'

,
DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I -.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

2 LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI
.r`
1

PARTEA II .

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V
www.dacoromanica.ro
 DICTIONAR
1STORIC-GEOGRAFIC
DE

GH. ADAMESCU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

Gh. Adamescu.Diclionar Enciclopedic Ilustrat. 1.473 93

www.dacoromanica.ro
 --
'-',-
,-)* \.
.k-'"):' -`-,,,,,,- /---'1,
1,-N, , )
,
, .- 0,
- -,- 1<
/---... - 11 m )1 , I n
I 'I- 7
..._, ........1_, j

'` j), ,t).-I .., ..

7L-) y 1,Jii ' T.--___

1 4,
-1.

. ,, ,,, ,, ,
1\11,.1 II t(1-11 41.:1,', ,/-,./ , , ',
\v1 -)1.) _ ..
pp, i) ,
, ..:-

IIIIKeiLil: II l'ii '1

_-11 -) 4. ) '

.,... ....7..
i
I
/
F'
ls111111;jsek .., I li ..,1\ ., If'
:1 jai;
411
11t
(
W 4 lit, I LIT I L'3; ."1:}.7,. ., _i..,
ii4
..,,_ ' I

=ppippliiptpuu.1 [Mu, : ...".1.',11 i'.. i 1, IL li 11 ii p p ii i it

III .: t.'.....( :All. f
Mt*

11).

011111,
ICADLSRAD ; PAVILTONUL DE cuRX

KADEISI ABDUL4R, delegatul Turciei la tra- de drept roman $i international facute cu ocaziva
tatul din Giurgiu pentru armistitiul Intro RI* $1 nea misiunei sale In Germania $i cu ocaziune-
Turd (1811), care a Yost urmat de pacea dela procesului ce a sustinut pentru mo,tenirea lul
Bucure$ti (1812). Oteteli$anu; In fine diferite chestiuni economice,
KADLEC KAREL, profesor la Universitatea din sociale, etc. $i o colectie de discursuri (Patric,
Praga, specialist In istoria dreptului slay. A scris education et travail, 1896).'IDiscursul de receptie
o carte Romtinii $i dreptul romdnesc in Virile slave In Academie a tratat despre viata Episcopului
$i ungure$U (1916), avind concluzii inadmisibile Melehisedec.
pentru noi. E membru corespondent al Academiei KALINDERU NICOLAE (.1835 t1902), medic
Romane (1919). roman. A Post medic primal' de spitale (Colentina,
KAINDL RAIMUND (1866), profesor german BrIncovenesc), profesor de °Unic& medicala la
In Cernauti, istoric 5i folklorist. A publicat multe facultatea de medicina din Bucure$ti (1887), mem-
luerari despre locuitorii Bucovinei (Die Huzulen, bru corespondent al Academiei Romane (18891.
1894, Geschichte der Deutschen in der Karpathen- A publicat scrieri despre (curd, tuberculozd,
Wider, 3 vol. 1907). despre trecutul acestei pro- epilepsie, mielita sifilitted, $. a. Amator de arta,
vincii (Geschichte der Bukovina, 1896) $i dcspre a lasat o colectie important& de tablouri.
poezia populara germana (Deutsche Volkslieder aus KALLAY BENIAMIN ('18391-1903), om politic
der Bulcowina, 1909). maghiar. A lost $ef de sectic In ministerul de
KALAHARI, desert mare in Africa de sud. externe, ministru de finante, guvernator al Bos-
KALIDASA (sec. I a. Chr.) poet indian, a niei $i Hertegovinei, membru al Academiei din
compus In sanscrita mai multe scrieri, Intro cari Pesta.
drama Sacuntala acest cuv.). KALNOKY GUSTAV conte ( *f8321'1898), om
KALINDERU LOAN (.1840 t 1913), jurist roman. politic maghiar. A Post ministru de externe al
A Post consilier Ia Curtea de Casatie. In 1881-82 monarhiei, min. plenipotentiar la Roma, Copen-
a Post insarcinat de guvern sa tratcze la Berlin haga, Petersburg.
rriscumpararea cailor ferate construite de compa- KALUZNIACKI EMIL ( *1845 t1914), filolog
nia Strussberg. In 1884 i s'a Incredintat orga- austriac. S'a ocupat de filologia slava $i de istoria
nizarea domeniilor Coroanei: a facut clhdiri $i Slavilor. A Post profesor Ia Universitatea din Cer-
tot felul de instalatiuni necesare unei gospodarii nauti (1875), Tnembru corespondent al Academiei
model, a Infiintat $coale primarc, pentru earl a Romane (1390); a calatorit prin Moldova $i a
facut localuri speciale, a clhdit biserici in diferite publicat o culegere de documente despre Mol-
sate, a Inflintat ateliere $i biblioteci populare $i a dova $i Muntenia din arhivele polone (1878), apoi
tiparit numeroase brosuri cu cunostinte folosi- $i altemanuscrise de la man. Neam(u (1907).
toare pentru sateni. Ales membru al Academiei KAMEHAMEHA, numele mai multor regi ai
Romane (1893), a daruit acestei institutii mo5te- insulelor Havai sau Sandwich. Cu K. v (pe la
nirea lui I. Otetelisanu, pentru care fusese lasat 1865) s'a stins aceasta familie $i peste citeva de-
legatar universal. Kalinderu a publicat studii de cenii arhipelagul a Post anexat de Statele-Unite.
drept roman (Droit pretorien et reponse des pru- KAMENSKI Plr CAMFNSKI.
dents, 1885; Consiliul Impdrafilor la Roma $i KANITZ AUGUST ( *1843 t1896), botanist WI-
Constantinopol, 1887; Studii asupra celor 12 table; gur. A fost profesor la Universitatea din Alten-
Les sources du droit romain), de istorie roman& burg, apoi IaUiiiversitatea din Cluj (1872); a re-
(Via(a municipald la Pompei, 1890; Doi antago- dactat o revista de specialitate In Cluj dela 1877;
ni$ti romani, 1892; Viimialttra $i re$edin(ele de a studiat flora Ardealului $1 a lost membru cores-
yard' la Roman i, Romanii caldlori, 1895), studii pondent al Academiei Romane (1882).
1711

