistenti si stabilitate En sensul prezentului
d2) urmkirea in timp a st&rii clidirii si realizarea, in caz de necesitate
capitol se realizeazi pe baza unui complex unitar de masun dupi cum , ~~

unneazi:
a) !a stabilirea amplasamentuldi, prin:
a l ) limitarea capacitatii cladirilor pentru scoli si licee situate in
zonele seismice A ~i B , conform mBiimii rezultate din calcul;
1
a2) amplasarei cpnstructiilor de scoli +i licee la distante de siguranti
fati de constructiile care contin surse de mare risc,in conformitate cu
a lucrkilor de remediere.
fn zonele de intensitate seismic5 A, B, C, D la asigurarea satisfacerii
cerintei de rezistenti ~i stabilitate contribuie si unele mgsuri specifice
I cum sunt:
1 - - asigurarea mobilierului fmpotriva deplasMi silsau ristumikii;
- intocmirea unui plan de masuri specifice in caz de cutiemur;
I

prevederile art. 3.3. - desfPsurarea organizati a actividui de pregatire sieducare a copiilor

. . privind comportatea in caz de cuiremur (evitarea panicii, phrnu~
b) in proiectare, prin: ajutor, etc.);
b l ) alegerea unor amphsamente favorabile in conformitate cu art.
3.2. si 3.3. din prezentul nonnativ;
b2) conceperea construcfiilor astfel inclt s2 se obfini o comportare
I 4.1 3. Agentii mecanici.
Clasificarea ~i gruparea acriunilor agentilor mecanici p e n m cal.culul
favorabila a acestora precum $i a pkfilor componente; , clidirilor scolilor si liceelor se face conform STAS 10101lOA.
b3.) prevedeiea unOr detalii constructive venficate h practici; Evaluarea Tnc&cibilor permanente se face conform STAS 1010111.
b4) utilizarea unor materiale si produe de construcGe cu proprietiti Definirea inciirc5rilor daloritti procesului de exploatare se face
~i performanre certificate; conform STAS 1010112.
Solu\iile constructive si materialele ,,netraditionale" noi vor fi I
utilizate numai dupi obfinerea unor agremente speciale cu 4.1.3.1. Valorile normate ale inc&ckilor 'utile distribuite pe planseele
mentionarea posibilitafii folosirii lor pentru constructiile de cl2dirilor scolilor +i liceelor sunt stabilite p r i n r 10,10112A
~ ~ ~ ~dupa
invtitimhnt; cum urmeazi:

c) in execuiie, prin:
I ' - incapen 1.5 KNlmp
c l ) punerea fn operi a materialelor, elementelor +i subansamblurilor - . spatii de acces (condoare, vestibuluri, sc&i, podest) 3.0 KNImp
cu proprietatile si perfomantele prevazute in proiect; !
- balcoane +i logii cea mai defavorabili dintre ipotezele:
112 ~. 113
 a) fnc&rcaredistribuiti pe o banda de ltiiime 0,s m in lungul balustradei

b) tnciircare distribuiti pe toati suprafap balconului

- poduri:
4.0 KNImp
2.0 KNlmp
I
I

I
' Pentru peretii cu greutiti mai mati, inc&ckile se vor determina
conform datelor reale (ca intensitate si pozitie).

4.1.3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, scbile, balcoanele se verifici

suplimentar la o fnckcare concentrati verticali aplicati pe elemente,
b

0.75 KNlmp
a) necirculabile
b) circulabile
iI in pozitia cea mai defavorabili si in absenta,altor inckc5ri verticale
utile sau din vlnt. I
- in Tnclperi 1.5 KNlmp fncilrcarea concentrali, consideratti aplicati pe o suprafat5 de 10x10
- fn spatii de acces 3 .0 KNlmp cm se stabileste dupl cum urmeazi:

- acoperi~uri$i acoperisuri !n terasi necirculabilti cu pant%

1I - plangee TI sc&i 1.5 KN;
a) > 1 : 20
0.5 KNImp - acoperisuri, terase, balcoane . '
1.0 KN;
. .
0.75 KNImp I
b) < 1 : 20 I - acoperi~uripe care se circula numai pe podine 0.5 KN.
Valonle normate se refer%la inc&rc&dc utile curente si reprezintg
4.1.3.4. Peretii de campartimentare neportanti vor fi verificati l a cea mai -
valori maxime in condiGi normale de exploatare.
~ ; defavorabili dintre ipotezele de incircare:
Valorile normate nu tin seama de:
- efectele dinamice produse in timpul e x p l o a t ~ i a) inc&rcare orizontal8, linearti si uniform5 distribuitl de 0.5 KN
aplicata la o iniltime de 0.9 m de la cota pardoselei;
- fnc&rcZLrileconcentrate datorate unor obiecte grele (sobe, etc).

Observatii.
I
I
b) greutatea unor obiecte !anitare suspendate (fo* verticalti) > 1.0 KN;

,c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forfa verticals > 2.0

a h ~ ~ i r c i r i lpe
e acoperisuri si acoperiSuri tcrasti necirculabile
inlocuiesc inc&rcarea din zipad8 numai daci su:t mai defavorabile
decit aceasta.
b. fncirckile de pe acoperisuri terasa in panti sunt laportate la proiectia
orizontali a suprafeiei acoperigului.
c. Condiiiile Tn care podurile si acoperiqurile sunt considerate
necirculabile sunt date in STAS 1010112Al.
KNImp de suprafat5 - verticali de perete.
4.1.3.5. Valorile normate ale inc2perilor utile verticale si orizontale pe,
balustrade si parapeti la cltidirilc caselor de copii se iau conform -
STAS 1010112A1 dupi 'cum urmeazi:
- in inctiperi, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KNlm;
- la balcoane, coridoare, s c k i si podestc 1.0 KNlm.

4.1.3.2. fnc&c&ile date pe perefii de compartimentare neportanti, cu greutate fnctiperile de mai sus servesc pentru calculul elemenrelor balustradei
de cel mult 3 KNlm se iau in considerare ca E n c k c ~unifome sau parapetului $i se considerti aplicatk pe mlna curenta a acestora.
distribuite pe planseu dupi cum urmeazk Actiunea vertical5 nu se va considera simultan cu cea orizontals.
- pereti cu greutate phi la 1.5 KNlm 0.5 KNImp; I

- pereti cu greutate intre 1.5-3.0 KNIm 1.0 KNImpr

4.1.3.6. Reducerea incircirilor utile pe elementele portante orizontale
principale, pe .elementele structurale verticale si pe fundatiile
acestora se stabileste confonn prevederilor STAS 1010112A1 cap. 6.
4.1 3.7. Vdorile coeficientului de inckcare (n) si cele ale fractiunii de lungi
durat5 (h" se stabilesc conform STAS 10 101lOA tab. 15 dupi cum
umeaz2:
i I 4.1.4. Geometria structurii in ansamblu si a elementelor de constmctie.
\ Parametrii geometrici ai stn~cturiiin ansamblu si ai elementelor de
construc\ie se vor incadra in sistemul de tolerante stabilit prin STAS '
8600, pentru clasele de precizie $i valorile toleranielor, fn functie de
dimensiunile respective.
! Elementele nestnlcturale de construciie care trebuie s2 satisfaca
l

a) incfucucIiri unifonn distribuite pe planvee:

I cerinF de rezistenfi si stabilitate se vor incadra in sistemele de
toleranie previzute prin regIement2rile corespunz5toare.
- i n c k i k i nonnate 2.0 5 KN/mp n= 1.4; nd=0.4; Elementele de structuri si nestructurale, netraditionale se vor incadra
- inckc2ri normate intre 2.0 + 5.0 KNlmp n= 1.3; nd=0.4. , ,

i in sistemul de tolerante prevgzut in agrementele tehnice respective.

b) inckciki distribuite in lungul unei linii la balustrade, parape$, pireti Pentnl elernentele de constructie din beton armat, beton
I
despk$tori, etc. orientate pe directia verticali sau orizontali precomprimat, o[el si zidarie precum si pentru terenul de iundare,
I
n=1.2 nd=O. 1 metodele de calcul sunt bazate pe conceputl de stare limit&
I

Principiile de baz5 ale metodelor de calcul sunt date in:

Observatii
STAS 1010310 pentru beton annat si beton precomprimal;
a. Coeficientul inckcucIirii (n) se foloseste p e n w grup;irile de inckclrcare
fundamentale in cazul verificikilor la starea limit2 ultima de ! STAS 1010810 pentm otel;
rezistenta si de stabilitate. STAS 10104 pentru zidirie;
b. Coeficienhrl fractiunii de lungi durati a inc&c&ilor
variabile (nd)se foloseste dup2 cum urmeazi:
temporare 1
1 STAS 856 pentru lenm;
STAS 330011 pentry terenul de fundare.
- in grup2rile de incwcare fundamentale: i
Pentru calculul cl2dirilor cu pereli stn~cluraliin afara principiilor
- k n t m verificare la starea limit5 a exploatibii nomale sub efectul generale incluse in slandfudele mentionate la 4.1.4. se va tine seama
!
fractiunii de lung5 durata a inckcircarilor. 1 si de prevederile urmBtoarelor reglementiri tehnice:
- in grupibile de incirc2ri speciale: i
- pentm verificarea la stfile limit2 ultime de rezistenfi ti de stabilitate; ~ P2 Normativ privind alc2tuirea, calculul si executarea
structurilor din zidarie;
- pentru verificarea la starea limiti a exploat&rii nonnale: P85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu
- in cazul actiuni seismice I stmctura din diafragme de beton.
-in orice alte cazuri precizate prin tema de proiectare. i Pentn~ calculul fundatiilor directe se vor Fspecta prevederile
c. Coeficienfii ,,n" si ,,nd""nu inclid efectele dinamice eventuale.
i normativului.
1 PI0
I Nonnativ pri~ind~proiectarea
si executarea lucr%iIor de
fundaGi directe la constructii.
117
Pentru , calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de
reglement5rile tehnice specifice tipului de fundare ales (pilo@,
coloane, barete, etc).
Pentru calculul constructiilor amplasate pe terenuri dificile de
fundare se va tine seama si de prevederile urmitoarelor reglement?iri
tehnice:
P7 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor
fundate pe terenuri sensibile la umezire;
P70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea $i executarea
constructiilor fundate pe terenuri cu umflituri si contractii man.
Pentru scolile si liceele fn care se amenajeazi la subsol adwosturi de
apkare civili se va tine seama ~i de reglementarea:
PI02 Norme tehnice privind proiectarea si executarea
adiposturilor de apkare civilfi, in subsolnrile clidirilor noi.
Pentru calculul seismic al-clididirilor de scoli $i licee metodele
previzute in normativul P100- 92 art. 2.3.
, vor fi utilizate dupi cum
urmeazi:
a) pentru toate clidirile: este obligatorie aplicarea metodei de
proiectare curenti (metoda A);
b) pentru clidirile ripetabile cu structura din beton armat sau zid&ie
precum si pentru clidirile care nu respeca in totalitate prevederile
referitoare la alcituirea de ansamblu din nofmativul P100-92 cap 4 se
recomandi folosirea metodei de proiectare bazati pe considerarea
propnetitilor de deformare nelineari a structurii (metoda B).
Determinarea incirc&~iIorseismice pentru elementele de constructie
care nu fac parte din structura de rezistentg se va face conform
prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5.
Proiectarea antiseismici a instala@ilor~i echipamentelor din $i
licee se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul
P100- 92 cap 10.
Criteriile, parametrii ~i nivelurile de performanti corespunzitoare
cerintei de rezistenti si stabilitate.
Pentru clidirile de Scoli si licee verificarea satisfacerii ceriniei de
rezistenffi si stabilitate se face cu criteriile si parametrii de
performanti folosifi pentru toate clidirile civile ~i industriale, precum
~i cu criteriile specifice din prezenta reglementare.
Nivelurile de performanti asociate satisfacerii ceriniei de rezistenp si
stabilitate sunt cele corespunzitoarc constructiilor din clasa de
importanti 11-111 conform STAS 1010010 Anexa A.
Nivelul de performanti seismici al clidirilor scolilor $i liceelor se
stabile~teprin incadrarea En clasa de importanti 11-111?n conformitate
cu Normativul P100-92 art 5.3.3 ~i tab 5.1 (coeficientul de
itnportanti rr = 1,2) si a ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de
importanti a constructiilor", Ordin MLPAT nr. 3 l/Nl02.10.95.
Pentru peretii interiori nestructurali se stabilesc urmitoarele criterii s_i
nivele de pelformanti:
a) deformagile normale pe planul peretelui sub inc&cilrile de
exploatare prevkute la 4.1.4. b si c nu trebuie s i depiseasca 5 mm.
b) deformatia instantanee normali pe planul peretelui, intr-un punct
situat fn centrul unui element de perete, datoriti rezemarii unei
persoane nu trebuie s i depiseasci 5 rnm.
c) deformafia remanenti provocati de inckcirile de exploatare
previzute la 4.1.4. a nu trebuie s i fie mai mare de 10% din
deformatia instantanee normala pe planul peretelui.
Acceleratia vertical&(a in m/s2) a vibratiiloi piirtilor componente ale
clidirii se lirniteazi, in functie de frecventi (f) dupi cum uqeazi:
4.1.6. Reguli de proiectare specifice. 4.1.6.2. Reguli de proiectare pentru instalafii si echipamente.
incadrarea in categorii seismice a sisternelor de instalatii si
echipamente din cl8dirile pentru $cob si licee se face, in confonnitate
4.1 6.1. Reguli de proiectare pentru elemente nestructurale.
cu tabelul. +
Proiectarea antiseismici a elementelor de compartimentare si de
inchidere se va face, dupa caz, in una din urmatoarele ipoteze: SISTEME INSTALATIE / ECHIPAMm
Nr Denurnire Cladire categorie Denumire categoria
a) ca f5c2nd parte integrant8 din sistemul structural; seismic5 seismic5
b) cu legaturi care sa permita deplas21-i relative libere in raporl cu 0 1 2 3 4 % 5
structura; 1 Sisteme de scoli A Anemostate B
ventilare licee Agregate B
C) solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel incLt fisurile Conducte, canale C
produse de mi$carea seismic5 sli fie limitate. Ventilatoare B
2 Sisteme de scoli A Iluminat de sigur. A
Elemelltele nestructurale exterioare (copertine, calcane, timpane,
iluminat licee Lgmpi fluorescente
cosuri de fum. elenlente decorative, parapefi alice, etc.,) in relatie cu
L h p i incandescente
spatiul public (strada) sau cu spatiile din intexi~rulincintei (spatiul de Sisteme de scoli A Cazane B
recreatie, de sport) vvr fi ancorate de stmctura derezistent5 ~i alimentare licee Refele de transport
dimensionate, inclusiv prinderile, pentru incgtcarile seismice cu ap5 rece ap2 rece/calda B
conventionale definite la art. 4.1.4. majorate cu 50% pentru zonele ~i caldB pompe \ B
seismice de calcul A , B , C p si cu 25% pentru.zonele seismice de Rezervoare B
Boilere verticale B
calcul E si F. Sub actiunea acestor inckcftri, elementele nestructurale
Rezerv . de dedurizare C
exterioare trebuie s8-si menfini integritatea'fizicd astfel incit:
- prin cadere partials sau totali, s i nu provoace pierderi de vieti
omenepi sau ranirea persoanelor s i s8 nu inpiedice evacuarea
Punctele termice, cenrralele termice, posturile de transformare ~i
cladirii sau accesul echipelor de interventie.
staiiile de pompare ce deservesc clddirile de scoli si licee vor fi
Aceleasi prevederi se aplici $i elementelor adaugate pe fafade (firme, amplasate de regula. grupat in cladire independent&
plici comemorative, antene de satelit, etc.,). Atunci ~ 2 n dse amplaseaza in cladire instalapile a caror avariere Tn
Comportarei la actiunea seismic5 a elementelor de construcee care caz de cutremur p a t e provoca incendii, explozii, scurgeri de abur
nu fac parte din structura de rezistenp si pentru tare nu se urm~e:te sau de ap8 fierbinte nu vor fi montate sub sau adjacent zonei '
inciperilor in care se afli in mod oblsnuit copiii, sftli de clasi, s5li
p5strarea integritatii dupL cutremur, are ca obiect principal asigurarea
specializate sala de sport, fn zona spa(i1lor de recreatie si in zona
ancorkii eiementelor respective de structurft de rezistenti pentru
- ciilor lor de evacuare.
mentinerea stabilithtii.
 Legiturile (ancorajele) instalafiilor ~ i l s a u echipamentelor cu ~coliloryi liceelor. Aceste misuri se vor aplica si in cazul c l ~ i r i l o r
elementele de constmctie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate existente cu ocazia lucrhilor de repara@ curente.
incgt s i nu constituie puncte slabe. Legiturile (ancorajele) trebuie s i
e
reziste in eventualele situatii speciale de solicitare care pot apare fn 4.1.7. Reglementtvile tehnice conexe.
timpul cutremurelor sau chiar in timpul exploatarii normale. STAS 10100/0 Principii generale de verificare a siguranfei
- deplasarea relativi a reazemelor; constructiilor.
- risturnarea, alunecvea si I sau risucirea instalatiilor $i STAS 10101/OA Actiuni in c o n ~ t ~ c t i iClasificarea
. yi
echipamentelor; gruparea actiunllor pentru construc@i civilesi
fn acest caz se recomandii adoptarea unor detalii verificate (si industriale.
acceptate) En practici. STAS 1010112 Actiuni En construc[ii. fnckciri datorate
Valorile fortelor de calcul pentru prinderile ti elementele de susfinere procesului de exploatare.
ale instalaiiilor si echipamentelor clidirilor pentru scoli $i licee STAS 1010112A1 Actiuni in construclii. f n c ~ r c h itehnologice
situate in-zonele seismice de calcul A, B, C, D vor fi cu 25% inai mari din exploatarea pentru constructii civile,
declt cele previzute in Normativul P100. industriale si agrozootehnice.
Proiectarea prinderilor $i a elementelor de sustinere a instalatiilor $i STAS 10101120 Acpuni in constru4i. f n c ~ ~ r cdate
h i de v h t .
echipamentelor pentru cladirile de scoli $i licee se va face sub
STAS 10101121 Acfiuni in construciii. fncirc~iri date de
coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea shcturii.
zipadi. <
Pentru instalaiiile ti echipamentele ale c h r elemente de prindere $1
STAS 10101123 Actiuni in construcfii. fncirciri date de
sau sustinere se livreazi de catre furnizor, acestea'vor fi insotite de
temperatura extenoat%.
documentele justificative privind rezistenta seismic&a ansamblului
instalatii I prinderi. STAS 10101123A Actiuni En constructii. fnckciri date de
temperatura extenoarii in construcpi civile gi
4.1.6.3. Regulile specifice pentru mobilier. industriale.
Amplasarea ti fixarea mobiliemlui prevkut prin prezentul Nonnativ STAS 1010710 Constructii civile si industriale. Calculul yi
in a$a fel inclt ciderea, lunecare sau rgsturnare acesta s i nu provoace alcituirea structurale elementelor de beton,
pierderi de vieti omenesti. ranirea persoanelor sau s i blocheze beton m a t si beton precomprimat.
evacuarea din clhdire. STAS 1010711, 2 , 3 , 4 Construcfii civile, industriale si
Dulapurile din laboratoare, Tn care se aflB substanfe care pot produce agrozootehnice. Plaqee din beton m a t .
incendii sau degajhi nocive, vor fi ancorate de perefi iar rafturile vor STAS 1010810, 1 . 2 Construclii civile, industriale si agricole.
fi asigurate pentru a se evita ra5turnarea recipienplor respectivi. Constructii din otel
Masurile constructive pentru asigurarea stabilitqi mobilierului in STAS 10104 Constructii din zidkie Prevederi
cam4 unui cutremur sever vor fi prevazute explicit In proiectele fundamentale pentru calculul elementelor.
123

Lucrki din zidhrie. Calculul ~i alcituirea
elementelor.
Construcfii de lemn. Prescriptii pentru
proiectare.
Teren de fundare. Principiile generale de
cercetare.
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea
p&mlnturilor.
Teren de fundare. ~ ~ r i n c i ~ igenerale
ile de
calcul.
Teren de fundare. Calculul terenului de
fundare in cazul fundkii directe.
Construcfii civile, indastriale si
agrozootehhice. Sistem de tolerante.
Normativ privind alcituirea, calculul si
evecutarea structurilor din zid2rie.
- ~
Normativ privinrl. proiectarea ~i executarea
construcliilor fundate pe p h l n t u r i sensibile
la umezire.
Normativ privind proiectarea si executarea
lucrkilor de fundatii directe la constructii.
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si
executarea constructiilor fundate pe
pimlnturi cu u d h t u n si contractii rnari.
Instructiuni tehnice pentru proiectarea
construcfiilor cu structura din diafragme de
beton.
Normativ privind proiectarea antiseismici a
constructiilor de locuinfe, social-culturale,
agrozootehnice si industriale.
Norme tehnice privind proiectarea si
executarea adhposturilor de apkare civili in
subsolurile cladirilor noi.
Not2
I
Editiile (anii) de referinti pentru normative se vor lua conform cu
,,Lists reglementW1or tehnice in constructii sau cu aplicare in
5
constructii" in vigoare la data utilizirii normativelor.
4.2 1. fn func!ion&ea scolilor si liceelor se va respecta nomativul privind
proiectarea clhdirilor civile din punct de vedere a1 cerintei de
siguranfil in exploatare indicativ CE 1-95 care se referi la rnkuri
necesare pentru:
- siguran!a circulatiei pedestre;
- siguranta cu privire la instalatii;
- siguranta In timpul luZr5rilor de intretinere;
- siguranp la intruziune ~i efractii.
4.2.2. Siguranta circula\iei pedestre.
4.2.2.1 fn afari de m2surile prevbute de nornlativul CE 1-95,pentru scoli si
licee se vor realiza ~i urm8toarele:
- La iesirea din incinta ~colilorsi liceelor se vor monta balustrade de
protecrie la limita troturarului, care sa limiteze iesirea brusci in
carosabil;
- Platformele de acces in cl&dire vor fi previzute cu balustradi de
protectie, indiferent de iniiltimea denivelhrii;
- Chile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate conform
reglementirilor generale, asigurlndu-se lhtimi de trecere majorate cu
050 m.
- C&le de circulatie Si evacuare vor fi luminate si ventilate natural.
- I
- In zone cu diferenie de nivel, este interzisi prevederea a mai putin de
I
trei trepte.
125
 - Usile condoarelor nu trebuie s i fie batante, ele trebuie sa se deschidi
in sensul iesirii din clidire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de
autoinchidere lenti si alcituite din panouri pline, cu ochiuri de
luminfi la partea superioari protejate cu ram5 metalici.
- Usile vitrate vor fi previzute cu geam securizat pentru a evita
posibila accidentare;
- Scara trebuie astfel rezolvati incdt s& asigure un spatiu liber de
trecere k B risc de lovire;
-Balustradele scikilor trebuiesc astfel realizate incdt sB nu constituie o
sursi potentiali de accidentare:
- mlna curenta si nu poati fi folositi drept tobogan;
- barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de
10cm.
4.2.3 Siguranfa cu privire la instalatii. . ,
Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea proteciiei
4.2.5 Siguranp la intrusiune $i efractie.
I
In afari de misurile previzute de normativul CE 1-95, pentru scoli $i
. licee se vor realiza $i urmitoarele:
L
- gardurile perimetrale incintei vor fi dublate de garduri vii;
I - la partea superioari a gardului se vor prevedea elemente metalice
I ascutite sau s 2 m i ghimpati;
1 - accesele Tn incinti vor fi asigurate cu sisteme speciale de inchidere si
luminate pe timp de noapte;
1 - -la scolile cu mai mult de 16 s&Iide clasi, accesul.principa1va fi prevbut
cu cabini de poarti, cu post permanent de pazi fn tirnpul zilei;
- atlt gardul c5t ~i portile vor fi pievazute p h i la h = 70 cm cu
elemente opace de protectie la intrusiunea animalelor rnici.
L
! 4.2.6. Mhsuri pentru exploatarea in siguranti a scolilor si liceelor
i
frecventate si de elevi cu handicap motor.
La proiectarea si functionarea scolilor si liceelor se va tine cont de
mhsurile previzute de normativul pentru adaptarea construc!iilor de
I

. utilizatorilor impotriva riscului de accidentare sau stres pmvocat de 1 locuit, a construc~iilor$i Iocalurilor publice la cerintele persoanelor
agenti agresanti din instalaiii prin: I
1 handicapati; indicativ C239.
a) electrocutare;
1 , 4.2.7. Aptitudinea de utilizare.
b) arsuri sauopikire;
c) explozie; .. . Aptitudinea de utilizare se refer2 la dimensionarea spatiilor,
echiparea si mobilarea acestora.
d) intoxicare;
Dimensionarea spatiilor se face dupi urmitoarele criterii:
e) contaminare;
- n u m h l de utilizatori;
f) contactul cu elemente de instalaiii;
- tipul de mobilier $i echiparnentul utilizat;
g) consecinie ale desctucfuilor atmosferice.
- - modul de aranjare a mobilierului ~i echipamentului;
*
- gabaritele conventionale.
4.2.4. Siguranta in timpul lucririlor de intrefinefe.
Siguranta in timpul lucririlor de intretinere presupune protectia Tipul spatiilor din scoli ~i licee, n u m h l de utilizatori pe fiecare tip,
utilizatorilor in timpul activitaiilor de curitire sau reparatii a unor mobilierul si echipamentul necesar, modul de aranjare a acestora si
gabaritele ~i dimensiunile minime sunt prezentate in anexele nr. 111 si
pi$ din clidire (ferestre, sciki, pereti, acoperisuri, luminatoare, etc.)
VI la XVIII.
pe durata exploatfuii acestora.
I
126

