Istoria e-mail-ului...

V-aţi întrebat vreodată cum ajunge un e-mail de la un calculator la altul peste mări şi ţări? Ce este un
server POP3 şi cum ţine el e-mail-urile? Primul e-mail a fost transmis în 1971. Înainte de acesta se
puteau transmite mesaje numai unei singure maşini, şi inginerul care a trimis primul e-mail a venit cu
ideea de a folosi o adresă conţinând semnul "@" pentru a desemna computerul la care este transmis
email-ul. Un e-mail este practic un text. Chiar şi dacă se adaugă ataşamente e-mailului, acesta va fi
codat tot ca un text.

Ce este un client de e-mail ?

Când primiţi un e-mail, folosiţi un client de e-mail pentru a-l citi. Acesta este un program care vă
faciliteaza citirea e-mail-urilor, sortarea, trimiterea lor şi a ataşamentelor, cât şi memorarea de adrese
de mail.

Ce este un server de e-mail-uri ?

Dacă aveţi un client de e-mail sunteţi gata să trimiteţi e-mail-uri. Vă trebuie doar un server de e-mail
la care se va conecta clientul. Pe internet in acest moment exista milioane de calculatoare pe care
ruleaza, printre alte programe , servere de e-mail. Acestea sunt programe care odată rulate aşteaptă
conexiuni din exterior pe un anumit port pentru primirea de e-mail-uri. Un e-mail odată primit este
păstrat dacă are ca destinaţie maşina respectivă, sau trimis mai departe spre maşina ţintă. Un server
de e-mail ar putea arata cam asa : - ar avea o listă de conturi de e-mail pentru fiecare persoană care
doreşte adresa de e-mail pe acel calculator. ar avea un fişier text pentru fiecare cont in care ar fi
păstrate e-mail-urile pentru acel cont (ca o "cutie poştala") - dacă cineva ar vrea să trimită un e-mail,
l-ar scrie intr-un client de e-mail, ar apasa Send (Trimite), moment în care textul ar fi trimis către
serverul de mail care ... va adăuga un anumit "header" textului şi ar păstra e-mail-ul în "cutia
poştală" a unui utilizator dacă maşina de destinaţie este chiar aceea, sau va trimite e-mail-ul unui nou
server, conform unor anumite reguli, pentru că in final e-mail-ul să ajungă la maşina destinaţie. -
Serverul adaugă textului e-mail-ului în header multe informaţii printre care : un identificator propriu,
ora şi data la care acesta a fost trimis, date de identificare pentru serverul care a transmis
mesajul. Clientul de mail va cere serverului fişierul cu mesaje, va cere eventual ştergerea fişierului

1
de pe server, va sorta e-mail-urile din fişier, şi după un click pe un mail, îl va afişa utilizatorului.

Funcţionarea unui server e-mail.

Pentru marea majoritate a serverelor, sistemul de e-mail este alcatuit din doua programe server. Unul
este numit SMTP server (SMTP - standard ar putea fi : De fiecare dată cand trimiteţi un mail,
clientul dumneavoastră de mail (Microsoft Outlook, Netscape Messenger, Eudora ...) dialogheaza cu
serverul SMTP, conectându-se la portul 25 al acestuia. La randul lui, serverul SMTP poate trimite
mailul altor servere SMTP până la maşina destinaţie. Dacă computerul destinaţie este acelaşi cu cel
pe care ruleaza serverul SMTP apelat, mail-ul este "depozitat" in cutia poştală a utilizatorului
respectiv. Dacă computerul destinaţie este altă maşină, serverul SMTP se conecteaza la serverul
SMTP al maşinii destinaţie (portul 25) şi îi transmite mail-ul, acesta stocându-l apoi pe harddisk in
cutia poştala a utilizatorului. Dacă din anumite motive serverele SMTP nu pot comunica (de
exemplu dacă serverul destinaţie este oprit), mailul va fi reţinut de serverul sursă intr-o "coada de
mesaje", urmând a fi retransmis la intervale prestabilite de timp. (Ex. 4 ore) Schimbul de mesaje
dintre clientul de mail şi server este simplu şi este definit intr-un document RFC (Request For
Comments). Un dialog standard ar putea fi : helo test 250 www.site.ro Hello www.site.com
[192.168.0.10], pleased to meet you mail from: test@site.com 250 2.1.0 test@site.com... Sender ok
rcpt to: xulescu@site.ro 250 2.1.5 xulescu... Recipient ok data 354 Enter mail, end with "." on a line
by itself from: test@site.com to:xulescu@site.ro subject: test e-mail de test . 250 2.0.0 tIJHFA69763
Message accepted for delivery quit 221 2.0.0 www.site.ro closing connection Connection closed by
foreign host Clientul de mail se identifică, anunţă expeditorul şi destinatarul mailului apoi transmite
datele propriu-zise. Serverul de mail înţelege cel putin urmatoarele comenzi : HELO - identificare
computer expeditor EHLO - identificare computer expeditor cu cerere de mod extins MAIL FROM -
specificare expeditorului RCPT TO - specificarea destinatarului DATA - conţinutul mesajului RSET
- Reset QUIT - termină sesiunea HELP - ajutor pentru comenzi VRFY - verifică o adresa EXPN -
expandează o adresa VERB - informaţii detaliate