www.dacoromanica.ro
 KANSAS, riu all. al lui Missuri; lung ca. 1000
KAN- km.,
din can 340 km. navigabil.
KAY KANT IMMANUEL *1724 t1804 , filozof german.
Profesor de logic& $i metafizica la Konigsberg.
Filozofia lui e criticismul in opozitie cu dogma-
tismul si scepticismul. Mo-
rala lui e bazata pe ideea
obligatiunii imperativul ca-
tegoric , de ad libertatea mo-
rata si conchide la existenta
lui D-zeu si la nemurirea su-
fletului. Op. pr. Critica ra-
liunii pure, 1781; Critica
raliunii practice, 1788; Cri-
tica judecd(ii 1790 . In ro-
maneste s'au tradus: Peda-
gogia (de C. V. Butureanu,
f. a. Bibl. p. 104 Spre pa-
cea eternd (de Ion Gorun, 1.66
1918), Prolegomcne la orice
meta f izica viitoare (de Mihail Antoniade, 1924),
Filozofia cre$tinismului (de Adrian Sulcina, 1912),
Religia in limitele ra fiunii (de C. Radulescu-
Motru, 1924), Critica puterii de judecatd (de I.
Gherincea, 1927), Intemeierea metal izicii mora-
vitrilor (de Traian BrSileanu, 1929).
KARA, mare formata de Oceanul Inghetat de
N. intre Noua Zembla si continent.
KARAGHEORGHE GEORGE ( *1752 t1817),
seful insurgentilor sirbi contra Turcilor, care sta-
bili in principiu independenta troll.
KARAGHEORGHEVICI ALEXANDRU ( *1806
t1885), print sirb, fiul lui George Caragheorghe. A
lost proclamat dornnitor In 1842 $i a Yost rasturnat
in 1858 de catre partizanii f anailiei Obrenovici. A
trait In Romania si in Ungaria, unde avea pro-
prietati.
KARAGHEORGHEVICI PETRU, rege al Ser-
biei oar PETRU. .
KARAGICI vtar STEFANOVICI ( 1787 t1864),
scriitor slrb. S'a ocupat cu reformarea limbii
literare sirbesti si cu literatura poporana. A trait
mult& vreme in Viena, uncle a publicat lucrari de
gramatica, colectii de folklor, un dictionar,
etc.
KARAISKAKIS GEORGIOS (*1782 t1827), erou
grec. S'a distins in luptele pentru independenta
patriei. A cazut In batalia de la Atena.
KARAKORUM, munti In Asia centrala, Intre
Himalaia $i Kuenlun.
KARAMSIN NICOLAE MIHAILOVICI ( ca. 1766
t ca. 1826), istoric rus. Op. pr. Istoria Rusiei. 0
citeaza. M. Kogalniceanu In fairnosul .sau discurs
introductiv la Cursul de istorie national& din 1843,
zicind ca e unul din izvoarele sale.
KARAVELOF PETKO (*1845 t1903), om po-
litic bulgar. A Post prim-rainistru (1880, 1884,
1901), regent In 1886.
KARKALEKI pr CARCALECHI.
KARLOVY VARY pp CARLSBAD.
KARLSBAD ow CARLSBAD.
KARLSRUHE PIP- CARLSRUHE.
KARNABAT, judet $i oras in Bulgaria.
KARR ALPHONSE r 1808 t1890 , scriitor francez.
A Post mult timp prim redactor la Figaro".
A redactat o publicatie satirica: Les Guepes" $i
multe romane. La not mai cunoscut a Post Sous les
tilteuls" (1832).
KASAN, oral In Rusia (Statul Tatarilor) a-
proape de Volga; 175.000 loc.
KASSAI, affluent al fl. Congo (Africa Pr. harta),
lung. ca. 2.000 km.
KAULBACH WILHELM (1804t1874), pictor
german. A Yost director al Academiei din MIln-
chen.
KAUNITZ ANTON Print (1711 t1794), diplo-
mat austriac. A lost cancelar al imperiului; a
organizat coalitia contra lui Frederic cel mare
(1756), a participat la prima Impartire a Poloniei,
lulnd Galitia; autorul principal al tuturor intri-
gilor prin cari a Post rapita Bucovina (1774).
KAZIMTR III zis cel Mare ( *131011370),
1712
www.dacoromanica.ro
rege al Poloniei dela 1333. Ca s& -si asigure si-
tuatia In afara, a cedat cavalerilor teutoni Po-
merania; ca sa Inlature pretentiile Boemiei la
coroana poloneza, i-a cedat Silezia $i Plock; dar
a luat In sta.panire Rusia Rosie (1341). A des-
voltat comertail interior, a deschis scoale, a fon-
dat o Universitate (1361), a reformat admini-
stratia, a Intarit ordinea In stat, a reorganizat
armata, a micsorat din privilegiile nobililor
s'a shit a Imbuna.tati soarta taranilor.
KEAN chin) EDMUND (*1787 11833), actor
englez. Vestit In roluri de tragedie, mai ales in
piesele lui Shakespeare.
KEHAIA BEG, unul din comandantii armatei
turceiti care a venit In Muntenia In 1821 ca sa
combat& pe eteristi.
KEKAVMENOS (pe la 1070), scriitor bizantin,
a arid vials e putin cunoscutli. A lasat un mann-
scris intitulat Strategicon, publicat In 1896 la
Petersburg, in care vorbeste si despre Romani
din Peninsula Balcanica.
KECSKEMET [checTchemet], oral In Un-
garia; 82.000 loc.
KELLY HOWARD, membru al Academiei de
still* din statul Uniunii americane Maryland,
cu sediul in Baltimore; membru corespondent al
Academiei Romane (1921).
KELLOGG FRANK B. (1856), om politic ame-
rican. Este autorul pactu/ui facut In Intelegere cu
Briand, prin care se osindeste once rtizboiu de
agresiune In interes national. Nu se prevad sane-
tiuni speciale, ci se mentioneaza ca In contra agre-
sorului se vor pune In milcare toate mijloacele
cuprinse In pactul Societatii natiunilor. Aceasta
conventiune s'a semnat de toate statele Europei
si de multe din celelalte continente Ii a intrat In
vigoare la 24 Dille 1929. In 1930 i s'a decernat
premiul Nobel pentru pace.
KEMAL-PA§A MUSTAFA ( *1881), general si
om politic turc. RasturnInd monarhia, a Intocmit
(1923) o republic& dictatorial& al carei sef este el.
In 1919 a condus lupta contra Grecilor, pe cari
i-a Invins. A intreprins o serie de mari reforme in
sensul occidental, intre cari Inlaturarea fesului,
desfiintarea obiceiului ca femeile s& -si acopere
fata, le-a dat chiar un fel de drepturi politice, a
introdus cu forta alfabetul latin.
KEMPIS (HEMERKEN) TOMAS ( *1379 t1471),
scriitor german. Lui se atribue opera atat de
raspIndita Imitatio lesu-Christi.
KENIA, munte In Africa(pr. acest cuv.).
KENYON FREDERIC, istoric englez. Membru
onorar al Academiei Romane (1924). In timpul
razboiului mondial, el a format la Londra o socie-
tate anglo-romans pentru propaganda In favoarea
idealurilor noastre.
KEPLER IOHANNES ( 1571 t1630), astronom ger-
man. A Yost profesor la Graz,
la Linz. A descoperit clteva
legi ale miscarilor corpurilor ce-
resti (cari Ii poarta numele): 1)
planetele se misca pe nilte elip-
se cari au soarele la unul din
focare; 2) ariile descrise de ra-
zele vectorii sint proportionate
cu timpul; 3 patratul timpu-
lui miscarilor planetare este
proportional cu cubul marilor
axe ale orbitelor. Kepler Iohannes
KERSON (scris pi EMERSON)
me- °BERSON.
KETTNER RADOM:ft, geolog ceh. Profesor la
Universitatea din Praga. A calatorit In Romania.
E secretarul sectiunii cehoslovace din Asociatia
geologilor Carpatilor. Membru corespondent al
Academiei Romane (1928).
KAYSERLING [carzerling] HERMAN CONTE
( 1880), filozof german. Op. pr. Das Ge five der Welt
(Structura lumii), Jurnalul de calatorie al unui
filozof (Reisetagebuch eines Philosophen). El nu
urmareste sa dea un nou sistem de explicare
a lumii, ci s& preschitnbe filozofia, cultivata pin&
Ileum pentru ea Insa.si, Intr'o stiinta anitnatoare
de progres sau intro art& binefacatoare pentru
omenire.
KIAJNA ( = DESPINA), fiica lui-Petru Rare $i
sotto. lui Mimeo. Ciobanul (de aci nurnele de lam-
cioATA). A fost o femeie de o tar& energie $i foarte
ambitioasa. Prin intrigele ei, prin trecerea ce iz-
butise a avea la Poarta, grade mai ales ajutorului
ce -i (Mean femeile din haremul Sultanului $i al
marilor demnitari, a izbutit sä in pe fiii ei,
Alexandru (vitrig) $i Petru Schiopul, multi ani pe
tronurile tarilor romanp.
KIEL [chil], oras In Germania; 216.000 loc.
De aci porneste Cana lul Kid care taie peninsula
Iutlanda pina la gura Fluviului Elba, forrnind
legatura Intre marea Baltic& $i marea Nordului.
KIEPERT [chipert] HEINRICH ('1818 t1899),
geograf $i cartograf german. A fost profesor la
Berlin, a publicat atlase geografice Intrebuintate
In toate tarile, asetnenea $i la noi. S'au Mout $i
preluerari dupa ele.
KIEW, oras In Rusia (Ucraina) pe Nipru;
400.000 loc.
KIKINDA VELMA KIKINDA.
KILIMANGIARO, munti In Africa (or acest
cuvInt).
KIPLING RIJOYARD (1865 , romancier $i poet
american. A luat premiul Nobel. Din scrierile lui
s'au tradus In rorn.: Amintiri din pension (de
Radu Fl. Soreanu, f. a., Bibl. Luceafarul), Sinu-
-cigasul (de Ion Pas f. a. Bibl. Lectura), lstorioare
1de Olimp Stefanovici) $i parti din Cartea Jun-
olei (de N.. Rusu In Ritmul vremii" $i I. Foti
In Propilee").
KIRCHHOFF GTJSTAV ROBERT (.18241-1887),
fizician german. A fost profesor la Heidelberg. A
Mut studii asupra spectrului solar, descoperind
(Cu Bunsen) analiza spectrala.
KIRI4C DIMITRIE G. ("1866 t1928), compozitor
roman. Dup& ce luat licenta In drept, a Ince-
put a se ocupa de muzica. A facut studii la Paris
(1892) sub directiunea lui Vin-
cent d'Indy. Intorclndu -se In
tarn (1899), a cercetat folklorul
romanese $i s'a ocupat de mu-
zica bisericeasca, compunind o
iiturgie orientald. A fost numit
profesor de teorie si sollegii la
Conservatorul din Bucuresti. In
1901 a Infiintat societatea co-
ral& Carmen", cu care a co-
lindat orasele din Transilvania
$i Bucovina, IntretinInd, prin Kiriac Dimitrie
puterea cintecului, necontenit
vie ideea nationals. El este autorul Imnului
de slavd, cintat Ia Alba-Iulia la serbarile Incoro-
narii prirnului rege al tuturor Romanilor. A fost
membru al Ateneului Roman.
KIRIAZI GHEORGHE (*1829 t1893), medic grec
Stabilit In Romania (1855); a Mout Casei scoalelor
o important& donatie $i a construit In Bucuresti
spitalul zis Xenocrat" cu fondurile ce-i lasase
acesta.
KIRILOF ALEXANDRIT N. ('1819- 1881), comer -
ciant roman. Mostenind de la tatal sau o avere in-
senuma, n'a continuat comertul de lipscanie, care,
se vede, i se parea putin potrivit cu educatia ce
prirnise $i cu studiile facute In streinatate. ci s'a
Mout bancher, unul din pricnii bancheri roman.
Viata luxoasa cc ducea $i, de sigur, oarecare ne-
glijent& In conducerea afacerilor au facut sa se
piarza Inceputul facut de el. Amesteclndu -se In
politica, a luat parte la revolutia din 1848 $i a fost
arestat dupa caderea ei.
KIRILOF NICOLAE ( 1775 11849), comerciant
roman. Se numea Chiru, nume schimbat dupa in-
fluenta ruseasca.. A Inceput prin agriculture, ti-
n ind In arenda mosia Valenii-de-Monte $i mosii
din Basarabia; dupa aceea s'a ocupat Cu comertul
de blanarie, care i-aduse elstig Insemnat; In fine,
cu lipseania, ajungind pe la 1830 eel mai mare ne-
gustor In aceasta ramura din teat& lama. *I-a
Glt. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat 1713
www.dacoromanica.ro
cumparat vii, mosii, a devenit foarte bogat, a KIA-'
luat in arenda vamile $i salinele Munteniei.
KISFALUDY KAROLY (*17881-1830 , poet ma- KOC
ghiar. A scris drame, nuvelP, etc.
KISSELEFF PAVEL DIMITRIEVICI (*1788 t1872),
general rus. A fost adjutant al Imparatului $i a
luat parte la razboiul contra Turcilor (1828) si
la 1829 a fost numit coman-
dant al armatelor de ocupatie
din principatele romane $i apoi
guvernator general al lor. Sub
guvernarea lui, s'au facut Re-
gulamentele organice $i s'au
organizat diferitele servicii de
.idniinistratie. La 1834 s'a re-
tras in patrie, a lost ministru,
apoi ambasador la Paris. In
amintirea lui s'a numit sosea-
ua Kisselef din Bucuresti.
KTSSINGEN, oras In Ger-
mania (Bavaria);7946 loc. Sta- Kisseleff Pavel
tiune balneara. Dimitrievici
ICI5INAU w emsnau.
KITCHENER [chicener] HERBERT lord ('1850
t1916), general englez. A luat parte la expeditiile
In Egipt (1884), In Sudan (1888, 1898 , In Africa
de Sud (1900); fiind ministru de razboitt, a orga-
nizat armata engleza Ia inceputul razboiului
dial.
KIUCIUC KAINARGI pv- cucruo.
KLADDERADArsca, foaie umoristica In Berlin,
Intemeiata in 1848.
KLAPKA GEORG ('18201-1892), general ungur.
A comandat armata In revolutia contra Austriei
In 1848-49.
KLEBER JEAN BAPTISTE (*17331-1800), ge-
neral francez. A comandat armatele revolutionare,
a luat parte la expeditia lui Napoleon In Egipt $i a
Post asasinat acolo de un mameluc.
KLEIN [elan] FELIx (-1925), matematic ger-
man. Profesor la Universitatea din GOttingen. A
fost initiatorul unei publicatii enciclopedice de
matematicS, presedintele unei comisii internatio-
nale pentru Inviitamantul matematicilor. Membru
onorar al Academiei Romane (1913).
KLEIN IOAN /NOCENTIII Pr- MICE.
KLEIN SAMUEL ow MICE.
KLEINWECIATER [clainvehiter] FRIEDRICH
(t1927), scriitor german. A fost profesor la Uni-
versitatea din Cernarti. S'a ocupat de sociologie
$i economie politica. Op. pr. Lehrbuch der Voiles-
wirtschaftspolitik. A lost membru onorar al
Academiei Romane (1921).
KLEIST [claIst] HEINRICH (*1777 -r1811), dra-
maturg german. Unul din reprezentantii de frunte
ai romantismului. Opera cea mai cunoscuta:
Prinz Friedrich von Homburg, drama alegorica
patriotica.
KLENCK ROBERT (*1850), violonist german
stabilit In Romania. Profesor la Conservatorul
din Bucuresti.
KLONDIKE, regiune In Alasca. Mine de our
descoperife In 1897.
KLOPSTOCK FRIEDRICH GOTTLIEB (*1724
1 1803), poet german. Op. pr. Mesiada (1773),
epopee mareata a vietii lui Isus lIristos.
KNEIPP [cnalp] SEBASTIAN (*1821 (1897),
preot catolic $i medic naturalist. S'a stabilit la
Warishofen, unde a Infiintat un fel de sanatoriu
In care toate boalele erau tratate prin Cura de
apd. Cartea lui, In care Isi desvolt& teoriile, s'a
tradus In multe limbi $i In romaneste.
KNOX Ham ('15051-f572), reformator reli-
gios; unul din rntemeietorii presbiterianismului
In Scotia.
KOCH ROBERT ( "184311910), medic german.
A fost profesor la Berlin, director al Institutului
de igiena. A Mout studii asupra tuberculozei, ho-
lerei, etc. A c&latorit In India, In Africa, unde a
studiat boala somnului. A luat premiul Nobe
In 1905.
KOCHANOWSKI LOAN ('153011584), poet
toe
K06- polon. A scris drama, elegii, s. a.; a tradus in ver-
surf psalmii. Aceasta din mint lucrare a Post mo-
KOR delul matropolitulut Dosoftem pentru psaltirea
sa versificatt. In anal 1930 Polonia a serbat 400
de ani de la nasterea acestui poet si a organizat
marl festivittp, intre cari si reprezentarea dramei
1Ui Refuzul dat solilor greci".
KOGALNICEANU (scris si Koa/...) maul
(1817t1891), om politic si istoric roman. A fost
trimis Impreunt cu 'iii Domnitorului Moldovei
Mihail Sturdza la Berlin pentru
studii superioare. A avut pro-
fesori pe cltiva Invatati vestiti
al epocei (1834-1838) $i, dupa
Indemnullor, a scris si a publicat
acolo un articol In limba ger-
man& despre limba si literatura
romdnd (1837) $i o brosurt In
limba francezt despre Tigani
(1837), asemenea a Inceput o
lucrare mare despre is toria popo-
rului roman, darnumai un volum
a aptrut (Histoire de la Vala-
chic, de la Moldavie et des Vala-
ques Transdanubiens, 1837). Mihail Kogainiceanu,
IntorcInd-se In tarn, a lost
ofiter (a inaintat pint. la gradul de major) si
adjutant al Domnitorului; a Infiintat o revista
popularliFoaiasaleasca (1839-51), $i alta destinat&
societritii culte Dacia literarti (1840) si a publicat o
colectie de documente: Arhioa romdneaseil. Di-
rector at teatrului, Impreunt cu Alecsandri si C.
Negruzzi (1840), a tradus si a localizatcIteva piese.
In 1843 a Post numit prolesor do istorie la Aca-
demia Mih&ileann", dar cuvintul de inaugurare
tinut la 26 Noembrie a lost socotit de guvern ca
avind idei prea inaintate si cursul a Post inchis.
Acest cuvint a rtmas ca un monument In felul sat
si se citeste oricind cu interes. In 1845 a Inceput
a tiphri Letopisefele Moldovei In 3 volume, pe cari
le-a terminat in 1852, dind astfel cercetttorilor un
bogat material, care pint. atunci se 'Astra numai In
manuscrise. In 1848 a redactat un proect de con-
stitut1e, care reprezenta dorintele partidului nati-
onal, a suferit $i elpersecutii din partea Guvernului
lui Mihail Sturdza, cu care intrase In conflict. In