Dotarea cu cu aparate, utilaje si alt material didactic pentm procesul
de invi{Zunlnt va fi prevbut in concordanti cu normativele de dotare
elaborate de Ministerul fnv5tlt8m2ntului.
43 Siguranta la foe.
Cerinta de calitate A constructiilor ,,SIGURANTA LA F O C impune
ca solutiile adoptate prin proiect, realizate ti mentinute fn exploatare,
in caz de ihcendiu s i asigure:
- protectia ocupantilor, tinlnd seama de v%sta, starea lor de sangtate si
riscul de incendiu; . .
, c riscul mare, in-care sunt cuprinse inciperi ~i sparii cu densitatea
- limitarea pierderilor de viefi si bunuri materiale;
- impiedicarea extinderii incendiului la obiectivele invecinate;
- prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile invecinate, in cazul
pribu~iriiconstmctiei;
- protectia serviciilor mobile de p6mpieri care intervin pentru stingerea
incendiilor, evacuarea ocupantilor $i a bunurilor materiale.
Pentru realizarea acestora, principalele perfomante se asigura pe
intreaga durata de utilizare a constmctiilor, pe b s a unor scenarii de
siguranp intocmite pentm fiecare situatieconcreti, avlnd invedere:
- riscul de izbucnire a incendiilor;
- condifiile de siguranii a utilizatorilor in caz de incendiu;
- comportarea la foc a constructiei in ansamblu si a principalelor ei
pi$ componente;
- caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate;
- posibilitatile de interventie pentru stingerea 'incendiilor.
4.3.1 Riscurile de izbucnire a incendiilor.
4.3.1.1. fncadrarea Tnciperilor si a spatiilor din scoli $i licee in niveluri de
risc, are in vedere activitatea desfisurata, densitatea sarcinii tennice
si alcatuirea construct~vA.
128
4.3.1.2. fnc5perile si spatiile scolilor ~i liceelor se incadreaza in urmitoarele
niveluri de risc:
a riscul obisnuit, cuprinzhd cea mai mare parte a spatiilor destinate
copiilor, cum sun1 cele destinate dormitoarelor, sililor de sport,
joac8, shli polivalente, si altele sirnilare, in care densitatea sarcinii
termice este rnai mici de 420 MJ/mp;
b riscul mediu, cuprinzfind in principal incapen si spatii tehnice, cum
sunt centralele termice. gospodkiile de mmbustibil, bucgtarii,
depozite pentru materiale combustibile etc., in care densitatea sarcinii
termice este cuprinsi intre 420 si 840 MJ/mp;
sarcinii temice peste 840MJ/mp, situatii rnai putin tntllnite la astfel
de programe functionale
4.3.1.3 fn scoli ~i licee, riscunle de izbucnire a incendiilor trebuie reduse - in
conditiile asigurikii func@onaliti!ii,prin limitarea surselor potentiale
de aprindere ~i a materialelor $ substantelor combustibile.
fncaperile si spatiile scolilor ~i liceelor , in cea mai mare parte, se
FncadreazB in riscuri obisnuite ~i numai unele din inciperi in nscuri
medii.
4.3.1.4. Este inter&& folosirea sau depozitarea lichidelor o n a gazelor .
combustibile in alte locuri decll cele special amenajate, in cantitati
limitate si far8 respectarea misurilor de prevenire si stingere
specifice.
4.3.2. Condipi de siguranli a utilizatorilor En caz de incendiu. .
4.3.2.1. Asigurarea conditiilor de siguranp a utilizatorilor impune stabilirea
si realizarea unor intervale de timp care s s permit& corelarea
actiunilor de interveniie ~i salvare, cu dezvoltarea incendiului.
Valorile intervalelor de timp si nivelul.performantelor realizate, au in
vedere specificul programelor functionale ~i v2rsta utilizatorilor.
4.3.2.1.1.Alarmarea - Timpul de alarmare este functie de modul in care se
asigur2 perceperea izbucnirii incendiului si realizarea alarm=]
utilizatorilor. Atunci c h d se previd instalafii automate de
semnalizare a incendiilor, intervalul de timp nu trebuie s&depi~easci
30 de secunde, iar in cazul neechip&ii cu instalafii automate - prin
masun organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de
catre personalul angajat, in maximum 60 de secunde.
4.3.2.1.2.Alertarea - Timpul de alertare a serviciilor de pompieri va fi de
maximum 2 minute. Pentru scolile si liceele echipate cu instalatii
automate de sernnalizare a incendiului, alertarea se va asigura
automat, timpul admis fiinct de maximum 30 de secunde.
4.3.2.1.3.Supraviepirea - Timpul de supraviepire in inckperile Si spatiile
destinate copiilor se asiguri in functie de gradul de rezistenfi la foc
a1 construcfiei si tipul construceei, f&2 a fi mai mic de:
- 15 minute, in constIuctii gradul 1-11 de rezistentft la foc;
- 10 minute, in constructii gradul 111 de siguranfg la foc;
- 5 minute, in construcfii gradul IV-V de siguranta la foc.
4.3.2.1.4.Evacuarea - Timpul de evacuare a utilizatorilor din construcGi, va fi
minimum;
- 5 minute, in constructii gradul I-11 de rezistent2 la foc;
- 3 minute, in constructii gradul I11 de rezisten!& la foc;
- 2 minute, in constructii gradul IV-V de rezistent2 la foc;
4.3.2.1.5.Localizarea $i stingerea - Timpul de localizare si stingere a
incendiilor este funcfie de nivelul de dot& 9 e c h i p ~cu instalafii
de semnalizare si stingere a constructiilor, precum si de interventia
fogelor mobile ale pompierilor. De regulh, timpul de localizare si
stingere a incendiilor nu trebuie sB dephseasci 60 de minute.
4.3.2.1.6.Propagarea incendiilor la obiecte invecinate - Timpul de propagare a
incendiilor la obiecte invecinate, trebuie s i fie rnai mare de 30 de
minute. , .
130
4.3.3. Comportarea la foc a construcfiei.
4.3.3.1. Condifiile de comportare la foc a construcfiei h ansamblu $i a
principalelor ei p&$ componente sunt determinate de rezistenp la
foc a acestora. . .
4.3.3.1.1.Incendierea totala (flash-over) - Timpul de incendiere total&,va fi &
minimum:
- 24) minute, la constructii gradul I-I1 de rezisten!& la foc;
- 15 minute, la construcfii gradul In de rezistenfa la foc;
- 10 minute, la constructii gradul IV-V & rezistenta la foc.
..--
4.3.3.1 2.Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intsa Tn interior atunci c h d
t h p l W a inchidenlor exterioare este in pozitie fnchish, nu va dep@i
un schimb de aer pe or&.
4.3.3.1.3.Compartimentareaantifoc - Aria maxima construitil la sol, adrnisa
penlru un compartiment de i~cendiuva fi, in functie & gradul de
rezistenp la foc al construcfiilor,_&:
- 2.500 m' pentru gradul 1-11, indiferent de numhul nivelurilor;
- 1.800,m2pentru gradul 111, indiferent de nurnhul ~velurilor;
- 1.400 m2 pentm gradul IV, cu un singur nivel $i respectiv 1.000 m2
pentru cele cu rnai multe niveluri;
- 1.000 ma pentru gradul V cu un bingur nivel ~i respectiv 800 m'
pentru cele cu rnai multe niveluri.
4.3.3.1.4.Limita de rezistenfi la foc a eli?mentelor care delimiteazg
cornpartimente antifoc sau separ& spatii ale construcfiei -
Compartimentele antifoc se &limiteaz& prin perefi antifoc realimp
din materiale incombustibile - clasa Co - a v h d limita de rezistenp la
foc cuprinsil i n m 3 +i7 ore, in functie de densitatea sarcinii tennice
a compartimentelor de incendiu. PereFii despwtori ai diferitelor
spatii functionale au limite de rezistenfa la foc pi clase de
combustibilitate normate, fn funcGe de gradul de rezisten9 la foc a1
constructiei, destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de
131
 separare, potrivit reglement&ilor. Toate incaperile destinate copiilor
vor f i separate de restul conshuctiei prin pzreti cu limita de rezistenf5
la foc de minimum 1 or%.
4.3.3.1.5.Limita de rezistenf5 la foc a fatadelor ~i a acoperi~unlor- Peretii
exterioni neportanti mbuie s5 indeplineasci urmitoarele conditii
minime de- combustibilitate si limit% de rezistenta la foc, a1
construcfiei:
* Cg - 15 minute, in conshuctii de gradul I de rezistent2 la foc;
* C2 - 15 minute, in construc\ii de gradul I1 sau 111;
* C3 - 15 minute, in construcfii de gradul IV;
* C4 - f&5 limit2 de rezistenf5 la foc, in constructii de grad111 V .
Acoperisurile se alc5tuiesc si realizeazi potrivit condifiilor
corespunz5toare gradului de rezistenf5 la foc a consmctiei.
4.3.3.1.6.Rezistenfa la foc a structurilor portante - Structura portant5 a
constructiei sau a compartimentelor de incendiu trebuie s5
indeplineasc5 conditiile minime de combustibilitate si limit5 de
rezistent5 l a foc, corespunz5toare gradului de rezistent5 a1
constructiei respective:
c, c2 c3
- nivel curent:
- ultimul nivel:
132
4.3.3.1.7.Siguranfa refugiilor - Timpul de sjgur&fi al refugiilor trebuie s5 fie
de minimuin:
- 15 minute, in constructii de grad1111-11 de rezistenti la foc;
- 10 minute, in constructii de gradul 111;
- 5 minute, in construcfii de gradul IV-V de rezistenF la foc.
4.3.3.1.8.Detectarea si alannarea - Echiparea si dotarea cu dispozitive de
detectare yi alarmare, precum si sistem de anuniare - informare a
utilizatorilor in caz de incendiu, se renlizeazi in funcfie de
capacitatea scolilor si l~ccelor si tipul construc~iei,potrivit
reglementkilor.
Penhu capacit5fi inki, acestea se asiguri pnn m5suri organi7atarice.
4.3.3.1.9. Alertarea - Pentru anunfarea serviciilor mobile de polnpleli in caz
de incendiu se asigura mijloacele corespunzitoare, func@e de
fiecare sifuatie concreti, care s i permit5 alertarea in timp scurt.
4.3.3.1.10.Propagwea fumului - Limltaren propag5xii u+oare a fumullii in
spafii, inciperi, coridoare si sciri trebuie asigurati prin realizarea
unor elemente despktitoare corespunz2toare (pereti, plansee) ~i
prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului in caz de incendiu.
4.3.3.1.1 1.InstalaGile de stingere - Prevederea instalafiilor si a sisteinelor de
stingere automata a incendiilor se realizeazh in functie de
caracteristicile construcfiilor si capacitatea acestora, potrivit
reglementih-ilor.
4 3.3.1.12. Siguranfa cailor de evacuare - Asigurarea timpulul de siguran[5 si
a capacitifii c5ilor de evacuare se detennln2 potrivit
reglementarilor, in functie de capacitatea maxim5 simu!tani Si tipul
de constructie.
- 10 minute, in constn~cfiide gradul l-11,
- 6 mnute, in cBnstructii de gradul 111;
- 4 minute. in constructii de gradul IV-V
133
 Capacitatea c&ilor dE evacuare va asigura trecerea numkului de
fluxuri de evacuare determinate prin calcul,fW a avea I 2 w minime
de trecere destinate elevilor, mai mici de 090 m pentru u$i qi 130 m
pentru coridoare si rampe de sc*.
4.3.3.1.13 .Accesul autovehiculelor de intervenfie - Construcfiile scolilor $i
liceelor vor avea asigurate accese carosabile, corespunzator
dimensionate si alcatuite, care s i permit& accesul usor a1
autovehiculelor de intervenfie ale pompierilor, cel pufin la dous
fatade.
4.3.3.1.14.Mijloacele de interventie - Constructiile se echipeaza si dotea25 cu
mijloacede interventie in caz de incendiu conform reglementMlor,
in functie de tipul de construcoe ~i densitatea sarcinii termice.
Pentru intervenfie se prevad, dup2 caz, stingitoare, hidranti
interioti si exteriori de incendiu, coloane uscate etc.
4.3.3.1 .15.Accesul personalului de interventie - Pentru accesul personalului
serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se stabilesc si
marcheaza corespunz2tor traseele p-care acestia le pot utiliza
pentru a ajunge usor in diferite ph-p ale construcfiei,in functie de
conformarea acesteia.
4.3.4. Conditiile specifice elementelor si materialelor, de constructii.
4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor - Combustibilitatea
elementelor de constructie si a materialelor componente ale
elementelor si structurilor compozite, va corespunde reglernentirilor,
functie de gradul de rezistenta asigurat si tipul constructiei.
fn constructiile de gradul 1-11 de rezistenti la foc, principalele
elemente constructive trebuie s?l fie din clasa Co - cu unele exceptii
admiwdu-se 5i C1 - si in mod diferentiat la construcfii de gradele
111-V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4.
4.3.4.2. Densitatea sarcinii termice - Densitatea sarcinii termice rezulti din
materiale si elemente de constructie, cu exceptia pardoseljlor lipite ~i
a thplhiei, trebuie limitati la 275 MJ/mZ,iar densitatea sarcinii s
termice totale rezulti din materiale si elemente de construcfie,
finisaje, mobilier si alte materiale combustibile adspostite, s i nu
depi~easci840 MJ/m2.
4.3.4.3. Propagarea fliciuilor - Propagarea flicicluilor pe suprafap elementelor
si a materialelor de constructie combustibile s&se f a d cu viteza
redus&,respectiv mai putin de-0.45 m in 10 minute.
4.3.4.4. Degajarea fumului si gazelor toxice - Pentru asigurarea conditiilor de
siguranti a utilizatorilor in caz de incendiu, elementele si materialele
de construcoe folosite trebuie s i nu degaje cantitati mari de fum $i
gaze toxice prin ardere. fn spa6ile accesibile elevilor se va evita
folosirea maselor plastice, iar atunci clnd nu este posibil vor fi hate
misuri de impiedicare a propaghii usoare a acestuia si vor fi
previzute dispozitive de evacuare automati a fumuloi.
4.3.4.5. Gradul de rezistenfi la foc - va fi stabilit in funcfie de
combustibilitatea qi lilnita de rezistenti la foc a principalelor
elemente de constructie folosite potrivit reglementirilor; pentlu scoli
si.licee se recomandi utilizarea celor de gradul I sau I1 de rezistenti
la foc.
Pentru constructiile de gradulII1-V de rezistenta la foc trebuie luate
misuri corespunzitoare care s i asigure siguranp acestora in caz de
incendiu.
-
4.3.5. Interventia pentru stingere.
4.3.5.1. fn scopul asiguricluii interventiei operative de stingere in caz de
incendiu, pentru fiecare caz in parte se vor elabora scenarii de
siguranti lulnd in considerare mijloacele si fortele proprii existente,
precum ~i ajutorul serviciilor mobile de pompieri existente in zona de
amplasare.

4.3.6. ReglementZuiIe tehnice conexe.
ONU - 1992 Culegere de dispozi!ii - model p e n w
reglement5fi fn constructii.
- Legea calitatii in constructii
Legea nr. 1011995
Norme generale de protecfie impotriva
Decret nr. 29011977
incendiilor la proiectarea . si realizarea
constructiilor si instalatiilor.
Hotkkea nr. 5111992. . Unele k i s u r i pentru imbunatitirea
activitatii de prevenire si stingere a
incendiilor.
Ordin nr. 38111219 Norme generale de prevenire si stingere a
MC din 03.03.1994 incendiilor aprobate prin ordin a1 ministe-
rului de interne si a1 ministerului lucri-
rilor publice si amenajhii teritoriului.
P 118- 83 Norme tehnice de proiectare si realizare a
constmctiilor privind protectia la actiunea
focului.
Ordin nr. 29/N/10.04.96 Complet&i ii'modific5ri la P118-83.
Norme C58- Norme tehnice privind ignifugarea
materialelor combustibile din lemn si
textile utilizate in constructii.
Normativ 1 5 Normativ pentru proiectarea si executarea
instalatiilor de ventilare.
Normativ 1 6 Normativ p e n w proiectarea si executarea
retelelor si instalatiilor de uiilizare a
gazelor naturale.
Nonnativ 17 Normativ pentru proiectarea si executarea
instalatiilor electrice la consumatori, cu
tenslunea pin6 la 1000 Vc.a. si 1500
V.C.C.
Normativ pentru proiectarea si executarea
Normativ 1 9
instalatiilor sanitare.
Normativ ? 13
NormativI 18
Normativ pentru proiectarea si executarea
instalatiilor de incilzire.
Normativ pentru proiectarea si executarea "
I
instalariilor de telecomunicaiii.
Normativ 1 20 Normativ privind proiectarea si
,
executarea instalatiilor de protectie 'contra
tdsnetului in constructii.
' Constructii civile gi industriale.
Alimentarea interioari cu api. kescriptii
.- fundamentale.
Masuri de siguranp contra incendiilor.
Scari de interventie si salvare.
Milsun de siguranti contra incendiilor.
Elemente pentru proteclia golurilor .
Lucriri de zidarie. Cosuri, canale de fum
pentru h c a r e obiynuite la construc!ii
civile. Prescnptii generale.
Misuri de siguraniil contra incendiilor.
Usi batante pe scirile de evacuare.
Prescrippi constructive impotriva tiecerii
fumului .
Indicatoare de securitate. Culori si forme. --
Condilii generale.
Calculul Grcinii termice in construcIii.
Sciri interioaie Fn constructii.
Utilaje de stins incendii. Cutii metalice
pentru hidranti interiori.
..a Utilaje de stins incendii. stingitor
portativ cu praf ~i COZ
Utilaje de stins incendii. Stingitor cu
dioxid de carbon.
 4.4.2.2. Consumurile zilnice specifice de ap5 rece si caldi de 60"C vor fi cele
4 . 4 . 1 ' ~ Keglementhrile
. tehnice conexe. prcvizute in STAS 1478 diferentiate pe destinafii si functiuni:
ECEIHBPf8 1 . Commission economique pour ]'Europe -
Geneve. Nr. crt. Destinaiia clidirii Necesar specific llzi pers. '

Recueil CEE de dispositions modeles de Total a p i Din care a p i calda

reglement de la construction - Bitiments 1. Scoli si licee 20 5
Residentiels.
2. SBli de sport 50 20
I5 Normativ privind proiectarea si executarea
-instala!iilor de ventilare
MS 1955/18 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind unititile 4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentfi apa potabili distribuiti prin
MO Nr. 59 bid1996 pentrd ocrotirea, educarea si instruirea instalatiile sanitare (api rece si caldti) sunt cele prevazute In STAS
copiilor ~itinerilor . 1342.
STAS 661811 - Instalafii de veutilare si cliinatizare.
Calculul aporturilor de calduri din exterior. 4.4.2.2.2.Bazinele de ?not vor fi umplute numai cu api potabill. Pe parcursul
Prescriptii fundamentale. functionarii calitatea apei din bazin nu trebuie s5, depQeasc5
umatoarele limite:
STAS 6648/2 - Instalatii de ventilare si climatizare.
Parametrii clinlatici exteriori.
STAS 9960 - Instalatii de ventilare ti climatizare. Canale
Minim Maxim
PH 7 8
de aer. Forme si dimensiuni. .
oxidabilitate (Mn04K/litru) 20
- Instalatii de ventilare si climalizare. Rame --
STAS 10750 amoniac, Ntriti absent sau cel mult in limitele apei
cu jalu7xle reglabile. Tipizare.
de umplere a bazinului
R 11573 - Instalalii de ventilare. Ventilarea natural5 n u m m l total de germeni 3001ml
organizati a cl5dirilor industriale. Prescriptii num5mI g e r m e ~coliformi looil
de calcul . concentratia clor rezidual 0.lOmgA OSmgfl
P 118 - ~ d r m etehnice de proieclare si realizare a
construc[iilor privind protectia la actiunea
4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta
focului.
prevederile ,,Normativului pentm condi!iile de descircare a apelor
uzate Pn re@lele de canalizare a centrelor populate" indicativ C90-83.
4.4.2. Igiena apei.

4.4.2.1. Echiparea ~colilorcu instalaiii si echipa~nentesanitare se va face

conform prevederilor din temi si STAS 1478.

140
4.4.2.4. ReglementMe tehnice conexe. 4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra
STAS 1478 Alimentma cu apa la construcfii civile $i precipitafiiloratmosferice, a soarelui si vgntului.
indushiale.
'
STAS 1342
C90
Apa potabila.
Nonnativ pentru condipile de descilrcare a
apelor utate in refelele de canalizare a
I 4.4.3.4. Distanp minima dintre platform24 ~i clMiri esk de 10 m, iar
amplasarea acesteia se va face de regul8 la limita incintei.

4.4.3.5. Platformele trebuie s i fie inzestrate cu alimentare cu apa ~i

centrelor populate. canalizare. Pentru spalarea $i dezinfectarea pubelelor trebuie
STAS 1504 Instalatii sanitare. Distaqe de amplasare a previzuta in cadrul platformei de depozitare o suprafail de cca. 5 m2.
obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor
lor. 4.4.4. Etan~eitatea.

- STAS 1795 Instalatii sanitare. Canalizare interioarii. 4.4.4.1. Etanqeitatea la aer, gaze ~i vapori.
I9 Normativ pentru proiectarea $i executarea
instalafiilor sanitare. 4.4.4.1.1.~eziitenp minima necesara la permeabilitate la aer Ra rnin a
P 118 Norme tehnice de piectare $i realizare a principalelor elemente de constructie, conform STAS 6472/7 are
construcfiilor privind protectia la acfiunea urmitoarele valori:
focului.
-
Nr. crt Elementul de Ra min
C90 Normativ pentru condioile de desckcircare a constructie d s
apelor uzate in re!elele de canalizare a 1 Pereti extenon, acoperi~uri
centrelor populate. fi4ra pod 41,O x lo2x v2Roncc
MS 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind uniatile 2 Plan~eede pod siplansee
MO Nr. 59bisf1996 pentru ocrotirea, educarea $i instruirea pentru subsol 308 x 103Ronec
copiilor si tinerilor.
unde: v= viteza vfintului, conform STAS 190711 Ronec= rezistenp
4.4.3. Evacuarea de$eurilor solide. minima necesar5 la transfer termic, conf~rmSTAS 647213.

4.44.1.2.Etan$eitatea la vapori a fnchiderilor exterioare trebuie s i

4.4.3.1. fn cadrul $colilor se va prevedea indepiklirtarea manual%,zilnici, sau
pe misura producerii lor, a tuturor gunoaielor menajere si depunerea
lor in cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 l conform STAS
8127).
4.4.3.2. Necesarul de pubele penw scoli, este de 1-15 pubele / 100 locuri, ?n
cazul evacuhii gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
142
indeplineasca urmatoarele condifii:
- Dimensionarea elementelor de constructie (sub aspectul compoWi
i la umezire dptoritl conden5itrii vaporilor de ap5 in interiotul lor) in
scopul a s i g u r ~ iunul regim de urniditate normal a1 elementelor
I1 respective, in timpul exploatkii constructiilor se va face in
confonnitate cu prevederile STAS 6472/4.
143
 - Acumularea progresivi, de la un an la altul, a apei provenite din C 56-85 Normativ pentru verificarea si receptia
condensul vaporilor in interiorul elementelor de constructie, in lucririlor de constructii gi instalatii afere'nte.
timpul exploatkii lor, nu este admisi. C 112-86 Normativ pentru proiectarea $i executarea +

- Umiditatea materialelor de constructii in timpul perioadei reci a hidroizola!iilor din materiale bituminoase la
anului, nu trebuie s i depageasci valorile maxime admisibile lucrbile de constructii.
previlzute in tabelul 1 - STAS 647214. 4.4.5. Iluminatul.

4.4.4.2. Etanseitatea la api. 4.4.5.1. Iluminatul natural.

4.4.4.2.1 .Valoarea presiunii exercitate la v$nt la care se asiguri etanseitatea la 4.4.5.1.1 .fnciperile scolilor trebuie s i aibi asigurata direct lumina natural%.
ap8 a t h p l i r i e i exterioare, se recomandi s i nu fie mai mici de 40 Pot face exceptie fncaperib la care se admit si iluminarea indirect2
kg/m2. sau artificial21 ca vestibuluri, holuri, coridoare, depozite.

4.45.1.2.fn condi!iile tbii noastre considerlnd valoarea minima a iluminikii

4.4.4.2.2.Etanseitatea hidroizolatiilor acoperigurilor cu pante pan21 la 7%
data de b o b cereasca, de 4000 Ix, valorile minime ale iluminkii
inclusiv, se consider2 satisficitoare, daca dupi inundarea cu api, la
laterale ,,E" precum $i a coeficientului de iluminare natural5 ,,en sunt
care nivelul acesteia va depki cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat,
tn conformitate cu STAS 6221 urmitoarele:
nu se constati infiltralii de api in interiorul cldirii dupa 72 ore de
incercare conform Normativ C 56-85. Categ. de Destinatia inciperilor Valoaiea iluminkii rii '

munca laterale
4.4..4.2.3.Etanseitatea hidroizolaliei constructiilor subterane se considera E(IX) e(%)
satisfacitoare daca dupi 72 ore de la oprirea epuismentului nu se I SZlli desen "140 35
constat2 infiltralii de api in interiorul cl%d'irii.
I1 SZlli de clasa, cabinete
laboratoare 80 2 ,o
4.4.4.3. Reglement&rile tehnice conexe.
111 Sali lectura, biblioteci,
STAS 7109 Termotehnica constructiilor. Terminologie.
cabinet medical 60 13
STAS 647214 Calculul termotehnic a1 elementelor de IV Birouri, sali sport, bazin
inchidere ale clidirilor. de-inot 40 ' 10
..
STAS 647214 Comportarea elementelor de construcrle la V Grupuri sanitare, vestiare
difuzia vaporilor de apa. coridoare, s c b i 20 . 05
STAS 647217 Calculul permeabilititii la aer a elementelor VI Depozite, centrale
~i materialelor de constructii. . .
termice, hidrofor '~ 10 , 025
STAS 190711 Instalatii de incalzire. Calculul necesarului de
calduri. Prescriptii de calcul. NOTA: Nu se recomandi iluminatul natural zenital
I
4.4.5.1.3.Reillizarea conditiilor de iluminare se verifici, in mod aproximativ, 4.4.5.1.5.2.Plinurile dintre ferestre vor fi de maximum 0 J din I & w e a
pe baza raportului dintre aria ferestrelor inc5perilor si aria pardoselii ferestrei.
acestora conform STAS 6221 dupa cum urmeazl:
S
Nr. Destinatia inc&perilor Raportul dintre aria 4.4.5.1.5.3. fn&l!imea parapetului va fi:
crt ferestrelor si aria - la s5li de clasa 0,85 - 0.90 m;

I ! I
( pardoselii inciperii
I - la sili sport
- la grupuri sanitare
peste 1 5 0 m;
peste 0,80 m;
- la sc&i peste 1,00 m.
I1 ( Sali de clasa - cabinete I Distanta de la tavan la partea supenoar5 a ferestrei trebuie s&fie
2 Laboratoare
Sali de sport - bazin inot mai mare de 0 9 0 m.
3
4 Biblioteca - sali lectura . I

5 Cancelarie - secretariat 4.45.1.6. fnsorirea inc&perilor ~colilorcontribuie la satisfacerea cerinlelor

6 Coridoare \
privind ilu&naml natural, confortul termic gi wnservarea energiei.
Patrunderea radiatiilor solare in inciiperi este' consideratii ca

4.4.5.1.4 Factorii de uniformitate a iluminatul natural sau mixt a fnc'iperilor I/I benefici pentru ocupanti din considerente de siniitate $i
psihologice.
din constructiile de qcoli trebuie s i se incadreze In u d t o a r e l e I
-
valori:

I
4.4.5.1.6.1.fnciperile sunt considerate a fi suficient Ensorite daca durata de
Factori de unlformitate Insorire in ziua de referinti, primiivara $i toamna (21 martie gi 23
Nr Destinatia inciperilor
septembrie), este de peste doui ore iar unghiul- de incidenw a1
crt EminlEmed Emin/Emax '
radiatiei directe este peste urmBtoarele valori: 6 O vertical, U)" .
'

- pe planul de suprafata de
lucru lucru a fnciiperii orizontal.
1 Sali de class
1 4.4.5.1.6.2.Pentru diferitele inciperi ale casei de co ii se recomanda
laboratoare, s a i de lecturi,
cabinet medical, cancelarie,
r urmLoarele orient&i: ?
birouri, sail-de sport 0,65 05 0
3. Condoare - scSIri 0 2 5 pe sllpraf Nr. Destinatia incapenlor OrientW recornandate
de circula$e crt. N NE E SE S SV V NV
1 SiUi de clasii-cabinete X X X X
2 Laboratoare biologie X X X X
4 4.5.1.5. La proiectarea iluminatului natural in scoli se vor avea in vedere 3 Laboratoare fizicii, chirnie X X X
urmitoarele: 4 Biblioteci X X X
4.4.5.1.5.1.Ferestrele se a$eaz& pe una din laturile clasei, mobilierul 5 Sali desen X X X
dispunsndu-se astfel ca lumina sh vina din stsnga. 6 Bazin inot X X X
\
7 salasport X X X X
146 147 .
4.4.5.1.7.Posibilitifile de obturare.
4.4.5.1.7.1 Pentru crearea confortului luminos, in scopul reglkii iluminatului
si strilucirii prin.variatia cantitatiide lurnini care patrunde in clase,
se vor prevedea perdele transparente, cu proprietiti dispersante.
4.4.5.1.7.2.fn vederea asiguririi posibiliti$lor de proiectie, in laboratoare sau
cabinete se vor prevedea sisteme de obturare, draperii etc.
4.4.5.2.3.1luminatul arlificial se realizekzi prin instala@ielectlice ps baza
normativelor si standardelor de stat specifice.
Q
4.4.5.2.3.1.in afara prevederilor nornlativelor ~i standardelor cie $at se vor
avea,in vedere urm5toarele misuri:
. . .
- fn silile de clasi si laboratoare, corpurile de iluminat vor fi
repartizate astfel inclt direcfia lu~niniiartificiale s i fie-aceiasi cu
dikctia luminii naturale: un r2nd de corpuri de iluminat se
recomanda s2 fie asezat in imediata apropiere a ferestrelor (la cca.
-
1 m de fereasti). fn afara de acest aliniament se va mai prevedea un ~~

4.4.5.2. Iluminatul artificial.

sir de corpuri de iluminat la cca 213 din litimea fnciperii.
- In sala de sport vor fi prevazute corpuri de iluminat cu gratar de
4.4.5,2.1.Nivelurile de iluminare medie pentru iluminatul normal din
inciperile de utilizare general5 din scoli si licee sunt urmitoarele: protectie impotriva loviturilor.
- Pentru iluminatul local al tablelor se vor prevedea corpuri speciale
Nr. Denumirea spafiului Nivel lie Suprafafl de referinti cu limpi fluorescente care au posibilitatea regli%ii orientirii in plan
crt ilumi- vertical. Acestea se monteaza deasupra tablei la o distant5 de perete
nare lx de cca 75 cm. Iluminarea locali a tablei usureazi citirea c l t si
evitarea strilucirii din clmpul vizual al elevilor.
- Se vor prevedea corpuri de iluminat cu lampi fluorescente cu
- pe b h c i ~i mese repartitie difuzi sau semidirect5 a fluxului luminos cu un grad mare
- pe tabla de scris de protedtie contra orbirii in laboratoare, camere preparare, birouri,
-1 la 1 5 m de la pardoseala -- etc.
2 1 Laboratoare 1 300 1 pe suprafara meselor
1 3 1 Cancelarie - secretariat 1 150 1
4.4.5.3. Reglementirile tehnice conexe.
m e d e n p 1 400 ( pe planul orizontal situat la I STAS 6221 Constructii civile. industriale ~i
0,85 - 1 nl de la pardogeali
agrozootehnice. Iluminatul natural al
6 Sala lecluri-biblioteci 300 pe suprafa!a meselor
la nivelul pardoselii inciperilor. Prescriptii de calcul.
7 Depozit de material didactic 30
STAS R 11621 Metode de calcul a iluminirii medii in cliidiri. ,
I7 Normativ privind proiectarea si executarea
4.4.5.2.2.Factorii de uniformitate a iluminkii pentru iluminatul normal sunt f
instalatiilor electrice la consumatori, cu
cei previzuti la STAS 664613.
tensiuni pan5 la 1000 V.
149
Normativ privind proiectarea si executarea STAS 6990 Tuburi pentru instalafii electrice, din
protecfiei contra tr5snetului 1; constructii. - policlorura de vinil, neplastifiata.
Normativ pentru proiectarea si executarea STAS 1163011 Tuburi pentru instalafii electrice clasificare si '

refelelor de cabluri electrice. terminologie. Condirii tehnice generale.