Serverul POP3.

Când doriţi să verificaţi e-mail-urile primite, clientul de e-mail se va conecta la un server de POP3.
Rolul acestuia este să citeasca mail-urile primite de dumneavoastră din căsuţa poştală şi să le
transmită clientului de mail. Serverul POP3 inţelege câteva comenzi simple: USER : introduceţi

2
user-ul PASS : introduceţi parola QUIT : incheiaţi sesiunea LIST : listează mesajele şi dimensiunea
lor RETR : cere un anumit mesaj DELE : şterge un anumit mesaj TOP : întoarce primele x linii din
mesaj (i se furnizeaza x ca parametru) Clientul, la conectare pe portul 110 al serverului, va dialoga
folosind aceste comenzi, cerând mailurile primite. Serverul de POP este foarte simplu şi reprezintă
practic interfaţa dintre clientul dumneavoastra de mail şi cutia poştala.

Ataşamentele.

Clientul de e-mail va da posibilitatea să ataşaţi diverse fişiere mail-urilor dumneavoastră şi să salvaţi

fişierele ataşate trimise de alţii. Ataşamentele pot fi imagini, documente, spreadsheet-uri, fişiere
sunet, software. De obicei, un ataşament nu este text, altfel ar fi fost trimis impreuna cu textul mail-
ului. De aceea s-a ivit o problema în a trimite fişiere care nu sunt text intr-un e-mail care este doar
text. La inceputurile sistemului de e-mail, codarea fişierelor pentru a le transforma in text se făcea
manual folosind un program numit uuencode. Acest program considera fişierele ataşate fişiere
binare. În urma unor calcule, datele binare sunt transformate în caractere ASCII şi transmise ca text
(chiar dacă pentru utlizator, în forma respectivă, nu înseamna nimic). Acest lucru se făcea atunci pur
şi simplu copiind rezultatul uuencode în mail. Clienţii de mail moderni fac acest lucru automat când
trimit ataşamente sau când primesc, pentru decodarea lor.

Web-mail.

Sunt nişte programe (scripturi)instalate pe server care permit trimiterea şi primirea de e-mailuri (tot
prin aceleaşi servere amintite), diferenta este ca operatiunile se fac online din browser (Internet
Exporer, Netscape Communicator, Opera, etc.). Există mai multe feluri de web-mailuri, cele care se
pot accesa cu servere POP3 si SMTP externe (adică care se pot accesa din programe de mail ) şi cele
care nu se pot accesa decât din browser.

Concluzie.

Sistemul de e-mail de astăzi este unul din cele mai simple lucruri inventate. Sunt câteva părţi ale
sistemului (în ce priveşte configurarea unor servere) mai complicate, dar în mare mai simplu de atat
nu se poate. Data viitoare când veţi trimite un e-mail veţi şti ce se întâmplă în culisele sistemului.