epoca aceasta a vizitat Parisul. In timpul domniei
lui Grigore Ghica (dupa 1849), el a avut prilej do
a lucra la studii istorice, fiind amic cu Domni-
torul, el insusi un spirit liberal. De atunci si-a In-
chinat activitatea mai mult political. In 1855 in-
fiinteazt ziarul Steaua Dunarii, care a avut un
rol important In propaganda pentru unire, acea-
sta find atunci preocuparea principal& a lui Ko-
galniceanu. Bolul lui In perioada electoralt a di-
vanului ad-hoc a Post hottritor: gratie lui s'au
casat primele alegeri Si s'au Stout allele, cari au
dat numai doi deputati anti-unionisti; tot aseme-
nea In desbaterile divanului a rostit cuvintrtri cari
vor rtmInea In istoricul oratoriei romane. De
acea a Post natural ca In ziva de 5 lanuarie 1859,
dup& proclamarea votului aduntrii elective, el
s. salute pe Alexandru loan Cuza prin acel discurs
faimos: la legi noun, om flour Inainte do unirea
definitive, el a Post prim-ministru In Moldova
(1860), dar a sfirsit ridictridu-si un curent ostil si
avind a se apara fain de propunerea de dare In
judecatn. Dupa unire, s'a semnalat ca orator par-
lamentar, mai ales in timpul desbaterilor pro-
ectului de lege prezentat de Ministerul Barbu
Catargiu pentru imbunatiltirea starii titranilor
(1862), cind a rostit clout marl discursuri. Dom-
nitorul Cuza nu promulgt legea votata si, chemind
la guvern pe Kogalniccanu (1863), face faimoasa
laviturd de stat de la 2 Maiu (1864), disolvind adu-
narea, care daduse vot de blam guvernului, si
cerind corpului electoral st se pronunte prin plc-
tiscit asupra accstui act si asupra statutului, care
modifica organizarca parlamentarn. Atunci s'a
ficut Impropriet&rirea taranilor, s'au decretat co-
durile de legi civile, penale, etc., s'a Incut legea
instructiei care a fixat obligativitatea Inv. primar.
1714
www.dacoromanica.ro
La 26 lanuarie 1865 Kog&Iniceanu, In urma unoj
nelntelegeri cu Doninul, se retrage. Atunci Weep
luptele partidelor (conservator $i liberal) contra
lui Cuza si se sfirsesc prin abdicarea din 1866. Ko-
galniceanu, desi membru al partidului liberal, Ti
leaga, Intrucitva, soarta de a lostului Domn, Melt
zice odato.: slut omul de la 2 Maiu, slut Invinsul
de la 11 Februarie". De accea, in primii ani ai
noei domnii, sty la o parte. II vedem ministru de
interne In 1868 In guvernul conservator al lui
Dim. Ghica si tocmai In 1876 ministru de externe
in guvernul de transilie al lui M. Costache-Epu-
reanu $i 1877 In guvernul liberal prezitlat de I.C.
BrAtianu, care a facut rtzboiul pentru indepen-
dents, $i ramIne pint. in 1880. In acest timp el a
avut rol important In tratarile diplomatice si In
conducerea administratiei tarii si a reprezentat, cu
I. Bratianu, Romania la Congresul din Berlin
(1878), rostind discursul prin care apart cu abi-
litate, dar si cu tarie, drepturile trtrii fatii de pre-
tentille Rusiei. A lost membru a1 Academie' Ro-
mane (1868) si cu citeva luni Inainte de a muri
a citit intr'o sedintt Festiva a acestei societtti un
discurs In care a vorbit despre copiltria Si ti-
neretea sa si despre citeva acte marl la earl a par-
ticipat ca om polltic.
KOGILNIC coormic.
KOLA peninsula In Laponia ruseaset.
KOLCIAK ALEXANDRII VASILIEVICI (1875
t1920), amiral rus. A Post comandantul flotei din
Marea-Neagrn In timpul razboiului; a organizat,
In 1918. In Siberia, o armatt adversary miscarii
bolsevice, care cuprindea si negimeulie de fosti
prizonieri din armatele austriace (Cehi, Romani,
Poloni). In toamna Si iarna anului 1918 s'au dat
lupte importante cu bol5evicii. Romani' 5i ceilalti
soldati din trtrile eliberate de sub stapinirea Au-
striei si Ungariei, vtztnd et Kolciak nu sprijint
revendictrile patriilor lor, au Inceput st-1 part.-
seascn; apoi el a fost Invins, arestat de unit din
partizanii sot si predat bolsevicilor, cari 1-au Im-
puscat la Irkutc.
KOLETTI comm.
KOLOKOTRONIS TEODOROS (*1770 t1843),
om politic grec. S'a distins ire luptele pentru li-
bertatea patriei sale.
KOLOMEA (poi. KOLOMYJA), oras In Polonia
(Galitia); 41.000 loc. Amanetatt. de Regele Polo-
niei lui Alexandru cel Bun. Din cauza aceasta
s'au produs In sec. xvi multe rtzboaie Intro Mol-
doveni si Poloni.
KONDAKOV Nicormm (t1925), istoric rus.
Specialist In bizantinologie, a studiat arta $i so-
cietatea bizantina. A Post membru onorar al Aca-
demiei Romaine (1924)
KONIGGRATZ (azi HRADEC KRALOVE), oral in
Cehoslovacia(Boemia); 131151ou.Aci a fost la 3 Iu-
lie 1866 o luptrtvictorinast a Prusiei contraAustriei.
KOPERNIK wr COPERNIC.
KOPITAR BARTOLOMED ('1780t1844), filolog
austriac. Sloven de origine, s'a ocupat de slavi-
stica. A lost bibliotecar In Vicna si censor pentrtt
publicatiile slavonesti si romanesti. A Inceput
se ocupa de limba noastrA pe la 1812; a combatut
ptrerea gramatieilor ardeieni cu s'ar putea curriti
limba de slavisme. A saris recensii asupra grama-
ticilor lui Roza si Boiarlgi. L.a 1813 a publicat eri-
tica Istorici lui 'Petra Major $i a urmat cu el o
polemica in privinta aceasta.
KORAIS ADAMANTIOS ( 17481:1833). gramatic
grec. A saris studii asupra grainaticii limbii gre-
cesti vechi Si not si alto tuella bibliografice.
KORNE ?alum (184/i t1901), advocat ro-
man. A trait in Bucuresti si a avut o mare re-
putatie In specialitea sa. In tinerete a publicat un
volum de poezii.
KORNER TEODOR ( 1790-1813), poet german.
A Lost ()liter $i a cazut trite° luptrt. A Post supra-
numit Tit teal Germaniei, din cauza poeziilor
patriotice rAz:MiniCe.
KOROLENKO VLADIMM ( 1853t 1921), nu-
velist rus. A scris nuvele cu subject luat din
Dobrogea Din operele lui s'au tradus in roma.-
neste: Muzicantul orb (de El. Socor, 1908), Nuvele
siberiene (de I. Hussar, 1908), Doud nuvele: Marea
si Noaptea de Paqti (de G. Carp si Quidam, 1911),
Noaptea (de Roman C. Stare, Bibl. Dimineata),
Fara graiu (de A. Frunza, f. a.), Visul lui Macar
(de N. Dunareanu, Bibl. p. toti).
KOSCIUSKO TADEUS (1746 t1817), patriot
polon $i general. A lust
parte la luptele din Ame- Of, '^
rica pentru libertal e sub
comanda lui Washing-
ton.Venind in patrie a
Yost comandantul ar-
matei In luptele contra
Rusiei (1794)si a fost
numit dictator. Invins
de Rusi i i fbcut prize-
nier, ar fi strigat: Finis
Poloniae. Pus in liber-
tate, a trecut In El- , / KREMNITZ MITE (1852 t1916), scriitoare ger-
vetia, undo a si murit. '7:
KOSSOVOwcosovo. Kosciusko
-
Tadeus.
KOSSUTH (cosut] LAOS (Ludovic) (*1802
1:1894), om politic ungur. A fost seful mis-
earn revolutionare contra Austrici In 1848. Era ad-
vocat in Pesta. In 1837 a lost pedepsit cu inchisoa-
re pentru articolele publicate; acest fapt i-a tre-
at o mare popularitate si, ca deputat in 1847,
a facutparte din guvernul ungu-
resc format sub prezidenta lui Bat- ( pe Regale Ferdinand chid - fiind print-a Yost
thyanyi si apoi a faeut ca Aduna-
rea din Debretin sa pronunte in-
depenrlenta Ungariei (1Q48). Dupa
ce trupele unguresti au fost infrinte, ,TAI
a fugit in Turcia, unde a lost
citva timp internat. Liberat, a k,
trait mai ales in Italia si nu a mai
revenit In patrie nici dupa inte- " VA
meierea dualismului.
Kossuth....
KOTZEBUE cotebuj AUGUST
( "1761 t1819 , scriitor german. A trait multavreme
in Rusia. A publicat opere de istorie si numeroase
mese de teatru. S'au tradus romaneste: Unijorma
feldmaie.sulului Velinglon (de Sam. Botezat, Iasi,
1835), Sleiu nerod (de I. Nitescu, Buc. 1833), Grddi-
narul orb (de lancu Vacarescu, 1836), Mizantropie
qi 1)0caintd (de Voinescu 11, 1837), Lapeirus (de
G. Asachi, 1837), Pedagogul (de G. Asachi, 1839),
Fiul picrdut (de Asachi, 1839), Crucia(ii (de C.
Lecca, Craiova, 1839 , Rob ii (de lancu Ganea,
Iasi 1842), Don Ranudo de Colibrados (de docto-
roaia Anica Rasti, Buc. 1847),Dulanczeutsdracilor
(de Marius Rosenberg, Craiova, 1889), Calea
dreary), (de C. Darabant, Gherla, 189S).
KOTZEBUE WILHELM ("18131:1887), diplomat
rus $i scriitor german. A lost consul al Rusiei In
Moldova pe la 1850 si a trait mai mult time acolo.
A fost membru onorar al Academici romane (1884).
A tradus In 1. germ. poeziile populare culese de
Alecsandri (1859) si a scris doua lucrari in lega.-
tura. direct& cu viata si imprejurarile din acel
timp din Moldova: Aus der Moldau, Bilder and
Skizzen, 1860, trad. roue. si tip. In 1884, apoi de
Gala Calaction, Iasi, 1920; Lascar Viorescu, 1863,
trad. de Ana Maiorescu In Conv. literare" 1887-
1889 si In volum, Buc. 1892, retiparit Iasi 1920
cu o introducere de M. Sadoveanu.
KOVACS [covacr] MELETIE (11770), episcop
roman unit al °radial.
KOVARY LASZLO (*1820 -1-1907), istoric ungur.
A fundat In Cluj ziarul Ellen6r: a publicat lstoria
Arden/Wu/.
KRAKATOA, insula din arhipelagul Sondelor,
In care se aflA vulcanul cu acelasi nume. La 27
August 1883 s'a produs o grozava eruptie vulca-
nica, chip& care cea mai mare parte din ea s'a
prlibusit.
KRAPQTKIN PETRU Print ( *1842t1921),
geograf si revolutionar rus. A calatorit mult pentru
studiile sale si, din cauza ideilor $1 actiunilor sale,
a fost suit a ULU mai mutt In alte tart. A publicat
1715
www.dacoromanica.ro
studii asupra perioadei glaciate, asupra orografiei KOS-
Siberiei, etc. Dupa stabilirea republicei sovretice,
s'a lntors In tarn, unde a murit. KRU
KRASINSKI G., nobil polon (podstolnic al
Podoliei) triads In solie la Constantinopol In
1636 spre a se plinge contra lui Vasile Lupu. In
drumul acesta a trecut prin Moldova. Calatoria
lui e descrisa de unul din insotitorii sill si publicata
In 1875.
KRASINSKI SIGISMUND (*1.8121-1859), poet po-
Ion; a publicat si romane.
KRASSIN L... BoRissovici, revolutionar rus,
maul din sefii miscarii bolsevice. A lost ambasa-
dor al Sovietelor la Londra si la Paris.
KREFELD, oral In Germania (Prusia renana);
centru de industrie a matasei; aci a-fost, In timpul
razboiului mondial, un mare lagar de prizonieri
luati de Germani; Intro ei si Romani.
KREMLIN, Cartier din Moscova (a fsst fora-
reata) Aci este acumresedintsa guvernului sovietic.
mana stability in Romania, fiind sotia d-rului Kr.
A publicat In colaborare cu Regina Elisabeta:
Rumdnische Dichtungen, 1885; apoi Aus zwei
W ellen, 1886, Astra, $. a. (cu pseudonim Dito si
Ideni). Singura a publicat: Burnanische Skizzen,
1877, Rumanische Marchen, 1882. etc.
KREMNITZ WILHELM (*1841 t1897), medic
german stabilit In Romania. A fost medic primar
la Spitalul Brincovenesc din Bucuresti; a Ingrijit
gray bolnav de febra tifoida (1897).
KRETZULESCU coNsTANTIN (*18091-1884),
am politic roman. A fost ofiter (ajunglnd la gradul
de major); apoi a intrat In administratie si jus-
titie: prefect de Braila, procuror la Inalta Curte;
In 1857 e unul din conducatorii miscitrii unioniste
si devine prezident de consiliu In 1859 sub domnia
lui Cuza. In aceasta. calitate $1 titular la justitie II
aflarri si In 1867. pentru clteva luni. A fost mem-
bru onorar al Academiei Romane (1871).
KRETZULESCU EmANoIL ("1836 t1909), di-
plomat roman. Ministru plenipotentiar. A pub-
licat si opere literare.
KRETULESCU MANOLACHE, mare ban al 01-
teniei, numit in Aprilie 1808.
KRETZULESCU NICOLAE ( "181211900), me-
dic roman si om politic. Dupa studii la Paris, a
practicat In Bucuresti; a luat parte la miscarea
din 1848 si a lost exilat;
s'a !Mors In tarn In 1850;
a fost ministru pe timpul
lui Stirbei si sub caima-
camia lui Alex. Ghica. Dupa
unire, a lost ministru de
internq In guvernul prezidat
de C. Kretulescu (1859),
apoi prezident de consiliu
In mai multe rInduri: 1859,
1862-63 si 1865-66. In
timpul domniei lui Carol I
a fost ininistru de justitie,
de lucrari publice in guver- Nicolae Kretzulescu.
nul prezidat de Lascar
Catargiu (1871), ear de la 1873 reprezentant
al tarn In diferite centre marl: Roma, Petersburg,
Paris. In 1879 a intrat In guvernul lui I. C. Bra.-
tianu ca ministru de Culte. A fost membru fun-
dator al Ateneului Roman si presedinte al comi-
tetului; membru al Academiei Romane (18711.
KREUTZER RODOLPHE ( '1766 1:1831), vio-
lonist si compozitor francez.
KREUZNACH, ora' In Germania (Prusia re-
nana); 124.785 loc.
KRTLOV IOAN ANDREIEVICI ( *1768t1844), fa-
bulist rus. Fabulele lui au servit ca izvor de in-
spiratie pentru multe din ale lui Al. Donici.
KRUG WILHELM TRAUGoTT (177011842), fi-
lozof german, urmasul lui Kant la Kanigsberg.
Una din lucrarile lui, Manual de filozofie $i lite-
raturd filozoficd, a lost tradusa de A. T. Laurian
In 1847.
 KRUGER PAUL ('18251-1904 , prezidentul re-
KRU- publicei
sudafricane. A luptat lung timp contra
KUT Angliei In faimosul razboiu zis at Burilor.
KRVMBACHER KARL ( 1856 f 1909), filolog
$i istoric german. Membru onorar al Academiei
Romane (1906).
KRUPP ALFRED ( *1812 t1887) $i fiul sau FRE-
DERIC ALFRED, baron ( '1854 t 1902), Intemeietor
si conducatori ai celebrelor uzine pentru arme $i
materiale de rAzboiu de la Essen (Germania).
KRUSEVAT, ora$ In Iugoslavia; 18400 loc.
KVBELIK IAN ('1880), violonist boem. A dat
$i In Cara noastra multe concerte.
KUEN-LUN, munti In Asia Intre Tibet $i
Turkestan. Au Inaltimi pins 1 a 7000 m.
KUHLMANN RICHARD ("1873), om politic
german. A lost delegat la incheierea pkcii de la
Brest-Litovsk (1918) *i de la Bucuresti (1918).
KUHN ADALBERT ( '1812 t1881), filolog $i
istoric german. S'a ocupat cu mitologia, a for-
mulat teorii pentru explicarea miturilor $i bas-
melor.
KUHN BELLA, $eful guvernului comunist ma-
ghiar. A pornit in 1918 razboiu contra Romaniei;
dar armatele noastre au lnaintat pe teritoriul Un-
gariei si au intrat In Budapesta.
KUPRULf (sauEOPRILI) MEHMET f..1585 (1661)
mare vizir at Turciei. Albanez de origine, din bu-
clitar la Serai, deveni protejatul vizirului Cara
Mustafa $i fu numit administrator In Damasc, dar,
find revocat, s'a intors In provincia sa, uncle a
stat citva timp pins chid, chemat la Constanti-
1716
www.dacoromanica.ro
nopol, a ajuns mare vizir, numit de Sultana Valide
in timpul minoritatii lui Mahornet IV (1656).
El ceru puterea absoluta; i se dete $i ridica presti-
giul Turciei prin reforme interne (realizate cu
cruzime) si prin rAzboaie externe. Cronicarul Ne-
culce ne povesteste o parte din istoria vietii lui.
A avut doi fii: FAZIL AHMET (*1626 t1676) $i mus-
TAFA (1-1691), cari an ajuns 5i ei marl. viziri.
KUROPATKIN ALEXEI NICOLAEVICI (1848
t1925), general rus. A luat parte la rAzboiul din
1877-78; a fost ministru de razboiu; a comandat
trupele din Manciuria in rAzboiul nefericit cu Ja-
ponia; asemenea a avut o important comandA
In rtizboiul mondial.
KURO-SIVO, curent marin intre Filipine
Japonia.
KURZI, popor nomad, locuind la hotarele Tur-
ciei $i Persiei, In ambele tari. Ei provoacA dese
incursiuni si turburAri cind intr'o tarn cind in alta.
KU*NTCOV, senator rus, prezidentul diva-
nului domnesc al Munteniei, numit de admini-
stratia ruseasca de ocupatie In 1806.
KUTVZ0V-GOLENISCEV MIHAIL MARIO-
NOVICI PRINCIPE DE SMOLENSK (*1745 f1813), gene-
ral $i om politic rus. A luat parte la razboiul con-
tra Turcilor, care s'a terminat cu pacea de la JO
(1792); a fost ambasador la Constantinopol; a
ajutat pe generalul Prozorovski In lupta contra
Turcilor, a fost apoi, ca feldmaresal, comandant
al armatei dunarene ping la incheierea pacii de la
Bucuresti (1812), a lost comandantul suprem in
razboful contra lui Napoleon in Rusia (1812)
[Map(' ..4(11.MVAPAtag
`-
7.1k,0/,
///A, ' v Alb/4
(PP ,/lig4 10
, -I le/40/#/// /A/n.041~ //"'
glop /,,..
d , sh1,0eillti,- 4 In,
LABAN. person, biblic. Unul din patriarlii,
fratele Rebecai, tatal- celor doua fete: Lia (Lea)