Normativ privind alimentarea cu energie STAS 12604 Protectia impotriva electrocut5rilor.
electric5 a consumatorilor industriali $i Prescripfii generale.
similari. STAS 1260414 Protectia impotriva electrocut5rilor prin
Normativ privind folosirea rational5 a atingere indirect%. Instalafii electrice fixe.
energiei electrice la iluminatul artificial ~i in Prescriptii generale.
utiliziki casnice. STAS 1260413 Idem - Prescnptii de proiec- $i executie.
Instrucfiuni tehnice privind determinarea
45. Izolatia termicii, hidrofugg pi economia de energie.
sectiunii economice a conductoarelor in
instalatiile electrice de distribufie de 1-110 4.5.1. Scolile se incadreaza in gmp5 11, cl5diri sociale
- cu regim normal de
KV. temperatur5 si umiditate, valorile temperatuii $i umiditatii relative
Normativ pentru proiectarea si executarea de calcul ? aerului interior'fiind 18°C ~i respectiv 60%.
instalafiilor interioare de telecomunicafii.
Bransamente electrice, condifii generale de 4.5.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul ale aerului interior,
projectare ~i executare. pentru inciiperi inc5lzite in clidirile gcolilor sunt urmitoarele:
Protectia impotriva elec~ocut%ilorlimite Nr Denumirea inc5perii ~emperaturainterioari
admise. crt. conventional5 de calcul
..
Prize, f i v ~i cuple pentru instalatii electrice "C
1. S5li de clasi, cabinete, laboratoare 18°C
pin& la 380V curent altemativ qi p i n i la
2 S5li educafie fizic5 si jocuri sportive 18°C
250V curent continuu si p2n5 la 25A.
3. Sili de desen; Biblioteci 20°C
fntrerup5toare pentru instalafii electrice 4. C o n d o m , sciki 18°C
casnice $i similare. Condifii tehnice generale 5. Birouri, cancelarii, s 3 i lectur% 2o0C
de calitate. 6. Cabinete medicale 22°C
L5mpi electrice cu incandescenfB pentru 7. Grupuri sanitare 15°C
iluminat general.
Iluminat artificial. 4.5 .I .1 .l. Temperaturile interioare convenfionale de calcul pot fi considerate
Conducte cu izolafie de PVC pentru instalafii temperaturi reale ale incAperilor in conditiile ~ 2 n reprezintg
d media
electrice fixe.
151
 temperaturilor inregistrate timp de 24h la o distant5 de 2m de 4.5.1.2.2.Instala[iile de incalzire central2 se proiecteazi si se realizeazi pe
peretii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii. baza normativelor si standardelor de stat specifice.
.
5
4.5 .I. 1.2 Diferenfa maxim5 intre temperatura de calcul conventional5 a 4.5.2. Reglementirile tehnice conexe.
aemlui interior ~i temperatura minima admisa a suprafefei STAS 7109 Tennotehnica constructiilor. Terminologie.
-
interioare a elementului de consttuctie, va fi urmitoarea:
STAS 647213 Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale
pereti 55°C
acoperiauri 45°C clid~rilor.
pardoseli 35°C STAS 190711 Instalatii de EncBlzire. Calculul necesarului de
cildura. Prescriptii de calcul.
45.1.1.3. Protecfia termici minima necesari pe timp friguros, a elementelor STAS 190712 Instalatii de incklzire. Calculul necesarului de
de inchidere caracterizath prin re~istenpminima la transfer t e m c cilduri. Temperaturi interioare conventionale de
si realizarea Unei tempdraturi minime pe suprafata elementului, mai calcul.
mare declt temperatura punctului de roui, se stabileste conform
STAS 190711 Instalatii de fncalzire.
STAS 647213, pentru regimul nqrmal de umiditate a1 inciperilor si
pentm regimul normal de explbatare in timpul incalzirii, regim STAS 190712 Calculul necesarului de cadur5.
- precizat de STAS 190711. STAS 1797/1,3 Instalatii de incilzire.
STAS 179712 Dimensionarea corpurilor de incglzire:
. .

4.5.1.2. Clidirile scolilor, vor fi previzute de regula cu instalalii de

STAS 7132 Misuri de siguraqi la instdatiile de incilzire cu apa,
incalzire centrali.
- av'hd temperatfifaphi la 1.15"C.
4.5.1.2.1. Sistemul de incalzire centrali se va stabili conform Normativului I STAS 3417 Cosuri si canale de fum pentru instalatii de incilzire
13194. central%.Prescriptii de calcul termotehnic.
STAS 4839 Instalatii de incillzire. N u m m l anual de grade.zile.
113 Normativ pentru proiectarea si executarea
Gmpa SISTEMUL instalatiilor de Fncalzire.
Agent t e d c Aparate de incilzire
P 118 Norme tehnice de proiectare ~i realizare a
$coli pa calda Corpuri de fncilzire tip construc~iilorprivind Gotecpa la actiunea focului.
Licee radiator

Sili de girnnasticg
independente
Ap2 caldi sau fierbinte
sau convectoradiator
Agregake penkm
aer cald
I 4.6 Protecfia impotriva zgomotului.

4.6.1 Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior in

unit5tile functionale din scoli, datorat unor surse de zgomot

I exterioare acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmitoqele:

. .
153

I
1_-~ . , ~ ~
 e
2
P P O W W W W W
VIUOUCnOom .'0
L

N
.
 I
4.6.5. Reglenlentkrile tehnice conexe. i
STAS 195711-4 Acustica, terminologie. I BORDEROUL ANEXELOR
I
STAS 6156 Acustica in constructii. Protecl,ia impotriva
i ANEXA I Terrninologie specifici.
zgomotului fn constructii civile si social culturale. I

Limite admisibile si parametni de izolare acustlci.

, ANEXA I1 Suprafete de teren recomandate pentru scoli si licee.
STAS 616111 Acustica in construcfii. Mssurarea nivelului de
zgomot in constructii civile Metoda de misurare. ANEXA'III Con@nutultemei program pentru scoli si licee.
STAS 978310 Acustica in Construcfii. Parametrii pentru
proiectarea si verificarea acustici a sililor de auditie i
ANEXA IV Elaborarea si aprobarea documentatiei tehnico-economice.
publica. Limite admisibile
Acustica in constfuctii. Acustica urban& Limite I ANEXA V 1-Termeni utilizati in definirea cerintei de rezistenta ~i
STAS 10009
I stabilitate;
admisibile ale nivelului de zgomot urban.
2- Definitiile exigentelor de performanfa asociate cerintei
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizarea
de rezistenfi si stabilitate.
constructiilor pnvind protectia la aqiunea focului
- P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia
I
ANEXA VI Schema functional2 scoli primare si gimnaziu
sililor de auditie publica din punct de vedere acustic
C125 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor
de izolare fonica si a tratamentelor atustice in
i ANEXA VII Schema funcfionalh scoli gimnaziale si licee.

clidiri.
I ANEXA VIII ~ a b a r i t emobilier. .

ANEXA IX Tabel dimensiuni functionale.

ANEXA X Spatii necesare dispunerii meselor mobile in sala de clash.

ANEXA XI Cerinte minime pentru realizarea unei bune vizibilitsfi.

Parametrii spatiali pentru utilizarea retroproiecfiei.

ANEXA XI1 Spatii minime necesare in sala de clas8.

ANEXA XI11 Unitilti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (salil

de clasi, cabinete).
ANEXA XIV Unitafi functionale pentru scoli, dimensiuni minimale AhrEXA nr. f
TERMINOLOGIE SPECIFICA
(laborator fizici, chimie, cabinet fonic).

Unit?@ funcfionale pentiu scoli, ateliere pentru activitati

A:
ANEXA XV
practice. Amenajarea scolarii. Ansamblu de lucrilri ce se excuta de regula pe baza
unui proiect ~i care au drept scop transformarea unei cl5diri cu alta
ANEXA XVI Organizilri functionale pentru activitafi sportive, sili de destinape ini9ala Gntru**H fi folosita de o unitate de i n v l t h b t ;
sport. amenajarea ~colar& poate fi executati 8i la o cladire de inv5pmEtnt
pentru imbunatatirea c o n d i ~ l ode
r confort, pentru a o moderniza sau
ANEXA XVII Unitafi functionale pentru activitati sportive, vestiare, bazin a o prevedea cu functiuni sau instalatii care initial nu existau.
J
pentru invapt inotul. Arhitecturii scolarg. Rarnura a arhitecturii care se referi la construcfiile de
t n v ~ h 3 ipre~colar
t si scolar.
ANEXA XVIII Spa@ amenajate pentru handicapapi motrici. Atelier de lucru manual. fncipere special amenajati, mobilati si dotata in
care elevii din clgele I-IV desf5varB activitip pentru deprinderea
executiirii unor lucrki manuale simple: cusut, brodat, impletit, fesut
$.a.
Atelier ?coal&.fncgpere (sau mai multe) in unititi de Pnv5timbt girnnazial,
liceal sau profesional, special amenajata, mobilati ~i dotata cu scule
~i m a ~ i n iunelte, in care,_elevii desfisoari instruireayractici
p r e v h t a in planul de hvB!amlnt.

Balustrada scgrii Fn ~ o a l iElement

. de constructie specific scalar ?n $coal2
care trebuie sa Sndeplineasci condifii speciale; rezistenfi sporita la
tmpingerea laterali, impiedicarea trecerii printre piesele verticale ale
balustradei si impiedigarea alunecfuii elevilor pe m8na curenti.
Banca gcolarg. Piesa de mobilier care constituie locul de lucru a1 elewlui din
cursul primar in timpul orelor din ?coal%.Se compune din doui p-:
partea pe care se aseaza elewl ~i pupitru pe care acesta scrie sau
citeste De regula, hanra scolari este pentru 2 elevi.
Baza material&a scolilor. Totalitatea cladirilor, instalatiilor, mobiliemlui 9
miiloacelor de invi$h&t (aparzte si utilaje) care fac posibila
desfiymuea procesului de i n v i t h b t .
159
Baza materialh a i n v i t h l n t u l u i . v. baza materiala a scolilor.
Baza sportivi scolar5. Ansamblu format din sala de educatie fizici ti jocuri
sportive, terenuri sportive in aer liber, consmctii auxiliare p e n w
vestiare, dusuri, closete, cabinet medical +.a. destinate activititii de
educatie fizica si sport a elevilor.
Biblioteca scolari. Functiune special2 in scoli care, in functie de n u m h l
elevilor dispune de incaperi sau spatii pentru depozit de c k @ lectura,
,
fisier, cataloage.
Bufet in scoalh. Una sau doua incapen special amenajatc si dotate unde elevii
$i pot procura in pauze sandvi+uri, prajituri, fructe sau bauturi
ricoritoare.
C:
Cabinet audiovizual. Functiune in ?coal&in care procesul de instruire se
desfisoara intensiv prin folosirea mijloacelor audiovizuale ca
retroproiector , aspectomat, magnetofon, casetofon, picup,
magnetoscop, radio, televizor. -,
Poate fi folosit pentru desfasurarea lectiilor la difente discipline de
Cabinem1 audiovizual necesitfi o mediateca (vezi M).
Cabinet medical scolar. fncipere(i) in ?coal& special amenajatA(e) si
dotata(e) corespunzitor, conform cerinfelor medicale. Cabinetul
medical scolar poate fi de medicina generals sau de stomatologie.
Tendinp m o d e m i ~ s t eca,in gcolile cy numk mare de elevi, s i existe
ambele tipuri de cabinete medicale.
Cabinet tehnic gcolar. Sala de specialitate in scolile profesionale ~i unele
-
licee, cu dotare adecvatfi pentru realizarea procesului de predare a
cunostinplor tehnice, procese gi fenomene tehnice $i tehnologii in
domeniul organelor de masini, masini de ridicat, actionrj electrjce,
protectia muncii etc.
-=.
Camerh de preparare anexi la laborator. fncapere adiacenta laboratorului
in care se p b t r e q a aparatele, substantele si alte materiale necesare
desfa~urhriiexperientelor demonstrative ale profesorului, sau
necesare l u c r ~ l o de
r laborator ale elevilor; in camera de preparare
se pregatesc de catre profesor $i ajutoarele sale conditiile necesare
desfisuririi l u c r ~ l o r camera
; de @parare comunica printr-o u$i cu
laboratwul; existi de asemenea o fereastril speciala intre cele doug
incaperi.
I Cancelarie. Sala in scoali dotat&cu mese (cu sertare), scaune ~i dulap pentnr
I cataloage, care servegte ca loc de adunare zilnici a cadrelor didactice
1
1
in pauzele intre ore; este folosita uneori pentru consilii si cercuri
metodice.
i
I Catedri. Piesa de mobilier ~colartraditionali in sala de clasa, constituind
locul de lucru al profesorului, consta de regula dintr-o masa si un
scaun qezate fie la nivelul bhcilor fie pe un podium inaltat f a y &
1 la nivelul bhcilor.
Capacitatea (mirimea) gcolii. N u m b 1 total de sali de clasa din $coal&h
care se desfiqoari cursurile.
Circumscripfie scolari. Mod de repmizare in teritoriu'a ~colilorce urmeazg
l a fi frecventate de elevii din clasele I-VIII. F i e c h i ~ c o l ii se ,
i afecteazi zone de lo-cuinp din cartiere sau din localita@in functie de
i populatia ~ c o l a r i~i mkimea (capacitatea) de care dispune scoala
I respectivi.
Clash de elevi. 1 Unitate de baza a scolii compusa din elevi de aceeagi v;?rst;?
+
(sau foarte apropias), omogena, ca nivel de pregatire ~colafi.Clasa
de elevi are maxim 25 elevi in scoalaprimari gi 30 elevi in gimnaziu,
liceu, scoala profesionali si postliceala; ace~tialucreaZi dupa
i aceleagi programe $i planuri de lnvil$miant, cu acelasi invatator sau
aceiqi profesori.
2. Nivel de inv%ptura,de studii care dureazi in mod normal un an
(cl. I-a, 11-a etc. dar ~i cl. V-a A, V-a B, V-a C.. etc.) in cazul claselor
paralele.
I Clhdire scolarh sau de invi+unht. v. construc!ia scolarit sau de i n v a f h l n t .
I
 (deci cu clasele I-IV), scoali gimnaziali (deci cu clasele 1-VIII sau
numai V-VIII), liceu (deci cu clasele IX-XII), scoali postliceali sau
scoali profesionali.
Investifii destinate fnvitimlntului. Totalitatea fondurilor alocate ori
cheluite prin bugetul de stat fn scopul imbunitl!irii sau extinderii
bazei materiale a invi!%mPntului. Investitiile destinate
invitimlntului se referi la construirea, reconstruirea si modemizarea
clidirilor, utilarea si dotarea cu utilaje, aparate, materiale didactice,
obiecte de inventar si la amenajarea terenurilor de recreatie si
sportive.
1.
invittirnlnt (cursuri) d e zi. Formi obi~nuitisi general%de organizare a
procesului instructiv educativ, caracterizati prin desfi~urarea
activitifii in timpul zilei.
hv8$imlnt (cursuri d e sear8) seral. Formi de inV%timlntcu activitifile
didactice organizate in orele de seari. fnvitimlntul seral se poate
organiza pentru invitimlntul liceal.
L.
Laborator ~ c o l a r .Incapere special proiectati sau amenajati, dotat3 cu
instalatii, mobilier, aparate si utilaje specifice, pentru d e ~ f i ~ u r a r de
ea
citre elevi a unor licr5ri practice din diferite domenii si discipline
stiintifice si tehnice. Laboratoarele pot fi de fizici, de chimie, de
biologie, de rezistenta materialelor,'masini electrice ?.a.
Liceu. 1. Cladire special proiectati sau amenajatl, in care se desBsoari
cursurile invitim$ntului liceal. & acest scop clidirea cuprinde
functiuni specifice acesmi invitimlnt: sili de clasi cabinete de
specialitate, laboratoare, sali de educatie fizici si sport $i anexe
(cancelarie, birouri pentru secretariat si directie, cabinet medical $i
stomatologic, bufet, spapi de recreatie, biblioteci ?.a,).
2. Invifimiant specific care pregiteste tinerii pentru intrarea in viata
. activi sau pentru accesul in invi(im3ntul superior.
Local scalar. v. constructie scolari.
164
M.
Masi de laborator. Element (pies&)de tnobilier specific, proiectat special si
dotat cu instalapile si aparatura necesari desfisuriuii experientelor ce L
se referi la o anumiti disciplini stiinfifici.
Material didactic. categofie-de material intuitiv cu ajutorul c w i a se pot
tealiza cerintele transllllterji cunostintelor citre elevi. Cuprinde
..
totalitatea obiectelor de naturi preparatelor reproducerilor plastice,
mulajelor, machetelor, sau hiirti, glob terestru, diapozitive, diafilme,
filme, benzi magnetice, disc~lri,lerbare, colecfii de roci, colectii d e
opere de arti, albume s .a.
Mediated. fncipere in clidirile scolare, destinati pistr5rii in conditii
corespunzitoare mijloacelor audio-vizuale integrate si care. servesc
procesului didactic. Dup5 natura mijloacelor audiovizuale, mediateca
are compartimente pentru filmdtec%,discoteci, bandoteci, diateci,
fototeci.
Mijloace audiovizuale. Totalitatea mijloacelor de inv%timlntcare cuprinde
atst mijloacele integrate prezentate pe supnrt vizual, auditiv sau
audiovizual, clt .ti echipamentele tehnice prin care acestea se
valorifici in procesul de invitAmht.
Mijloace de invitirnlnt. Categorie a bazei materiale a invitim%ntuluicare
cuprinde ansamblul obiectivelor utilizate in procesul de invitimlnt,
prin valorificarea potenfialuld lor pedagogic.
Mobilier scolar. Categorie a bazei materiale a invi~m2ntuluiconstituiti din
ansamblul de piese de mobili corespunz%tor activititii ce se
desfisoari in fiecare functiune de invitimlnt (sali de clasi,
laborator. biblioteci, etc). Mobilierul $colar se compune din piese
destinate locurilor de lucru ale elev~lorsi corpuiui didactic.
0.
Obiect d e Fnv8fimlnt. Disciplini de studiu in ?coals. inclusa fn planul de
invit5mlnt. cu un volum de cuno~tjnte,priceperi $i deprinderi ce
trebuie insusite de elevi, stabilit prin programa scolara.
165
 P.
Plan de invii;iimht. Document scolar oficial, prin care sunt stabilite:
obiectele care se studiaza intr-un anumit tip de ?coal&,succesiunea
acestor obiecte pe ani de studii, numarul de ore repartizate
s a p t h l n a l fieckui obiect in parte in fiecare an de studii $i structura
anului scolar.
Plan de scolarizare. Document qcolar oficial in care este consemnat si
aprobat in fiecare an numkui de copii $i elevi care vor fi cuprin~iin
- anul I a1 f i e c h i ciclu de i n v 5 t h b t (clasa I-a primad, clasa IX-a $i
anul I scoala profesionala).
Plansetii de desen. Obiect folosit in procesul de invitpmint ca suport al
hhtiei pe. care se realizeaza desenul; se prezinti ca o sqprafap plana,
alc5tuit5 din lemn, are dimensiuni diferite, in functie de mibimea
desenelor ce se executi.
Plansetti specialti. Element de mobilier scolar destinat realizikii desenelor
tehnice; se compune dintr-o plangeta de lemn, montata pe un sistem
de pkghii metalice, care pennite ridicarea, coborhea si inclinarea
plansetei, un brat articulat pennite aqezarea unei liniidrepte din lemn
in once pozitie pe suprafap h w e i ; elevul lucreazi in picioare sau
q z a t pe un taburet inalt plasat in fata plansetei.
Populapa ~ o l a r t i Totalitatea
. elevilor din toti ani de studiu la nivelul unei
unitati de invg@nbt, a1 unei localitaii, a1 unui jude! sau a1 @rii in
timpul unui an gcolar.
Proces de CnviittimPnt. Ansarnblu de actiuni institutionalizate ce intervin in
activitatea instructiv-educativa a elevilor.
Pupitru. v. banca scolara.
Sali de clasP. Incapere in care, procesul de invB!&nint in ?coalit se
desfigoari in majoritatea timpului.
166
SalP de desen. fncipe.re din scoala, spccial mobilata si dotata, in care se
desfisoar5 orele de desen.
'
SalP de muzicii. fnctipere din scoala, special mobilata +i dotati, in care se
desfayoari orele de muzica.
-
Sala cabinet de specialitate. fndpere din $coal&special mobilata $i dotata
pentru desfi~urareaprocesului de i n v a w l n t la o anumita disciplina
(obiect) ca de exemplu: istoria, geografia, matematica etc.
Salii de educape fizicti 9 sport. Cladire separata sau corp de cladire, cuprins
in constructia ~colii,cuprinzilnd sala de educatie fizici (gimnastica)
si sport cu anexe specifice (vestiare, grupuri sanitare, depozit de
materiale sportive) special proiectate $i realizate pentru desfasurarea
activitatii de educafie fizica si sport a elevilor.
Salk de gimnasticti. v. sali de educaiie fizici $i sport.
Spa@ de recreatie. Spatiu situat in cladirea scolii sau in afara cladirii, in
care elevii petrec timpul de pauzii Pntre orele de curs; in interiorul
clad~mspatiul de recreaGe p a t e fi situat la once etaj, inchis pe toate
laturile (curidoare, holuri de recreatie), sau numai la parter, in care
caz poate fi deschis pe una, doua sau trei laturi; spapul de recreatie in
exteriorul clidlrii se confunda aproape in intregime cu curtea scolii.
Stadionul scolar. Teren amenajat, destinat educatiei fizice si sportului a
elevilor. Cuprinde de regula toate functiunile unui stadion sportiv
(teren de fotbal, piste de alergki, zone de arunciri gi skituri).
Structura anului 7colar. Perioadh anuala a activitatii de invaiiimilht,
impqita, de reguli in etape de desqurare a procesului instructiv-
educativ denumite trimestre urmate de vacante.
Foalii. Institufie d e . i n v i f h l n t pentm desfisurarea organizata gi sistematicit
a procesului de instruire si educare; poate fi de mai multe categorii ce
se deosebesc prin vhsta elevilor, nivelul cunostinfelor pe care acestia
trebuie s i ~i le insuseasci sau pregatirea profesionalk scoali primara,
scoali gimnaziali (g~mnaziu),liceu, scoala postliceali, $coal2
profesional8.
167
 ANEXA nr. ll
Tabll magneticl. Tabla de metal, asezati pe un suport sau fixati pe peretele
Suprafete de teren recomandate pentru scoli
clasei, destinati prezentai usoare a unar materiale ilustrative
previzute cu cite un mic magnet care le fixeazi pe suprafata tablei.
Se foloseste la clasele mici din ?coal%prima2 dar si in predarea Nr . Tipul de scoali Suprafata tptali Suprafata de teren ce
limbilor striine. crt a terenului revine pe loc de elev
Tabll volarl. Pies2 de mobilier, obligatorie fn fiecare sali de clasi, sali mP in scoali mpfloc
1 Scoli primare si gimnaziale
cabinet de specialitate $i laborator. Este fixati de reguli pe perete dar
. fi mediul rural
uneori este asezati pe un suport (trepied); poate fi alcituiti din lemn,
- cu 4 sili de class 2400
material plastic, metal sau sticli, este de culoare neagri sau verde, iar - cu 8 sili de clasi 4800
penm scriere se utilizeaza creta albi sau colorati. - cu alt numk de s d i de clasi
Teren sportiv scolar. Suprafati de teren special amenajata si dotat5 pentru . B . fn mediul urban
practicarea sportului sau a unor jocuri sportive de citre elevi. De - cu 8 sili de class 4800 15
reguli terenul sportiv ycolar face parte din curtea scolii.
- cu 16 sili de class 7200 15
- cu 24 sili de clasi 10800 15
- cu alt numk ire s&li de clasi 15
u. 2 Licee in mediul urban si rural 10-15
Unitate de fnvlflm8nt.
- v. institutie de i n v i t h i n t . 3. Sali de educape fizici 1000-1500
si jocuri sportive
Utilaj didactic. Ansamblu de masini, aparate, dispozitive, mecanisme,
agregate si echipamente tehnice, simulatoare si machete functionale
utilizate in procesul de invi;imlnt.