si Rachila (Rachela).
LABICHE [labis] EUGENE ("1815 t1888), autor
dramatic francez. E cunoscut prin comediile sale,
din cari s'au jucat si pe scena Teatrului National
din Bucuresti. Traduceri tiparite putine: Grama-
tica In revista Familia" 1871.
LABIRINT (LARYFNT), nume dat unor nit -
diri mari din anticitate: una era in Egipt. palat
cu nenumarate Incaperi, In cari se ratacea omul;
alta in insula Creta, In care a Post Inchis DEDAL
(or acest cuvint.)
LA BOETIE [boesi] ETIENNE DE (1530t 1563),
filozof francez.
LABOULAYE paboulelEDOUARD (181111883),
jurist si economist francez. Traduceri: Partidul
liberal. Buc. 1876.
LABRADOR, peninsula in America de N.
(pip- harta), supr. 1.380.000 km. p., 18000 loc., din
cari 13000 albi, ceilalti eschimosi si indigeni piei
ro5ii.
LA BRUYBRE SEAN DE ( *1645t1696). filozof
francez. Op. pr. Les caraeteres de Theophraste.
Din aceasta s'a trad. rom. de Ph. Cz. (Bibl. p. toti).
LACEDEMONA Fr SPARTA.
LACHAISE [lasez] PERE, cimitir mare In Paris,
dupa numele iezuitului Francois de Lachaise (du-
hovnicul lui Ludovic xiv), fiindca. s'a Intocmit pe
o proprietate a lui.
LACKTYNIcoLAE (11369), voevod din Transilva-
nia f acu o expeditie In Muntenia, dar fu invins $i ucis.
LACKFY STEFAN (t1354), voevod din Transilva-
nia in timpul lui Carol Robert, cu care lua parte
la expeditia nenorocita contra Domnului Munteniei
Alexandru Basarab (1330).
LACONIA, regiune din vechia Grecia In Pe-
loponez, cu cap. Sparta.
LACORDAIRE [lacorder] HENRI DOMINIQUE
('1802 11861), predicator francez.
LACOUR-GAYET [lacur gale] GEORGES
(*1856), istoric francez. A publicat o istorie a Ro-
manilor $1 multe carti si articole de cercetari
supra diferitelor epoce din istoria Romanilor.
www.dacoromanica.ro
,a,111 .0.
:111' itu
.
'may,
_ re ,-
Ll'JENI (FARDICA DE ZAIIXR)
Membru onorar at Academia! Roma.ne (1919) si
al Ateneului Roman.
LACRIMIOARE w DOINE.
LACUL-CALARASILOR, lac lingo Dunare
spre- V. de orasul Calarasi; supraf. ca. 500 ha.;
legat de Dunare prin bratul Botul.
LACUL DOAMNEI, lac jud. ylacca.
LACUL MARE, lac jud. Rimnic carat corn.
Odobasca.
LACUL SARAT, statiune baln. jud. Braila:
sare, pucioasa, magnezie. Statie c. f. la 10 km. de
orasul
LADAY AUGUSTIN (*1815 -1.1893), jurist rom.
din Transilvania, lost magistrat; a lasat averea
pentru ajutorul scoalelor.
LADINA, limb& vorbita. In Elvetia de o po-
pulatie din cantonul Grisons (Engadina). Unit o
socotesc la 50.000 suflete, altii constata ca se
imputineaza numarul for din ce in ce, adoptind
limba germana. Este un dialect latin izolat si farai
putintii de a se perfectiona ca limbic literara.
LADISLAU I SFXNTUL ( ca. 1040 t1095 , re-
ge al Ungariei 1077-1095. A lost declarat stint
canonizat In 1198. A purtat multe lupte $i a supus
multe taxi vecine.
LADISLAU, voevod al Transilvaniei (1252-60.
LADISLAU IV CUMANUL ("126211290), rege
al Ungariei 1272-90. A donmit Intliu ca minor. A
ajutat pe Rudolf de Habsburg sa Invinga, pe
regele Boemiei; a organizat asezarile Cumanilor
In clmpiile Tisei.
LADISLAU, voevod al Transilvaniei. Dupa
moartea lui Andrei in, regele Ungariei, a ocu-
pat $i stapinit Transilvania In mod independent,
nevoindsa o cedeze lui Carol Robert (1306).
LADISLAU II ('113111163), rege al Ungariei,
1162-1163.
LADISLAU V (1440 t 1458), rege al Unga-
riei de la 1452. A ucis pe Ladislau, fiul mai mare
al lui loan Corvin; a Post urmat la domnic de fra-
tele celui ucis.
LADOGA, lac In Finlanda si Rusia; supr.
18.130 km. p. B In legatura cu fl. Neva.
LAENNEC HYACINTE '1781t1826), medic fran-
1717
LAF rez. A inventat stetoscopul si a stabilit principille
auscultatiei, care a dat rezultate importante In
LAL domeniul afectiunilor plamInului si ale pleurei;
a publicat In 1819 un tratat despre aceasta che-
stiune. A fast profesor la facultatea de inedicina. din
Paris si la College de France.
LA FAYETTE [f Oat I JOSEPH marchiz ('1757
t1834), general si om politic francez. A luat parte
sub Washington la lupta pentru independentii a
Americanilor (1777-79), a fost comandantul gar-
dei din Paris In 1789, a participat si la revolutia
din 1830.
LAFFONT (t1918), general francez, fost ins-
pector al artileriei In misiunea francez vault&
In Romania In timpul marelui rtizbolu. A murit de
grip& In Iasi si a lost Inmormlintat In cimitirul
Eternitatea".
LA FONTAINE (fonten] JEAN DE (*1621
t1695), fabulist francez. E soco-
tit intro cei mai marl fabulisti
ai tuturor timpurilor. Opera le
sale au Influentat pe scriitorii
nostri din prima jumatate a sec.
xix, unii au tradus, altii au irni-
tat fabulele (Asachi, He Rade, Gr.
Alexandrescu, G. Sion, $. a.).
N'avem o traducere integral& a
lor, ci douit culegeri cu cele mai
insemnate: de E. Ciuchi, 1920, j. deLaFontaine.
Si de Anghel si Iosif (postume,
1929). Mai notam: Filemon ci Baucis, trad. de
A. Naum, 1890, si 0 rdsbunare din Povestiri de
I4Th. Buc. f. a.
LAFORGUE [laforg] JULES (*1860t1887), po-
et francez. Unul din sefii scoalei simboliste. In
rom. s'au tradus clteva din poeziile lui publ. In
Viata Noua" si In Flacara", de Perpessicius,
G. Raceanu $i Mioara Iliescu.
LAGERLOF SELMA (*1858), "romanciera sue-
deza. I s'a dat premiul Nobel In
1909. Din operate ei s'au trad.
romaneste: Legendele lui Isus
Hristos (de D. N. Ciotori, 1911,
idem de Victoria Mires Persson,
1914); Nuvele alese (de M. Negru,
1911); Ccildloria miraculoasd a
lui Nils Holgerssan (de Florin
S. Nita, 1919); Pdcatul Astri-
dei (de D. Nanu si P. Valy,
Bibl. Lectura); IGOsta Berlin!,
(1915); Prin(esa Pdcii (de Ione! Selma LagerlOf.
Negura, 1926, apoi de St. Toma
In Lectura); 0 calatorie In lumea basmelor (de
Ana Canarache, f. a.); Cintecul de nuntd (f. a.
Bibl. Facia), Pufusor (de Aural B. Luca. Lectura).
LAGRANGE [lagranj] JOSEPH ( *1736t1813),
matematic francez. S'a ocupat de geometria ana-
Utica si de teoria functiunilor.
LAHARPE (RUM)] JEAN FRANCOIS DE (I*1739
1-1803), scriit or francez. E autorulunui curs de itera-
turd, care a lost foarte mult pretuit In timpul shu.
LAHOVARI ALEXANDRU (*1841 t 1897), om
politic roman. tDupa studii la
Paris, a fost Kurt timp magi-
strat, apoi a intrat in politica
si a devenit ministru de justitie
la 20 April 1870 In guvernul lui Yi -
M. Costache Epureanu nurnit 4
olooa on pul, Mudc& toli membrii
erau tineri iar prezidentul mult
mai batrin dealt ei. De a- 11
tunci a avut totdeauna un rol
de frunte In miscarea politica si
a lost unul din oratorii nostri
cei mai ascultati. Ministru de
justitie sub Lascar Catargiu Al. Lahovari.
(1873 1876), a facut reforma
codului penal. A combatut toate ministerele li-
berale si, dupa retragerea lui Loan Bratianu, a fast
ministru de domenii (1888) si de externe (1889,
1891) In diferitele guverne ale partidului conser-
vator. Discursurile lui s'au tpublicat In 1905
1718
www.dacoromanica.ro
si In 1909-1915 de Al. Florescu, P. Ham; s
Em. Lahovari.
LAHOVARI GEORGE EM. (18541-1897), am
politic roman. A functionat cltiva ani In diploma-
tie pint. In 1885, clnd a devenit directorul zia
rului L'Independance roumaine si s'a consacrat
numai politicei. A lost deputat, censor la Banca
Nationala. A murit ucis In duel de N. Filipescu,
pe care-1 atacase Inteun articol intitulat Doua.
politici". A saris o carte despre politica Romdniei
contemporane (1897).
LAHOVARI GHEORGHE I. ( *18381-1909), scrii-
tor roman. Inginer, a lost director al postelor si
Presedinte al Curtii de Compturi (1893). A luat
parte la fundarea Societatii geografice (1875) $i
a fost multi ani secretar general; a lucrat dic(io-
narul judefului Argos (1888) si a colaborat Ia In-
tonmirea mareluiDic(ionar geografic al Romdniei
(1898-1902). Sub pseudonimul Gil a publicat
In Convorbiri literare" si In brosuri o serie de
amintiri si cercetari despre unele chestiuni istorice
(armata romdnd. 1893). A lost membru onorar at
Academiei Romane (1901).
LAHOVARI GRIGORE I. magistrat. A lost pre-
sedinte al Curtii de Casatie. A publicat studii de
drept (De usufructu bonorum, 1858; Psichologia
criminald, 1388; Ce este dreptatear 1901) si studii
istorice (Isvodul SplItarului Clandu, 1861; Cella-
toria marelui Logof at Dudescu, 1903).
LAHOVARI IACOB (*1846 1-1907), general ro
man si om politic. Subloco-
tenent.In 1864, a'facut studii
militare si de matematici in
Franta, a lust parte la raz-
boiul din 1877 si a ajuns ge-
neral in 1891. A. fost profe-
sor Ia tacultatea de $tiinte
din Bucuresti. Mind numai..._
colonel, a lost ministru de
razboiu In 1891 In guvernul
prezidat de general Florescu
si In col urmator prezidat
de Lascar Catargiu (pin& In
1894). apoi din nou sub G. 9-
Gr. Cantacuzino(1899) si
P. P. Carp (1900). Mai tlrziu Iacob Lahovary
a avut departamentul exter-
nelor (1904 sub G. Gr. Cantacuzino).
LAHOVARI LOAN ('1848t1915), om politic
roman. Prate cu Alexandru si Iamb, a Mout ca si
ei studii in Paris. A fost ministru de externe (1899)
si de domenii (1904, 1910, 1912 )in guvernele pre-
zidate de G. Gr. Cantacuzino, P. P. Carp si Titu
Maiorescu.
LAIBACH .- LIUBLIANA.
LAINICI Q trecatoare prin CarpatIL In jud.
Gorj, pe unde intra Jiul. C) schit asezat In tre-
catoare. zidit de o femee bogata, Paianca.
LAIOTA pr- BASARAB n.
LAKANAL JOSEPH ( *17621-1845), om politic
francez. A contribuit, In timpul Direatoriului, la
organizarea Institutului Frantei.
LAKEMAN [lecmen] STEPHEN BARTLETT, lost
ofiter In armata engleza, a venit In Bucuresti In
1856 cu armata turceasca a lui Omer Pasa. Distin-
glndu-se In diferite Imprejurtiri, Sultanul i-a dat
titlul de Mazar-Pala. Venind mai tirziu In Romania,
s'a casiltorit aci, a ajuns proprietar at unei case
In Bucuresti devenita. celebra prin faptul ca acolo
s'a format asa zisa coalitie de la Mazar-Pala"
(1875) care a r5sturnat guvernul lui Lamar Ca-
targiu.
LALANDE JOSEPH JE.nomE (*1732 t1807) astro-
nom francez. S'a ocupat cu studiul planetelor si al
cometelor. A fost director al Observatorului din
Paris (de la 1768). A publicat foarte multe carts
despre astrononiie, calcule astronomice, cfilatorii,
$. a.
LALANE $COALA DE PODURI.
LALESCU TRAIAN (.1882-F1929), matematic
roman. Doctor In matematici din Paris, a fost
profesor de algebraisuperioara si teoria numerelor
la facultatea de *Write din Bucuresti si la $coala
politehnica; deputat in mai multe rinduri. A pu-
blicat cercetari speciale in Buletinul sectiei stiin-
tifice a Academiei Romane", In ,,Analele stiintifice
ale UniversitAW din Iasi", in Analele Academiei
de stiinte din Paris" si lucrari generale, dintre
earl cabin: Calculul algebric, 1924, Tratat de
geometrie analiticd, 4 vol. 1900-1907, lntrodu-
cere in teoria ecua(iunilor, 1911. Cu ocazia discu-
liilor din conferintele pentru pace, dupa razboiu,
a dat o cercetare etnografica (Probleme ethno-
graphique du Banat, 1919). Ca deputat a facut
raportul general asupra bud-
getului pentru anul 1925.
LALO EDOUARD (*1823 t
1892), compozitor francez. A
facut opere, balete, bucati p.
muzica de camera, etc. Op.
pr. Le roi d' Is.
LAMARCK JEAN BAPTISTE
*174411829), naturalist Iran-
oez. Formulind teoria trans-
formismului, a lost precurso-
rul lui Darwin. Multi termeni,
deveniti azi uzuali In stiinte
naturale, au fost creati de el, Lamarck.
ca: vertebrat 5t nevertebrat,
anelide, fisipare, etc. Opere celebre: Pltilosophi
zoologique, 1809, Systeme des
conaissances positives de l' hom-
m e.
LA MARMORA ALFONSO DE
( *1804 1.1878), general si orn
politic italian. A lost ministru
de razboiu in Regatul earth-
niei, a luat parte la razbolui
Crimeei (1853) si contra Aus-
triei (1859), a lost prim-minis-
tru In 1864. El a sprijinit pe Attts:',
Alecsandri In misiunea lui pe 4 .
linger regele Victor Emanuel,
pentru recunoasterea alegerei
lui Cuza. La Marmora.
LAMARRE consul francez
In Bucuresti pe la 1807.
LA.MARTTNE, ALPHONSE DE ('1790 t1869),
poet francez, care a exercitat o mare influent&
asupra literaturii noastre In prima jumatate a
secolului xix. De aceea avem si
un mare numar de traduceri din
poeziile lui. Primele se datoresc
lui Heliade: Medita(ii poetice,
1830; apoi gasim trad. de G.
Crupenski in Foaia pentru
minte", 1840, de N. Scheletti,
S. Vlrgolici, Miron Pompiliu,
Veronica Miele, Grigoriu In Con -
vorbiri literare" (1867 1877),
de C. Stamate in Muza roma- 4
neasca" 1868, de T. M. Stoene-
scu si U. Cariadi in Literatorul" Lamartine.
(1881-1885), de Anton Naum
In vol. de Traduceri (1890), de M. Iorgulescu, C.
Manolache, V. Lascar, I. Sin-
giorgiu In Neangul romanesc
literar" si Samanatorul" (1909
1911), etc. Afars de poezii,
s'au mai tradus: Maarten lui
Sorrate (de G. Sion, 1847),
Istoria lui Cezar (de P. Teule-
scu, 1856), Graziella (Bibl. p-
toti), Amiralul Nelson (ibid.),
Graziella (de I. Pas, Buc. f.
an).
LAMBRIOR ALEXANDRII
(1846 t1883), profesor si fi-
lolog roman. A facut studii la
Paris. A fost citva timp profe- Lambrior.
sor In Botosani, apoi la liceul
National din Iasi. A publicat cercetari asupra
limbii romane: fonetica (In Convorbiri literare si
In Romania" din Paris), ortogralia (in Con-
1719
www.dacoromanica.ro
vorbiri literare") si morfologia (Revista pentru LAL-
istorie, arheologie si filologie); cum siistudii des-
pre proverbe $1 despre limba literard. 0 carte de LAO
citire cu texte vechi (1882) e, duph crestomatia
lui Cipariu, a doua lucrare temeiniea In acest sons.
LAMBRU ow- FOTIADE.
LAMENNAIS [lam'ne] FELICITE DE (1782
t1854), scriitor francez. A lost preot catolic si a
sustinut biserica catolica; mai tirziu a lost un
luptator inflacarat pentru democratic. Cunoscuth
e scrierea lui Paroles d'un croyant (1834), care a
servit ca izvor de inspiratie rnultora din scriitorii
nostri din epoca redesteptarii noastre nationale
de la mijlocul sec. xix. S'a tradus In 1848 de 1.
Mani din Blaj. Alta opera a lui, Gartea poporului
s'a tradus de 2 ore: In 1876 si in 1909 (de Scarlet
Georgescu).
LAMPRECHT KARL ('1856t1915), istoric
german. A lost profesor la Bonn, Marburg, Leip-
zig. A soils Istoria Germaniei, $i alte nitrite opere.
A emis teorii personale asupra istoriei,privita ca o
psihologie socials. A Incurajat pe studentii ro-
mani sr a facut sa se publice Intro colectie de
istorii speciale, don& cacti de N. Iorga (Istoria
.Romdnilor $i Istoria Turcilor), In care se exprimau
liber o sums de consideratiuni particulars si ge-
nerale In legatura cu trecutul si cu aspiratiuntle
poporului roman. A fost membru onorar al Aca-
demiei Romane (1913).
LANCASTER Joni? (*1778t1838), pedagog
englez. A rnurit In America. Este, Impreuna on
BELL (0.- acest cuv.) autorul metodei de Invata-
mint numito. Inv. mutual. La not gasim introdusa a-
ceasta metoda. In 1831. Se numea, In diferitele acte
oficiale, sistemul lancastric, metoda lui Lancaster.
sau alilodidactzcd sau imprumutata invii(aturd.
LANCIANI RODOLFO, arlieolog, profesor In
Universitatca din Roma. Amic al Romanilor.
Membru onorar al Academiei Romane (1920).
LANGE SVEN (1868), poet danez, critic dra-
matic cu spirit muscator; autor dramatic. Opera
pr. Samson $i Dalila. Pomul cuno$tinlei.
LANGERON [lanyroti] ANDRAULT conte ( '1763
f1831), general rus. Francez, ajunsese colonel cInd
a izbucnit revolutia; atuned a fugit in Rusia. A
luat parte la razboaiele contra Suedezilor, contra
Turcilor (1790-91), la Walla de la Austerlitz
(1805); a avut rol important in razboiul cu Tur-
cii inceput in 1806, a venit In principate; a intrat
In Paris cu armatele aliate In 1814: In fine a avut
comanda ear in principate In timpul rhzboiului din
1.828.
LANGLOIS [langloa] ERNEST ('1857 *1924),
filolog francez, profesor la facultatea de litere din
Lille. S'a ocupat mai ales de literatura evului me-
diu, a publicat texte de opere din acel timp, cu
studii si note, Intre can mai cunoscuta este Roman
de la Rose. A colaborat la rev. Romania.
LANGUEDOC. pravinzie a Frantei vechi. Avea
capitals Toulouse.
LAOCOON CD personaj legendar grec. Preot
al lui Neptun In Troia,
s'a opus la introducerea
calului lasat de Ahei dupa
prefacuta for retragere;
de aceea a lost ucis, eu
copiii lui, de doi serpi,
trimisi de zeita Atena.
Episodul e povestit In
,,Eneida" lui Virgil. 1
® grup statuar mare re-
prezentlnd scena nava-
lirii serpilor, descoperit
In 1506 In Italia, da-
torit sculptorilor din
Rodos Aaesandros, Polydo-
ros Si Athenodoros. S, OO
opera filozofica a lui
Lessing (1763) in care
studiaza limitele dintre Laocoon.
pictura si poezie.
LAO-TSE (see. vi a. Chr.) filozof chinez. E
LAP intemeietorut doctrinei numite taoisni sau taoteism,
care se bazeaza pe trei virtuti: inactiune, igno-
L A V rants, umilinta.
LA PEROUSE JEAN FRANCOIS (*1741 t1788 ,
navigator trance?. A facut calatorii interesante,
dar a pierit ucis de indigoni ?ri insula -Vanicoro
(Melanezia .
LAPERSONNE FERNAN DE (*1853 , medic
francez. Cunoscut ca practician si scriitor in do-
meniul oftalmologiei. Profesor de
clinica oftal mologicti la Paris ; mem-
bru al Academiei de medicine, a-
les president In 1930.
LAPLACE paplas PIERRE mar-
chiz *1749 t 1827), astronom
francez. Op. pr. Mecanica ce-
Teased. El a formulat un sistem
de explicare a cosmosului care-i /
poarth numele P
LA PLATA, oral In Argentina; Laplace.
153;243 loc.
LAPONI, populatie de rasa finich; locueste In
N. Norvegiei. Suediei, Finlandei si Rusiei. Sint
oameni mici, semi-nomazi, deprinsi a calatori mutt
pe jos. Etnografii spun ca se Imputineaza Incru-
cisinde-se cu popoarele vecine.
LARGA. corn. rur. jud. Hotin plasa Chelmenti;
4251 loc. Dupa leaea 1929, formeaza o cire. cu
12 sate.
LA ROCHEFOUCAULD [r osfueo ]
cots (1613 f1680), scriitor francez. E cunoscut
prin Reflexions ou sentences et maximes morales.
Din aceasta s'a tradus: Fitozofia viefii. Cugetdri
(de Claudia Cridim, 1909).
LAROUSSE [larus] PIERRE ( *1817 t1875
gramatic francez, incepatorul dictionarelor can
Yi poarta numele si pari au aparut In numeroase
eddiuni, Incepind din anul 1864.
LASAN GIIEORGEE, profesor grec, la Academia
domneasca din Bucuresti. A demisionat In 1820
ca sa is parte la organizarea eteriei. Duna In-
fringerea ei, s'a retras In Transilvania, unde a stat
mai mull timp In Inchisoare.
LASCAR VASILE (1854t1907), advocat si om
politic roman. A fost deputat dela 1880, ministru
de interne In 1896. Are o statue In Bucuresti,
Tidiest& In 1908.
LASCAROV, consul rus In Bucuresti pe la
1782. Prieten cu Domnitorul Nicolae Caragea si
un puternic agent pentru strIngerea leghturilor
Intre Rusia si boerimea din principate.
LASKI ALBERT (*1536 t1583), nobil polon aven-
turier. A ajutat pe Iacob Eraclide sa devie domn
In Moldova, dar curind i-a devenit dusman *i a
contribuit la chderea lui. Mai tlrziu a fost de doll&
on pretendent la tronul Moldovei (1572 si 1579).
LASLAU ow- LADISLAU.
LASSALLE FERDINAND ('182511863). om po-
litic germasi. A fost unul din teoreticianii socia-
lismului german. A Infiintat asocia(iunea generala
a lucrdtorilor gerniani (1863); a fost ucis In duel
de Racovita.
LASTEYRIE FERDINAND CONTE (11879), mem-
bru al Academiei de inscriptiuni si bele litere din
Paris. Membru onorar al AcademieiRomane(1871).
LATCU-VODA, fiu al lid Bogdan Vocia, dorm
al Moldovei ca. 1364-1372 (Iorga) sau ca. 1365-
1373 (Xenopol).
LATINIST CURENTTIL, se numeste curentul Inceput
In Transilvania de Intemeietorii scoalei ardelene
(Micu, Sincai si Maior) si raspindit si In principate
Intre 1830-1870).
LATIU, regiune din Italia centrals.
LAURAN AUGUSTIN (*1844), prelat roman In
Transilvania. A fost vicar al episcopiei unite din
Oradea si profesor la Seminariul de acolo.
LAURENgON [loranson], nobil francez emi-
gnat In timpul revolutiei celei mars. A venit In
thrile roniane si a fost profesor.
LAURENT [loran], francez, capitan de marina
pe un vas trimis In Arhipelag pentru a ajuta la stIr-
pirea piratilor din acele parti. Arnie cu loan Ghica,
www.dacoromanica.ro
pe atunci (1853 si urm.) bei ai insulei Samos. A
luat parte la luptele din Crimeea. In 1857 a servit
cauza unirii principatelor, Inderrmind pe ambasa-
dorul Frantei sa lase jos pavitionut legattei si sa
sileasca astfel guvernul Turciei a anula primele
alegeri din Moldova cari fusese Mcrae sub presiu-
nea antiunionistilor.
LAURENTIU ARHIDIACON (t258), stint praz-
nuit de biserica ortodox& la 10 August. A fost
arbidiacon al papei Sixt II care avu sa sufere din
cauza persecutiilor Imparatului Valerian. Devotat
stapinului sari si refuzind a da tezaurele bisericii,
to pus la munci: ars pe un gratar intocat. corpul
sau a fost Ingropat la marginea Romei si acolo
s'a zidit o biserica. Suplieiul lui a inspirat pe
multi pietori: Ribera. Rubens, etc.
LAURIAN AUGUST TREBONM ( *1810 t18811,
profesor roman, until din reprezentantii principali
ai curentului Latinist. Originar din Transilvania,
a publicat la Viena un studiu asupra limbii ro-
mane (Tentamen crilicum, 1840), a venit in Bu-
curesti ca profesor de filozofie la Sf. Sava: in
1848 s'a dus In provincia sa pentru a lua parte la
miscarea pentru afirmarea drepturilor Romanilor
contra Ungurilor. Aeolo a avut un rol fuser/mat, a
lost vice presedinte al comitetului de ac(iune, a
fost membru in comisiunea care s'a dus la Imparat
cu petitiunea de drepturi. Dupa terminarea re-
volutiei, a trait In Moldova, unde s'a ocupat de
FRAN- organizarea si conducerea scoalelor (1851-1858),
apoi a revenit In Bucuresti, a fost profesor la fa-
cultatea de litere, decan 1865-1881, membru si
presedinte al Academiei Romane la intemeiere,
rnembru In consiliul permanent de instructie.
Politica 1-a atras putin: a lost
declteva on ales In parlament si
deputat In Constituanta. (1866).
Laurian a fost un enciclopedist:
s'a ocupat de istorie, geografie,
cosmografie, filozofie, filologie. A ,-7
publicat numeroase manuale de geo- n.
grafie, atlase si harts, Intre can 00T,,
Harta Daciei mnderne (1868)
intrebuintata multa. vrerne In $coale
ea un sit-Jabot al idealului national;
inanuale de istoria Romanilor,
Aug. Treb.
earls de cosmografie, calendare, Laurian.
etc. A tradus manualele de filo-
zofie ale lui Delavigne (1846) si Krug (1847); a
redactat cu N. Balcescu revista Magazin istoric
pPrttru Dacia (1845 48), In care s'au publicat
cronicile muntene, documente, monografii, arti-
cole de epigrafie, etc. In Academie a avut cuvint
hotaritor In prima epoca si a fost Insarcinat a
redacta on I. C. Massimu proectul de dierionar
al limbii rom ane, aparut In anii 1871-76 si care
a lost culminatiunea curentului latinist In filo-
logie si inceputul caderii lui.
LAURIAN DIMITRIE A. ( 1846j-1906), profesor si
ziarist roman. A fost profesor de filozofie la liceul
St. Sava. A Infiintat ziarul Romania liberd (1877).
A fost deputat, senator, secretar general al Mi-
nisterului Instructiei. A colaborat la revista Tran-
sac(iuni literare din Bucuresti In care cornbatea
directia Junimei; mai tirziu a devenit adept at
politicei lui Carp si Maiorescu si a condus ziarul
Constitutionatul,
LAUSANNE (lozan], oral In Elvetia cantonul
Vaud (Waad) pe lacul Leman; 68.220 loc. Act s'a
incheiat pacea Intro Italia si Turcia (10 Oct. 1912)
si Intre Turcia si Antanta (24 tulle 1923).
LAVATER JOHANN KASPAR ( 174111801), scrii-
tor elvetian. S'a ocupat de tiziognomie.
LAVEDAN Hurst ( 1859), dramaturg fran-
cez. A Infatisat In comediile sale societatea con-
temporana din Franta. S'au tradus rom.: Incon-
solabilii (1919), Duelul (de St. Braborescu, 1907).
LAVERAN CHARLES (.1845), medic francez.
Profesor la Scoala superioarti medico-militara.
Hind trimes pentru cercetari In Algeria, a desco-
perit plasmodiul malariei (1884). Distins cu pre-
miul Nobel. A studiat si malaria din tars noastra.
1720
Membru onorar at Academiei Romane (19141.
LAVISSE [lavis] ERNEST ('184211922). isto-
ric francez. A lost prolesor in Paris; a publicat cu
Rambaud Histoire generale du V siecle d nos fours
(1893-1901), Histoire de France, s. a.
LAVOISIER [lavoazie] ANTOINE LAURENT
(*174311794), chimist francez. A
murit ghilotinat in timpul revolu-
tiei. Se considers ea intemeicto-
rul chimiei moderne. E a stabilit
c4 aerul e un corp compus din dolt&
elemente, a studiat constitutiunea
acidelor, a studiat fenomenele chi-
mice ale respiratiei animalelor, a
rezolvit problema arderii, etc.
LAW [cit. lau, sau: las] IOHN
( 167111729), financiar englez de Lavoisier.
origine stabilit in Franta. A In-
temetat o bane& pe actiuni In Paris (Cu sucursale
In provincie) care eniitea bilete si care avu mare
succes, dar, Infiint,ind Campania Indidor si emi-
tind actiuni numeroase, n'a putut raspunde astep-
tarilor actionarilor, a dat falirnent. Law fu silit
sa fuga din Franta.
LAWRENCE florens] THOMAS ( *1769 1.1830),
pictor englez. Renumit mai ales prin portretele
oamenilor celor mai insemnati din vremea lui
din Franta sibAnglia.
LAZA, com. rur. jud. Vasluiu plasa Racova;
1268 loc. Dupa legea 1929, face parte din circ. corn.
Hirsoveni. Aci e o ferma. a Statului.
LAZAR GEORGE 177911823), profesor roman
din Transilvania. Dupa studii la Sibiu, Cluj si
Viena, a Post numit prolesor la seminariul can-
didatilor de preoti din Sibiu
si predicator. Motive de ordin
personal si politic pricinuira
divergente Intre el si episco-
pul Moga, superiorul sau, si-1
silira sa piece din oral (1816).
La Brasov deveni profesor al
copiilor unui boer din Mun-
tenia si cu familia aceea veni
In Bucuresti. Aci fu cunoscut
si apreciat de citiva fruntasi
ai vietii noastre politice, can
11 sprijinira pentru a deschide
o Academie romaneasca, alaturi G. Laziir.
de cea greceasca. Dupa multe
discutii, donmitorul Caragea
se convinse aproba cererea Eforiei si astfel se
instals In citeva incaperi din man&stirea St-Sava,
unde fusese mai Incite Academia domneasca (en
liniba de predare greceasca . In anul 1818 inau-
gura cu solemnitate cursurile Academia, avind
o sectie de incepatori. o sectie pentru invat&tu -
rile zise umanioare si alta pentru specializare.
Intre can era si o grupa special& pentru ingineri
hotarnici. Cursurile acestea furl urmate de multi
tineri roman cars fusese pins atunci elevi ai
Scoalei grecesti si devenira un focar de pregatire
patriotica, astfel ca. Tudor, cind veni In Bucu-
resti, fu ajutat de Lazar si scolarii sai. Dupa eve-
nimentele din 1821, el mai ramase putin, dar,
bolnav, fu silit ss se intoarch. In satul sau natal
(Aviig), unde si muri. De la el au ramas citeva
manuscrise ale cursurilor, din earl s'au publicat
trigonontetria si aritmetica. 0 statue In Bucu
resti si un monument pe morm intul lui din Avrig
sint manifestari ale recunostintei Romanilor. In
1923 s'a cornemorat centenarul mortii liii $1
s'au publicat, cuacea ocazie, multe scrieri despre
vista si actititatea lui.
LAZAR LOAN (1838 1-1873 , profesor roman
In Nacaud si director al liceului (din 1869.
Op. pr.: Tabele ale coloniilor romane; Despre
liberul arbitru.
LAZI, numple unei populatii turcesti de lInga
Mares Neagra; ei se ocupau cu negustoria in
Moldova: azi servesc de hamali in Dobrogea.
LACAUTUL, virf in muntii Vrancei, Malt
1777 m.
1721
www.dacoromanica.ro
LACULETE, com. rur. jud. Dimbovita plasa LAV-
Tirgoviste; 1142 loc. Dupa legea din 1929, sat
circ. corn. Doicesti. ¶ ® statie c. f. linia Titu- LAZ
Tirgoviste-Pietrosita, la 14 km. de Tirgoviste
LA.CUSTA STEFAN (11540 donut In Moldova;
1538-1540. Dupa spusele unor cronicari, era flul
unui Alexandru, acesta fiu al lui Stefan-Gel-
Mare. Numit astfel, fiindca pe vremea lui a Post
o mare invazie de lacuste. A Post ucis de boeri.
LADETI, circ. coin. jud. V ilcea cu 36 sate
(1929).
LAPEDATU ALEXANDRU (*1876), istoric si
om politic roman. Profesor la Universitatea din
Cluj, membru al Academia Romane (1918). Ca
ministru al Cultelor a Intocmit: legea organic& a
Bisericii ortodoxe romane (1925), 1. pentru in-
fiintarea Patriarhiei romane (1925) si 1. Cultelor
(1928). A publicat: a) atudit de istorie politica ci
bisericeascii(RadU-cel-Frumos, Via(' Cdtugarut Epis-
copia Strehaei, Damaschin episcoput, Mihaiu-
Viteazul, Pierderea Basarabiei, Radu eel Mare,
Mihnea-cel-Rdu, Istoriogralia ardeleand, Tra-
di(iile originei Tarii-RomdneVi, Antecedentele
independentei romdne, etc);b) Radii monoitralice
asupra vechilor cetati roraanesti ai mannstizilor noastre
(Suceava, Baia, Soroca, Poenari, Dimhovi(a, etc),
cele mai multe In Buletinul Cornisiunii mo-
numentelor istorice, pe are 1-a redactat Intre
1908-1916;c) memoril, redactate flind consilier
la Conferinta de pace din Paris (1919-20),
asupra revendicarilor teritoriale ale Romaniet
(Basarabia, Transilvania, Banatul) si asupra si-
tuatiei minoritatilor. Din 1921 conduce, cu I.
Lupas, Anuarul Institututui de istorie na(ionald
din Cluj.
LAPEDATU LOAN ('1844t1878), scriitor ro-
man in Transilvania. A fost prolesor
la liceul romanesc din Brasov; a
colaborat la revista Familia"
(IncepInd din 1866), Albino. Car-
patilor" 1878), Orientul latin"
(1874) s. a. publiclnd poezii, nu-
vele istorice. povestiri, etc.
LAPT; 19 sir de munti In N. V.
Transilvaniei, la N. rlului Somes.
¶ ® loc. jud. Bacau, unde sint
isvoare de gaz metan neexploa-
tate. ¶ ® corn. rur. jud. Some I. Liipedatu.
plasa Lapus: 3150 loc. ¶ ® afluent
al Somesulni pe dreapta; izvoraste din muntii
Rodnei.
LAPVENA ® judet In Basa
rabia (fost Chisinau) cap. Chi- "'s
§indu ; 4181 km. p., 395.596
loc. (1922); are 6 plasi, 2 corn.
urb. si 88 rurale (1926); face
parte din circ. Curtii-de-Apel
din Chi.,inau; are 3 scoale pri-
mare urbane (afar& de capi-
tal& si 257 rurale (1928---29);
20 de cooperative de aprovi- Sterna jud. Lripu§na.
zionare si consum cu capital de
952.000 lei; tine de eparhia arhiepiscopiei din
Cernauti. ¶ ® corn. rur. jud. Lapusna plasa Bu-
jor; 3560 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Carpineni. ¶ ® afluent at Prutului In Ijud.
Lapusna.
LAPU$NEANU ALEXANDRU IV.
LAPUSNICL, circ. QOM. jud. Severin cu
2 sate (1929).
LAPINICUL-MARE, corn. rur. jud. Caras
plasa Bozovici; 2067 loc.
LAUNELE, circ. corn. jud. Arge$ cu 31 sate
(1929 .
LAZAREA, corn. rur. jud. Ciuc plasa Gheor-
gheni; 4800 loc. S Statie c. f. Intro Gheorgheni
si Lunca-Bradului.
LAZARESCU ALEXANDRU ('183011876),
ziarist si scriitor roman. A publicat articole de
(Tille& literary si dramatic& s. a. sub pseudonimul
LAERTIU; poezii (Ore de repaos, 1854), piese de
teatru (George,1851;Sanuto, 1851; Masszni, 1858)_
 LEAH, lac jud. Botosani Maga. corn. Feredieni;
LEA- -upraf. 1 lunie, 21 Sept.. 20 Decembrie. I 0 Statie c. f.
74 hPct. linia Ludos de Mures-Bistrita. g 0 corn. rur. Post
LEG LEAKE [lie] MARTIN (*1777 11860), arheolog In jud. Turda, trecuth la jud. Ntures prin legea 1929;
englez; a facut studii In Grecia
si In Asia mica. Op. pr. Topogra- 4' )
ia Atenei.
LEAR [ha personaj din legen- Ja
dele britanice. Eroul tragediei lui
Shakespeare Regale Lear (so- SHA-
KESPEARE.
- ) liRe0 T\
iti t
LEBESGUE HENRY, matema- PL.V0 CM
tic francez. Profesor In Paris la sa I 4;
4/
College de France", membrulal cn
4,tiI
Academiei de $tiinte. Prin studiile i Pl. NISPORE 14'"'474'
sale a dat analizei matematice o N sporenID A Bud,Et§li