Z.
Zonarea scolilor. v. circumscrip@agcolari.
 Anexa IU.III
Continutul temei program pentru scoli $ licee.
TP.l. Capacitatea scolii destinata inv&{&mfintuluiprimar ~i gimnazial
determinati conform prevederilor de la punctele 2.1.2.3.1 .,
2.1.2.3.1.1. si 2.1.2.3.1.2. va fi astfel stabilita incat elevii s i nu
parcurga de la locuinlh la $coal&o distant&mai mare de 1000 m,
acolo unde nu se organizema un sistem de transport special.
T.P.2. Capacitatea pentru liceu; scoali post-liceali sau $coal5
profesionala va fi kterminata conform punctelor 2.1.2.3.2. si
2.1.2.3.2.1. ~i nu sunt restrictii privind distanp de parcurs a elevilor
de la locuinti la ~ c o a l i .
Scolile prevuute la punctele 2.3.1 ~i 2.3.2. cuprind urmatoarele
categorii de spafii conform Anexelor N.VI $i VII:
shli destinate fiec&ei clase de elevi - an de studiu, denumite s d i de
clasl; in sala de clasa se desf$oari majoritatea orelor din procesul
de inv&!hnimlnt;
sali in care clasa de elvi desfigoara unele ore previzute Fn planul de
i n v 2 F i n t ; acestea sunt s8lile specializate (cabinete) laboratoarele
$i silile de lucr&i practice;
s8li pentru educafie tizica ~i sport care cuprind sali de gimnastici,
jocuri sportive ~i eventual bazin de inot;
biplioteci;
grupuri sanitare si vestiare;
cabinet medical si stomatologic;
spatii de recreafie;
bufet pentru elevi;
cancelarie pentru profesori;
birou pentru director, director adjunct ~i birou secretariat;
birou pentru administratie (contabilitate);
magazie materiale.
T.P.3.1. Orice scoala va cuprinde in mod obligatoriu shli & clasa, grupuri
sanitare si vestiare, cancelaria pentru profesori, birou pentru
director si birou secretariat; n u m h l !i tipul celorlalte sfili, birouri
gi alte spatii se va stabili de inspectoratul scolar judepan in functie
de felul ~ c o l i i@rimar%, gimnaziu, primara si gimnaziu, liceu,
gimnaziu si liceu, !coal5 post-liceali, $coal& profesionala) $i
n u m h l total al claselor de elevi.
N u m h l ssiililor de clasa detenninat conform prevederilor de la
punctele 2.1.2.3.1.2. $i 2.1.2.3.2.1. $i n u m h l si tipul celorlalte
sili, birouri $i altor spa* precizat de inspectoratul ~ c o l ajudetean,
r
alcatuiesc principalele date ale temei de proiectare pentru scoala.
T.P.3.2. Sala de clasa va ti dimensionat5 pentru 25 elevi in !coda primad
$i pentru 30 elevi in gimnaziu, liceu, $coal2 postliceali ~i ?coda
profesionala, va avea o suprafafa util5 de 1,80-2,10 mpfloc si va
respecta norma sanitaril a Ministerului Shatitii privind volumul de
aer necesar (5,Omc) pentru fiecare elev. Silile de clasa pentru
invil[h&ntul primar (clasele I-IV), vor fi plasate numai la parter $i
vor fi mobilate cu banci fixe pentru cate doi elevi: bancile vor avea
de reguli doui dimensiuni: unele pentru talie medie a elevilor din
clasele a-I-a si all-a si altele pentru talia medie a elevilor din
clasele a-111-a si a-IV-a (vezi anexele VIII $i IX).
Silile de clasli pentru inv&fh&ntulgimnazial (clasele V-VIII) si
pentru liceu, $coal& profesionala $i $coal5 postliceala vor fi
mobilate cu mese si scaune ce vor avea doui dimensiuni: unele
pentru talia medie a elevilor din clasele V-VIII $i altele pentru talia
medie a elevilor din liceu, $coal%profesionala $i ?coda postliceala
(vezi anexele VIII si IX).
Aranjarea bancilor sau meselor cu scaune $i plasarea tablei vor fi
astfel ca lumina natural5 s5 fie din sthga.
Fiecare sali de clasa va dispune de vestiare, fie de dulapuri
ventilate natural pe condor, fie centralizate pe $coda sau pe p p e
de sali de clasa, dispuse in afara ciiilor de circulafie.
171
T.P.3.3. Cabinetele (silile specializate) p e n m istorie, ..geografie,
informatici,rnuzicB desen, limbi strxine vor fi dimensionate pentru
30 de elevi @n&d seama de specificul activitafli; matenalul
didactic necesar, h w i , globuri terestre, atlase, calculatoare. discuri
si benzi- magnetice, note -si instrumente muzicale, plansete de
desen, modcle dc ipsos, aparatcaudio pcntm limbi strzne $.a. vor
fi patrate chiar in silile specializate, eventual fntr-un depozit
anexa. (Anexa nr. XIII).
T.P.3.4. Laboratoarele pentru stiinte fundamentale: fizica, chimie, biologie
sau laboratoarele tehnice si tehnologice se vor dimensiona pentru
30 elevi, iinlnd seama de specificul fieckei activititi ~i de faptul
c i elevii trebuie s i lucre* ei insisi; lucririle pe care le efectueaza
elevii sunt de tip frontal adici toati clasa executa aceeasi lucrare.
. (Anexa nr. XIV).
Laboratoatele vor avea clte o camera de pregitire (anexi) i)i
depozitare a aparatelor ~i materialelor zu ajutorul ckora se
desfasoari procesul de invatimlnt.
T.P.3.4.1. N u r n h l f i e c h i tip de cabinet (sali?specializata) si de laborator se
va stabili de citre Inspectoratul $colarjudetean pe baza planului de
invit-ht, a1 orelor pe s % p t h h i8i a1 numh-ului claselor de elevi
astfel:
ore pe siptim2nA x n clase de elevi
N s.s. =
5 zile x 6 ore de utilizare pe zi
Sala de educatie fizica si sport va avea mirimea pentru
T.P.3.5.
desfasurarca jocurilor sportive ~i va fi dotatti cu anexe vestiare.
closete, lavoare si dusuri pe sexe; 2 camere vestiar i)i dou5 grupuri
sanitare si un vestiar cu lavoar i)i d u pentru
~ profesor (anexele XVI
si XVII).
T.P.3.6 Bazinul de inot acoperit, cu dimensiunea de 25 m, cu 6 culoare, cu
anexe vestiare, closete lavoare $i dusuri pe sexe se va prevedea
dac5 este cazul de catre inspectoratul scolar judetean fn tema de
proiectare (anexa XVII).
T.P.3.7. Biblioteca va avea o sali de lectura cu un num& de locuri egal cu
1/10 din capacitatea qcolii $i un depozit de c q , discuri i)i benzi
audio-video; ?n functie de m&imea scolii, biblioteca poate fi
p r e v h t a cu o sala de lectura $i rafturi de c q i la perete.
I
T.P.3.8 Grupurile sanitare pentru elevi cuprinzlnd closete si lavoare vor fi
prevazute pe sexe iar numan11 obiectelor sanitare va fi conform
I standardului de stat in vigoare (STAS 1478).
I
T.P.3.9 Cabinetul medical $i cabinetd stomatologid vor avea dimensiunile
si dotarea cu aparatura prevazute de normele M i n i s t e ~ l u i
S&nata!ii.
fn functie de mhimea scolii, se poate prevedea un cabinet
stomatologic pentru mai multe gcoli din circumscripfia ~colar2
respectiva.
T.P.3.10. SpaQile de recreatie din cladirea vcolii se vor dimensiona dupa
urmatowea regulk In afara spatiilor de circulatie coridoare si scfui,
a c&or l%@rneva corespunde normelor de evacuare in caz de
pericol, spatiile de recreatie vor cuprinde holuri, alveole de lumini
pe coridoare si supral&girea condoarelor astfel inclt suprafafa
acestor spatii suplimentare s i reprezinte pentrq 50% din n u m h l
locurilor din silile de clasa clte Imp.
T.P.3.11. Bufetul pentm elevi va dispune de un spatiu de semire si un spatiu
de depozitare ;i va fi plasat de regula la partevl scolii.
T.P.3.12. Cancelaria profesorilor va avea aria de 2.0. mp x 1 3 x n u m b 1
saliloi de clasa din scoala; va fi dotati cu mese cu sertare, la care
 s5 poat5 lua loc membrii corpului didactic gi un dulap pentru
cataloage.
Cancelaria profesorilor va fi astfel conformat5 inclt s5 poata fi
folosit5 si pentru consiliul profesoral. Ca anexi va dispune de un
vestiar si grup sanitar cu closete gi lavoare pe sexe.
T.P.3.13. Pentru director si director adjunct se va prevedea un birou cu aria
de 12-16 mp., situat in apropierea cancelariei profesorilor.
T.P.3.14. Secretariatul va avea dimensiunea de 20-35 mp. inclusiv spatiu
pentru arhiv5 si va fi plasat la parter usor accesibil din exterior.
T.P.3.17.5.Amenajarea curfii gcolii va cuprinde zona verde, zona cu@i de
recreatie din care o parte acoperit5 $i zona terenurilor sportive.
T.P.3.18. Inspectoratul scolar poate include in tema-program pentm scolile
cu mai mult de 20 de s5li de clas5, prevederea unei s5li pentru
activitiiti culturale.
T.P.3.19. Prevederea de adiposturi de apaare civil5 va avea in vedere HGR
53111992 $i nomele tehnice pentru proiectarea si executarea
acestora in subsolul construc(iilor, indicativ P102-78.

T.P.3.15. Biroul pentru adminismatie-contabilitateva avea dimensiunea de'

20-25 mp.

T9.3.16. Magazia va dispune de compartimente pentru materiale didactice si

alte materiale.

T.P.3.17. Constmctii $i amenajiri irin incinta (curtea) qcolii.

T.P.3.17.1.AIei pietonale pentru circula!ie gi accesul elevilor in $coal5 si la

terenurile de sport.

T.P.3.17.2.Puncte de colectare $i evacuarea gunoiului cu containere $i puncte

de ap5 pentru spsat pentru curiltirea exterioari.

T.P.3.17.3.Pichete de internentie pentru prevenirea si stingerea incendiilor, in

i
functie de mMmea incintei.

T.P.3.17.4.!nchideri (g'arduri) perimetrale incintei, executate din lemn, piatr5,

beton armat cu panouri traforate, sau din metal, dublate de gard viu
pentru control si paza incintei.
 Anexa nr.IV
Elaborarea si aprobarea documenta$iiior tehnico-economice
D.T.E.1. Elaborarea qi aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru
obiectivele noi de ~ c o l isi licee vor respecta prevederile L g i i
Finan\elor Publice N. 1011991 $i Ord~nuluicomun N. 792113N
din 20 iunie 1994 a1 ministrului de stat - ministrul finmielor $i a1
rninistrului lucr&-ilor publice si amenajMi tentoriului.
- ,,acfiuni".
D.TE.l.l . F a d e de proiectare sunt stabilite prin HG 727.93, Regulamentul
anexb, ti anume:
- pentru lnvestliii de stat:
- studiu de prefezabilitate;
- studiu de fezabilitate;
- proiect tehnic ~i caiet de sarcin~;
- detalii de execupe.
- pentru extinden, reparatii capitale, consolidki si demolAri la
constructii ~iinstalaiii aferente apartingnd statului:
- studiu de fezabilitate;
- proiect tehnic ~i caiet de sarcini;
- detalii de execuoe (dupa caz).
Continutul fazelor de proiectare este preclzat prin anexa la ordinul
792113lN - 1994.
D.T.E.l .2.Studiile de prefezabilitate ti de fezabilitate se aproba in functie de
valoare, de catre organele mentionate Pn Legea Finantelor Publice
N. 1011991.
2.
D.T.E.1.3.Executia lucrMlor pentru scoli ~i licee din fondurile statului, se
adjudeca pe baza licitaiiei publice ale c a e i documente se
elaboreaz5 conform prevederilor din anexa la Ordinul 792113N
R.S.2.1. Stabilitatea.
publicat Pn M.O.R.
din 20 iunie 1994 mentionat la punctul2.4.1. $i
N. 225 bis din 19 august 1994.
I
iI Anexa N.V
1. TERMENI UTfiIZATI f~ DEFINIREA CERINFI DE ,
REZISTENTA $1 STABILlTATE.
R.S.1.1. Prin ,,actiuni susceptibile de a se exercita asupra cladirii" se infeleg
actiunile vi alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformafii
sau o degradare a clhdirii in timpul executiei sau utiliziirii sale.
in pprezentul nonnativ ,,acfiunile si alte efecte" vor fi denumite
R.S.1.2,Prin ,,pribu~irese intelege una din forme de cedare pentru care se
definesc stILrile limita ultime.
R.S.1.3.Rln ,,&formapi de mgrime inadmisibil21"se infelege deformarea sau
fisurarea cliidirii, sau a unei p q a acesteia, care atrage anularea
i p o t e ~ l o facute
r pentru a detennina stabilitatea, rezistenta mecanicii
sau aptitudinea de exploatare a cliidkii sau a unei p q i ale acesteia
sau care antreneaa o reducere importantii a durabiliafii cliidirii.
R.S.1.4.F'rin ,,avarii rezultlnd din evenimente accidentale de. amploare
dispropoqionat fati de cauza lor initial&"se infelege avariile suferite
d
de cladire, im ortante in raport cu cauza lor initial5 (provocata de
/
evenime%te accidentale cum sunt o explozie, un ~ o puternic
c sau o ,
consecing a unei erori umane) ~icare as fi putut fi evitate sau limitate
fkii ca prin aceasta s i rezulte tlificultati tehnice deosebite sau
cheltuieli inacceptabile.
*
DEFINIPILE EXIGENTELOR DE PERFORMANTA
ASOCIATE C E R I W I DE REZISTENTA ;$I STABILITATE
Stabilitatea unei cladiri presupune excluderea oricaror avarii
provenite din:
 - deplasarea de ansamblu (de corp rigid),
- efectele de ordinulI1, datorate deformabilitifii structurii in ansamblu,
- flarnbajul sau voalarea unor elemente individuale.
R.S .2.2.Rezistenfa mecanici.
Rezistenta unei clidiri presupune excluderea oriciror avarii
provenite din eforturile interioare intr-o sectiune sau intr-un element
asa cum acestea rezult2 din proprietitile gwmetrice $i mecanice
respective (inclusiv din efectul degradirii in timp a acestor
proprietati.
Rezistenp implici:
- rezistenta ultimi;
- rezistenta in timp;
- rezistenp la pribusirea progresiv2.
Rezistenta ultimi se refer&la capacitatea de rezistenp fir8 atingerea
sau depisirea s t e l o r limiti ultime in conditiile unor intensititi de
v M ale actiunilor.
Rezistenfa in timp se refer2 la capacitatea de rezistenp la diferite
actiuni mecanice de durati, f5ri aparitia unei modificiri in sens
defavorabil in timp.
Rezistenta la pribusire progresivi se referi la capacitatea de
rezistenp fkiextinderea cedMi sau pribu$irii pe ansamblul clidirii
atunci ~ 2 n dse produc cediri locale (distrugeri, deformatii remahente
mari, etc) provenite din diferite cauze (inc5rcM accidentale, explozii,
incendii, $ocuri mecanice, inckc&9 repetate sau fnc5rcM prelungite
de durati excesivi)
R.S.2.3. Ductilitatea.
Ductilitatea unei clidiri presupuhe aptitudiika de deformare
postelastici a elementelor si subansamblurilor structurale (defomatii
specifice, rotiri) f k i reducerea semnificativi a capacitifii de
rezistenji (in cazul actiunilor statice) si f k i reducerea semnificativi
a capacititii de absoibfie'a energiei (in cazul actiunilor dinamice,
inclusiv cele seismice).
178
R.S.2.4. Rigiditatea. --
Rigiditatea unei clidiri implick
- limitarea deplashilor si deformafiilor excesive ale structurii $i +
elementelor nestructurale
- limitarea valorilor parametrilor rbpunsului dinamic (amplitudini,
accelerapi)
- limitarea f i s u r k i (in cazul elementelor de beton, beton m a t , beton
precomprimat si de zidkie)
R.S .2.5. Dutabilitatea
Durabilitatea unei clBdiri se referi la:
- satisfacerea exigentelor de peiformanpl de la R.S.2.1 - R.S.2.4. pe
toatfi durata de exploatam a clklirii,
- limitarea deteriorhii premature a materialelor ~i a p w l o r de
constructie datoriti proceselor fizice, chimice si biologice.
Durata de viati este perioada in cursul c h i a performantele clidirii
,
vor fi mentinute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinfelor.
Stabilirea duratei de viati corespunzitoare (raoonali) din punct de
vedere economic presupune luarca in considerare a tuturor aspectelor
pertinente cum sunt:
- costurile concepfiei, execqiei si exploatkii;
- costurile rezultate fri cazurile de imposibilitate de utilizare;
- riscurile $i consecintele unei diminuhi a performanplor cladirii in
timpul duratei de exploatare ~i costul asigurZLrii corespunzitoare
acestor riscuri;
- renovhii partiale propuse;
- costul inspecfiilor, htrefinerii $i reparaoilor;
- costul demolgrii;
- costul misurilor de protectie a mediului.
 ANEXA NR. Vl A NEXA NR. VII
SCHEMA FUNCTIONALA. SCHEMA FUNCTIONALA
PENTRU SCOLl GlMNAZlALE 51 LICEE
PENTRU SCOLl PRIMARE -/

ACCES
ACCES . PRINCIPAL
PRINCIPAL

LEGENDA
LEGENOA, vE -vestiar elevi
V.P -vestia prafedwi
UE -vestiar elevi GSR gup sanik e i
Y P -vesfsr pmfe4ari 6 . E pnrp sanitar devi
6s-giqsan~tarelevi Ma -de mit materiale didncffce
-
GSP grup ='tar prafesn' C.P -callnet profesori
Ha -material diifr
 F
00
5
I?
3
1.
P!
RC

m
WWW
:zB
 . .- . NR. .XVI
AND(A 1 ANEXA NR XVll EXEMPLE D E ~
OR64NIZARI FUNCTIONALE PENTW ACTNITAT1 SPORTIVE
SALl DE SPORT

I I FOl
IWNDBAL
BAL IN IN&
1 BIBLIOGRAFIE
I

I.
I
1. RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELS DE REGLEMENT DE b

LA CONSTRUCTON ONU 1992

I

1 2. NORMAS Y ESPECIFICACIONES PARA ESTUDIOS, PROYECTOS

~ I
CONSTRUCCION E INSTALACIONES Mexic 1984

3. DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN, SPIEL-UND

SPORTANLAGEN,KRANKENHAUSERN WOHNHEIMEN.
Germany 1969

4. SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET)

Germany 1990

5. DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES

CONSTRUCTIONS SCOLAIRES Helvetia 1980

6. RUIMTENORMERING AVO-LBO Nederland 1989

7. MOBILIER $COLAR, Dimensiuni functionale STAS 1155612-84

8. ,,EDUCATE PUBLIC* ~i proiectarea caselor de copii

Baumeister 3/74

9. ARHITECTURA CONSTRIJCTIILOR PRESCOLARE

Arh. Silvia Piun

10. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN - Ralph Sinnot

London 1985

I 1 1 . ,,SIGURAWA f~ UTILIZARE a cl5idirilor civile Pr. 52813

Ii IPCT - 1994
 I
I

CWRINS I 3.3.4. Stabilirea clasei de importants ...................................................... 109

i 3.3.5. Riscurile exterioare de distrugere sau avariere.............................109
GENERALITATI ..........................................................................
97
i 3.3.6. Puritatea aemlui exterior................................................................ 110
Domeniul de aplicare .................................. .; ................................97 3.3.7. Nivelul de zgomot exterior.................. ...........................................I 10
..
Condip~lede utilizare ...................................................................... 98 i
..
Utilizaton~.................................................... ....................................98 4 . C E R I N F L E DE CALITATE ALE CONSTRt.,JCPILOR 110 ....
.. .............. ......................................
/

CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. Rezistenta t i stabdltatea A i.......1 0

REALIZAREA TI EXPLOATAREA .......................................... 99 Generalitti@' ....... ............................................................................110
Planificarea. programarea. finanpea..............................................99
Estimkile suprafeielor constmite desm~urate$ ale suprafeplor de
teren ............................................................................................... 101
.
Rincipiile $i metodele pentru.,verificare satisfacerii ceriniei de
RrezistenIB si Stabilitate" ...........................................................
..
Agenpl mecanici ...............,..........................................................
111
.............................. 101 ..I 13
Tema program .schema rela~iilor~funcfionale Geometria structurii in ansamblu ~ia elementelor de constructie.117
Elaborarea documentatiei tehnicoeconomice ............................... 102 Criteriile. parametrii ~i nivelurile'.& performan$ corespunzatoare
Exploatuea.................................................................................... 102 cerintei de..rezistenti $i stabilitate. .................................................19 .
~

..
Reguli de pmiectare specifice. ;...........;......................................... 120
~eglement&ile tehnice conexe......:............................................ ..I23

3.1. Dispunerea in cadrul localitiitii (integrarea Fn sit) 105 ................... Slguranp GI exploatare ...............................................................
125
3.1 .1. Amplasarea in zonele de locuit..................................................... 10.5 Respectarea conditiilar de siguranrg in exploatare prev5ute de
3.1.2. Apropierea fat5 de arterele de circulape majors........................... 105 nbrmatiwl CEI -95 .............. :......................................................... 125
3.1.3. Legtiturile cu refeaua stradalti si transportul in comun ................. 105 Siguraqa circulapei peaestre .............: ............................ .............I 25
3.1.4. Asigurarea re\elelor edilitare......................................................... 105 Sigufang cu privire Ia instalatii.................................................... 126
Co&i$iiik de amplasament ........................................................
< Siguranta ?n timpul l u c r ~ l o de r intietinere..................................126
Siguranta la intrusiune si efracpe. ................................................. I27
~edpectarearegulimentului de urbanism ...................................... 105 Siguraqa utilizkii de elevi cu handicap motor............................
Marnea terenului ......................................................................... 106 127
Aptitudinea de. utiliiare'. ................................................................. 127
Gradul de ocupare a terenului. ...;.................................................. 106
;-;.
Regimul de in&l(ime ...................................................................
DistanIele fati de elidirile fnvecinate...........................................1@6
106 '43 . Siguranp la ................................. +............................................
128
. .
Forma terenulul ...!......................................................................... 1G7
4.3.1. Riscuiile de izbucnire a incendiilor................................................ 128
4.3.2 Condipile de siguranta a utilizatorilor............................................
~ k n t u stradal
l minim.................................................................... 107 128
4.3.3. Compomea la foc a Cbnstrucpei .................................................
Orientarea..............,.. ..................................................................... 107 131
4.3.4. Condi$ile specifice elementelor $ materidelor de consauctii.....I34
33 . Coudifiile specifice zonei .............................................................
107 4.3.5 1.......................135
Intervenfia pentru stingere.....................................
3.3.1. Z. ~. n aseismic8................................................................................ 107 4.3.6. ReglementArile tehnice conexe ......................................................136
33.2. Zona climatic5 .............i................................................................. 108
3.3.3. Natura terenului de f~&Iare .
.......................................... ............... 108 i 4.4 Igiena. sbiitatea oamenilor ~i protectia mediului ...................138
 4.4.1 Igiena aerului. ................................................................................138 MINISTERUL L U C ~ R I L O RPUBLICE SI AMENAJARII
4.4.1.1 Volumul de acr necesar in sali ...................................................... 138
4.4.1.2.Concentratia de noxe admise ....................................................... 3 8 TERITORIULUI ,
.. Directia coordonare cercelare stiin(ific8 si reglementiiri tehnice pentru constmctii
4.4.1.3.Ventilarea spatlllor. .......................................................................138 S
4.4.1.4 Reglementirile tehnice conexe. .....................................................140

4.4.2 Igiena apei .....................................................................................

140
4.4.2.1 Echiparea cu instalatii de ap5 ........................................................140 NORMATIV
4.4.2.2.Consumuri specifice de apZ; Calitatea apei. ................................. 140 PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA
4.4.2.3 Evacuarea apei uzate. ....................................................................141
4.4.2.4.Reglement&ile tehnice conexe. .................................:............,......142 SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR
9

4.4.3. Evacuarea deseurilor solide .....:............................................. ;........142 PENTRU GRADINITE DE COPII 9

INDICATIV NPOll-97
4.4.4 Etanseitatea ....................................................................................143
Elaborat de:
4.4.4.1. Etanseitatea la aer, gaze si vapori. ................................................143
4.4.4.2.Etan~itateala ap5. .......................................................................144 PRINCER S A. (Proiectare penuu inv&thimlntsi cercetare)
4.4.4.3.Reglementkile tehnice ccnexe.. .................................................. ,144
Director general: Arh. Petre Swoboda
4.4.5 Iluminatul ............................................................ .........................145
; Responsabil lucrare: Arh. Petre Swoboda
. 4.4.5.1 Iluminatul natural ...................................................................... 145 Elaboratori: Dr. Ing. George Zarojanu
... ,
4.4.5.2.Iluminatul artlficlal ........................................................................148 Prof. Dr. Ing. Radu Petrovici
4.4.5.3.Reglementkile tehnice conexe ........................................................149 Ing. Constantin Buzdugan
Ing. Marcela Coliu
4.5. Izolatia termicii, hidrofugii si economia de energie. ................
151 Ing. Gheorghe Negoescu
4.5.1 Temperatura si u~niditateaintehoari ............................................ 151
Arh. Anca Drughem
4.5.1.1 Temperaura intenoar2 conventional2 de calcul. ..........................151
4.5.1.2.Instalatii de inc2lzire central2 ........................................................152 Arh. Gpigore Negoescu
4.5.2 ReglemenMle tehnice conexe ......................................................153 Coordonar de:
DIRECTIA COORDONARE - CERCETARE STIIWIFICA SI
4.6. Protectia impotriva zgomotului .................................................
153 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCW
4.6.1 Limitele admisibile de zgomot ...................................................... 153
4.6.2 . . ............................................................................
Izolarea acustic2 154 Director: Ing. Octavian Miinoiu
4.6.3 Valori admisibile. .......................................................................... 155
Responsabil temii: Arh. Doroteia Cocheci
4.6.4. Durata de reverberatie. .................................................................. 155
4.6.5. Reglementfile tehnice conexe ...................................................... 156 A vizat de:
Borderoul anexelor ......................................................................157
s
CONSILIUL TEHNICO-STIINTIFIC AL MINISTERULUI
LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI
cu avizul nr. 34311996

I
NDRNMTIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA 91
ExPLoATaREa CoNsTRuquLoR PEmRu G d u I r n T ~DE corn1
Indicativ: NPOll-97
I 1.2.1.
1.1 Domeniul de aplicare.
Prezentul normativ cuprinde totalitatea instmctiunilor, regulilor,
1.I .1
indrumkllor tehnice cu caracter obligatonu si recomand&rilor
optionale, pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si
exploatarea cmstructiilor peniru grldinite de copii, conform
prevederilor din Legea ~ n v i ~ a n t u l 8411995,
ui pentru gridinite cu
program prelungit si sipiptamfinal,din Ixgea 1011995 privind calitatea
in construc(ii, din Legea 12511996penttu modificarea si completarea
Legii 5011991 privind autorizarea executkrii constructiilor si din
Hotkkea N. 5111996 privind unele mburi pentru imbunitifirea
activithfii de prevenire si stingere a incendiilor.
1.1.2. Prevederile prezentului normativ se referi la gridinitele de copii ce
se executi din fonduri de stat sau din fonduri private $i se vor aplica
in mod corespunzltor si la lucriirile de reparafii, consolidati,
extindere sau de amenajIiri fn ccldiri existente destinate grldiniplor.
1.1.3. Pentru gridinifelele cu program normal prevlzut de aceiasi lege a
invi(hlntu1ui se vor elirnina did tema de proiectare, cu avizul
Ministemhi fnvifhlntului, acele functiuni ce nu sunt necesare.
1.1.4. Normativul stabileste cerinple de calitate, corespunzgtoare clidirilor
pentru gradinite de copii, ce trebuie proiectate, realizate si menfinute,
la cel puon aceiasi parametri, pe intreaga duratl de existenla a
construcfiei.
Elnbomr de: Apmbat de:
PRINCER S A. MINISTRULLUCRARILORPUBLICE $1
(Pm~ectarepentru invSpm6nt si cercetare) AMENAJARIITERlTORIULUI
BUCURESTI cu ordinul N 51N dm 2201.1997
13. Condi!iile de utilizare.
Prevederile n m a t i v u l u i pentru proiectarea, realizma gi exploatarea
grldiniplor de copii corespund legilor, hotk&-ilor, $i standardelor de 5
stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea constn~ctiilordin
Romikia.
1.2.2. In proiectarea si execufia gddinitelor de copii se vor respcta cerinple
de calitate ale construc[iilor stabilite de 1,egea N. 1011995, ~i anume:
rezistenp $i stabilitatea; siguranfa in exploatm; s i g u r q p la foc;
igiena, sbltatea oanenilor, refacerea $i protectia mediului; izolafia
I
termicl, hidrofugl si economia de energie; protectia impotriva
zgomotului.
I
1.2.3. Cerintele de calitate ale consttucfiilor destinate grldinifelor se refer2
la amplasament, la clldiri ~i la funcfiunile lor componente.
1.2.4. Termenii specifici- activitltii din grldinite folosifi in prezentul
normativ au definitia si intelesul prezentat in anexa nr. I.
1.25. Pentru cazurjle in care terna.de proiectare nu se poate incadra in
anumite prevederi ale prezentului normativ, investitorul sau
proiectantul se vor adresa Ministerului fnvifhlntului, prezentlnd
fundamentarea strict&a noilor propuneri in vederea obtinerii avizului.
1.3. Utilizatorii.
13.1. Utilizatorii gradinitelor, proiectate gi realizate conform prezentului
normativ sunt copii, educatoarele, personalul. administrativ si de
serviciu care
,
participl gi-organizeazl si desfisoari procesul educativ
in vvederea~dezvoltkii psihofizice, sociale $imorale si pregltirii
copiilor penttu scoall.
,199
2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, 2.1.2.2.3.Capacitatea noilor gradinite se va detennina dupa formula
REALMAREA $1 EXPLOATAREA.
' N3,4 J ,6 = n u m h l copiilor in vfirst2 de 3,4J si 6 ani determinat in
2.1. Planificarea, programarea, finantarea.
2.1.1. Planificarea, programarea pentru realizare si finantarea costului
noilor gridinife de stat sau a reparapilor, c o n s o l i d ~ l o rextinderilor
, nloc = n u m h l total al locurilor fn gridinitele existente in zona avuti
si amenaj&ilor la clidirile gridinitelor existente ale statului, se
efectueazi pe baza Legii Finantelo: Publice.
2 . 1 . 3 , fn vederea reducerii riscului seismic se recomandi ca, in zonele
2.1.2. Programarea realiz5rii de noi .gridiniie are la bazi ,,Nota de
fundamentare privind necesitatea, oportunitatea $i capacitatea"
pentru fiecare obiectiv.
2.2.
2.1.2.1.*Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si 2.2.1.
capacitatea va cuprinde situatia bazei materiale a grildinitelor in
localitatea sau cartiereul in care se propune construirea unei noi
grildinite, cu mentionarea capacititilor $i a stZirii fizice a clidirilor,
existente si orice alte elemente care s i fundamenteze necesitatea si 2.2.2.
oportunitatea de realizare a unei noi grildinite.
2.1.2.2. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea grildinitei nou propuse se
exprimi in num?uul d e locuri. 2.2.3.
2.1.2.2.1.La deteiminarea numirului de locuri in grhdinip se va line seama de
nurnirul copiilor in v h t i de 3,4J , si 6 ani din cartiem1 sau localitatea
unde urmeazi s i se construiasci noua gridinifi stabilit prin datele de
recensim8nt sau cele fumizate de serviciul de n5scuti a1 primiriei $i de
n u m b 1 $i capacitiiile gridinitelor existente Tn zona ce se are in vedere. 2.3;
2.3.1
2.1.2.2.2.Pentm curpinderea copiilor En grildinite se va avea in vedere tendinta de
natalitate pe urmitoni 5 sau 10 ani, considerlndu-se c i trebuie cuprinsi
cca. 85% din numfu~rulcopiilor in vfirsti de 3,4J $i 6 ani. I
Glocun = O,85N3,4~,6-nloc in care: . .
Glocuri = capacitatea in locun a noilor grildiniie; b
.
'
perspectivi in zona (cartierul sau localitatea) avuti in vedere;
.'in vedere.
I
I
seismice de calcul A $i B, capacitatea s i fie' stabiliti la limita
inferioari a valorilor mentionate l a - a . 2.3.1:
Estimirrile suprafetelor Construite desf4urate si ale suprafetelor
de teren. . .
Estirnarea prealabili a suprafetelor constkite, desfisurate se bazeazi
pe capacitatea determinati conform punctelor 2.1.2.2.1., 2.1.2.2.2. $i
2.1.2.2.3.
Pentru estimarea prealabili a necesarului de construit se poate avea
in vedere o arie utili de 9 - 10 mpAoc si o arie construiti, desfisuratfi
de 14-15mpAoc.
Suprafata de teren necesar gridinitei se va incadra in 1000 - 2000 mp
In mediul nual $i 2000 - 4000 mp fn mediul urban revenind cca. 20
mpAoc pentru un loc in grgdiniti; indicii sunt invers propoqionali cu
capacitatea.
-
Tema program schema logici a relafiilor functionale.
Elaborarea proiectelor pentru gridinite de copii va avea la bazi tema
program prin care se stabileste capacitatep, funcpunile necesm
desfiguririi procesului de i n v i { h l n t pregcolar, mobilierul $i
principalele dot&i .
2.3.2. Continutul temei program, schemele logice functionale $i gabaritele masuri de interzicere a accesului copiilor ~i restului personalului in
minime sunt prezentate in anexele N.II1,VI qi VII. zonele cu defectiuni.
b