direcidune noun: integrala lui Le- - ... 1...

PL.BUDESTI .
besgue e cunoscuta de toti specie- \
V"
CHISINAU
E membru onorar al Acade- c ., \
nei Romane (1923). I Oujoru ... alum -....
LE BON GUSTAVE (*1841), me- IPL.BUJORU
dic si etnograf francez. Op. pr. 4/0 , PL.IALOVENI
La vie, physiologic hum nine, 1872: ,... ancesit `Z
Las premieres civilisations, 1889. A , ,f; -----
Tract.; I a0erea Si moartea ma- 9
...
N.,.... i
/PL HA ET11
..", ."
"V
teriei (de V. Anestin, 1912), Psi-
chologia educatiei (de I. 0. Ma-
rinescu, 1920), Psichologia popoa-
l C
N,
\ ,-
I
relor (de VI. Streinu). \ 4 1
LECCA (1550t1619), mare a- & I
p'CAHUL si
ge. general al lui Mihaiu \'itea-
zul. A luat parte la lupta de la Harta jud. I.O.pu§na (Legea x925).
Miraslau s. a.
,LECCA CONSTANTIN (1810 t1887), pictor ro- 1225 loc. 1' 0 1.-s1cA. statie c. f. pe linia-Ingusta
man. Dupii studii In Italia $i intro Tirgu-Mures si Iuda.
Germania. a Post profesor de 77:"`---- LECOCQ CHARLES ( *183211918). compozitor
desen la Colegiul St. Sava din francez. Cunoscut prin operetele sale (1868 -- 1890).
Bucuresti. Mare sums au avut Mai cunosi ute: Girofle-Girofla, Le petit due, Le
mai ales trei pinze: Intrarea lui jour et la 1.ait, L'oiseau bleu, Ali-Baba.
Mihaiu in Alba Julia, Para- LECOMTE DU NOUY ANDRE (.18441-1914),
stasul de la .Rdsboeni, Impdcarfa arhitect francez. A venit In tar& 11875) chemat
lui Bogdan cu Radii col frumos, r, pentru a lucra la restaurarea vechilor biserici
ale caror copli se gaseau In nu- 6: si a lucrat la Curtea de-Argeo, la mret-reranii din Iasi,
meroase case In Bucuresti si St. Nicolas din Iasi, s. a. Operele sale i-au adus
alto orase. A publicat si tradu- marl laude. dar si multe critici.
ceri din Kotzebue s. a. LECOMTE DE LISLE [lir) CHARLES (*1818
LECCA DIBIZERIE (*1832 t1894), poet francez, din
1-1883), general roman 'i om po- C. Lecca. scoala zisti parnasiana. Op.
litic. Duph studii la Paris, ca- pr. Poemes antiques (1852),
pitan In 1860, maior In 1862 a fost-dintre ofiterii Poinnes barb ares (1862). Poe-
earl in noaptea de 10 spre 11 Feb- mes tragiques (1884). Mem-
ruarie 1866 au intrat In palat si au , bru al Academiei franceze
prezentat lui Cuza actul de abdi- (1887). Din volumele citate
care. Ministru de razboiu In guver- s'au tradus un numar de
nul locotenentei Donanesti, a Main- poezii de V. Pogor, A. An- .
tat pine is gradul de general, a temireanu, D. Nanu In Con- 6:
luat parte la razboiul indepen- vorbiri literare" (1873 ,
dentei, dar In acelasi timp s'a 1906), de Cincinat Pavelescu "40
ocupat si de politica, fiind deputat, 151e in Literatorul" (1S93), de /
vice presedinte. apoi presedinte G. D. Pencioiu In Lumea
al Camerei si ministru de razboiu D. Lecca. 'iota" (1895), Al. Naum fn
(1879 801. vol. de Traduceri, 1904, de Lecomte de Lisle.
LECCA GEORGE (''1844 +1899 / ofiter rom. dis D. Nanu, M. Iorgulescu In
: ins in razboiul independent ei .,Ramuri" si Neamul ronia.nesc literar" (1908 -
LECCA HARALAMB G. 1.'1873 11920), scriitor ro- 19121, de M. Romanescu In Flacara" (1915), de
man. A lost 7iarist, subdirector al Teatrului Na- 1. Cioranescu In Adevarul literar" (1924), de
lion 1, a Post si actor pentru piesele sale; s'a facut Al. Naum In vol. Poezii (1915), etc.
cunor.cut printr'un volum de versuri (Prima, LEDOULX. consul francez In Bucuresti pe la
1896 a scris drame (Casta diva, 1899; Jucdtorii 1812. Chuta sa combata propaganda ruseasca.
de cdr(i, 1900; Suprema fortd, 1901; Ciinii, LEFAUCHEUX [lhfosd] CASIMM (*1802 t 1852)
1902) si monologuri, recitate de actori la diferite fabricant de arme. A inventat o pusca nouii, care
ocazii. A contribuit mult la imbogatirea tezau- se Inoue& pe la baza tevii.
rului de traduceri din limbi streine, alegind pe LEFEVRE ANDRE ( 18691-1929), orn politic
autorii celebri, ca Shakegpeare (Femeia indaratnicd, francez. chimist. A Post ministru In cab. Millerand
1897; Romeo ;i Julieta, 1907); Corneille (Hora(iu); 1920); In timpul razboiului a facut diferite in-
Racine (Atalia, 1907): v. Hugo ( Hernani), Moliere / entli utilizate In apararea tarii.
( Tartu' fe); Balsac (Moe Goriot, 1914); Tennyson LEGENDRE [lejandr] ADMEN (*17521-1833),
(Enoch Arden, 18961,; GriEparzer (Hero si Leandru); matematic francez. A studiat functiunile eliptice
Sudermann (Moara pardsitil); ManDassant (O via(d1 , si integralele euleriene, a scris Teoria numerelor,
etc. A publicat si nuvele originale si clteva con- *. a. La not e cunoscut mai ales prin tratatul stiu
ferinte tinute la Ateneu. de geometric (1794 si apoi numeroase editii), dupa.
LECHINTA 0 corn. rur. jud. Nasaud, plasa care Heliade a prelucrat o geometric In 1S37. .
Lechinta; 2270 loc. BlIciu: 5 Martie, 25 April, LEGER [lege] LOUIS ('184311923), istoric
1722
www.dacoromanica.ro
rancez. S'a ocupat mai ales de istoria popoarelor
slave. Profesor la College de France. Membru ono-
rar al Academiei Romane (1904). Multe din cartile
sale au pasagii relative la istoria noastra. Trad.
Istoria literaturii ruse$ti (Bibl. p. toti).
LEGIUNEA xut GEMINA, una din legiunile aduse
de Traian si stabilite In noua provincie Dacia.
LEGOUVE ERNEST (*1807 t1903), scriitor fran-
cez. A lucrat In colaborare cu Scribe multe piese de
teatru: Adrienne Lecouvreur. Alta opere: Medeea
(trad. rom. de E. T. Asian, ca. 1893 $i fragmente
de Al. Macedonski In vol. Excelsior"), Pdrin(i
5i copii (trad. D. Stancescu).
LEGRAND EMILE (*1841 t1903), filolog francez.
S'a ocupat in deosebi de greaca moderns. A pu-
blicat o aromatic& (1898), un diefionar francez-
grec $i greco-francez (18135), cercetari asupra
joilciorutui grec, etc. In colectia de scrieri grecesti
publicate de el shit multe cari privesc de aproape
istoria noastra: Istorialui Mihaiu Viteazul de Pa-
lamede, Cintecul lui Mihaiu Viteazul de Vistierul
Stavrinos, $. a. A lost membru corespondent al
Academiei Romane (1877).
LEHLIU, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Leh-
liu; 1892 loc. Dup& legea 1929, formeadt o circ.
corn. cu 12 sate. Statie c. f. pe linia Bucuresti-
Cernavoda Intre Buc. si Ciulnita.
LEIBNITZ [lalbnit] GOTFRIED WILHELM (*1646
t1716), filozof sI matematic german. A treat cal -
culul diferen(ial; a formulat
teoria zistt a monad elor , pentru
a explica natura fiintelor, si
teoria armoniei prestahilile,
pentru a explica raporturile
dintre aceste fiinte. S'a ocupat
de metafizicti, psihologie, teo-
dicee.
LEIPZIG [lalptig] p ora$
In Germania (Saxonia), 660.000
loc. Renumit prin Intreprin-
drile de Industrie a earth;
la Universitatea de aci si-au
fault studiile multi tineri ro-
rottni. Era si un institut pentru studiul limbii
romane condus de prof. G. Weigand. Noi Ii zicein
Lipsca. In sec. xvin $i la Inceputul sec. xix de
aci se aduceau nattriuri de galanterie s. a. Aci ori-
ginea numirii unei strade din Bucuresti Lipscani.
¶ 0 corn. rur. in Romania jud. Cetatea-Alba,
colonie germantt, Intern. 1827.
LEMAITRE [lame Lr] JULES (*1853 t 1914),
scriitor francez. Cunoscut mai ales prin criticile
literare despre autorii moderni. Trad. rom.:
Briseis (Bibl. p. tot!).
LEMBERG (polon. Lwow, . 'attn. LEOPOLIS,
LEOPOL, In vechile noastre texte LIov), ora$ In
Polonia ( Galitia), 219.390 loc. Intre multele biserici
de aci, e $i una romaneasca.
LEMENI KAN (*17801.1861), episcop roman
unit. A studiat In Cluj, Blaj, Oradea mare; a lost
sfintit diacon si numit profesor
In Blaj (1805); apoi protopop la
Cluj, secretar al episcopiei In
Blaj, vicar In 1832; lo acelasi an
fu ales episcop si In anul urma.tor
a lost sfintit si instalat. Ca episcop,
a lucrat mult pentru Imbunatatirea
scoalelor, a marit catedrala din
Blaj, a sustinut drepturile Roma-
nilor prin demersuri la dieta din
Cluj si la Curtea imperial& (1842);
a prezidat Cu A. $aguna aduna- 1. Lemeni.
rea din Blaj 3 Maiu 1848; a facut
parte din delegatia care s'a dus la Viena ca sa
prezinte Imparatului cererile Romanilor, dar, la
Intoarcere, a Post shit s& se opreasca in Cluj, unde
a stat In timpul revolutiei $1 a Post shit s& demi-
sioneze In 1850 $i a petrecut restul vietii la Viena.
LEMNTA, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa
TIrgul-Sacuesc; 2749 loc.
LEMNOS, insula In Marea Egee, aparline
Greciei; 454 km. p., 21700 loc. Cap. Castro.
1723
www.dacoromanica.ro
LENA, fluviu In Asia (Siberia), se varsa in Ocea- LEG-
nul inghetat; lung. 4600 km.
LENAU NIKOLAUS, prescurtat din Niembsch LEO
von Strehlenau (*1802 t1850), poet german. nascut
Inteo coin. din Banat, care-i poarta azi numele
(Pr mai jos). Traduceri din poeziile lui s'au pu-
blicat In Convorbiri literare" 1870, 1896, 1906
(de Miron Pompiliu, Priscu, Alice Calugaru), In
Lumea nour 1895 (de St. Tomsa), In ,Revista
Olteana" 1889 (de G. D. Pencioiu), In 'Junimea
literartt" din Cernauti, 1904, 1909, 1910, 1911, 1912
(de G. Toma Iorgu), In ,Convorbiri critice" 1907
(de L. Iliescu), In Stuninatorul" 1909Ramuri"
1909, 1910, Neamul romanesc literar" 1910, 1911,
1912 (de C. Seche, I. M. Marinescu, Iorgu Toma,
M. Pricopie, I. U. Soricu), etc. Eminescu a tradus
Foaie vested&
LENAUHEIM, corn. rur. jud. Timi$-Torontal,
plasa Jimbolia; 2552 loc.
LENCALITI p corn. rur. jud. Hotin, plasa
Chelmenti; 2852 loc. Duo& legea 1929, face parte
din circ. coin.Mosaneti.li C) sat. jud. Soroca plasa
Otaci; 1038 loc. Dup& legea 1929, tine de circ.
corn. Otaci.
LENIN VLADIMIR ULIANOV ( *1870t1924), orn
politic rus. A organizat regimul bolsevic In Rusia.
Opere: Statul 5i revolu(ia.
LENINGRAD, nume dat de Bolsevici orasului
PETERSBURG (so- acest cuv.).
LENORMANT FRANCOIS ('1837t1383), isto-
ric francez. S'a ocupat cu arheologia $i a studiat
trecutul Egiptului. Op. pr. Manuel d'histoire
anaemic de 1' Orient.
LENS FILIP, tin politic roman. A Post la 1822,
unul din sustinatorii numirii lui Grigoe Ghica pe
tronul Munteniei. 11 g&sim ministru al contro-
lului la 1833-37. Descendent al unei familii ita-
lienesti, ai carol rnembri au lost exilati din Flo-
renta In sec. xvi; au trait In Franta, apoi In Con-
stantinopol si acolo au cunoscut pe dragomanii
greci din can se recrutau In sec. xvin domnii
principatelor. Unul din ei a venit In Bucuresti
pe la 1754 $i a murit aci si de la el Incepe linia
romaneasca a acestei familii.
LENT TI (sau LENCESTI), dou& sate (de sus
$i de jos) In jud. Ceram-0, nu departe de orasul
Cernauti. In Imprejurimile acestora s'a dat la
29 Octombrie 1497 o lupt& mare Mtn Moldovenii
lui *Wan cal Mare, comandati de Vornicul Bol-
duc, si Intre Polonii lui Albert.
LEON, provincie In Spania. A lost in vechime
un regat, fundat in 913, unit cu Castilla In 1230.
LEON, episcopul. Cataniei (Sicilia), praznuit de
biserica ortodox& la 20 Februarie. Intre alto fapte
se citeaza arderea unui vrajitor Eliodor: episcopul
a intrat in for cu acesta si a stat pint, s'a facut
scrum, iar dlnsul a ramas neatins.
LEON I (t461), al 47-lea papa. al Romei (ales
In 440), stint praznuit de biserica ortodox& la
18 Februarie. Vestit prin struuinta cu care a corn-
batut diferite erezii, mai ales a Nestorienilor, a
Arienilor, a Maniheilor, atit prin masuri adminis-
trative bisericesti eft sr prin cuvintttri si epistole.
A condamnat sinodul de la Efes din 449 si a con-
vocat un altul In 451. CInd Atila s'a Indreptat
/
spre Roma, Leon i-a iesit lnainte la Ravenna $i
1-a convins sa Inceteze cu ostilitatile $i sa nu
mearga mai departe. CurInd dup& aceea, Atila s'a
si retras In Panonia. Asernenea
Intimpinil Leon $i pe Genseric, re-
gale Vandalilor, dud veni asupra
Romei: de astadata nu reusi sa.-1
lac& a se Intoarce, dar scuti ora- CI-LT
sul de incendiu $1 devastari. 111'
LEON X (GIOVANI DE MEDICI) s'
('1475t1521), al 224-lea pap& (de '
la 1513), a Incurajat artele. tt
LEON XIII (Gummi:No PEaci)
(1810 t1903), al 263-lea pap& al
Rome!. Insemnat prin lungimea Leon XIII.
pontificatului sau (1878 1903) $i
prin artele sale: a eautat sa rnicsoreze disensiu-
LEO- nile Intre Inbiserica de Apus si cea de Rasarit; a activitatea sa diplomatica; a constituit o socie
L ES anticatolica; Germania ca s& curme propaganda tate de studii africane, prin care a ajuns sn
a Indemnat episcopatul francez sn stapIneasca un intins teritoriu In
se Impace cu Republica; a staruit pentru des- Africa, numit Congo, stat inde-
voltarea studiilor biblice; a deschis arhivele Vati- pendent recunoscut de puterile
canului pentru toti oameni de *Uinta; s'a silit sn Europei in 1885 si avind ca Su-
readucn vechia putere temporal& a Papa litatii si, veran pe Leopold. In 1908 acest
suparat pe guvernul italian, a oprit pe catolicii de- stat fu anexat Belgiei.
votati de a fi ale$i sau alegatori; a combatut maso- LEOPOLD DE HOHENZOLLERN
neria, a intervenit pentru sustinerea libertatii si ("1835 1-1905), (rate cu Regele
In favoarea claselor muncitoare. nostru Carol I si tatal Regelui
LEON GnEucA, episcop de Roman 1769-86, nostru Ferdinand I. A mai avut
niitropolit al Moldovei 1786-88. In timpul lui Inca dos fii: WILHELM ("1864) si 4/1
s'a produs o miscare contra prelatilor greci cars CAROL (1868). Leopold II, reg.
ocupau scaunele episcopale din tarn. LEORDA, statie C. f. jud. Bo- Belgiei.
LEON III ISAURICUL (6801741), Imparat ro- tosani spre Dorohoiu, Botosani si Veresti.
man de Orient (de la 717). In timpul lui, Roma si LEORDENI Pr LEURDENI.
exarhatul de Ravenna se separa definitiv de fin- LEORDINA, corn. rur. jud. Maramures plasa
periul Oriental. Viseu; 1898 loc. Statie c. f. intre Valea-Viseului
LEON RADU ,. TOM$A.
LEON TOM$A (1.011M r TOM$A.
LEON NICOLAE (*1862t1931), naturalist roman.
si Borsa.
LEOTETI, circ. corn. jud. Romanati, cu
26 sate (1929).
Prof esor la Universitatea din Iasi (1899). A pu- LEOVA, corn. urb. jud. Cahul plasa Canternir
blicat multe lucrari de parazitologie. pe malul Prutului; 7000 loc.
LEONARDESCU coNsTANnar, lost profesor LEPANTE, oral In Grecia la golful cu acelasi
de filozofie si etica la facultatea de litere din Iasi nume; 2645 loc. Aci a Post In 1571 o vestita. lupta
(1873-1907). naval& In care Don Juan de Austria a Invins pe
LEONARDO DA VINCI (ow V/NCI). Turci.
LEONCAVALLO RUGGIERO (*18581.1919), com- LEPE* GEORGE, episcop catolic In Transil-
pozitor italian. Opera mai cunoscuta: Pagliacci. vania; a provocat o rascoaln taraneasca In
LEONESCU VASILE ("1866 t1927), actor 1437.
si autor dramatic roman. So- LVPSIUS CARL RICHARD (18101-1884), egip-
cietar al Teatrului National tolog german; a luatparte la expeditia stiintifica In
(1897)). Op. pr: In timpul Egipt inceputli in 1842. A lost membru onorar a
alegerilor, comedie; Rosa- Academiei Rornane (1875).
munda, drama; Traian si LEPA, sat in muntii Vrancei, jud. Putna,
Andrada (cu Gr. Ventura), unde este un schit cu o biserica de lemn.
Ion Vodd cel cumplit. LERETI, corn. rur. jud. Muscel plasa Dim-
LEONIDA (t480 a. Chr.), bovita; 2348 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
rege al Spartei. A murit Im- corn. Pravat,.
preuna cu 300 soldati la Ter - LERIA CARLOTTA ZOSIMA, clutareata romana.
mopile Unkind ca s& lmpie- De la 1892 profesoara la Conservatorul de muzica
dice trecerea Persilor. A Post din Bucuresti.
tradat de Efialte. e>q Leoncavallo. LERMONTOW WHAM JURJEVICI( 181411841),
LEOPARDI GIACOMO( 1798 scriitor rus. A Post ofiter; a provocat multe scan-
1837), poet italian. S'a ocupat si de filologie. daluri prin poeziile sale si prin purtarea sa agre-
Poet pesimist, a produs impre- siva ; a Post ucis In duel de un major contra caruia
sie mare nu numai In Italia, scrisese o satire. Op. pr. Eroul timpului nostru.
dar si In alte Orli. Din opere S'au trad. rom.: Fatalistul, nuveln (In rev. Familia
lui s'au tradus In rom. In an. x), Un erou al timpului nostru (de B. Marian,
ziare si reviste de M. Stra- 1909).
jan, N. Basilescu, Duiliu Zam- LESAGE [lasaj ] ALAIN RENE (16681-1747),
firescu, Barbu Constantinescu scriitor francez. Cunoscut prin romanele sale in-
(Convorbiri literare"), In vol. fluentate de literatura spaniola: Gil -Bias §i Dia-
Nome (de Al. lacobescu, ble boiteux, si prin comedia Turcaret. In romaneste
1918), si in volumul publicat
de ,Institutul de cultura. ita
Hank".
/, s'au tradus: Gil Bias (de Sim. Marcovici, 1837,
de P. Matsucolu Georgescu, Buc. 1855), Bacalau-
reatul din Salamanca (Craiova, 1847), Dracul
LEOPOLD I (16401-1705), Leopardi. schiop (de Cocoana Simboteanca, Buc. 1835,
rege al brigariei (1655) si idem In Bibl. p. toti, idem In edit. Cultura Na-
Boemiei (1656), imparat alGermaniei (1658). S'a tionala" 1924).
luptat cu. Pure(' si era sa LESBOS, vechiul nume al ins. MITILENE (6.- a-
piarda Viena, dad. nu -1 a-
juta Sobieski; a anexat
Transilvania; a pierdut Lo-
414' cest cuv.).
LESPEZI (tirg), corn. rur. jud. Falticeni (1929,
Baia) plasa Lespezi; 2254 loc. Dupa legea 1929
rena, Invins de Ludovic are In circ. 18 sate.
XIV; a Implicat Germania LESSEPS FERDINAND DE
in razboaiele pentru suce- 18041.1894), diplomat francez.
siune la tronul Spaniei; a El a organizat Intreprinderea
Incurajat propaganda cato- taierii canalului de Suez (1859
lico, printre Romanii din 1869) si a Inceput lucrarile
Transilvania si a putut ye- istmului de la Panama, dar in
dea pe o parte din ei unin- accasta a Post nefericit, cad s'a
du-se cu biserica Romei. of produs un proces politic care
LEOPOLD I (1790 . a intirziat lucrarea. A lost mem-
t1865), primul rege al Belgiei, bru al Academiei Franceze.
dupa revolutia de la 1830, Leopold L LESSING GOTTHOLD EFRAIM
prin care Belgia deveni in- ("1729 t1781), poet si critic ger-
dependents, separindu -se de Olanda (1831 man considerat ca reformatorul
1865). hteraturii germane. Cunoscut Lesseps.
LEOPOLD II ("1835 t1909), rege al Belgiei prin opera Laocoon (1766), stu-
dela 1865. A ridicat prestigiul %arii sale prin diu de critica .si de filozofia artei, in care cercetea-
1724
www.dacoromanica.ro
za raporturile Intre poezie $i artele plastice (trad.
N.Istrati, 1899). A scris $i Ham-
burgische Dramaturgie (1768-69) (.3
$i dram: Minna von Banihelm 4=1
(trad. de Tr. Stoenescu $i 0. Ghi-
eanu, 1907), Emilia Galotli (trad.
I. G. Baritiu, 1873 in Familia"),
Natan Inteleptul (Bibl. p. toti).
Se mai gases° bucati trad. In Cre- 4
stomatia gernianci publ. de Casa p.$
Socalelor 1901. Mai citam: Edit- \tts
eatia omemirii (de A. Strachi- Lessing.
nescu, 1910) $i Ovreii, comedic
(de A. Pecurariu, 1922). Cea mai veche traducere
pe care am gasit-o e facuta de Aural Ardeleanu:
Sdrutdrile, in Foaie pentru rninte", 1839 .
LESVIU moN. scriitor grec. A scris un elogiu
pentru Domnitorul Nicolae Mavrocordat.
LESZCZYNSKI RAFAEL, general polon, tatal
regelui Stanislaw (1704-1709). El a fost trimis
In 1700 cu solie la Constantinopol $i a trecut prin
Moldova, unde a lost prirnit cu mare cinste. 0
relatie a calatoriei acestuia s'a publicat In 1754
la Paris. Anianunte dup& un manuscris inedit a
flat P. P. Panaitescu In Calatorii poloni" (1930).
Gasim Informatii Interesante pentru sterile de
lucruri din Moldova din aceea epoca.
LETCA 0 statie c. f. jud. Some Intre Dej $i
Jibou. ¶ c) L. NouA, com. rur. jud. Vlasca, plasa
Arges; 1820 loc. Dupa legea 1929, face parte din
circ. corn. Ghimpati.
LETEA C) sat jud. Back' plasa Racticiuni;
fabric& de hirtie. Circ. corn. cu 15 sate (1929). ¶
(2) insul& In Dunare jud. Tulcea.
LETEA,societate pentru fabricare de hIrtie,
fundata In 1881. Sediul e In Bucuresti. Instalatia
In corn. Letea. Are capital de 240 milioane
lei.
LETTONIA (LATVIJA, fr. LETTONIE, germ.
LETTLAND), stat In Europa. Se margineste la N.
cu Estonia, la E. cu Rusia, la S. cu Lituania
$i Polonia, la V. cu Marea Baltica $i cu Golful
Riga. Supraf. 65791 km. p.; 1.871.000 loc.
Relieful pamIntu-
lui este putin ridicat,
cel mult dealuri. Ape
multe, rluri si la-
curi, dintre earl:
Daugava vine din Ru-
sia $i se yarsa in
golful Riga, dupa ce
se uneste cu Aa;
Gania sau Aa se varsa
In G. Riga; venia unit
cu Abava se varsa in
Marea Baltic& ling&
or. Vindau. Tara. agri-
cola, produce: grin,
ovaz, smirk plante
textile; se crest vite
multe, se exploateaza
sistematic paduri.
Cap. Riga, port,
338.000 loc. Or. pr.
Dangavpils (lost Du-
naburg), 41.000 loc.,
Mitau (Jelgava),
28.000 loc., Atepute
(lost Hasenpoth),
3300 loc., Saldus (lost.
Frauenburg)3700 loc.
Liepaja (lost Libau),
61.000 loc.
Lettonia a Cost pro-
vincie a Rusiei pin&
In 1918, °Ind s'a proclamat republic& indepen-
dent& $i In 1922 a lost recunoscuta de societatea
Natiunilor.
LET, circ. corn. jud. Trei-Scaune cu 2 sate(i929).
LEU. corn. rur. jud. Romanati plasa Tesluiu;
4720 loc. Dupa legea 1929, face parte din circ.
c im. Radomiru.
1725
www.dacoromanica.ro
LEUCTPP (sec. vi a. Chr.), filozof grec. Ar fi LES-
emis Intliu ideea atomilor.
LEUCUSENI, sat jud. Roman corn. Ghergqt,i, LHO
intemeiat In secolul zry.
LEURDEANU STROE, boier roman din Mun-
tenia. A avut un mare rol In conducerea tarii
intre 1660-1670; prin intrigile lui a fost ucis Pos-
telnicul Constantin Cantacuzino de atm Gr.
Ghica, pe care Postelnicul Il sfatuia totdeauna
spre bine: interventiile lui pe de oparte, staruin-
tele Cantacuzinistilor pe de alta au produs dese
schimbari de Domni In aceasta vreme.
LEURDENI CD corn. rur. jud. Muscel plasaPod-
goria; 1357 loc. Dula& legea 1929, tine de circ.
com. Valea-Budistenilor. ¶ C) static c. f. linia
Bucuresti-Pitesti Intre Titu $i Golelti.
LEUSENI CD corn. rur. jud. Falciu plasa Drin-
ceni ; 1120 loc. Dupa legea 1929, s'a trecut la jud.
Lapusna. ¶ C) c. r. jud. Orheiu plasa Telenesti;
1728 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Te-
lenesti.
LEVADITI CONSTANTIN (*1575), medic roman
stabilit la Paris. A facut studii asupra actiunii
curative a bismutului In tratarnentul sifilisului;
a luat premiul Cornovin, decernat de Universi-
tatea din Edimburg. Lucreaza. la Institutul Pas-
teur din Paris, avind un laborator personal (1910 ;
a facut cercetari asupra imunitatii, asupra pa-
raliziei infantile, etc. Membru onorar al Academiei
Romane (1926).
LEVANT, nume generic dat Turciei, Greciei,
Siriei $i Egiptului.
LEVASSEUR EMILE ( 1828 t1911), geograf $i
economist francez. Op. pr.: Sistemul lui Law
(1854 , Chestiunea aurului (1858), Alpii §i marile
ascensittni (1889 .
LEVENTI, Grec, dragoman al consulatului ru-
sesc din Iasi In 1821. A lucrat pentru a pregati
succesul eteriei.
LEYDEN, oras In Olanda; 68.162 loc. Uni-
versitatea do aci e Infiintata Im 1575.
LEYGUES [leg] GEORGES (*1857), om politic
francez. Pentru prima data ministru In 1894 (guy.
ku. j. 5 T 0 N
R
Co
Harts, Letoniei.
Dupuy), apoi In alte guverne pins In 1920, c/nd
a luat prezidentia consiliului; dupa aceea a intrat
In forinatiunea alter ministere.
LHASSA, cap. Tibetului; 20000 loc. Resedinta
lui Dalai-Lama.
LHOMME ABATE, profesor francez venit In
Moldova ca preceptor al lui Mihail Sturdza, vii-
HOL- torul Domn. Mai tlrziu s'a Intors In Franta si
functiona In 1834 ca profesor la colegiul din
LI Luneville, cind au venit acolo cei doi fir ai lui
Sturdza $i Mihail Kogainiceanu.
LHOM9ND CHARLES abatele (*1727 1.1794),
gramatic francez. E cunoscut prin Gramatica
limbii latine (1779 si alte ed.) si prin be viris illus-
tribus urbis Romae, de care s'au servit multi ani
$i elevii nostri In licee.
LIARD [liar] Lotus (*1846t1917), profesor
francez. A predat filozofia la Bordeaux, la Caen;
a Post multi ani ani directorul InvatamIntului
superior In Ministerul Instrucliei. Mai cunoscuta
la not din operele lui este Logica (1884); apoi
La science positive et la metaphysigue (1879) si
Les logiciens anglais contemporains (1880).
LIBAN, 0 munti In Siria (Asia mica. ¶ 0 stat
In Siria, constituit In 1920; 9321 km. p., 598.000
loc. Este administrat de Franta prin mandat al
Societatii Natiunilor.
LEBERALUL, ziar politic, Iasi, 1880-1888.
LIBERIA, stat In Africa (Guinea superioara).
In 1822 s'a fundat acs o colonie de Negri, liberal"
In campania zisa abolitionists. Ea s'a desvoltat
prin protectia americana si s'a constituit ca stat
In 1847. Supraf. 95.400 kilom. p., 1.500.000 loc.
Capitala Monrovia; orase pr. Harper, Edina. Are guvern
republican cu presedinte .$1. 2 Camere. Presedintele
actual este Ch. D. B. King.
LIBERTATEA. ziar politic, 1864, Bucuresti. sub
directia lui C. A. Rosetti.
LIBERTATEA, ziar popular, a aplirut In Orristie,
dela 1901 sub redactia lui I. Motu.
LLBERTM (LA) ROIIMAINE, ziar politic, Bucuregi,
sub redactia lui Frederic Dame, 1877-1891.
LIBIA (LIBYA), regiune pustie din Africa de
Nord Intre Tripolis si Egipt.
LICINIU ANDREIU, medic grec, a studiat In
Italia, a venit In Moldova pe in 1698 si a Yost
medicul curtii lui Dim. Cantemir. A scris poezii
grecesti.
LICURG (sau LYOURG) (sec. ix a. Chr.), legis-
lator In Sparta. Dupa ce a Mout legile, a plecat
Intro calatorie, punInd pe concetatenii sal s& jure
cs nu be vor modifica pin& la Intoarcerea lui;
dar nu s'a mai tutors.
LIDO, statiune balneara. lInga Venetia.
LIEBIG [nig] myna ( *iff/31-1873), chimist
german. A Yost profesor la Mlinchen. S'a ocupat
de chimia organica; e autorul extrasului de sup&
care-i poarta. nuniele.
LIEBSNECHT ([libeneht) WILHELM (1826
.1.1900), om politic german. Unul din conducatorii
partidului social-democrat. A protestat contra
rtizboiului din 1870 $i contra anexarii Alsaciei-
Lorenei; a Intemeiat ziarul Vorwarts" (1869).
L/EBLING, corn. rur. jud. Timi$-Torontal,
plasa Ciacova; 4388 loc. 1[ 0 statie c. f. terminus
linia laterals de la Jebel.
LIECHTENSTEIN, principat In Europa, in-
tre Elvetia *i Austria; supraf. 195 kin. p., 11.500
loc. Cap. Vaduz, 1400 loc. Suveranul actual este
IOHANN II (*1840), care dorruieste din 1858.
LIEGE [liej J (flain. MX, germ. LUTTICH), oras
In Belgia; 248.000 loc.; capitala provinciei cu
acela$i nume; are Universitate, catedrala veche.
A lost ocupat de Germani In 1914.
LLESTI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa Ive$ti;
3226 loc. Dupa legea 1929, tine de cue. coin. Serba-
neeti. Statie c. f. Intre Tecueiu si. Barbosi.
LIGA CULTURALA, societate Infiintata la 24
Ianuarie 1891. Numele intreg este: LIGA PENTRU
UNITATEA CULTURALA A TUTUROR ROMANILOR. SCO-
pul: a cultiva constiinta solidaritatii In Intreg
neamul romanesc $i a intretinea o Mi$CHTO care
sa legitimeze misiunea cultural& a Romanilor
In Orient. Presedintii comitetului central al
acestei societati au Post: Alex. Ordscu, Grigore
BrcItianu, V. A. Urechia, Mihail Vladescu, Pe-
Ire Gradi§leanu, Sava Sonidnescu, V. Anion, Pd-
rintele Vasile Lucaci (1914), N. lorga. In 1929
s'a inaugurat cladirea palatului Ligii In Bucure$ti.
1726
www.dacoromanica.ro
LIGARIDI PAISIE (t1668), ealugar $i profesor
grec. Doctor In filozofie din Roma, s'a facut ca-
tolic, dar, hind trimis, In Orient spre a face pro-
paganda, a revenit la ortodoxie. A lost mitropolit
al Gazei; a venit in Iasi ca profesor la Academia
dorm:lease& pe la 1660; mai tlrziu a trecut In Rusia
$i a murit la Moscova. A scris diferite cart', Intre
sari si unele contra doctrinelor catolice (primatul
papei, filioque, etc.).
LIGNE ] CHARLES JOSEPH print (`1735
t1814), general austriac, de origine Belgian. A ea-
latorit in principate *i a publicat scrisori In can
consemneaz& observatiile lui asupra vietii sociale.
A publicat si scrieri militare, piese de teatru, etc.
LITE/MI, frati IOANICHIE (*1633 t 1717) si so-
FRONIE ('16521.1730), calugari greet din Constan-
tinopol, s'au dus In Rusia (1683), apoi au venit
In Moldova $i In Muntenia, au predicat In biseriei.
Se vorbeste despre ei pe vremea lui Serban Canta-
cuzino.
LI-HUNG-CLANG (1823 .1-1901), om politic
chinez. A reprezentat statul In diferite Imprejurari,
in Incheierea pacii cu Japonia (1895), a ocupat
functiuni de mare importanta.
LIGTJRIA, regiune din Italia cu cap Genova;
5278 kin. p., 1.211.104 loc. Azi e Impartita In
4 circ. administrative.
LILLE [lit], ora$ In Fran% (Nord): 200.952
loc. Are universitate si multe stabilimente in-
dustriale. A lost ocupat de Germani dela 1914
pin& la 1918.
LIMA, cap. statului Peru (America de Sud),
port la Oceanul cel Mare; 250.000 loc.
LIMAN VON SANDERS ono ('18551.1929),
general german. A fost comandantul misiunei care
s'a ocupat de reorganizarea armatei turcesti
(1913).
LIMANUL NISTRULUI R NISTRU.
LIMBURG 0 provincie In Belgia spre N. E.
2408 km. p., 341.00010c. Cap. Hassan, 21.000 loc. 11
0 provincie a Olandei spre S. E. 2205 km. p.
523.000 loc. Cap. Maastricht, 57.000 loc.
LEVIPEZTUL, lac. jud. Constanta pe teri-
toriul corn. Rasova; supraf. 250 hect.
LIMPOPO (fluviul Crocodililor), fluviu In
Africa de Sud. Izvorti$te In platoul Pretoriei, trece
prin Transvaal, prin Umzila *i se varsa In Oc.
Indian In golful Delagoa. Prime$te on mare numar
de afluenti. Lung ca. 1900 km.
LININS CHARLES (11887), arheolog francez.
Membru onorar al Academiei Romane (1871).
LINCOLN [lincan] ABRAHAM (18091-1865),
om politic american. A luptat pentru desfiintarea
sclaviei din 1847; ales presedinte al Statelor din
Nord (1861) a Inceput r&zboiul contra celor din
Sud (de secesiune) si I -a condus cu energie st cu
izbinda. Ales din nou In 1865, a lost asasinat.
LINCOTJRT, profesor francez venit in Mol-
dova, Linea un pension Impreun& cu Chefneu (my a-
cest cuv.).
LINDAU PAUL (*1839 t1919), scriitor german.
S'a dis tins ca director de teatru !Meiningen, Berlin)
a saris romane si piese de teatru. Are5j o lucrare
in care vorbe$te despre Romania (Aus dem Orient).
L'INDEPENDANCE Rourdarm, ziar francez Intel
meiat in Bucuresti In 1878 de Emil Galli $i Alex.
Ciurcu. Apare si azi.
LING PER HENRIK (*1776t1839), pedagog sue-
dez. S'a ocupat de educalia fizica. formullnd un
sistem de gimnastic& menit
da vi,goare fizica tineretului.
A lost nuinit director at Insti-
tututui central de limnast led
Iniiintat In 1814. A scris $i po-
ezii, drama, etc.
LINNE CAROL (Noi It scrim
LINNEU dup& forma latinizata
LINNAEUS) (*1707 t1778 , na-
turalist suedez. A calatorit mull,
a trait cltva timp in Franta, un-
de voia sa se aleze ca medic,
apoi a devenit profesor la Universitatea din
IIpsala Si director al gradinei botanice. A pu- BONNE), ora* cap. Portugaliei; la varsarea fl. UN-
blicat, In latineste, un mare numar de opere si Tago: 530.000 loc.
a Meut nornenclatura binary a clasificarii plante- LISIMAH (LysinutcH) (*ca. 361 t281a.Chr.), rege LIT
lor. al Traciei. A lost general al lui Alexandru eel Mare
LINZ, oras In Austria. pe Dunare; 102.081 .si, dupa mutes acestuia, a luat In stapinire Tracia.
loc. F'oarte razboinic, a facut cuceriri marl In Asia.
LIPARE iiisuLE: la N. Siciliei; formeaza o mica. si In Europa, asa cif la un moment (285)
supr. de 115 km. p. cu 20224 loc. era oareemn arbitru al situatiei In Orient. Nefe-
LIPCANI 0 coin. rur. jud. Hotin, plasa Lip- ricit In luptele contra Getilor, la Incercarile lui
cani ; dupa legea 1929, are in circ. sa 13 sate, Intre de a trace Dunarea. a pierit Intro lupta cu Sele-
can comunele Lipeani-Tire. 5860 loc. si L.-Sat, 3350 ucus, pe care 1-au ajutat si supusii sai revoltati.
loc. RI 0 static c. jud. Flotin Intre Larga sf
f. LISNAU, dire. corn. jud. Trei Scaune cu 3
Sulita-noun. sate (1929).
LIPNIC, corn. rur. jud. Soroca. plasa Otaci; LIST FREDERIC (.178911846), economist ger-
2965 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn. Cli- man. A lost profesor la Ttibingen. Op.pr. Sistem
mauti. Statie c. f. spre Mitt $i spre Sulita Nona. natural de ecorwmtie 1)u/died (1841), In care susti-
LTPNITA. corn. rur. jud. Durostor plasa Si- ne ideea uniunii vamale a statelor germane.
listra; 3000 loc. Dupa legea 1929. are In circ. sa LISZT FRANZ ('1811 t1886), compozitor si
11 sate. pianist ungur. S'a distins la
LIPOV. circ. corn. jud. Dolj cu 6 sate (1929). virsta de 9 ani; a Post profe-
LIPOVA ® corn. urban.. jud. Timis-Torontal sor de piano In Paris (1827), a
lingo riul Mures, plasa Lipova; 10.000 loc. ¶ 0 trait mai multi ani In Italia
statue c. f. linia Radna-Timisoara la 2 km. de (1835), a Post sef de orhestra la
Radna. Statiune balneara: fier si acid carbonic. ¶ Weimar, director al Academiei
O c. r. jud. Vasluiu, plasa Racova: 668 loc. Dupa de muzica din Pesta. A calato-
-.legea 1929 face parte din circ. corn. Pungesti. rit mult prin deferite tari. In
LIPOVENI, sectari crestini originari din Rusia. Transilvania a venit In 1846
Persecutatd de autoritati, s'au refugiat unii In *i a dat concerte In Cluj, Ti-
Siberia, altdi In Virile romanesti, Intliu In Buco- misora, Lugoj, Arad si Sibiu.
vina, undo au dobindit si un2episcopat la FIntina- De aci a trecut In principate Franz List.
Alba, apoi In Mol-
dova si In Munte-
nia (Dobrogea,
etc.) Ei cred ca re-
prezin ta adevarata
credinta crestina
pi sint adversarii
oricareiinova.tiuni.
Sectarismul lor nu
sty in dogma, ci
In practica reli-
glossa.. Sobri In
mtncare si bautu-
ra, se castreaza
pentru a urma ex-
emplul lui Origen.
Originea sectei este
in sec. xvii, and
un patriarh rus
(Nicon,1654)a luat
masura de a curati
cartile de ritual de
uncle erori; atunci
unii credinciosi
s'au revoltat si nu
an priunt cartile
not (de aceea s'au
numit rasealnici).
Ace.sti rascolnici
contra autoritatii
biserices ti s'au Ini-
partit in grupe mai
marl sau mai tnici, I [arta Lituaniei.
unii recunosand
nevoia de preoti (popov(i), alti socotind ca n'au 5i a dat concerto in Bucuresti si Iasi 1(1847) a
trebuinta de preoti (brz popov(i). apetenia uneia cunoscut pe V. Alecsandri si, prin el, p ezia
din grupe se nutnia Flip Pastoviat si de la numele noastra poporana; In operate lui ulterioare se
acestuia a venit cuvintul (fi) ripov-an. vad reminiscence din cantecele romanesti.
LIPP1VJANN GABRIEL ( 1815 t1921.), fizician LTTCOV, lac jud. Tulcea] corn. Cara-Orman;
francez. A Yost profesor In Paris, membru al supraf. 30Ihectare.
Academiei de *Uinta; a reusit sa face fotografii LITEAN-VODA (4. LYTITON. I
in colori si in relief, a inventat un electrometru, LITENI 0 corn. rur. jud. Suceava, plasa Bosan-
a stabilit o metoda pentru a masura densitatea eea; 1016 loc. Dupa legea 1929 tine de circ. corn.