2.4. Elaborarea documentatiilor tehnico-economice. 2.53. Obligatia urmkririi comportiirii h timp a constructid.
2.4.1. Modul de elaborare, obtinerea avizelor prealabile necesare, 2.5.2.1. Conform Legii 1011995, vrrnZirirca comporthii in exploatare a
aprobarea documentatiilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei constructiilor se face pe toata durata de existent& a acestora $
publice, vor respecta legile si dispozitiile in vigoare la data cuprinde ansamblul de activitau privind examinarea direca sau
intocmirii, referitoare la obiectivele noi de investitii, de amenajiri, de investigarea cu rnijloace de observare si mlsurare specifice, in scopul
extinderi, reparatii si con solid^. mentinerii cerinplor de calitate.
Programul de urm& htimp a compomrji cladirii se refera la doua
2.4.2. fn anexele N. 111 se prezinti legile, hotMrile de grlvem si ordinele in
capitole majore si revine conducerii gr5diniFi de copiii de copii.
vigoare la data elaboraii prezentului normativ referitoare la
problemele prevlzute la punctele 2.4.1. .
2.5.2.2. Urmkirea taskilor constmctiei,
fn conformitate cu STAS 2745, verifickile topografice se vor efectua
25. Exploatarea.
Respectarea insfmctiunilor, regulilor si normelor de exploatare dupl urmltoml program:
2.5.1.
fn perioada de execuyie:
2.5.1 .l. Conducerea gridinifei de copii, personalul educativ $i personalul de - *
la cota 0,OO;
ingrijire, vor fi instruifi ~i sunt obligafi s l respecte urmltoarele nonne - la incheierea f i e c h i nivel;
de exploatare: - la darea in exploatare;
- instmctiunile si regulile stabilite pentru proiectare; fn perioada de exploatare:
- norme de prevenire si stingere a incendiilor; - la o, lung in primii doi ani;
- norrne de utilizare a instalatiilor de apl rece si caldil, a instalatiilor de
- la trei luni in continuare, dacl raza tasZirii este mai mare de 05 mm,
in primii doi ani, sau semestrial cind rata tasikii este mai mica de
incalzire., a instalatiilor de gaze ~i a instalatiilor electrice.
03 mm.
- norme de igiena si sBnitate pentru copii si personal, refentoare la
activitatea zilnici, la pregatirea si servirea mesei, la spllatul rufelor,
2.5.2.3. Urmkirea comport5tii in timp a construcQei.
la curafenia interioari si extenoari;
Schimbki in pozitia obiectelor de construcpe h raport cu mediulde
2.5.1.2. Orice defecyiune constatatl la instalatii, in special la instalaiiile de implantare a1 acestora: fl

gaze si la instalatiile electrice, va fi anunptl imediat serviciilor de - deplaski orizontale, verticale sau inclinki; '
specialitate ale fumizorilor ~i inspectoratului scolar si se vor lua - desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, crapgturi etc.
202 203

Schimbkri In f o m a obiectelor de constructie:
- deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri.
Schimbiri in gradul de protectie si confort:
- etan~eitateaizolatiilor fonice sau hidrofuge;
- umezirea peretilor, infiltratii de api, lichefien ale pamhtului b p i
cutremure;
- apari~iacondensului, ciupercilor, mucegaiului.
Defecte ~i degrad* cu implicalii asupra functionalititii obiectelor de
constructie:
- infundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi. canale, etc.
Defecte ~i degradkri in structura de rezistentk
- fisuri, cripituri;
- coroziunea elementelor metalice:
- flambajul unor elemente comprimate;
- putrezirea elementelor de lemn.
2.5.3. Misuri de siguranta durabilititii.
2.5.3.1. Clidirile de gradinite ce se proiecteaza si se executB din materialele
de folosinti curenti, peretii portanti din zidarie de cirimidi
inlocuitori, piatr8, panouri de beton m a t , cu structura (schelet) de
beton armat sau metal ~i plansee din beton iumat, au durata de
serviciu 100 ani.
2.5.3.2. C15dirile de gradinite existente, cu pereti portanti din zidh-ie de
caimida, inlocuitori, piatrA si plansee din lemn au durata de serviciu
de 70 ani.
2.5.3.3. Clidirile de gridinite existente, cu perefi portanti din lemn sau
schelet din lemn, au durata serviciu 40 ani,
2.5.3.4. Cheltuielile pentru functionare, intretinere ~i reparatii, sunt direct
proportionale cu pnncipala exigenta economici, durata, in care
cladirile de g r a d i n i ~trebuie s5-si pistreze calitatile proiectate penUu
a corespunde scopulul, denumiti durata de servlciu.
I
2.5.3.5. Conducerea gridinitei are obligatia sB pIanifice, sil programeze si s5
solicite asigurarea finant&ii pentru lucrarile de intretinere, de'
reparatii curente, de reparatii capitale si consolidai pentru
mentinerea calitatilor construcfiilor pe durata normata de srviciu. b
3. CONDIPLE PRJYIND AMPLASAREA
3.1. Dispunerea in cadrul localiti~ii(integrare h sit).
3.1 .I. Amplasarea griididini!elor se va face in zonele si cartierele de locuinte
pentru care s-a elaborat nota de fundamentare a necesitifii,
oportu~tatiisi capacit5Gi previzute la punctul 2.1.2. Terenul de
amplasare trebuie s i fie lipsit de nocivitilti si sfi posede o zona verde.
3.1.2. Se recoband2 ca amplasamentul gradinitelor si7fie astfel ales, incIit
copii care vor frecventa noile gridinite, s?i nu fie nevoio s2 traverseze
artere de circulatie major5 si nici s i parcurgil mai mult de 500 m plna
la grildinila.
3.1.3. Amplasamentul trebuie s i aibi legaturi direct2 cu reteaua stradalk de
circulatie majoril si cu mGloacele de transport in comun.
3.1.4. Amplasamentul ales trebuie sB aiba asigurate replele edilitare de
alimentare cu api ~i canalizare, de gaze si energie electric8, precum
si surse de alimentare cu energie terrnici pentru incilzirea si
prepararea apei calde de consum. Se recornand2 ca sursele necesare
sa se asigure in cooperare cu alti consumatori din vecinktate.
.-
3.1.4.1. fn situatia in care amplasamentul nu dispune de retele de alimentare
cu apA ~i canalizare se vor propune solutii locale. Penuu incilzire se
vor adopta soluoi proprii. Pentru toate acestea se vor respecta
.7
normele de igieni si de prevenire ~i stingerea a incendiilor.
 3.25.1. Din punct de vedere a1 protecfiei antiseismice distan@le intre
3.2. Condiqile de amplasment.
3.2.1 Amplasarea griidiniielor se va prevedea in conformitate cu clbdirile gradini[elor si alte cladiri existente in afmincintei, sau in
regulamentul de urbanism. interioml acesteia, se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) Daca clildirea existenti a fost proiectats ti executati mhuri
3.2.2. M5rimea terenului necesar va fi stabilita in func$e de capacitatea antiseismice (fnainte de anul 1963), distanb minima va fi de 15HC
gridinitei conform prevederilor din anexa nr.II. (Hc - inalfimea la comisl a clMini existente).
b) Daca cladirea existena a fost proiectata si executata cu mLuri
3.2.2.1. Terenul de amplasament a1 gradinitei va fi organizat in p a w zone $i antiseismice (dupi anul1963). distanta minim5 va fi cea prevbuta ?n
anunie: ' normativul P-100 pentru l q m e a rosturilor antiseismice: aceasta
-zona ocupata de constructii (Ac); prevedere se aplica si pentru const~ctiileexistente proiectate
-zona cur$ de recreaQe; m b u n antiseismice dar la care s-au efectuat lucriiri de reducere a
- zona terenurilor ti instalaQilor sportive; riscului seistnic (consolidare).
zona verde inclusiv gddina cu flori.
-a Se recomanda o rewagere de minimum 25 m de la aliniamentul strhzii
i
a cl5dirilor de grildiniie.
3.2.3. Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone
mentionate la punctul3 2.2.1. Se recornand%sa nu se depfqeasc5 un 3 2.6.. Penuu amplasarea lesnicioasa a celor pahu zone prevwute la punctul
grad de ocupare de 82% (teren amenajat fafa de total teren), terenul 3.2.1 .I .,se recomanda ca f o m a in plan a terenului sB fie un poligon
construit sa nu dep%easca 25% din terenul aferent si s3 nu scadi sub regulat (patrat, dreptunghi).
16%. 3.2 7. Frontul stradal minim trebuie s i permit&un acces lesnicios cu poarta
pentru autovehicole $ intrare pietonal%.S e recornand5 retragerea cu
3.2.4. Regimul de i d t i m e recomandat. minimum 25 m de la aliniamennal strazii.
- Pentru grildiiie cu 6-10 grupe regimul de inalfime va fi cu parter $i
un etaj. 3.2.8. Se vor evitaterenurile inguste penm a petmite orientatta laturii lungi a
- Pentm gridinite cu 1-5 grupe regimul de fn&$ime va fi numai cu clidirii griidinitei pe direcoa N-S asdel hc2t majoritatea sailor de joc sB
parter. aibi orientarea E-V.

3.2.5. Distantele cladinlor gradinifelor fafa de alte cladhi trebuie sa 3.3. Conditii specifice zonei. .
. respecte urmatoarele conditii: 3.3 .I. Zona seismic&
- S i nu se umbreascil reciproc fafa de razele soarelui;
I 3.3 .I .I. La proiectarea clidirilor pentm gradinip de copii se 'va tine s'eama de
- Sh nu se influenteze reciproc din punct de vedere acustic, respectbd / conditiile impuse de zorrrca re,ismic5a teritoriului Romsniei, aGt ?n
cerintele acustice; i ceea ce privegte zonarea britoriului dinpunct de vedere a1 valorilor
- Sa respecte exigenfele prevmte de normele de prevenire pi stingerea
incendiilor . I coeficientului Ks, cat si zonarea teritoriului din punct de vedere al
1
1!
perioadelor de colt Tc, asigurhd relatii corespunz~totoareihtre. ',

1 207
I
1
i ~ ~ ~ ~ ~,~~ ~ - - ~ - . ~
~~- ~ ~
 coeficientti (Ks,Tc) $i gradele de intensitate seismici pe scara MSK.
fn cazul construc~iilorpentru grgdinite de copii aflate in localitfiti la
limita dintre zone se vor lua in considerare condipile cele mai
defavorabile.
Pentru localititile care dispun de studii de macrozonare in
conformitate cu seria STAS 8879 ~i pe mgsura extinderii acestora si
la alte localitifi, conditiile seismice p e n m clidirile gridinilelor se
vor stabili pe baza acestor studii. fn aceste cazuri wnditiile seismice
se vor preciza prin tema de proiectare.
3.3.2. Zona climatici.
La proiectarea clidirilor pentru grtidinite de copii, se vor lua in
considerare intensitgtile acfiunilor climatice normate, in functie de
amplasament (localitate), penm acpunea vfinmlui, pentru actiunea
zipezii, pentru aciiunea variatiei de temperatura exterioari.
Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru
instalapile de incalzire ~ipentru instalatiile ventilatie si conditionare
a aerului (specifice perioadelor de iarnB ~i vari).
3.3.3. Natura terenului de fundare.
Amplasarea construc!iilor pentru grsdinife de copii la baza taluzelor
se va face dupa asigurarea cu ziduri de sprijin.
~ m ~ l a 4 a r gradinifelor
ea de copii la baza taluzelor asigurate cu ziduri
de sprijin se poate face numai in Urmktoarele conditii:
- stabilitatea zidului de sprijin este aslgurati fn mod corespunzator
(inclusiv pentru ac!iunea seismic5 cu coeficientul de important5 =
12);
- pe taluz nu existi constructii sau materiale care pot cidea peste
cladirea de la baza taluzului.
Construc[iile gradinitelor de copii vor fi amplasate de regula pe
terenuri orizontale sau cu pante p l n i la 10%. Alegerea
amplasamentului cu pante mai mari se va face numai pe baza unei
justificiri tehnico-economice iar proiectele vor contine mhuri
speciale sau solufii speciale in functie de configurafia terenului
pentru evitarea unor lucr&i suplimentare.
Se va evita amplasarea gradinitelor de copii pe lnarginea superioara
a taluzelor, maluri, rape sau alte terenuri neconsolidate care prezinti
pricol de lunecare sau surpare. fn cazul in care considerente de ordin
urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de
amplasamente, se vor lua masuri complexe pentm stabilizxea
taluzelor.
Se va evita amplasxea construcfiilor pe terenuri formate din
umpluturi recente, neconsolidate. In zonele de intensitate seismici D-
E-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admisg numai cu
conditia realizirii unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane,
pupri) care traverseazi intreg stratul de umpluturi.
Constructiile gridinitelor de copii nu vor fi amplasate pe terenuri
despre care existi informatii c i au suferit cripgturi sau deplas&i
importante la cutremure sau iliundatii anterioare.
Proprietatile terenului de fuadare se vor stabili pe baza de probe
geologice tehnice in conformitate cu STAS 1242.
Caracteristicile fizico-mecanice ale pimSlnturilor se stabilesc
conform STAS 1243.
Valorile normale ~i valorile de calcul ale caracteristicilor geoteh"ice
ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 330012.
3.3.4. Stabilirea clasei de importanpi.
Clidirile pentru grMinife de copii vor fi fncadrate fn clasa de
importanF conform ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de
importanfil a constmctiilor aprobatB cu ordinul MLPAT nr.
31/N/02.10.'95.
3.3.5. Riscurile extenoare de distrugere sau avariere.
Clldirile pentru gradinitele de copii nu vor fi amplasate fn
veciniitatea constmc~iilprsau clidirilor a chor avariere ca urmare a
 unor calarnitqi naturale (cutremuri, inundaw, etc.,) sau a unor
accidente tehnice poate produce d e g a j s de substanje toxice sau
explozii. Distantele minime fat2 de aceste obiective se vor stabili prin
reglementkri speciale fn funcpe de specificul sursei de risc si de
specificul amplasamentului.
3.3.6. Puritatea aerului exterior.
. =
3.3.6.1. Aerul exterior nu trebuie s i contini substante toxice sau mirosuri
poluante care s5 afecteze sanatatea sau confortul copiilor si a
personalului.
fn caz contrar se vor lua m2suri de limitare a resurselor de noxe, sau
se introduc mlsuri de purificare a aerului.
Concentratiile maxime admisibile de. substante chimice ~i pulberi,
din atmosfera zonei, trebuie s2 se tncadreze Tn limitele normelor
sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului
Ministemlui Sin2t+i nr. 623fl3.
\
Nivelul de zgomot exterior.
Nivelul de zgomot exterinr cl2dirii (definit conform STAS 616111)
nu va depapi la limita amplasmentului, valoarea de 50dB(A)
(respectiv Cz 45). stabilita prin STAS 10009188. pentru zone de
locuit.
fn ciy contrar se vor lua masun suplimentare de protectie la zgomot
a interiorului casei, sau de reducere a cauzei de zgomot.
CERINP D~CALITATEALE CONSTRUCTULOR.
Rezistenp ~i stabilitatea.
Generalitsti.
Clhdirile gridinitelor$-e copii vor fi concepute si realizate astfel fnclt
s?I satisfaca cerinta de rezistent2 8i stabilitate in conformitate cu
prevederile Legii privind calitaiea in construe* nr. 1011995. Prin
aceasta se inLelege cSi acfiunile susceptibile a se exercita asupra
cladirii In timpul execufici si exploatirii nu vor avea ca efect
producerea vreunuia dintre urmitoarele evenimente.
a) pribupirea totali sau parfiali a cladirii;
b) deformarea unor elemente la valori peste Iimiti;
I1 c) avarierea unor p q alecl2dirii sau a instalatiilor mari ale elementelor
portante sau a unor evenimente accidentale de propoqii fafa de
efectul luat in calcul la proiectare.
i
1
I
Semnificafia termenilor utilizaji in definirea cerinpi de rezistenf2 si
stabilitate este datA in anexa N. V.
Cerinta de rezistentg si stabilitate se refera la comportarea
elementelor componente ale c l a d i i fn'timpul exploat&rii, funcQe de
! conditiile din zona si anume:
! - terenul de fundare;
i
infrastructura (fundatii directe, fundapi indirecte, ziduri de sprijin);
suprastructura (elemente pi subansmbluri structurale verticale si
' orizontale);
I
I
elemente nestructurale de Enchidere;
I
elemente nestructurale de compartimentare;
instalafii diverse aferente cladirii;
echipamente electro-mecanice aferente cladirii.
Nivelurile de performanta sunt prevbute la punctul4.15., in timpul
unei durate de exploatare rafionali din punct de vedere economic.
I Wncipiile 8i metode pentru verificarea satisfacerii cerintei de
i .,Rezistenfa si Stabilitate".
I Asigurarea satisfacerii cerinfei de ,,rezistent?Isi stabilitate" se face in
i
I general, pe baza conceptului de ,,Stare limit&".
 i 1
Starea limitfi se defineste in confonnitate cu STAS 1010010:
a) starea limits ultimi (refentoare la perfomanfele privind stabilitatea,
rezistenfa mecanick si ductibilitatea);
b) st5rii limit5 de exploatare normali (refentoare la perfomantele
privind rigiditatea structurii).
Factorii care intervin pentru asigurarea cerinfei de rezistenfh si
-
. -
stabilitate pe baza conceptului de stki limit&sunt:
influenfele exercitate de agenfii mecanici in procesul de exploatare;
influentele mediului natural;
- proprietifile materialelor;
- proprieti!ile terenului de fundare;
- geometria structurii in ansamblu si a elementelor de construcfie;
- metodele de calcul.
Satisfacerea cerinfei de rezistenti si stabilitate in sensul prezentului
capitol se realizeazi pe baza unui complex unitar de misuri dupi cum
urmeazi:
a) la stabilirea amplasamentului, prin:
a l ) limitarea capacititii clidirilor pentru grgdinifele de.copii situate
fn zonele seismice A ~i B, conform mirimii rezultate din calcul;
a2) amplasarea constructiilor de gridinite de copii la distante de
.
.
siguraqa fati de construcfiile care confin surse de mare risc, in
conformitate cu prevederile art. 3.3.
b) in proiectare, pnn:
bl) alegerea unor amplasamente favorabile in conformitate cu art.
3.2. si 3.3. din prezentul normativ;
b2) conceperea a constructiilor astfel incdt sB se obfin5 o comportare
favorabili a acestora precum si a p&@lorcomponente;
b3) prevederea unor detalii constructive verificate in practici;
b4) utilizarea upor materiale @ produse de constructie cu proprietfiti
212
si performanfe certificate;
!
Solufiile constactive t i materialele ,,netradi[ionaleV noi vor fi
1 utilizate numai dups obtinerea- unoi. agremente speciale cu
mpnfionarea posibilititii folosirii lor pentru construcfiile de C
invitim%nt;
c) in execufie, prin: 3
i c l ) punerea in opera a materialelor, elementelor $i subansamblurilor
i cu proprleti!ile si perfomantele prevbute in proidct;
c2) utilizarea unor tehnologii de executie corespunzatoare;
, ,
c3) respectarea in santier a detaliilor din proiectul clidirii ~i din
proiectul tehnologic;
I
1 d) in exploatare, prin:
I
I
d l ) adoptarea misunlor necesare pentru a phtra nediminuati
capacitatea de rezistenti a clidirii prin efectuarea l u c r ~ l o rde
intretinere $i de reparatii curente necesare;
d2) u r m a e a in timp a st&% clidirii $i realizarea, in car! de necesitate -
a lucriirilor de remediere.
fn zonele de intensitate seismici A, B, C, D la asigurarea satisfacerii
cerinfei de rezistenfi ~i stabilitate contribuie si unele misuri specifice
cum sunt:
- asigurarea mobilierului impotriva deplasiirii silsau risturnkiq
- Pntocrnirea unui plan de misuri specifice in caz de cutremur;
-
i
desfi~urareaorganizati a activititii de pregitire si educare a copiilor
privind comportarea fn caz de cutremur (evitarea panicii, primul
ajutor, etc.);
4.1.3. Agentii mecanici.
Clasificarea si gruparea acfiunilor agenfilor mecanici pentru calculul
cIidirilor gridinifelor de copii se face conform STAS 10101lOA.
I* E v a l u ~ e ainckcirilor permanente se face conform STAS 1010111
 Definirea inc&rchilor datorita prdesulul de exploatare se face - fnchikile de pe acoperisuri si acoperisuri terasl in panti sunt
conform STAS 1010112. raportate la proiectia orizontal5 a suprafefei acoperigului.
- Condi~iile in care podurile si acoperisurile sunt considerate
4.1.3.1. Valorile nonnate ale inckckilor utile distribuite pe plan~eele necirculabile sunt date in STAS 1010112A1.
cl5dirilor gradinitelor de copii sunt stabilite prin STAS 1010112A
dup5 cum urmeaz5: 4.1.3.2. ~nc&chiledate pe pereoi de compartimentare neportanti, cu greutate
- inc5peri 1.5 KNImp de cel mult 3 KNlm se iau in considerare ca inckc&i uniforme
- spatii de acces (coridoare, vestibului, schri, podest) distribuite pe plangeu dup5 cum urmeazg:
3.0 KNImp
- balcoane $i logii cea mai defavorabil5 dintre ipotezele: - pereti cu greutate plna la 1.5 KNIm 0.5 KNfmp;
a) inckcare distribuita pe o band& de litime 0,R m fn lung111 - pereti cu greutate intre 1.5-3.0 KNIm 1.0 KNfmp;
balustradei 4.0 KNImp Pentru perefii cu greutao, mai mari, incirchrile se vor detemina -
b) inc&care distribuitl pe toati supiafafa balconului conform datelor reale (ca intensitate si pozipe).
2.0 KNImp
- poduri: 4.1 3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, sc&ile, balcoanele se verifich
a) necirculabile 0.75 KNlmp suplimentar la o inckcare concentratit verticali aplicati pe elemente,
b) circulabile
in pozitia cea rnai defavorabil5 ~i fn absenfa altor inc&c&i verticale
- in incapen 1.5 KNImp
utile sau din vlnt.
-
in spafii de acces 3 .O KNImp .
- acoperipri si acoperisuri in teras5 necirculabil5.c~pant5 fnckcarea concentrat%, considerat5 aplicatg pe o suprafati de
a ) > l :20 0 5 KNlmp 10x10cm se stabileste dup5 cum umeaz5:
b) < 1 : 20 0.75 KNlmp - plansee si sc&i 1.5 KN;
Valorile normate se refer5 la inckchrile utile curente ~i reprezinti - acoperiguri, terase, balcoane 1.OXN;
valori maxime in conditii normale de exploatare. - acoperi~uripe care se circula numai pe podine 0.5 KN.
Valorile normate nu {in seama de:
4.1.3.4. Perefii de compartimentare neportanti vor fi verificaji la cea rnai
- efectele dinamice produse in timpul exploathii
defavorabili dintre ipotezele de fncircare:
- inckckile concentrate datorate unor obiecte grele (sobe, etc).
a) inckcare orizontala, linear5 gi uniform5 distribuit5 de 0.5 KN
aplicatii la o in5ltime de 0.9 m de la cota pardoselei;
Observaoi.
b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (fort5 verticals) > 1.0 KN;
- fncirc5rile pe acoperivuri si acoperivuri teras5 necirculabile
inlocuiesc inckcarea din zapad5 numai dac5 sunt mai defavorabile c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) foqa vertical5 > 2.0
declt aceasta. . KNlmp de suprafafii - vertical5 de perete.
214 215
4.1.3.5. Valorile normate ale fnc5perilor utile verticale ~i orizontale pe
balustrade si parapefi la clidirile de grainite de copii se lau conform
STAS 1010112Al dup5 curn urmeazh:
- in Tnchperi, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KN/m;
- la balcoane, coridoare, sc5ri ?i podeste 1.0 KNIm.
fnchp"1e de mai sus servesc pentru calculul elementelor balustradei
sau -parapetului
- ~i se consider5 aplicate pe mlna curenth a acestora.
Acfiunea verticals nu se va considera simultan cu tea orizontala.
4.1.3.6. Reducerea inc&c&turilor utile pe elementele portante orizontale
principale. pe elementele structurale verticale si pe fundatiile
acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2A1 cap. 6.
4.1 3.7. Valorile cocficientului de inc?ircase (n) $i cele ale fractiunii dc lung5
durat5 (n" se stabilesc conform STAS 10101lOA tab. 15 duph cum
urmeazh:
a) iacircgri unifonn distribuite pe plansee:
-- incWcc8ri normate 2.0 5 KN!mp n= 1.4; nd=0.4;
- inc?irc&i normate intre 2.0 + 5.0 KN/mp n= 1.3; nd=0.4.
5) incilrcirctiri dislribuite in lungul unei linii la balustrade, parape!i, perep'
despwitori, etc. orientate pe directia vertical5 sau orizontali
Obsewaiii
a. Coeficientul inckckii (n) se folose~tepentm grupkile de inc5rCae
. fundanentale in cazul verificbilor la starea limit5 ultimh de
rezistenti si de stabilitate.
b. Coeficientul fractiunii de lung2 durati a inc?irckilor temporare
variabile (nd) se folose~tedup5 cum urmeazi:
- in grupkile de in&care fundamentale:
- pentru verificare la starea limit2 a exploat2rii nomale sub efectul
fractiunii de lungh durat2 a inckc&ilor.
216
- in grupkile de incirc&i speciale:
- pentru verificarea la st&ile limit2 ultime de rezistenp si de stabilitate:
- pentru Verificarea la starea limit5 a exploatirii no-male:
- in cazul acGuni seismice
- in orice alte cazuri preclzate prin tema de proeictare.
c. Coeficientii ,,n" si ,,nd"nu includ efectele dinamice eventude.
I 1
4.1 .4. Geometria SQ'Ucturii in ansamblu yi a elementelor de constructie,
Parametrii geometrici ai structurii in ansamblu sl at elementelor de
constructie se vor Tncadra ?n sistemul de tolerante stabilit prin STAS
8600, pentru clasele de precizie 9 valorile tolerantelor, in funcge de
dimensiunile respective.
Elementele n&tructurale de constructie care trebuie sh satisfaca
cerinfa de rezistenp si stabilitate se vor fncadra in sistemele de
tolerante prevbute prin reglementbilrile.corespunzhtoare.
Elementele de structurz si neshucturale, netradiiionale se vor incadra
in sistemul de toleranfe prevazut in agrementele tehnice respective.
Pentru elementele de conslructie din beton armat, beton
precomprimat, ofel si zidbie precum yi pentm terenul de fundare,
metodele de calcul sunt bazate pe conceputl de stare llpith.
Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date in:
STAS 1010710 pentru beton armat si beton precomprimat;
' STAS 1010810 pentru oiel;
STAS 856 pentru lemn;
STAS 10104 pentru zidkie;
STAS 330011 pentru terenul de fundare.
Pentru calculul clidirilor cu pereti structurali in afara principiilor
generale incluse in standardele mentionate la 4.1.4. se va tine seama
fi de prevederile urnitoarelor reglement&i tehnice:
 P2 Normativ privind alcatuirea, calculul ~i executarea
structurilor din zidarie;
P85 Instruc$uni- tehnice pentru proiectarea construc@ilor cu
structura din diafragme de beton.
Pentru calculul fundatlilor directe se vor respecta prevederile
normativului:
PI0 Normativ privind proeictarea $i executarea lucrkilor de
funda$i directe la constructii.
Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de
reglementhile tehnice specifice tipului de fundare ales (pilofi,
coloane, barete, etc).
.Pentru calculul constructiilor aniplasate pe terenuri dificile de
fundare se va tine seama ~i de prevederile urmitoarelor r e g l e m e n t ~
tehnice:
P7 Normativ privind proiectarea sl executarea constructiilor
fundate pe terenuri sensibile la umezire;
WO Ir~structiuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea
constructjilor fundate pe terenuri cu umflaturi $i contractii mari.
Pentru gradinifele de copii in care se amenajeazi la subsol ad2posturi
de apbare civili se va fine seama ~i de reglementarea:
P1Q2 Norme tehnice privind proiectarea si executarea
adilposturilor de apkare civil&,fn subsolurile cliidiilor noi.
Pentru calculul seismic a1 clHdirilor pentru gr%dini(e de copii
metodele prevazute in normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi utilizate
dupi cum urmeas:
a) pentru toate clidirile este obligatorie aphcarea metodei de proiectare
curenti emetoda A);
b) pentru clfidirile repetabile cu structura din beton armat sau zidGe
precum +i pentru cladidle care nu respect&in totalitate prevederile
referitoare la alc2tuiqa de ansamblu din normativul P100-92 cap 4 se
218
recomana folosirea metodei de proiectare bazata pe considerarea
propriet&+lorde deformare nelineara a structurii (metoda B).
Dkteminarea fncbcGlor seismice pentru elementele de constructie
care nu fac parte din structura de rezistenp se va face conform
prevederilor Normatiwlui P100- 92 cap 5 5.
Proiectarea antiseisrnici a instalafiilor si echipamenteIor din casele
de copii se va face cu respectarea principiilor generale din
Nom~ativulP100- 92 cap 10.
4.1.5. Criteriile, parame6ii si nivelunle & performanfa corespunzAtoare
cerinfei de rezistentil yi stabilitate.
Pentru cladlrile de gradinite de copii verificarea satisfacerii cerinfei
de rezistentfi ~i stabilitate se face cu criteriile si parametrii de
performan$ folosifi pentru toate cladirile civile ~iindustriale, precum
si cu criteriile specifice din prezenta reglementare.
Nivelurile de performanF asociate satisfacerii cerinfei de rezistenp +i
stabilitate sunt cele corespunziitoare constructiilor din clasa de
importantil 1I:III conform STAS 10100/0 Anexa A.
Nivelul de performanta seismic&a1 cladirilor g15diniplor de copii se
stabile~teprin incadrarea in clasa de important5 11-111in confonnitate
cu Normativul P100- 92 art 5.3.3 ~i tab 5.1 (coeficientul de
importanti4 a = 12)~i a ,,Metodologiei de stabilire a categoriei de
importanti a construc!iilor", Ordin MLPAT N. 31NO2.10.95.
Pentru pereoi interiori nestructurali se stabilesc urmitoarele criterii si
nivele de performantit
a) deforma$ile normale pe planul peretelui sub inckcarile de exploatare
prevazute la 4.1.4. b $i ce nu trebuie.sii depaseasca 5 mrn.
b) deformatia instantanee normal5 pe planul peretelui, intr-un punct
situat in centrul unui element de perete, datoria rezemllrii unei
persoane nu trebuie s i depaseascs 5 rnm.
 Comportarea la actiunea seismici a elementelor de constructie care
c) deformatia remanenti provocati de inctucirile de exploatare nu fac parte din structura de rezistenti si pentru care nu se urm&~te
previzute la 4.1.4. a nu trebuie s i fie mai mare de 10% dm pistrarea integrit5tii dupi cutremur, are ca obiect principal asigurarea
I
deformafia instantanee normali-pe planul peretelui. I mentinerii stabilitatii. t
Accelerafia vertical2 (a in mls*) a vibratiilor p q i l o r componente ale
clidirii se limiteazi, in functie de frecventi (f) dupi cum urmeazi:
f=l-4Hz a = 10 " - l o 2 ;
1 4.1.6.2. Reguli de proiectare pentru instalatii si echipamente.
fncadrarea in categorii seismice a sistemelor de instalatii $i
f=4-8Hz
f = 8 - 100Hz
a = 5 x1U3;
a=625xfx-lo2;
1
I
echipamente din clidirile pentru gridinite de copii se face, in
conformitate cu jabelul.
I
1
4.1.6. Reguli de proiectare specifice. I
SISTEME I INSTALAPE / ECHIPAMENT
4.1.6.1. Reguli de proiectare pentru elemente nestructurale. Nr Denumire &dire I 1 categorie 1 . Denumire 1 cateeoria
Proiectarea antiseismici a elementelor de compartimentare gi de
inchidere se va face, dupi caz, in una din urmitoarele ipoteze:
a) ca ficind parte integranti din sistemul structural;
b) cu legdturi care s i permiti deplasiri relative libere in raport cu
strpctura;
c) solidarizate cu structura, dar dimensionate, astfel $clt fisurile
produse de miscarea seismici s i fie limitate.
Elementele nestructurale exterioare (copertine, calcane, timpane,
cogun Be fum, elemente decorative, parapeti atice, etc.3 in relatie cu
spatiul public (strada) sau cu spatiile din interiorul incintei (spafiul de
recreatie, de sport) vor fi ancorate de structura de rezistenfi gi
dimensionate,' inclusiv prinderile, pentru incircarile seismice
. conventionale definite la art. 4.1.4. majorate cu 50% pentru zoneie
seismice de calcul A, B, C, D si cu 25 % pentru zonele seismice de
alimentare Retele de transport
calcul E si F. Sub actiunea acestor inc&cki, elementele nestructurale
cu a p i rece ap5 recelcaldi
exterioare trebuie si-si mentini integritatea fizici astfel incfit prin ~i caldi Pompe
cidere parfiali sau total& s i nu provoace pierderi de vieti omenesti
Rezenoare B
szu rinirea persoanelor si s i nu impiedice evacuarea clidirii sau Boilere verticale B
accesul echipelor de intenentie. Rezerv. de dedurizare C
Aceleasi prevederi se aplici si elementelor adiugate pe fatade (firme, 0 Puturi de apa B
plici comemorative, antene desatelit, etc.,).
220
 4.1.6.3. Regulile specifice pentru mobilier.
Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare si
statiile de pompare ce desewesc cladirile de gradinip de copii vor fi Amplasarea gi fixarea mobilierului previizut prin prezentul Nomativ
amplasate de regul8, grupat in cladire independent%. in aga fel ihclt prin cadere, lunecare sau riliturnare acesta s2 nu
$
provoace pierderi de vieti omene~ti,riinirez persoanelor sau s5 .
Atunci clnd se amplaseaza in cladire instalatiae a c b o r avariere in
blocheze evacuarea din cladire.
caz de cutremur poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur
sau de ap8 fierbinte nu vor fi montate sub sau adiacent wnei hiasurile constructive pentru asigurarea stabilitaoi mobilierului in
inc5perilor in care se afl5 in mod obi~nuitcopiii, sali de grupl, cazul unui cutremur sever vor fi previbute explicit in proiectele
donnitoare ~i in zona c%lor lor de evacuare. gradiniplor de copii. Aceste misuri se vor aplica gi in cazul cliidirilor
existente cu ocazia lucrkilor de reparaoi curente.
Leggturile (ancorajele) instalatiilor echipamentelor cu elementele tle
constructie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate inclt sB nu 4.1.7.- ReglementZirile tehnice conexe.
constituie puncte slabe. Legaturile (ancorajele) trebuie s ? ~reziste in
STAS 1010711,2,3, Constructii civile, industriale si agricole.
eventualele situaqi speciale de solicitare care pot apare in timpul 4 Plangee din beton armat.
cutremurelor sau chiar in timpul exploat&rii normale.
STAS 10101lOA Aciiuni in constructii. Clasificarea si
- deplasarea relativa a reazemelor;
gruparea acriunilor pentru construcfii civile gi
- rlsturnarea, alunecarea gi I sau rasucirea instalatiilor gi industriale.
echipamentelor; STAS 1010112 Actiuni in constructij. !ncbciri datorate
In acest caz se recomanda adoptarea unor detalii verificate (gi procesului de exploatare.
acceptate) in practica.
STAS 1010112A1 Actiuni in constructii. fncbctui tehnologice
Valorile foqelor de calcul pentru prinderile gi elementele de sustinere din exploatarea pentru constructii civile,
ale instalatiilor gi echipamentelor clSidirilor gradiniplor de copii industriale si agrozootehnice.
situate in zonele seismice dd calcul A, B, C, D vor fi cu 25% mai mari
STAS 10101/20 Actiuni tn constructii. fnckctui date de vlnt.
decit cele prevkute in Normativul P100.
STAS 10101121 Actiuni in constructii. !nc&c&i date de
Proiectarea prinderilor ~i a elementelor de sustinere a instalatiilor ~i
zapada.
echipamentelor pentru cladirile de grMinip de copii se va face sub
coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea structurii. STAS 10101123 Acouni in constructii. !nc&c%ri date de
temperatura exterioarfi.
Pentru instalatiile ~i echipamentele ale ckor elemente de prindere ~ i /
sau sustinere se livreazi de ciitre furnizor, acestea vor fi inso* de STAS 10101123A Actiuni in constructii. Inc&ctui date de
documentele justificative privind rezistenta seismic5 a ansamblului teinperatura extenoar5 in constructii civile si
instalaqi I prinderi. it~ciustliale.
STAS 1010110 Principii generale de verificare a 'sigurantei
construc@ilor.
223
STAS 1010710 Construcfii civile si industriale. Calculul gi P85 Instruc\iuni tehnice pentru proiectarea
alc5tuirea structurale elementelor de beton, constructiilor cu structura din diafragme de
beton armat si beton precomprimat. beton.
Constructii civile, industriale si agricole. Ploo Normativ privind proiectarea antiseismici a $
STAS 10108J0, 1 , 2
Constructii din ofel construcfiilor de locuinte, social-culturale,
agrozmtehnice si industriale.
STAS 10104 Constructii din zidirie Prevederi PI02
fundamentale pentru calculul elementelor. N o m e tehnice privind proiectarea $i
executarea ad$osturilor de apikare civila in
STAS 1010911 Lucriri din zidirie. Calculul si alc2tuirea subsolurile clidirilor noi.
elementelor. Notii.
Edipile (anii) de referinp pentru normative se vor lua conform cu
STAS 856 Constructii de lemn. Prescriptii pentru
proiectare. ,,Lists reglementkilor tehnice fn constructii sau cu aplicare h
constructii" fn vigoare la da(a utiliz&ii normativelor.
STAS 124211 Teren de fundare. Principiile generale de
cercetare.
42. Siguranp ih exploatare.
Teren de fundare. Clasificarea ~i identificarea 4.2.1. in functionarea gradinitelor de copii se va respecta normativul
p5mdnturilor .
privind proiectarea cliidirilor civile din punct de vedere a1 cerintei de
Teren de fundare. Principiile generale de siguranti in exploatare indicativ CE 1-95 care se referi la misuri
calcul. necesare pentru:
Teren de fundare. Calculul terenului de - siguranfa circulatiei pedestre;
fundare in cazul fundirii directe. - siguranfa cu privire la instalafii;
Construcfii civile, industriale si - siguranfa in timpul l u c r ~ l ode
r fntre\inere;
agrozootehnice. Sistem de toleranfe. - siguranfa la intruziune si efmctii.
Normativ privind alcituirea, calculul si
executarea structurilor din zidirie.
I 4.2.2. Siguriinfa circulatiei pedestre.
Normativ privind proiectarea si executarea
constructiilor fundate pe pimdnturi sensibile
la urnezire.
Normativ privind proiectarea si executarea
i 4.2.2.1. fn afar5 de mlisurile previzute de normatiwl CE 1-95, pentru

-
gradiniF de copii se vor realiza fi unniitoarele:
La iesirea din incinta gradinifelor de copii se vor monta balustrade de
protectie la limita troturarului, care sa limiteze iegirea brusca in
lucr5rilor de fundatii directe la constructii.
carosabil;
Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea si
executarea construcfiilor fundate pe
- Platfonnele de acces in cladire vor fi prevazute cu balustrada de
pim$nturi cu umflaturi si contractii mari. protectie, indiferent de inaltimea denivelhii;
 C5ile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate confom~
reglementkilor generale, asiguradu-se larimi de trecere majorate cu
0 3 0 m.
- Caile de circulatie si evacuare vor fi luminate si ventilate natural.
- fn zonecu diferente de nivel, este interzisl prevederea a mai putin de
trei trepte.
- Usile condoarelor nu trebuie sB fie batante, ele trebuie s2 se deschidi
Fn sensul ie$irii din cladire, vor fi dotate cu mecanlsme (resomri) de
autoinchidere lent5 ;i dclmite din panouri pline, cu ochiuri de
luminl la partea supenoar%.
- U ~ i l evitrate vor fi prevBzute cu geam securizat penm a evita
posibila accidentare;
- Scara trebuie astfel rezolvatii fnc2t s i asigure un spatiu liber de
trecere f a 2 risc de lovire;
1: - Balustradele sca,-ilor trebuiesc astfel realizate fnclt sg nu constimie
1
1 sursa de accidentare:
I - mina curent5 sa nu poat5 fi folosita drept tobogan;
4.2.4. Siguranfa in tirnpul lucrbilor de intretinere. II
Siguranfa in tirnpul l t l c r ~ l o rde intretinere presupune protectia
utilizatorilor fn tirnpul activitatilor de curatire sau reparati a unor
+
p q i din cladire (ferestre, sc&-i,pereti, acoperiguri, luminatoare, etc.)
pe durata exploatbii acestora.
4.2.5 Siguranfa la inuusiune si efractie.
fn afar& de rnAsurile prevbute de normatiwl CE 1-95, pentru
grfidiniiele de copii se vor realiza $i unnloarele:
- gardurile perimetriale incintei vor fi dublate de garduri vii;
- accesele in incina vor fi asigurate cu sisteme speciale de inchidere si
luminate pe timp de noapte;
- atlt gardul c l t si poqile vor fi p r e v h t e pinin$ la h = 70 crh cu
elemente opace de protectie la intrusiunea animalelor mici.
1 4.2.6. Masuri penm exploatarea in siguranp a gr2djnifelor de copii
frecventate si de copii cu handicap motor.
1I

t - se va realiza 0 a doua mln5 curenta la 6 0 c m inal.lfime;

- barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de
10 cm.
I
Ii
La prolectarea ti functionarea g r ~ m i t e ~ de
o r copii se va tine cant de
maswile Prevazute de nom~ativulpentru adaptarea construciiilor de
locuit3a construcfiilor $i localurilor publice la cerinfele
handicapate; indicativ C239.
. persoanelor
-
I

Siguranta cu pnvire la instalatii.

I 4.2.7. Aptitudinea de utilizare.
4.2.3 I
Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei Aptitudinea de utilizare se refera la dimensionarea spatiilor,
utilizatorilor tmpotriva riscului de accidentare sau stres provocat de echiparea si mobilarea acestora.
agenti agresanti din instalatii pnn:
a) electrocutare;
I -
Dimensionarea spatiilor se face dupB urmatoarele criterii:
n u m w l de utilizatori;
b) arsuri sau o p ~ r e ; - tipul de mobilier si echipamentul utilizat;
c) explozie; - modul de aranjare a mobilierului si echipamentului;
d) intoxicare; - gabaritele conventionale.
e) contaminare; Tipul spatiilor din gr5dinitele de copii, n u r n h l de utiliratori pe
f) contactul cu elemente de instalaiii; fiecare ,tip, mobilierul $i echipamentul necesar, modul de aranjare a
g) consecinie ale desc%&ilor atmosferice.
227
 acestora si gabaritele ~i dlmensiunile minime SUnt prezentate in
anexele N. 111 si nr. VII.
Dotarea cu aparate ,utilaje si alt material didactic pentru i n v ~ t ~ ~ n t u l
pregcolar va f i prevllzut in concordanti cu normativele de dotare
elaborate de Ministeml fnvatllmhtului.
43 Siguranta la foc.
Celinp de calitate a constructiilor ,,SIGURAwA LA FOC" impune
ca solutiile adoptate prin proiect, redizate gi mentinute in exploatare,
in caz de incendiu s i asigurer
- protectia ocupaniilor, @ n Wseama de vkbta, starea lor de sanitate si
riscul de incendiu; \
- limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale;
- fmpiedi~ar&extiderii incendiului la obiectivele fnvecinate;
- prevenirea avariilor la constructiile si instala-pile inveciinate, in cazul
prllbugirii constructiei;
- ..
protectia serviciilor mobile de pompieri care intenin .pentru stingerea
incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale.
Pentm redizarea acestora, principalele perfomante se asiguri pe
intreaga durat2,de utilizare a conswctiilor, pe baza unor scenarii de
-
siguran!ll intocmite pentru fiecare situatie wncretil, avind in vedere:
riscul de izbucnire a incendiilor;
- conditiile de siguranti a utilizatorilor in caz de incendiu;
- comportarea la foc a constmctiei in ansamblu si a principalelor ei
p w i componente;
- caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate;
- posibilita@lede intirventie p e n w stingerea incendiilor.
Riscurile de izbucnire a incendiilor.
4.3.1
228 .
4.3.1 .I. hcadrarea fndperilor si a spaQilor din gradinlie in niveluri de rise,
are in vedere activitatea desfllguratii, densitatea sarcinii termice vi
alclltuirea constmctivll.
4.3.1.2. fncllperile ~i spatiile gridinitelor se Fncadreazll in urmgtoarele
niveluri de risc:
:
! a riscul o b i p i t , cuprinz2rid cea mai mare parte a spapilor destinate
I
copiilor, cum sunt salile de prjmire, de grupg, joac8, functii
polivalente ~i alple Similare, in care densitatea sarcinii termiceeste
mai -mic2 de 420 MJImp;
b riscul mediu, cuprinzlnd in,principal inciperi gi sparii tehnice, cum
sunt centrele termice;gospod&ile de combustibill bucllt&ii, depozite
pentru materiale combustibile etc., in care densitatea sarcinii tennice
este cuprinsi fntre 420 si 840 MJ/mp;
c riscul mare, in care sunt cuprinse fncaperi si spatii cu densitatea
i
I sarcinii termice peste 840MJlmp, situatii mai putin intfilnite la astfel
1 , de programe functionale.
1
\
4.3.1.3. Este interzisll folosirea saU depozitarea lichidelor ori a gazelor
combustibile in alte locuri declt cele special amenajate, in cantitiqj
I limitate si far2 respectarea misuriIor de prevenire si stingere
II
I specifice.
1
(.
4.3.2. Conditii dc siguranp a utilizatorilor in caz de incendiu.
-
4.3.2.1. Asigurarea condifiilor de sigurantii a utilizatorjlor impune stabilirea
1 gi realizarea unor intervale de timp care s i pennia corelarea
aciiunilor de intervenpe ~i salvare, cu dezvoltarea ~ncendiului.
Valorile intervalelor de timp $i nivelul performantelor realiza~e,au in
1 vedere specificul programelor func~onale$1 v2rsta utilizatcrilor.
1!
4.3.2.1 .I .Alarmarea utilizatorilor - Timpul de alarmare este-funciie de modul
j ?n care se asigurll perceperea izbucnirii incendiului si realizarea
j alarmirii utilizatorilor. Atunci clnd se previd instalapi automate de
! 229
i
i
 semnalizare a incendiilor ,intenalul de timp nu trebuie sa depi$easc%*
30 de secunde, iar in cazul neechip&rii cu instalatii automate - prin
1 4.3.3.
misuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de
catre personalul angajat, in maximum 60 de secunde.
4.3.2.1.2.Alertarea seniciilor de pompieri - Timpul de alertare a seniciilor de
pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru gridinitele de copii
echipate cu instdafii automate de semnalizare a incendiului, alertarea
se va asigura automat, timpul admis fiind de maximum 30 de
secunde.
4.3.2.1.3 .Supraviepirea utilizatorilor - Timpul de supraviepire in incacaperile si
spatiile destinate copiilor se asiguri in funcfie de gradul de rezistenta
la foc al construcfiei si tipul constructiei, f & i a fi mai mic de;
- 20 minute, in constructii gradul l-I1 de rezistenfa la foc;
- 15 minute,in constructii gradul I11 de siguranti la foc;
- 10 minute, in constructii gradul IV-V de siguranfi la foc.
4.3.2.1.4.Evacuarea utilizatorilor - Tin~pulde evacuare a utilizatorilor din
constructii, va fi minimum;
- 10 minute, ?n construcfii gradull-I1 de rezistenp la foc;
- 5 minute, in constructii gradul III de rezistenp la foc;
- 3 minute, in constructii gradul IV-V de rezistenfi la foc;
4.3.2.1.5.Localizarea ~i stingerea - Timpul de localizare $i stingere a
incendiilor este funcfie de nivelul de dotare si echipare cu instalatii
de semnalizare si stingere a conswctiilor, precum $i de intenenpa
fortelor mobile ale pompierilor. De regull, timpul de locdizare si
stingere a incendiilor nu trebuie s i depa~easca60 de minute.
4.3.2.1 b.Propagarea incendiilor la obiecte invecinate - Timpul de propagare a
incendiilor la obiecte invecinate, trebuie s i fiemai mare de 30 de
minute.
230
Comportarea la f w a constructiei.
4.3.3.1. CondiQile de comportare la foc a construcfiei Tn ansamblu ~i a
principalelor ei p5q.i componente sunt determinate de rezistenp la
foc a acestora.
4.3.3.1.1 Jncendierea totali (flash-over) - Timpul de incendiere totali, va fi de
minimum:
- 20 minute, la constructii gradul 1-11 de rezistenp la foc;
- 15 minute, la constructii gradul IU de rezistenti la foc; .
- 10 minute, la construcfii gradul IV-V de rezistenfi la foc.
4.3.3.1.2.Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intra in interior atunci clnd
t21npliria inchiderilor exterioare este in pozitie inchisi, nu va depisi
un schimb de aer pe or&.
4.3.3.1.3.Compartimentarea antifoc - Aria maxima conskuit5 la sol, admisi
pentru un compartiment de incendiu va fi, in functie de gradul de
rezistenti 4 foc a1 construc@ilor,de:
- 2.500 m2pentm gradul 1-11, indiferent de n u m h l nivelurilor;
- 1.800 m2pentru gradul 111, indiferent de n u m h l nivelurilor;
- 1.400 m2pentru gradul IV, cu un singur nivel ~i respectiv 1.000 m2
pentru cele cu mai multe niveluri;
- 1.000 m' pentm gradul V cu un singur nivel ~i respectiv 800 m2
pentru cele cu mai multe niveluri.
4.3.3.1.4.Limita de rezistenti la foc a elementelor care delimiteaza
compartimente antifoc sau separi spafii ale construcfiei -
Compartimentele antifoc se delirniteazi prin pereti antifoc realizati
din materiale incombustibile - clasa Co - avlnd limita de rezistenti la
foc cuprinsi intre 3 ~i 7 ore, in functie de densitatea sarcinii termice
a compartimentelor de incendiu. Peretii despiqitori ai diferitelor
spapi funcfionale au limite de rezistenp la foc si clase de
combustibilitate norrnate, in functie de gradul de rezistenta la foc a1
constructiei, destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de
23 1
 separare, polrivit reglemen%ilor. Toate inciperile destinate copiilor
vor fi separate de restul construcfiei prin pereti cu limita de rezistenta
la foc de minimum 1 ori.
4.3.3.1.5.Limita de rezistenfi la foc a fa!adelor si a acoperisurilor - Peretii
exteriori neportanti trebuie sB indeplineascs urmgtoarele conditii
minime de combustibilitate si limits de rezistenti la foc, a1
construc!iei:
* Co - 15 minute, In constructii de gradul I de rezistenp la foc;
* C 2 - 15 minute, in construcrii de gradul I1 sau 111;
* C3 - 15 minute, in constructii he gradul IV;
* C4 - Tai limiti de rezistenp la foc, in consWcfii de gradul V .
Acoperigurile se alcituiesc si realizeazi pottivit conditiilor
corespunz5toare gradului de rezistenti la foc a consuuctiei.
4.3.3.1.6.Rezistenfa la foc a structurilor portante - Structura portanti a
constmcfiei sau a compartimentelor de incendiu trebuie s i
indeplineasci conditiile minime de combustiMlitate si limit2 de
rezistenfg la foc, corespunzatoare gradului de rezistenti al
construc~ieirespective:
-
4.3.3.1.7.Siguranfa refugiilor Timpul de sigurani8 a1 refugiilor trebuie s i fie
de minimum:
- 20 minute, in construc(ii de gfadul l-11 de rezistenti la foc;
- 15 minute, in constructii de gradul 111;
- 10 minute, fn construc!ii de gradul IV-V de rezisteng la foc.
4.3.3.1.8.Detectarea gi alarmarea - Echiparea $i dotarea cu 2ispozitive de
detectare ~i alarmare, precum si sistem de anunfare - informare a
utilizatorilor in caz de incendiu, se realizeazil in functie de
capacitatea gridini!elor de copii si tipul construc!iei, pottivit
reglement5lrilor.
Pentm capacithti rnici, acestea se asiguri prin mkuri organizatorice.
4.3.3.1.9.Alertarea - Pentru anunprea serviciilor mobile de pompieri in caz de
incendiu se asigurg mijloacele corespunzStoare, functie de fiecare
situatie concreta, care sfi permita ale.rtarea In timp scurt.
4.3.3.1.10Propagarea fumului - Limitarea propag&ii ugoare a fumului in spapi,
hcaperi, coridoare si sc&i trebuie asigurata prin realizarea unor
elemente despkfitoare corespunzitoare (pereti, plansee) si
prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului in caz de incendiu.

4.3.3.1.11.Instala$ile de stingere - Prevederea instala!iilor si a sistemelor de

IStapi, coloane,
pereti portanti:
- nivel curent:
I co
2h 30'
Co
2h
Co
lh30'
c2
30'
c3 I stingere automati a incendiilor se realizeazil fn functie de
caracteristicile construcfiilor ~i capacitatea acestora, potrivit
reglementbilor.
- ultimul nivel: . CO GI % C2 c4
lh30' lh 45' 30' 4.3.3.1.12Siguranta cailor de evacuarz - Asigurarea timpului de siguranti $i a
capaciqii &lor de evacuare se cletennina potrivit reglementirilor, in
Grinzi ,plansee, n e m r i ,
functie de capacitatea maximi simultana si tipul de constructie.
acoperi~uri,terasa: co % c1 c2 C4
Timpul de siguranti minim va fi de:
- nivel curent: Ih 45' 45 ' 15'
- 15 minute, Pn constructii de gradul I-11;
- peste subsol: CO Co Co CZ C3 - 10 minute, ?n constructii de gradulI11;
lh30' lh lh 30' - 5 minute, in constructii de gradul IV-V.
232
 Capacitatea &lor de evacuare va asigura trecerea num5mlui de
fluxuri de evacuare determinate prin calcul, cu lilfimi minime de
trecere destinate copiilor, de 0,W m pentru u ~ si
i 1,20 m pentru
coridoare si rampe de-scZ~L
4.3.3.1.13.Accesul autovehiculelor de interveniie - Construcfiile caselor de
copii vor avea asigurate accese carosabile, corespunz5tor
dimensionate ~i alcituite, care s i permiti accesul usor a1
autovehiculelor de interventie ale pompierilor, cel putin la doufi
fatade.
4.3.3.1.14.Mijloacele de interventie - Constructiile se echipeaza ~i doteaza cu
mijloace de internenfie in caz de incendiu conform reglement?idor,
In functie de tipul de constructie +idensitatea sarcinii termice. Pentru
interventie se prev%d, dupi caz, stingatoare, hidranti interiori si
exteriori de incendiu, coloane uscate etc. .
4 3.3.1.15.Accesul personalului de interventie - Pentru accesul personalului
serviciilor mobile de pompieri in caz de incendiu se stabilesc si
marcheaza corespunziltor traseele pe care acestia le pot utiliza pentru
a ajunge uSor in diferite p h \ i ale constructiei, fn func\ie de
conformarea acesteia.
Conditiile specifice elementelor ~i materialelor.
4.3.41
4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor de construc\ii -
Combustibilitatea elementelor de construc!ie si a materialelor
componente ale elementelor si structurilor compozite, va corespunde
reglement&iIor, functie de gradul de rezistenti asigurat si tipul
constructiei.
234
f n constructiile de gradul I-Il de rezistenp la foc, principalele
elemente constructive trebuie s i fie din clasa Co - cu unele exceppi
!
admitlndu-se ~i C1 ~i in mod diferenpat la construcfii de gradele
+
111- V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4.
4.3.4.2. Densitatea sarcinii tennice - Densitatea.sarcinii termice rezultg din
materiale gi elemente de constructie, cu exceptiapardoselilor lipite si
a tlmpl&riei, trebuie limitaa la 275 MJ/m2, iar densitatea sarcinii
termice totale rezulta din materiale +i elemente de construcpe,
finisaje, mobilier ~i alte materiale combustibile adipostite, s i nu
depageasci840 MJ/m2.
4.3.4.3. Propagarea flickilor - Propagarea flicikilor pe suprafata elementelors
$5a materialelor de constmc~ecombustibile sa se faci cu viteza
redusl, respectiv mai putin de 0.45 m in 10 minute.
4.3.4.4. Degajarea fumului +i a gazelor toxice - Pentru asigurarea conditiilor
de siguranta a utilizatorilor in caz de incendiu, elementele si
materialele de constructie folosite trebuie s i nu degaje cantitsti mari
de fum si gaze toxice prin ardere. fn spatiile accesibile copiilor se va
evita folosirea maselor plastice, iar atunci c6nd nu este posibil vor fi
hate masuri de impiedicare a propagtirii ugoare a acestuia +i
prevhute dispozitive de evacuare automata a fumului.
4.3.4.5. Gradul de rezistenp la foc va fi stabilit in funcfie de combustibilitatea
~i limita de rezistenp la foc a principalelor elemente de constmctie
folosite potrivit reglementkilor; pentru gradinitele de copii se
recomandi utilizarea celor de gradul I sau I1 de rezisten!i la foc.
Pentru construcfiile de gradul 111-V de rezistenta la foc trebuie hate
misun corespunziltoare care s i asigure siguranfa acestora in caz de
incendiu.
 Normativ 1 7 Normativ pentru proiectarea gi executarea
4.3.5. IntervenGa pentru stingere. instalatillor electrice la consumatori, cu
tensiunea pan5 la 1000 Vc.a. ~i 1500 V.C.C.
4.3.5.1. fn scop~llasigurilrii interventiei operative de stingere in caz de Nonnativ 19 +
Normativ pentru proiectarea ~i executarea
incendiu, pentru fiecare caz in parte se vor elabora scenarii de
instalafiilor sanitare.
sigurantg lulnd in considerare mijloacele si fortele proprii existente,
Normativ 1 13 Normativ pentru proiectarea $i executarea
precum si ajutorul serviciilor mobile de pompieri existente fn zona de
amplasare. instalatiilor de incilzire.
Normativ 1 18 Normativ pentm proiectarea ~i executarea
4.3.6. ReglementMe tehnice conexe. instalapilor de telecomunicatii.
ONU - 1992 Culegere de dispozitii - model pentru Normativ 120 Normativ privind proiectarea gi executarea
reglernentilri in construc!ii. instalauilor de protectie contra trisnetului in
Legea nr. 1011995 Legea calitgtii in construc\ii constructii.
STAS 1478 Constructii civile ~i industriale. Alimentarea
Decret nr. 29011977 Nornle generale de protec(ie impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea intenoar&cu api. Prescriptii fundamentale.
constructiilor si instalatiilor. STAS 6168 Misuri de siguranra contra incendiilor. ScM
Hotf $rea nr. 5 111992 Unele misuri p n t r u inlbunkti$ea activiti\ii de interventie si salvare.
de prevenire si stingere a incendiilor. STAS 6647 Masuri de sigurant5 contra incendiilor.
Ordin nr. 38111219 Norme generale de prevenire si stingere a Elemente pentru protectia golurilor.
MC din 03.03.1994 incendlilor aprobate prin ordin a1 ministerului STAS 6793 LucrM de zidMe. Coguri, canale de fum
de interne si a1 ministrului l u c r ~ l o puhlice
r pentru focare obi~nuitela construc$i civile.
si arnenajMi teritoriale Prescriptii generale.
Norme tehnice de proiectate ~i realizare a STAS 8844 Misuri de siguranta contra incendiilor. Usi
P 118 - 83
conswc\iilor privind protectia la actiunea batante pz scZuile de evacuare. Prescriptii
focului. constructive impotriva trecerii fumului.
Complet5ri $i modificiifi la P 118-83 STAS 29711 2 Indicatoare de securitate. Culori $i fome.
Ordin nr.
29lN110.04.96 Conditii generale.
STAS 10903 Calculul sarcinii termice in constructii.
Nome C58 Norme tehnice privind ignjfugarea
materialelor combustibile din lemn si textile STAS 2965 S c h i interioare in construcfii.
uiilizate in construcfii. STAS 308 1 Utilaje de stins incendii. Cutii metalice penm
Normativ 15 Normativ pentru proiectarea si executarea hidranti interiori.
retelelor si instala\iilor de ventilare. STAS 4918 Utilaie de stins incendii. Stingitor portativ cu
Normativ 16 Normativ pentru proiectarea $i executarea praf si C02.
retelelor si instalafiilor de utilizare a gazelor o i AS 9752 - Utilaje de stins incendii. Stingitor cu dioxid de carbon.
naturale.
237
 - ocuparea shlilor conform p~vederilordin proiect;
4.4. Igiena, siiniltatea oamenilor 7i proteefia mediului.
- aerisirea salilor @rin deschiderea ferestrelor) cel puvn 10 minute la
4.4.1. Igiena aerului.
fiecare or2 se va realiza prin transferarea copiilor Fn sala polivalenta.
,
4.4.1.1. fn cadrul construc!iilor pentru griidinife de copii se vor asigura
4.4.1.3.3.Pentru asigurarea unei ventilatii naturale pennanente oberlichturile
urmatoarele cubaje de aer minime: \
vor avea o arie total5 de 1150 din aria pardoselii iar unghiul de
8 m3Ipers.- ?n camerele de grupa;
deschidere vil fi spre interior si in sus.
5 m31pers- in s5ilile polivalente.
4.4.1.3.4.Ventilarea mecanica se va asigura la bucatce cu anexele de
4.4.1.2. Se recomanda urmatoarele concentraiii admisibile in aerul
preparare $i la s5pIatoria de rufe, la uscLorie $i la calc5torie.
hcaDerilor, ale noxelor emise in cladirile destinategradinifelor.
- Dioxidul de carbon provenit din respiratie, nu trebuie s5 depiiseasca 4.4.1 3.4.1. Valorile orientative pentru n u m h l de schimburi de aer realizabile
concentra~ade 0,0108 din volum, sau 100 ppm, sau 180g1m3. prin instalaw de ventilare mecanici generala, fn conformitate cu
- Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete, scipjlri de gaze Normatiwl I 5 si a literaturii de specialitate, sunt urm8toarele:
nu trebuie sB depQeasci:
345 mg/m3(300 ppm) - timp de 5 minute; Destinapa fncaperii Schimburi de aer (volume/or&)
100 mg/m3(88 ppm) - timp de 15 minute nerepetabil in Uh; minimum recomandgtt .,
10 mg/m3(10 ppm) -expunere continua. BucBtirii 20 25
- Formaldehida provenit5 din materialele de consuuc~inu trebuie s% Sp%l5torii mecanice
depi~easci120 mg/m3(0,l pprn). -
- Radonul provenit din materialele de constructii si din p&Snt nu - sala masini splat 15-25
trebuie sa depaseasca concentratia de 140 ~ ~ / in
m m' d i e pe an. - sal5 mqini cacat 10-15

4.4.1.3. Ventilarea spatiilor.
4.4.1.3.1 .Toate fnc5perile destinate copiilor vor fi ventilate natural. Mijloacele
de ventilare trebuie sB asigure o primenire aaerului de cel pufin 1 5
. schimburi pe ork in incapen de grupa. Viteza curenvor de aer din
inc5perile destinate copiilor nu va dep$i 0 3 mls.
4.4.1,3.2.Ventilarea natural5 se va asigura cu ajutorul ferestrelor In
unnatoarele condiei:
r existenla unor concentra\ii admisibile de substante nocive (gaze,
vapori, praf) ale aerului exterior;
Valorile din tabelul de mai sus se vor folosi numai pentru e s t i m c in
fazele inigale de proiectare.
44.1.3.4.2. Instala!iile de ventilare mecanicg ale buc&t&iilor si spllltoriilor se
vor conforma urmatoarelor princ'ipii generale:
..
- aeml proaspit se introduce in zona curata a inciperii;
- spirarea degajailor nocive se face prin dispozitive locale, care
trebuie s5 fmpiedice 1L:p9ndirea nocivi&ilor fn spariul general al
inckperii ventilate;
d
aerul viciat se evacueaza deasupra acoperisului cluirii;
 4.4.2. Igiena apei.
- temperatura aerului introdus trebuie s5 conducil la condi\ii
confortabile in interiorul spatiului ventilat si sil tnlilture formarea
4.4.2.1. Echiparea gridinitelor de copli cu instalafii si echipalnente sanitare se
condensului pe suprafeple reci;
- incilperea ventilati se mentine' in depresiune fa@ de fncilperile va face conform prevederilor din tems ~i STAS 1478.
fnvecinate.
4.4.2.2. Consumurile zilnice specifice de a p i rece si caldi de 60" C vor fi cele
4.4.1.4. Reglementirile tehnice conexe. prevkute fn STAS 1478 diferentiate pe destinatii si functiuni:
ECEMBPI8 1 Commission economique pour ]'Europe -
Geneve. Nr. crt. Destinatia clidirii Necesar specific llzi pers.
Recueil CEE de dispositions modeles de
reglement ' de la construction - Bitiments I I Total a p i Din care a p i caldi
I
I5
Residentikls.
Normativ privind proiectarea $i executarea
instalafiilor de ventilare
1. Gridinik cu program
prelungit si sipt%minal
100
60°C
50
45°C
40 I
MS 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privind unit5file
MO Nr. 59 bis11996 pentru ocrotirea, educarea $i instruirea 4.4.2.2.l.Conditiile de calitate admise pentru apa potabilil distribuitfi prin
copiilor si tinerilor. instalatiile sanitare (ap5 rece si caldi) sunt cele previzute in STAS
STAS 664811 Instalaei de ventilare $i climatizare. Calculul
aporturilor de caldur5 din, exterior.
1342.
-
Prescriptii fundamentale. 4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate.
STAS 664812 Instalatii de ventilare $i climatizare. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile ,,Normativului
Parametrii climatici exteriori. pentru conditiile de descircare a apelor uzate in retelele de canalizare
STAS 9660 Instalatii de ventilare ~i climatizare. Canale a centrelor populate" indicativ C90-83.
de aer. Forme si dimensiuni.
STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu 4.4.2.4. ~e~lementiriletehnice
conexe.
jaluzele reglabile. Tipizare. STAS 1478 Ali~uentareacu ap5 la constructii civile ~i
R 11573 Instalatii de ventilare. Ventilarea natural5 industriale.
organizatil a clildirilor industride. Prescriptii STAS 1342 Apa potabili.
de calcul.
C 90 ~ o r m a t i vpentru conditiile de descacare a
P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a
apelor uzate in retelele de canalizare a
s c o n s ~ c t i i l o r privind protecfia la actiunea
focului. centrelor populate.
241 ,
 4.4.3.4. Distanfa minima dintre platforma gi cl&diri este de 10 m, iar
Instalatii sanitare. Distante de amplasare a
amplasarea acesteia se va face de regula la limita incintei.
obiectelor sanitare, armaturjlor si accesoriilor
1
lor.
4.4.3.5. Platformele trebuie s i fie fnzestrate cu alimentare cu a p i qi
Instalatii s a ~ t a r eCanalizare
. interioari. canalizare. Pentm spalarea si dezinfectarea pubelelor trebuie
Normativ pentm proiectarea si executarea p r e v h t in cadml plafformei de depozitm o suprafa9 de cca. 5 m2.
instalatiilor sanitare.
Norme tehnice de proiectare si realizare a
constructiilor privind protecqa la actiunea
focului. 4.4.4.1. Etanqeitatea la aer, gaze ~i vapori.

fndmm&tor departamental pentru proiectarea

4.4.4.1.1. Rezistenp minima necesaa la pemeabilitate la aer Ra min a
unit%!ilor comerciale de desfacere, a unita!ilor
principalelor elemente de construcfje, confornt STAS 6472t7 are
de alimentaiie publics si a pietelor
urmatoarele valori:
agroalimentare.
M S 1955118 oct. 1955 NORME DE IGIENA privlnd unitatile pentru
Nr. crt Elementul de Ra min I
ocrotirea, educarea ~i instruirea copiilor ~i
tinerilor. I constructie
Pereti exteriori, acoperi~uri
m/s

4.4.3. Evacuarea deseurilor solide.

1
fir2 pod

pentru subsol
.
Plansee de pod si plansee
4 1 0 x 102xv%onec

4.4.3.1. fn cadrul @dinitelor se va prevedea indepmarea manual&,zilnica,
sau pe masura producerii lor, a tuturor gunoaiehr menajere si
depunerea lor in cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 1
conform STAS 8127). - indeplineasci um%toarelecondip:
4.4.3.2. Necesarul de pubele pentm gr&dini!e, este de 5-7 pubele 1100 locuri,
?n cazul evacuhii gunoaielor la fiecare 2-3 zile.
i
1
4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra
precipitafiilor atmosferice, a soiuelui $i vSntului.
242
30,8 x 103Ronec
I
unde: v = viteza vhtului, conform STAS 190711 Ronec= rezistenta
minima necesara la transfer termic, cortfom STAS 647213,
4.4.4.1.2. Etanqeitatea la vapori a inchidenlor exterioare ~rebuie s i
- Dimensionarea elementelor de construcfie (sub aspectul
comport%rii la umezire datorita condens2rii vaporilor de a p i fn
interiorul lor) in scopul asigurhii unui regim de umiditate normal
a1 elementelor respective, Tn timpul exploat&ii construc$ilor se va
face fn conformitate cu prevederile STAS 647214.
243
 - AcumulXea progresivi, de la un an la altul, a apei provenite din
C 56-85 Normativ pentru verificarea qi receptia
condensul vapdrilor in iintenorul elementelor de constfictie, in
lucr%rilor de constructii si instalatii aferente.
timpul exploatai lor, nu este admisi.
- Umiditatea n~aterialelorde construc(ii in timpul perioadei reci a
anului, nu trebuie sii dep@easci valorile maxime admisibile
previzute in tabelul 1 - STAS 647214.
~
i

!
C 11.2-86 Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la
lucr5rile de construcfii.
+

4.415. Iluminatul.
4.4.4.2. Etanseitateala ap8.
4.4.5 . l . Iluminatul natural.
4.4.4.2.1 .Valoarea presiunii exercitate la v h t la care se asiguriktanseitatea la
ap5 a t h p l k i e i exterioare, se recomandi sh nu fie mai mici de 40 4.4.5.l.l.fn~5~erile gradinifelor trebuie s i aibi asigurat8 direct lumina
kglm2. naturali. Pot face exceptie fnciperile la care se admit si iluminarea
indirect5 sau artificial5 ca vestibulun, holuri, coridoare, depozite.
4.4.4.2.2.Etanseitatea hidroizolafiilor acoperisurilor cu pante pin5 la 7%
inclusiv, se consider5 satisficitoare, dac8 dupi inundarea cu api, la
4.4.5.1.2.b conditiile tiirii noastre considerind valoarea'minim8 a iluminilrii
care nivelul acesteia va depiisi cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat,
nu se constati infiltrafii de api in interioml clidirii dupi 72 ore de data de bolta cereasci, de 4000 Ix, valorile minime ale iluminai
incercare confonn Normativ C 56-85. laterale ,,E"
precum si a coeficientului de iluminare natural8 ,,e" sunt
in conformitate cu STAS 6221 urm8toarele:
4.4.A.2.3.Etanseitatea hidroizolatiei construcfiilor subterane . se consider5
satisfkitoare dacii dupi 72 ore de la oprirea epuismentului nu se Categ . de Destinafiainchperilor Valoarea iluminkii
constata infiltratii de api in interiorul cl8dirii. muncti laterale
E(lx) e(%)
4.4.4.3. Reglementhile tehnice conexe. I1 Sali polivalent5 - expunere
Termotehnica constructiilor. Terrninologie.
STAS 7 109 (obiecte colorate) 80 . 2 ,o
STAS 647214 Calculul termotehnic al elementelor de 111 Izolator - cabinet medical 60 1,5
inchidere ale clidirilor.
IV Siili de gmp8-vestiare
STAS 647214 Comportarea elementelor de constructie la
difuzia vaporilor de ap5. film, bucitiirii spalatorii 40 1,O
Calculul permeabilit5{ii la aer a elementelor V Grupuri sanitare, vestiare
STAS 647217
si materialelor de constructii. - coridoare, schi 20 05
Instalatii de fncilzire. Calculul necesarului de VI Depozite, centrale
STAS 190711
termice, hidrofor 10 025
ciilduri. Prescriptii de calsul.

245

4.4.5.1.3. Realizarea condi(ii1or de iluminare se verifica, in mod aproximativ,
pe baza raportului dintre aria ferestrelor incaperilor si aria
pardoselii acestora conform STAS 6221 dupi cum urmeazi:
4.4.5.1 5 1 . Ferestrele se a ~ e a z ipe una din laturile inciperii, mobilierul
apszlndu-se astfel ca lumina sfi vinfi din stinga.
4.4.5.1.5.2.Plinurile dintre ferestre vor fi maximum 0 3 din lavrnea ferestsei. 6

Nr. Destinatia fncperilor
crt
- -
0 1
1 Sili de grupi-joc
2 S a i dewpi-donnit
1 3 ( Cabinet medical-izolator
4 Gmpuri sanitare, vestiare, dusuri
5 Birouri admin~stratic
6 ~ucitltSirii-spililgtorii
L
Raportul dintre aria
ferestrelor 9i aria
pardoselii inckperii-
2 - la sc&i
112.............................. 114
. 113.............................. 114
1 114..............................116
118..............................1/10
116..............................1/10
114.............................. 116
4.4.5.1.5.3. fnatimea parapetului va fi:
- la silile de grupi 0.75m (cu protectie la 0Wm);
- la g ~ p u r sanitare
i peste 0,80 m;
peste 1.00 m.
Distanta de la tavan la partea superioari a ferestrei s i nu fie mai
mare de 0.30 m.
I 4.4.5.1.6. fnsorirea incilperilor gridinitelor, contribuie )a satisfacerea
cerintelor privind iluminatul natural, confortul termic $i
consewarea energiei. Pitrunderea radialiilor solare in inciperi este
benefic2 pentru ocupanti din considerente de sinfitate $i
psihologice.

4.4.5.1.4. Factorii de uniformitate a iluminatului natural sau mixt a 4.4.5.1.6.1.fnc2perile sunt considerate a fi suficient insorite daci durata de
inciperilor din constructiile de gridinite trebuie s i se fncadreze in insorire in ziua de referinti, primivara $i toarnna (21 martie gi 23

Nr
urmitoarele valori:

Destinatia Factori de unifonnitate

ii septembrie), este de peste doua ore iar unghiul de incidenii a1
radiatiei directe este peste urmitoarele valori: 6" vertical, 20"
orizontal.
crt Inciperilor I
Emin'Emend
pe planul de
lucru
EminlEmax pe
suprafata de
a
lucru inciiperii
' I 4.4.5.1.6.2Pentru dif'eritele incfiperi ale gridinitelor se recomandi
urmitoarele orient&i:

1. Sili de gmpi 0,65 030 Nr. Destinatia inc5perilor OrientltSiri recomandate

izolator, cabinet Crt. N NE E S E S SV V N V
medical, birouri, 1 Sili de grupi X X X

.I
2. Bucit5rii - spilitorii 0,65 0,65 2 Primire, filtru, vestiar X X X
'
Coridoare - sc&i 0 2 5 pe supraf. 3 Izolator X X X
3.
de circulave 4 Sala polivalenti X X X X
I 5 Bucitikie X X X
4.4.5.1.5. La proiectarea iluminatului natural in gridinite se vor in 6 Spil&torie X X X
vedere umitoarele recomandki: 7 Grupuri sanitare X X X X X X X X

246 '
4.4.5.1.7. Posibilititile de obturare. 4.4.5.2.3. Iluminatul artificial se realizeazi prin instalafii electrice pe baza
normativelor si standardelor de stat specifice.
4.4.5.1.7.1 fn camercle de dormit se vor prevedea perdele pentru a asigura o
6
protectie En timpul odihnei. 4.4.5.2.3.1.111 afara prevederilor normativelor qi standardelor de stat se vor
avea fn vedere urmloarele misuri:
4.4.5.1.7.2.in camera de gmp2, se vor prevedea draperii pentru obturare pentru - fn camerele de grupi, birouri, cabinet consultatii, corpurile de
cazul vizion5rilor TV. iluminat vor fi de tip limpi fluorescente cu un grad mare de
protecfie contra orbirii avlnd gritar dispersor sau sistem dispersor
4.4.5.1.7.3.fn sala polivalenti, daci este cazul, se vor asigura conditii pentru de tip opal sau translucid cu refea prismatic&
protecoi de filme sau diapozitive. - fn dorrnitoare se vor prevedea corpuri de iluminat pentru l a p i
incandescente de tip indirect sau semidirect cu un grad bun de
4.4.5.2. Iluminatul artificial. protectie contra orbirii sau se vor lua m2suri corespunzitoare
pentru dispunerea lor in afara unghiului de orbire.
4.4.5.2.1. Nivelurile de ilurninare medie pentm iluminatul normal din
inciperile de utilizare generali precum si nivelurile pe c%le de
4.4:5.3. ReglementMle tehnice conexe.
comunicapi din casele de copii sunt urm8toarele:
STAS 6221 Constructii civile, industriale si
agrozootehnice. Iluminatul natural a1
inc2perilor. Prescriptii de calcul.
STAS R 11621 Metode de calcul a ilumin&ii medii fn cladin.
I7 Normativ privind proiectarea si executarea
instalatiilor electrice la consumatori, cu
tensiuni pan2 la 1000 V.
1 20 Normativ privind proiectarea qi executarea
protecfiei contra trisnetului la constructii.
PE 107-78 Normativ pentru proiectarea si executarea
refelelor de cabluri electrice.
PE 124-85 Normativ privind alimentarea cu energie
electric2 a consumatorilor industriali $i
similari.
4.4.5.2.2. Factorii de unifonnitate a iluminMi pentru iliuninatul normal sunt PE 136-88 Normativ privind folosirea rafionala a
cei previzuti la STAS 664613. energiei electrice la iluminatul artificial si in
utilizki casnice.
Instructiuni tehnice privind determinarea 4.5. Izolafia termici, hidrofugi $ economia de energie.
sectiunii economice a conductoarelor in
instalatiile electrice de distributie de 1-110 4.5.1. Gridiniiele se incadreazi in grup5 I, clidiri cu necesititi sanitm
KV. igienice ridicate, in confornitate cu prevederile STAS 647213.
Norrnativ pentru proiectarea si iexecutarea
instalatiilor interioare de telecomunicatii. 4.5.1.1. Temperaturile interioare wnvenfionale de calcul ale aerului interior,
Branqamente electrice, condi$i generale de pentm inciperi incilzite in clidirile gridinitelor sunt urmitoarele:
proiectare si executare.
Nr Denumirea inciperii Temperatura intenoar5
Protectia impotriva electrocutirilor limite crt. convenfionali de calcul
admise. . "C
Prize, fise si cuple pentm instalatii electrice 1. Camere de joc si activit5ti 20°C
pan5 la 380V curent altemativ si p l n i la educative
250V curent continuu si p h i la 25A. 2 Dormitoare pentru copii 20°C
fntrerupitoare pentru instalatii electrice 3. B%,dusuri U°C
casnice si similare. Conditii tehnice generale 4. Closete 20°C
de calitate. 5. Windfang $i vestibul la intrarea 18°C
Limpi electrice cu incandescent5 pentru copiilor
iluminat general. 6. Camere de primire, film, vestiar 20°C
Iluminat artificial. copii
Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii 7. Camere izolare 22OC
electrice fixe. 8. Camere personal si secretariat 18OC
Tuburi pentru instalatil electrice din
policloruri d e vinil, neplastifiati. 4.5.1.1.1 .Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate
Tuburi pentru instalatii electrice, clasificare si temperaturi reale ale inciperilor in conditiile c8nd reprezinti media
terminologie. Conditii tehnice generale. temperaturilor inregistrate timp de 24h la o distanti de 2m de peretii
Protectia impotriva electrocut~i.Prescriptii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii.
generale.
Protectia impotriva electrocutirilor prin 4.5.1.1.2Diferenta maxima intre temperatura de calcul conventional5 a aerului
atingere indirecti. Instalatii electrice fixe. interior (20°C) si temperatura medie ponderat5 a suprafefei interioare
Prescrippi generale. a elementului de constructie, va fi urmitoarea:
Idem - Prescriptii de proiectare si executie.
 4.5.2. Reglementttrile tehnice conexe.
pereti J0C
STAS 7109 Termotehnlca construc!iilor. Terminologie.
acoperisuri 3°C
STAS 647213 Calculul termotehnic a1 elementelor de inchidere ale
pardoseli 2°C
clldirilor.
STAS 647214 Comportarea elementelor de constructie la difuzia
4.5 .I .I .3.Protecfia termici minim&necesati pe timp friguros. a elementelor de
vaporilor de api.
inchidere caracterizatl prin rezistenia minim5 la transfer termic si
STAS 190711 Instalavi de incilzire.
realizarea unei femperacuri minime pe suprafap elementului, mai
STAS 190712 Calculul necesarului de cilduri.
mare declt temperatura punctului de roui, se stabileste conform
STAS 647213, pentru regimul normal de urniditate a1 incdperilor $1 STAS 1797/1,3 InstalaFii de incllzire.
pentru regimul normal de e_xp!oatare in timpul incllzirii, regim STAS 179712 Dimensionarea corpurilor de incilzire.
precizat de STAS 190711. STAS 7132 Misuri de siguranii la instalapile de fncilzire cu aph, '
avlnd temperatura p l n i la 115°C.
4.5.1.2. Clidirile grldinitelor, vor fi prevlzute de regull cu instalafii de STAS 3417 Cosuri $1 canale de fum pentm instalatii de incilzire
cenuali. Prescriptii de calcul termotehnic.
incilzire centrals.
STAS 4839 Instalafii de incilzire. NumSlrul mual de grade zile.
4.5.1.2.1.Sisternu1 de incilzire central5 se stabilegte conform Normativului I 113 Normativ pentru proiectarea si executarea
I instalatiilor de incllzire. .
13194, tinlnd cont de cerintele igienico-sanitare ridicate ale !

constructiilor grldinitelor. ! P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a

I constructiilor privind protectia la actiunea focului. '

Grupa SISTEMUL Observatii , 4.6 Protecfia lmpotriva zgomotului.

I Agent termic Aparate de I
incilzire 4.6.1 Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior in
Gridinite A p l caldl Corpuri de Cu prevederea unitivle functionale din grhdinife, datorat unor surse de zgomot
inc5lzire tip de masun pentru exterior acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmitoarele:
radiator evitarea contactului Nr Unitatea funclionali curba ,,Cz1? dB(a)
Suprafefe direct cu corpul crt.
radiante de incslzire 1 Sall de grupl pentru dormit 30

4.5.1.2.2.Instalafiile de incilzire central5 se.proiecteaz5 si se realizeaz5 pe

baza norniativelor $i standardelor de stat specifice.
2
3
4
*
Sall de grupa penm jocuri
Izolator
Sali Polivalentl
35
30
35
I:
40
2 11ou administratie 45 50

253
4.6.2. Izolarea acusticl a unit51ilor funcfionale fmpotriva zgomotului Nr. crt U ~ t a t e afunctionall curba ,,Czn
provenit din spatiile adiacente se asiguraprin elemente de consuucfie 1 statie hidrofor 85 90
(perefi, plan~ee)a c&or alcituire este astfel conceput5 fnclt s l se 2 central5 termic5 85 90
realizeze atlt cerintele impuse de structura de rezistenp clt si de .-
3 post transformare 55 60 -
conditiile de izolare acusticl. I
4 bucHtHrie 65 70
Valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian I, (Ea) si 5 spilltone 65 70
de impact Ii(Ei) sunt cele prev5zute in STAS 6156 - tabelul5.

~ l desp&qitoare
~ de ~ N~velul
~ de ~ Valorile t admisibile
~ ale indici~lorde 4.6.4. Valorile admisibile pentru durata de reverberatie din uniafile
izdare la zgomot aerian $i de impact functionale ale grsdinitei, fn domeniul de frecventl de 125...4000Hz
consuuc!ie inhe ,gomot
pentru elementele despQitoare de
unilatea sPa!il petfurbator consmctie se determini in functie de volumul tnciperii 6i de tipul acesteia
func!ionali a'kturate coresp. conform STAS 6156.
spa1iului plansee peffi!i
interiori de falad&
al&Nrat 4.6.5. Reglementa~ilelehnice conexe.
I ( I ) I',(Ea) IZa(h)
W.4) STAS 19.5711-4 Acustica. Tenninologie.
dB dB dB dB
STAS 6156 Acustica fn constructii. Proteciia impotriva
Dormitoare Dormitoare
adiacente 70 46(-6) @(O) 4q-6)
zgomotului in construcrii civile vi social
culturde. Limite admisibile ~i parametrii de
I Sali de gmp&
Blmuri, cabinete
80
75
S6(+4)
Sl(-g
S3(t7)
S9 (tl)
S6(+4)
Sl(-1)
izolare acusticl.
I STAS 6161/1 Acustica in constmctii. Mkurarea nivelului de
zgomot in construcfii civile. Metoda de
mgsurare.
5 S&lide grupa

6
Sili de grupi
adiacente
bterioml clildirii
80
50
46(-6) 59 (t 1) 4q-6)

Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat in incinta gr5dini!elor

-
'2q-26) 1 ,
STAS 10009

P 118
Acustica in construc!ii. Acustica urbani. Limite
adfnisibile ale nivelului de zgomot urban.
Norme tehnice de proiectare +i realizarea
constmc!iilor privind protecfia la actiunea
focului
trebuie astfel inclt nivelul de zgomot interior in unit5tile functionale P 122 Instructiuni tehnice pentru prolectarea m ~ ~ u r i l o r
s5 nu deplseascH valorile prezentate la punctul4.6.1. de izolare fonicB la clidiri civile, social-culturale
si tehnico-administrative.
4.6.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot interior datorat acfiunii C125 Normativ privind proiectarea qi executarea
concomitente a surselor de zgomot si a agregatelor ce func@oneazlEn rn8~1ln'lorde izolare fonicg ;i a tratamentelor
interiorul unitltilor funcfionale (sau activit5tilor specifice) din acustice in cl5diri.
d

gridinite sunt, conform STAS 6156 tab. 4 urmHtoarele:

 BORDEROUL ANEXELOR

ANEXA I Tenninologie specifics.

Amenajarea gridi+ei. Ansamblu de lucr5ri ce se executa de regula pe baza
ANEXA 11 Suprafatele de teren recomandate pentru gridinite.
unui proiect gi care au drept scop transformarea unei clldiri cu ala
destinaGe initial5 pentru a fi folositi pentru o grldiniF; amenajarea
ANEXA 111 Tema program pentru gridinifele de copii.
poate fi executati si la cladirea unei grldinite existente, pentru
fmbunitatirea conditiilor de confoa, pentru a o modemiza sau a o
ANEXA IV Elaborarea documentatiei tehnico-economice.
pievedea cu functiuni sau instalatii care initial nu existau.
ANEXA V l-Termeni
I* utilizati in definirea cerintei de rezistenta ~i Baza materialg a gritdiditelor. Totalitatea clldirilor, instalatiilor,
stabilitate; mobilierului si mijloacelor de educatie Cjuchii, aparate) care fac
posibil2 si asiguri desfisurarea procesului de fnvipmint pre~colar.
2- Definitiile exigentelor de performanta asociate ceriniei Cabinet medical ih grhdinitit. fncipere in gradiniy special amenajati si
de rezisten@ gi stabilitate. dotal5 corespunzitor cerintelor medicale pentru examinarea copiilor
de catre medic.
ANEXA VI Schema functionali pentru gridinife. Camerii cu jucitrii. (Sala de grupl) fncipere in g r a n i p in care se desfasoar2
' activitatea de educatie si instmire a copiilor; cuprinde mobilier
ANEXA VII Exernple de unititi functionale penm gradinite. adecvat taliei copiilor (masute $i sciunase). fn cadml acestei inciperi
Dimensiuni minime. se amenajeaza o zoni in care se pistreazi pe etajere gi in dulapuri
jucbiile si restul materialului didactic.
Capacitatea (mhrimea) gritdinitei. N u m m l total de copii care pot desffisura
concomitent activitifi prescolare in gradinite; se exprim2 in n u m b de

Educatoare. Funcpe didactic5 in gridinita de copii, indeplinita in special de

femei cu calificare speciali. Educatoarea rispunde de educatia si
instruirea unei grupe de copii.
Gridinif5 de copii. Institutie de inviph2nt prevolar, in care copii, in vksta
de 3,4J ~i 6 ani, primesc o educatie in vederea dezvoltiirii lor
psihofizice, sociale si morale si pregitirii pentru scoala' si pentru
ajutorarea mamelor care lucreaz.2 in productie.
Grupii de copii fn gridinifi. Organizarea copiilor din gradinite pe grupe de
v5rsta; gfipa mica, grupa mijlocie yi grupa mare. Gmpa de copii are
maxim 20 copii.
Salit de gruph. Vezi camera cu jucllrii.
 --
6t
Anexa nr. 11 De reguli fiecare gridiniv va avea toate cele p a t ~categorii de
s p a p mentionate la punctul T.P.2.; in situatia in care prepararea
-Suorafetele de teren recornandate pentru gridime
--
hranei si spillarea rufelor (sau oricare din aceste activititi) se
I ~r Tipul de gridinit5 Suprafap totali Suprafata de teren ce realizeaza in afara gradinitei, se vor asigura recipiente

1 cfl a terenului revine pe loc de copil I corespunzltoare pentru transportul hranei si inc5peri anexe pentru
depozitarea ~i spilarea veselei, tacitmurilor $i vaselor, pentru
mP in griidiniti mpfloc Encazirea mlncilrii +i / sau incapen pentru colectarea rufelor
1. Grildinite in mediul rural 1000-2000 20
- murdare si depozitarea rufelor curate.

2. Gridinite in mediul urban 2000-4000 20

T.P.2.2. fnciperile proprii fieckei grupe de copii vor cuprinde:
- Sala de grupi (camera de juckii) pentru 20 de copii; se va prevedea
o suprafag utilil de 2,7 - 3,O mptcopil si respectarea nomei de
igieng a Ministerulul Sinstiitii, privind volumul de aer necesar;
ANEXA nr. II 8 mc pentru fieeare copil.

T.P. Tema program pentru grkdinite de copii.
T.P.1. Capacitatea gradiniiei determinati conform punctelor, 2.1 2.2.1,
2.1.2.2.2 ~i 2.1.2.2.3. va avea h t r e 20 si 200 copii (adici de la 1
grupi la 10 grupe de copii) si va fi astfel stabilitg 'ncitt copii sa nu
i acasi de la o distant&mai mare de 5CO m.
fie a d u ~de
T.P. 1.1. Propunerea pentru o capacitate mai mare de 200 copii, dar cu
respectarea distantei de 500 m previzuti la punctul T.P.1. va fi
supud spre avizare Ministerului fnv5pmhtului pe baza. unei
fundamentbi riguroase refentoare la n u m m l de copii in vkstil de
3,4 J ~i 6 copii fn perspectivil. sau la unele probleme in leg6tur5 cu
amplasamentul.
T.P.2. Gridinita cuprinde patru categorii de spaoi:
- incgperi proprii fiecirei grupe de copii;
-
inc5peri comane folosite temporar de copii;
- incsperi destinate personalului de educatie ti de ingrijue;
- Fncaperi pentru buc5tbie ~i spilitorie, fiecare cu anexele specifice.
I - Sali de gmpi pentru dormit, cu 20 paturi va avea o suprafati utilg
2,8-3,@mp/pat ~i un voIum de 8 mclpat.
- Grup sanitar pentru grupa de copii, nediferentiat pe sexe,
cuprinzind 3 wc-ui% 3 lavoare, un dug colectiv sau 2 duguri
individuale $i un wr pentru copii cu deficiente motorii: obiectele
sanitare corespunzFttoare standardelor de stat in vigoare vor fi
montate la inillfimea corespunzitware taliei copiilor; suprafap utili
a grupului sanitar se va incadra in 12-16 mp.
i T.P.2.3. fnciperile comune folosite tempsrar de copii:
I - Windfang si vestibul la intrarea copiilor.
- Primire film (examinare sumari a st5rii de sfinitate), vestiar
(pentru doui grupe); suprafap utili 35-40 mp.
- Izolare (cu closet anexat); una singuri pentru grildiniti; 10-20mp
suprafata util5 In functie de m i r h e a gridiniwi.
- Sali polifunc@onalB pentru dou5 sau. patru gmpe, folositii la
servirea mesei si la diferite activiti!i colective; suprafafi utilg 1,4-
1Jmp/copil.
T.P.2.4. fnchperile destinate personalului de educatie ~i ingrijire:
- Bimul pentru conducere-cabinet medical; 14-16mp.
- Vestiare pentru personalul de educafie $i ingrijire; 09-1,0
mplpersoani.
- Grupul sanitar cuprinzlnd lavoare, d u si~ closete.
fncaperile pentnl bucitarie ~i spilatorie fiecare cu anexele
T.P.2.5.
specifice:
- BucBtirie preparare, primire alimente camkil, frigorifer, depozit de
legume; 40,O-60,O mp suprafat5 utili in funcfie de mbimea
gridinifei.
- Spilitorie, uscitorie,cilcitorie, depozit de rufe curate, depozit
rufe murdare; 30,O-40,O mp suprafafa utila in functie de rnkimea
gridinifei.
T.P.3. fn afara Tndtperilor prev&ute la punctul T.P.2.. gradinifa mai poate
avea incapzri pentru depozit de inventar, spatii tehnice ?.a. plasate
de regula la subsol.
T.P.4. Constructiile si amenajikile in incinta (curtea) grgdinifei.
- Pentru circulaiie: alei pietonale la accesul copiilor ~i a1 insotitori101
acestora ~i alei carosabile pentru aprovizionarea bucatbiei.
- Pentru curafeinia exterioara: puncte de colectare si evacuare a
gunoaielor dotate cu containere manevrabile ~i gun de ap5 pentru
spillat.
- Pentru prevenirea +i stingerea incendiilor: pichete de intenenfie in
functie de mruimea incintei;
- Pentru controlul si paza incintei: inchideri (garduri) perimetrale din
lemn, piatri, beton m a t cu panouri traforate sau din metal,
dublate de gard viu.
- Amenajki sspeciale pentru joaca pregcolarilor in aer liber: groapi
cu nisip, balansoare, scrlnciob, spaliere tobogan etc.
260
- Restul terenului se va prevedea cu verdeafl: iarba, flori, arbusti
omamentdi.
T.P.5. Fiecare grup5 de copii are o educatoare care st8 permanent cu
copii.
fn funcGe de mikimea gridinilei, proiectantul va obtine de la
inspectoratul scolar, numatul mstului personalului de ingrijire
(prepararea si senirea hranei, sp5Iitorie. ingriljirea ~i curafenja
activiutii de joaca a copiilor ~i a curtii de serviciu) pentru a stabili
mkimea vestiarelor si a gmpurilor sanitare destinate personalului.
T.P.6. Prevederea de adilposturi de apkare civila va fi in conformitate cu
HGR 53111992 si cu precizsle M.A.N. din 1993. Pe timpul
folosirii acestora, destinatia spatiilor realizate va fi precizatg de
inspectoratul scolar cu respectarea normativelor in vigoare.
Anexa N.ZV
Elaborarea documentatiilor tehnico-economice
E.D.1. Elaborarea ~i aprobarea documentatiilor tehnico-economice pentru
obiectivele rioi de gradinip de copii din fondurile statului vor
respecta prevederile Legii Finanfelor Publice nr. 1011991 si
Ordinului comun N. 792/13/N din 20 iunie 1994 al ministrului de stat
- ministml finanfelor ~i a1 ministmlui lucrkilor publice ~i amenajbii
teritoriului.
E.D.l.1 .Fazele de proiectare sunt stabilite prin HGR 727.18.12.93,
Regulamentul anexa; ti anume:
- pentru investifii publice:
- studiu de prefezabilitate;
- studiu de fezabilitate;

- proiect tehnic si caiet de sarcini;
- detalii de execufie.
- pentru repararii capitale, consolidAri $i demoliiri la construcfii ~i
instalatii aferente:
- studiu de fezabilitate;
- proiect tehnic $i caiet de sarcini;
- detalii de executie (dupi caz).
Con@nutulfazelor de proiectare estc precizat prin anexa la ordinul
792113lN - 20.06.1994.
E.D.l.2.Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate se aprobii En functie de
valoare, de dtre organele mentionate in Legea Finantelor Publice nr.
1011991.
E.D.l.3.Execu[ia lucrbilor pentru gr&dinifede copii din fondurile sptului, se
adjudeci pe baza licitatiei publice ale c k i documente se elaboreazii
conform prevederilor din anexa la Ordinul 792113N din 20 iunie
1994 mentionat la punctul2.4.1. si publicat in M.O.R. nr: 225 bis din
19 august 1994.
E.D.2. Investitorii, proiectantii ~i executantii vor aplica toate prevederile
Legii Finantelor Publice $i ordinelor ministeriale aflate in vigoare,
referitoare la con\inutul si aprobarea documentafiilor $i organizarea
licitatiilor pentru obiectivele noi de investitii.
Anexa nr V
1, TERMENI UTILIZATI i~ DEFINIREA CERINTEI DE
R E Z I S T E N - ~SI~ STABILITATE.
R.S.l.l .Prin .,actiuni susceptibile de a se exercita asupra clidirii" se inteleg
actiunile +i alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformap
sau o degradare a clidirii in limpul execufiei sau utilizMi sale.
In prezentul normatiq ,,acpunile $i nlte efecte" vor fi denumite
,,ac@uni".
R.S.l.2.Prin ,,pribusire se intelege una din forme de cedare pentru care se
definesc s t M e limitii ultime.
R.S .1.3. Prin ,,deformafii de miirime inadmisibili" se intelege deformarea sau ,
fisurarea cliidirii, sau a unei p&+ a acesteia, care atrage anularea
ipotezelor fgcute peiltru a determina stabilitatea, rezistenta mecanicii
sau aptitudinea de exploatare a clidirii sau a unei & p$ ale acesteia
sau care antreneazii o reducere important5 a durabilitiitii clidirii.
R.S.1.4.Prin ,,avarii rezultilnd din evenimente accidentale de amploare
disproporfionati fat5 de cauza lor initials" se intelege avariile suferite
de clidire, importante in raport cu cauza lor initials (provocati de
evenimente accidentale cum sunt o explozie, un +oc puternic sau o
consecinti a unei erori umane) si care ar fi putut fi evitate sau limitate
&ii ca prin aceasta sii rezulte dificultifi tehnice deosebite sau
cheltuieli inacceptabile.
2. DEFINITIILE EXIGENTELOR DE PERFORMANTA
I REZISTENTA $1STABILITATE
ASOCIATE C E R I N ~ DE
R.S.2.1. Stabilitatea.
Stabilitatea unei clidiri presupune excluderea oriciror avarii
provenite din:
- deplasarea de ansamblu (de corp rigid),
263
 - efectele de ordinulI1, datorate deformabilitiitii strucmrii in ansamblu,
- flambajul sau valoarea unor elemente individuale.
Rezistenta u n e ~ cladiri presupune excluderea oricaror avarii
provenite din eforturile interioare intr-o sectiune sau intr-un element
asa cum acestea rezulti din proprietfitile geometrice $i mecanice
respective (inclusiv din efectul degradkii in timp a acestor
proprietaii.
Rezistenia implic8:
- rezistenta ultiml;
- rezistenfa in timp;
- rezistenp la pribusirea progresivi.
Rezistenta ultima se refera la capacitatea de rezistentg f k a atingerea
sau depasirea sthilor limit2 ultime in. condipile unor intensit% de
v b f ale actiunilor .
Rezistenia in timp se refeia la capacitatea de rezistenth la diferite
actiuni mecanice de durata, fir2 aparitia unei modificki in sens
defavorabil ?n timp.
Rezistenta la prabusire progresiva se refer8 la capacitatea de
rezistenta f a &extinderea cedkii sau prabusirii pe ansamblul cladirii
atunci cdnd se produc cedki locale (distrugeri, deformatii remanente
* mari, etc) provenite din diferite cauze (inckcihi accidentale, explozii,
incendii, socuri mecanice, EncircS repetate sau fnc5rcki prelungite
de durata excesiva).
R.S .2.3. Ductilitatea.
Ductilitatea unei clidiri presupune aptitudinea de deformare
postelasticl a elementelor si subansamblnrilor structurale (deformatii
specifice, rotiri) fari reducerea semnificativi a capacititii de
rezistenta (in cazul actiunilor statice) si fkB reducerea semnificativg
a capacitatii de absorbpe a energiei (in cazul acpunilor dinamice,
inclusiv cele seismice).
264
R.S .2.4. Rigiditatea.
Rigiditatea unei cladiri implick
- limitarea deplaslirilor $i deformatiilor excesive ale stmcturii si
elementelor nestructurale
- limitarea valorilor parametrilor rlspunsului dinarnic (amplitudini,
acceleratii)
- limitarea fisurlirii (in cazul elementelor de beton, beton armat, beton
precomprirnat si de zidkie)
R.S.2.5. Durabilitatea
Durabilitatea unei cladiri se refer3 la:
- satisfacerea exigentelor de performant5 de la R.S.2.1 - R.S.2.4. pe
toat5 durata de explatare a clidirii,
- limitarea deteriorkii premature a materialelor si a pfqilor de
constructie datorita proceselor fizice, chimice $i biologice.
Durata de viata este perioada in cursul c k i a performanple cladirii
vor fi mentinute la un nivel compatibil cu sa&facerea cerintelor.
-.
Stabilirea duratei de viala corespunzatoare (rryional5) din punct de
vedere economic presupune luarea ?n considerare a tuturor aspectelor
pertinente cum sunt:
- costurile conceptiei, execuoei $i exploatkii;
- costurile rezultate in cazurile de imposibilitate de utilizare;
- riscurile $i consecinple unei diminuliri a performantelor cliidirii in
timpul duratei de exploatare si costul a s i g w i corespunzatoare
acestor riscuri;
- renovkii partiale propuse;
- costul inspectiilor, intretinerii si reparafiilor;
- costul demolkii;
- costul mgsurilor de protectie a mediului.
 ANEXA NR. VI
SCHEMA LOGICA FUNCTIONALA EXEMPLE-DE .UNITAT1 FUNCTIONALE PENTRU GWlNm
P E N W GRADlNlTE G~MENSUNIMINIME
@

LEGENOA
-
S suprowghetor
DMd-depozit moterbl didactic
Sextag.- spfb exterior pentrv
odlvifOtl de grupa ,
G3grup sonltor
 BIBLIOGRAFIE

1. RECUEIL CEE DE DISPOSlTIONS MODELS DE REGLEMENT DE

LA CONSTRUCTON ONU 1992

2 . NORMAS Y ESPECIFICACIONES PARA ESTUDIOS. PROYECTOS CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA.

CONSTRUCCION E INSTALACIONES Mexic 1984
REALIZAREA +I EXPLOATAREA ...................................... 200
Planificarea. programarea. finantarea ........................................... 200
Estimirile suprafetelor construite desfiisurate si ale suprafetelor de
3. DIE BAUPLANUNG VON SCHULEN. SPIEL-UND
teren .............................................................................................. 201
SPORTANLAGEN. KRANKENHAUSERN WOHNHEIMEN . Tema program - schema rela~ilorfunctionale ............... ............. 201
Germany 1969 Elaborarea documentatiei tehnico-economice .............................. 202
Exploatarea . : ................................................................................ 202
4 . SCHULHAUSER GESTERN UND HEUTE (RUHRGEBIET)
. .
Germany 1990 CERINVIAE PRIVIND AMPLASAREA ..............................205
5 . DIRECTIVES ET RECOMANDATION CONCERNANT LES Dispunerea in cadrul localitiitii (itegrarea in sit)..................205
CONSTRUCTIONS SCOLAIRES Helvetia 1980 Arnplasarea in zonele de locuit ....................................................205
. Distanple pSn5 la grildiniie.......................................................... 205
6. RUIM'IENORMERING AVO-LBO Nederland 1989
Legaturile cu reteaua stradalil si transport111 in comun ................205
7 . MOBILIER SCOLAR. Dimensiuni functionale STAS 11556/2-84 Asigurarea retelelor edilitare........................................................ 205

8 . . .EDUCAVE PUBLIC* ~i proiectarea caselor de copii

..
Condit~llede amplasament ........................................................
206
Baumeister 3/74 Respectarea regulamentului de urbanism ..................................... u)6
Mirimea terenului .......................................................................... m 6
9. ARHITECTURA CONSTRUqIILOR PREYCOLARE Gradul de ocupare a terenului ..................................................... a 6
Arh . Silvia Piun Regimul de inltime recornandat .............................. ...................206
Distantele dintre cl5diri ................................................................ 206
10. SAFETY AND SECURUTY IN BUILDING DESIGN .Ralph Sinnot Forma in plan a terenului .....................,................................. ......207
London 1985 Frontul stradal minim ................................................................... 207
Orientarea ......................................................... i.................:........207
11. . .SIGURAWA f~ UTILIZARE" a cl5dirilor civile Pr . 52813
IPCT .1994 Conditiile specifice z m e i .............................................................
207
&na seismic5.............................................................................. :207
Zom climatica ............................ :................................................. 208
Natura terenului de fundare ..........................................................208
 3.3.4. Stabilirea clasei de impoltant8 ............;......................................... 209 4 A.1 . Igiena aerului ................................................................................ 238
3.3.5. Riscurile exterioare de distmgere sau avariere ............................209 4.4.1.1 Volumul de aer necesar in sBli ..................................................... 238
3.3.6. Puritatea aerului exterior .............................................................. 210 4.4.1.2. Concentratia de noxe admise ........................................................ 238
3.3.7. Nivelul de zgomot exterior ........................................................... 210 4.4.1.3. Ventilarea spatiilor ....................................................................... 238
4.4.1.4 Reglementikile tehnice conexe ..................................................... 240
4. CERINTELE LIE CALITATE ALE CONSTRUCFILOR 210 ...
4 A .2 Igiena apei ..................................................................................... 241
4.1.
..
Rezistenta si stabll~tatea............................................................ 210 4.4.2.1 Echiparea cu instalapi de ap8 ....................................................... %.1
4.1.1 Generalitati .................................................................................... 210 4.4.2.2. Consumuri specifice de aph; Calitatea apei ................................. 241
4.4.2.3 Evacuarea apei uzate .................................................................... 2 1
Principiile ~i metodele pentru verificare satisfacerii. cerintei de
4.1.2.
.
Rrezistentl si Stabilitate" ............................................................ 2 1
4.1.3. Agentii mecanici ........................................................................... 213
4.4.2.4. Reglement&rile t'ehnice conexe ..................................................... 241

4.4.3. Evacuarca deseurilor solide .......................................................... 242

4.1.4. Geometria structurii in ansamblu $i a elementelor de constructie....217
4.1.5. Criteriile. parametrii ~i nivelurile de perfomanti corespunz8toare 4.4.4
cerintei de rezistenti $i stabilitate ................................................. 219 4.4.4.1.
I 4.1.6. Reguli de proiecrare specifice......................................................220 4.4.4.2.
4.1.7. Reglement&ile tehnice conexe ..................................................... 223 4.4.4.3.
Etan~eitatea................................................ 2 ..................... :............243
Etan~eitateala aer, gaze ~i vapori ......................... ....................... 243
EtanFitatea la aph .................... ;................................................... 2 4
Reglementikile tehnicc conexe .............. : .
:................................... 244

Siguranta in exploatare .............................................................225 4.4.5 Iluminatul ...................................................................................... 245

Respectarea conditiilor de siguranth in exploatare previute de 4 A.5.1 Iluminatul natural .............................................. :.......................... 245
normativul CE1-95 ....................................................................... 225 4.4.5.2. Iluminatul artificial .............. ;........................................................ 248
Siguranta circulatiei pedestre ........................................................ 225 4.4.5.3. Reglemenwle tehnice conexe .................................................. 249
Siguranta cu privire la instalatii .................................................... 226
Siguranta in timpul lucrkilor de intretinere ................................. 227 45 . Izolatia termicg. hidrofugh ~$.ieconomia de energie ................251
Siguranp la intrusiune si efractie ................................................. 227 4.5.1 Temyeratura $i umiditatea interioari ............................................ 251
Siguranta utilizArii de copii cu handicap motor ...........................227 4.5.1.1 Temperatura interioari de calcul ............. ................................... 251
4.5.1 2 . Instalaiii de inciilzire central8....................................................... 252
Aptitudinea de utilizare ................................................................ 227
4.5.2 Reglementkile tehnice conexe . 253
43 . Siguranta la foc ........................................................................... 228 4.6. . Protecfia fmpotriva zgomotului ................................................. 253
4.3.1. Riscurile de izbucnire a incendiilor .............................................. 228 4.6.1 Limitele admisibile de zgomot ............................................r........ 253
4Q.2 Conditiile de siguranti a utilizatarilor .......................................... 229 4.6.2 Izolarea acustich ........................................................................... 254
4.3 3 . Comportarea la foc a constmcfiei................................................. 231 4.6.3 Valori admisibile .......................................................................... 254
4.3.4. Conditiile specifice elementelor $i materialelor de constructii ....234 4.6.4. Durata de reverbera!ie .................................................................. 255
4.3.5 Interven!ia pentru stingere ............................................................ 236 4.6.5. Reglementkile tehn::t . - 7 :-:-.....................................................255
4.3.6. Reglement&iIe tehnice conexe.....................................................236

4.4 Igiena. shniltatea oamenilor si protectia mediului ...................238

2'10