lichidelor, etc. Membru onorar al Acadeiniei Ro- Stroesti. ¶ ® corn. r. jud. Falticeni (Baia, legea
mane (1906). 1929), plasa Liteni; 3235 loc. Dup/tlegea 1929. are.
LTPPE, stat din Germania; supraf. 1213 kin. in circ. sa 14 sate. ¶ ® statue c. f. Intre Dolhasca
p., 166.000 loc. Cap. Detmolt, 17.000 loc. si Veresti.
LIPS CA 00 LEIPZIG. LITERATORIIL, revista Intemeiatil de Al. Mace-
LISA 0 coin. rur. jud. Maras, plasa Cincul; donski In Buouresti. A aparut, cu Intreruperi,
1705 loc. ¶ O c. r. jud. Teleorman, plasa Zirnnicea; Intre 1880-1894 si apoi citeva luni In 19113.
1826 loc. Dupalegea 1929, tine de circ. corn. Piatra. Cltva timp a Post sub redactia lui Th. M. Sto-
LISABONA (port. LISS-6A, it. LISBONA, fr. LIS- enescu.
1727
www.dacoromanica.ro
LIT- Bucuresti
LITERATURA $1 ARTA RomANA, revista literara,
1896 1905 sub redacida lui N. Petrascu.
LON LITOVOIU, un Jude sau judet
mai puternic sau voevod, care a
stspInit pe la 1280 valea Jiului,
probabil $i Jiul din Transilvania.
Supus Ungurilor, a Incercat ss
scape, dar a lost Invins.
LITTRE EMILE ( t801 f 1881 ,
medic $i filolog francez. Membru
al Academiei franceze; autorul
unui Dic(ionar at limbii fran-
ceze; a publicat $i opere de Littre.
filozofie.
LITUANIA (LIETUVA, Tr. LITHUANIE, ger. LI-
TAUEN), stat In Europa. Se margineste la N. cu
Letonia, la E. cu Rusia, la S. cu Polonia, la V.cu
Prusia Oriental& $i cu Marea Baltica. Supraf.
55.659 kin. p.; 2.280.000 loc. Dens. ca. 401a km. p.
Parnintul este deluros, strabatut de multe ape.
Fluvii: Niemen, care o desparte intrucitva de Po-
Ionia; Vindan, care trece In Letonia. Bogatia prin-
cipal& este agricultura: mai ales secara, ovaz (nu
griu , cartofi multi, plante textile; se crest vita
multe, cal, pond. In lacuri se gasesc multi pesti.
Turba este abundenta.
Cap. Kovno Kaunes) 91.000 loc. Orase pr. Memel
(Klajpeda , port la Baltica, srauitat (Chavli),
22.000 loc., Panevezys, 20.000 loc.
A fost In vechime un ducat anexat la Polonia
In 1413 $i mai tirziu, cu ocazia impartirii Poloniei,
a devenit provincie a Rusiei pinft in 1919, rind s'a
constituit ca stat independent.
LTTA, cone. rur. jud. Teleorman plasa Turnu:
4100 loc. Dupa legea 1929. tine de circ. corn. 01 teanca.
Static c. f. Intre Rosiori $i Turnu-Magurele.
LIOBA GRUM. ('184511877), advocat si pu-
blicist roman in Banat.
LIVBA SOFRONIE (*1850t1929), scriitor $i In-
vatator roman In Banat. Luptator nationalist.
A publicat povesti In dialect.
LIUBLIANA (germ. LAIRACS), oral In Ingo-
slavia Carniolia), 53.306 loc.
LIUMNITA, com. rur. In Grecia, in regiunea
zistt Meglenia (F acest cuvint), lo-
mita de Romani.
LIVADA, corn. rur. jud. Satu-mare
plasa Satumare 2246; loc. Statie c.
f. linia Ingusta de la Gradina Ro-
mei la Bicsad.
LIVADIA, oral In Rusia (Cri-
meea). Aci era resedinta de vara a
tarilor. Aci s'a Incheiat conventia de
la 4 April 1877 prin care tarul faga-
duia sa respecte integritatea terito-
riala a Romaniei $i pe care a calcat-o,
'
rapind din nou cele 3 judete din sudul
Basarabiei, Inapoiate noua prin tra-
tatul din Paris 1856.
LIVERPOOL, oral In Anglia (prov.
Lancaster), mare port $i mare centru Port din
industrial; 803.818 loc.
LIVEZENI, corn. rur. jud. Hu- Liumnija.
nedoara plasa Petroseni; 7020 loc. Static c. f.
Intre Lupeni $i Petroseni.
LIVINGSTONE DAVID (.1813 j-1873), calator
geograf englez. A explorat Africa In vreme de 30
de ani. A contribuit la descoperirea izvoarelor Ni-
lului; a descoperit in 1856 fluviul Zambez. In
1871 nu se mai stia nimic despre el; atunci Stan-
ley a intreprins o calatorie ca sa.-1 caute $i 1-a gasrt
la Ugigi.
LIVID TITU (TITUS LIVIUS (*59 a. Chr. t17 p.
Chr.), istoric roman. A scris istoria Romei dela
Intemeiere pin& la anul 9 dup5. Grist. In roma-
neste s'au tradus fragmente de N. Pandelea sub
Until Legende eroice, 1911, si opera In Intregime in
editura Academiei, Inceputa de N. Barbu (Cartea
I -V I, 188 $i continuata. de Nd. Locusteanu $i I.
S. Petresc 1901, 1907, 1911, 1915.
LIVORNO, oral In Italia; 114.810 loc., port la
golful de Liguria.
1728
www.dacoromanica.ro
LLOYD O cartier din Londra: centrul afacerilor.
ITO SoGietate de navigalle inaritima $i fluviala con-
stituita in acest cartier In 1727. Dupa aceasta s'au
numit $i alte societati analoge In diferitele taxi:
Norddeutscher Lloyd, Lloyd triestino, etc.
LLOYD-GEORGE DAVID (`1863), om politic
englez. A fost ministru de convert. (1905), al te-
zaurului (1908 , presedinte al Consiliului In tim-
pul razboiului (1916-1922).
LOCARNO (germ. LUGGARNS), oral In Elvetia
(canton Tessin); 5540 loc. Aci s'a Incheiat in 16
Octombrie 1925 pactul de garanfie (ww- Pactul).
LOCH -OUT [loc-aut], cuvint englez care In-
seamna concedierea lucratorilor si Inchiderea afa-
cerilor (sau restringerea lor) de catre proprietari.
Este antiteza gravel lucrittorilor.
LOCKE [loc] Ram ( 16321-1704 , filozof englez.
Destinat sa se faca preot, a devenit medic Ii s'a
ocupat mult de filozofie (Incercare asupra inteli-
gen(ei omului, 1690), de politica (Tratat despre
guverndmintul civil, 1690 , de pedagogie (Cugetari
asupra educa(iei, 1693). El urmareste, In locul
metafizicei, studiul facultatilor spiritului omene-
sc $i care s& se uneasc& educatia intelectualli cu
tea morals, iar educatia fizic& sli urmareasca nu-
mai a face corpul apt de a executa ordinele spiri-.
tului. In rom. s'a tradus Citeva idei asupra edu-
ca(iunii (de G. Colbuc, 1907, 1910 Ii alto editii).
LOCUSTEANU ALEXANDRII (t1922), fost pro-
fesor la Icoala superioara de medicina veteri-
nary din Bucurelti.
LOGA.NETI, coin. rur. jud. Lapusna plasa
Hincelti; 2373 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Hincelti.
LQHENGRIN 0 personagiu din epopeele populare
germane. ¶ O erou din opera cu acelali nume a lui
Wagner.
LOIRE [boar], fluviu in Franta, se vars5. In
Oceanul Atlantic; lung. 980 kin.
LOMACINTI (sau LonsAcINETI), com. rur. jud.
Hotin plasa Secureni; 3140 loc. Dupa legea 1929,
are In circ. sa 5 sate.
LOMBARDIA, regiune din Italia de N. de In
fl. Po pin& la hotarul Elvetiei Ii Intre r. Ticino $i
Mincio. Astazi sint aci 8 diviziuni administrative.
LOMBARDO-VENETIA, regat numit astfel
in 1815. Cuprindea posesiunile Austriei In Italia
1i era guvernat de un vice-rege. S'a desfiintat
prin perderea acestor posesiuni cari au revenit
la patria-mama (Lombardia In 1859, Venetia In
1866).
LOMBROSO CESARE ('183611909), medic ita-
lian. S'a ocupat cu antropologia criminals, fon-
dind noua scoald de criminologie. ldeile sale s'au
raspindit in tog& Europa dind naltere la grupari
cari le admiteau 1i altele cari le combateau. Opera
pr.: Geniu si nebunie (trad. rom. ceva 1913 Bibl.
lasilor Nr. 6 ; Ornul delicvent; Nebuni $i anorniali.
In romaneste s'au mai tradus: Hipnotism si spi-
ritism (de Fingal, f. a.); Procesul Steinheil si fe-
meia criminate (1909).
LOM-PALANCA, oral in Bulgaria in jud.
Rusciuc ling& rlul Lom, all. al Dunarii. Aci au
Post lupteimportante in timpul razboiului din 1877.
LONDRA (engl. LONDON , cap. Angliei $i a
imperiului britanir; port la, Tarnisa; 7.506.000 loc.
(cu toate subUrbiile).
LONGFELLOW [Iongfelo] HENRY WADSWORTH
("1807t1882 , poet american. A scris poezii lirice,
romane, drame. In romaneste s'a tradus putin
prin reviste.
LONGIN SUTA$UL, martir, praznuit de biserica
ortodox& la 16 Octombrie. Acesta a fost de fats
la moartea si la Invierea lui 'sus. Zicind cuvintele:
cu adevarat fiul lui Dumnezeu a fost acesta",
el a pornit In, alto provincii predicind noua cre-
dinta. Pentru aceasta, Tiberiu a poruncit s5.4
tale capul. Capul lui a fost gasit de o femeie oarba,
care si-a redobindit vederea 1i care a zidit o bise-
ripS ingropind acolo moaltele sfintului.
LONGIN ('2101273), rotor grec, autor al
tratatutui despre sublim.
 LONGINESCU G. G. (1869), profesor de chi-
mie anorganica la facultatea de stiint.e din Bucu-
re,ti (1910). Membru corespondent al Academiei
Romane (1925). Director al revistei de populari-
zare $tiintifica Natura". Publ. In: Annales sci-
entif. de l'Univ. de Iassi, Journal de chimie phy-
sique din Geneva, Bull. de chimie pure et appliquee
din Chisinau, Bull. de la sect. sciPntif. de l'Aca-
demie Roum. Cacti: Curs de chimie analitica,
1918, 1929, Cronici Iiinfifice, 1922.
LONGINBSCU STEFAN (*1865t1931), profesor
de drept roman la Universitatea din Bucuresti.
Membru corespondent at Academiei Romane
(1910). Op. Curs de drept roman, 1908, 1920, 1921;
Isioria dreptului roman, 1908; Pravila lui V asile
Lupu, 1912; Medicin a legald, 1924; Dreptul
roman In lit,,ratura romdneascd, 1908.
LONGOBARZI, popor de origins scandinavii;
au distrus imperiul Gepizilor (567), au invadat In
Italia (568) $i au fundat regatul Longobardiei
(Lombardia), pe care 1 -a distrus Carol-cel-Mare
(774).
LONGPERRIER [lo "perie] Amami BE ( *1816
1'1882), numismat francez. Fost conservator la
Louvre; membru onorar al Academiei Romane
(1871).
LOPA.TARI, loc. jud. Buzau. unde slut iz-
voare de gaz metan neexploatate.
LOPE DE VEGA Plr VEGA.
LORENA (fr. LORRAINE), veche provincie a
Frantei, anexata In 1766...- ALSACIA- LORENA.
LORENZ ANTOON HENDRICH ( "1853t1928), fi-
zician olandez. Profesor la Leiden. Op. pr. Fizica
teoreticd, Premiul Nobel In 1902. Membru o-
norar al Academiei romane (1913).
LORRAIN [lore "] ordvumil GELEE ( *1600 t 1682)
pictor francez, supranumit Rafael al pelsaslulul.
LOS .ANGELES, oras In Statele-Unite (Cali-
fornia), 664.870 loc.; mare industrie pentru pro-
ducerea filmelor de cinematograf.
LOT, person. biblic. depot at lui Abraam, este
stramo$ul din care descind Moabitiisi Ammonitii.
LOTI PIERRE, numeth literar at lui JULIEN
vIADD ('1850t1923), scriitor francez. Autor de
romane, mai ales cu subiecte exotice. A vizitat
Cara noastrli $i s'a bucurat
de prietenia Reginei Carmen
Sy lva. Din operele lui s'au tra-
dus: Pescar de Islanda (de C.
Sandu Aldea, 1908; de Ion
Pas, 1928), Romanul unui
spahiu (In ziarul Romania"
1887; In velum de G. B. Ra-
ms, 1923), Cele din urmd vi-
ndtori (de D. Staricescu In
Tribuna poporului" 1899),
Spre trecutul mort (de Al. Ia-
cobescu, 1916), lerusalimul
(de C. Buzatu), Doamna Cri-
zantema (de M. C.), Desamd- Pierre Loti
gitele (de C. A. Stefanescu),
Aziade (de Ion Pas), 0 viag, pierdutd (de C. A.
I. Ghica, 1920).
LOTRU Q rlu all. al Oltului ; izvoreste din muntii
Paringului (jud. Vilcea), se varsa. In Olt ling& satul
Golotreni; lung 80 km. If C) statie c. 1. jud. Vlicea
intre Calimanesti si Riul-Vadului.
LOUBET [Tube] EMILE (*1838 t1929), om poli-
tic francez. A Post pre$edinte al Republicei 1899-
1906. In timpul lui s'a Mout in Franta separatdunea
bisericii de Stat si s'au pus bazele Intelegerii cu
Rusia.
LOUISIANA, stat In Statele Unite America
de Nord, la golful de Mexic; 125.625 km. p.,
1.798.510 loc. Or. pr. Baton-Rouse Si New-Orleans.
LOURDES [Turd], ora$ In Franta (depart.
Hautes-Pyrenees), 8805 loc. Acolo e o pesters cu
un izvor, cunoscut din 1858. S'a zidit acolo o
biserica si In fiecare an multa lume se duce In pe-
lerinaj, mai ales bolnavi cari var sa se vindece
prin apa din izvorul miraculos.
LOUVAIN [luven] (germ. LowEN), ora$ In Bel-
Gb. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.
1729
www.dacoromanica.ro
gia, cap. provinciei Brabant, 40.310 loc. Ad e 0 LON-
veche universitate catolica. A lost ocupat de Ger-
mani In timpul razboiului mondial $i monumentele LUC
principals au lost distruse.
LOUVOIS [luvoa] FRANCOIS (*1639 t1691),
am politic francez. Ministru de razboiu sub Lu-
dovic xiv, a contribuit la revocarea edictului din
Nantes si la persecutarea calvinilor.
LOUVRE [luvr], palat vestit In Paris, cladit
pe la 1546. A Yost resedinta regilor Frantei. Dupa
marea rev olutie a fost transformat In muzeu de arta.
LOVRIN, corn. rur. jud. Timi$-Torontal plasa
Periam; 4145 loc. Static c. I. pe linia Arad -
Jimbolia aproape de Periam.
LOYSON CHARLES zis PERE HYACINTHE ("1827
t1912), teolog francez cu idei moderniste, renumit
ca orator.
LOZNA 0 circ. corn. jud. Dorohoiu, plass Ber-
hornets cu 9 sate (1929). ¶ O circ. corn. jud. Dolj
cu 5 sate (1929).
LOZOVA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Vorni-
ceni; 4140 loc. Dupa legea 1929, tine de circ. corn.
Vorniceni.
LUBBOCK JOHN (*1834), scriitor, om de $tiintli
$i politic englez. S'a ocupat de structura plantelor
§1 animalelor inferioare, de preistorie, de inteli-
genta animalelor. E cunoscut mai ales prin cartea
de filozofie practica The Pleasures of Life (1887),
care a avut In ativa ani o suta de editiuni. La
not s'au tradus: Bucuria de a trdi si Intrebuin(area
vietii.
LUBECK, oral Tiber, formind o republic& a
Germaniei; 298 km. p., 127.460 loc. A facut parte
din liga hanseauci. (ow- acest cuv.)
LVBLIN, provincie a Poloniei $i oras, capitals
ei. Orasul are 94.000 loc.
LVCA EVANGHELISTUL (*ca. 14 a Chr. t ca.
70 p. Chr.), praznuit de biserica ortodox& la 18
Octombrie. A lnvatat $i a practicat medicine, apoi
a devenit cretin. Arnie cu Sf. Pavel, a calatorit
cu acesta, predicind noun credint& $i, dupa
martiriul Sf. Pavel, a continuat opera de propa-
ganda In Italia, Galia, Dalmatia si Macedonia.
Nu se stie exact cum a murit, dar cei mai multi
panegiristi ai lui socotesc ca a lost martirizat In
Peloponez. De la el avem evanghelia ce-i poarta
numele faptele apostolilor.
LUCA DE CIPRU, prelat din Muntenia. A lost
episcop at Buzaulur pe la 1587, apoi mitropolit at
Ungro-Vlahiei 1605-1629.
LUCA mom, comerciant din Ploesti. Si-a lasat
averea pentru a se cladi Intretinea o coal
precum si a se da ajutoare la spitale, etc. Funds-
tiunea care-i poarta numele se conduce de o epi-
tropie sub controlul Casei Scoalelor.
LUCACHE, Grec din Constantinopol, a lost
delegat de Poarta in aplicarea pe teren a cedarii
Bucovinei catre Austria.
LUCACI =LUCAS Mr HIRSCHER.
Luc4cru vAsTrz ("1852 t 1923), preot ro-
man In Transilvania, luptator na-
tionalist. Cunoscut ca paroh In
corn. Sisesti. A Post membru at co-
rnitetului national roman, a Post
osindit la Inchisoare de clteva on
pentru articolele sale. In 1914,
dupkinceputul razboiului mondial,
a trecut In Regal aci a luptat
alaeuri de cei can sustineau in-
trarea In ac tune In contra pu-
terilor cestrale. Lucaciu.
LUCAN (MARCUS ANNAEUS LU-
CARUS) (*39 t ca. 65), poet roman. Op. pr. Phar-
salia, epopee inspirata din evenimentele lupte-
lor civile can s'au Incheiat cu Invingerea lui
Pornpeiu $i cu pregatirea imperiului roman.
LUCARIS MIL (t1638), patriarh al Constan-
tinopolului. A ocupat de trei on scaunul, a lost
deportat de Turd, apoi readus, In fine ucis. lei
facuse studiile la Geneva si era partizanul unei uniri
a Bisericii orientate cu Calvinii. In acest sans a
lucrat mult si acestui fapt se datoreste $i izblnda
109
LUC- adversarilor sai. Ca urmare vedem ca mitropolitul
Petru Movila alcatueste un Catehism (Moirturi-
LUD siren ortodoxd) §i convoac& un sinod la Iasi In
1642, care a luat cunostiint& de aceasta opera
(mr movir11).
LUCAVAT, statie c. f. jud. Storojinet Intre
Storojinet. ¢i Berhomet.
LUCAVATUL-DE-JOS ei L.-DE-SUS, sate
jud. Storojinet, primul cu 2500 loc., al doilea cu
2876 loc. Tin de circ. corn. Lucavatul pe Siret.
LUCACETI, corn. rur. jud. Bacau, plasa
Taslau-Sarat; 1081 loc. Dup& legea i929, formeaz&
o circ. cu 20 sate.
LT,TCCA, provincie a Italiei. A lost In oval
mediu si mai tlrziu o republics independent&
pine la 1797. Napoleon a facut-o principal Ii a
daruit-o surorii sale Eliza. La 1815 a trecuyn
stripinirea Burbonilor, apoi s'a unit cu Toscana.
LUCE4FARUL, poezie de Eminescu seris& In 1882,
publicatrt (Intliu In ,Almanahul soc. Romania
June" din Viena 1883, pg. 39.
LucEAFAiluL, revista literarli, tip. In Buda-
pesta, apoi In Sibiu, 1902-1920.
LUCERNA (germ. vuzantw), oras In Elvetia,
capitala cantonului cu acelas name. Cantonul are
1492 km. p. Ii 177.073 loc. S'a unit cucelelalte can-
toane In 1332. Oralul are 34.240 loc.
LUCHIAN, preot din Antiohia (t ca. 312),
martir, praznuit de biserica ortodox& la 15 Octom-
brie. Om bogat, li -a dkruit saracilor averea; om
Invatat, a dat o editie nou& a bibliei, Indreptind
multe erori. A lost persecutat sr spot martirizat
pentru statornicia In credinth.
LUCHIAN NicoL4E (1821t1893), actor ro-
man. A jucat mai ales pe scena teatrului din last
In timpul dommtorului Mihail Sturdza, a lost
de citeva on arestat, din pricina aluziilor politice
din piesele In cari juca. Dintre tipurile din teatrul
lui Alecsandri a treat pe: Clevetici (1862), Sandu
Napoild (1862), Ion Papwarul, Nasoean din
Vivandiera" (1858), Nicu din Ramasagul"
(1845), Nicu din Piatra din Casa" (1847), Gulifd
din Coana Chirita" (1850), Hagi-Flutur din Doi
mor,i vii" (1851), etc.
LUCHIAN STEFAN (*1868 t 1916), pictor ro-
man. A facut multe expozitii.
Cunoscut mai ales prin flori si
peisage.
LV CIA sf. martira (t304),
pra.znuita de biserica ortodoxa
la 16 Iulie. Apartinea unei familii
bogate din Sicilia. Dorind sa se
consacre practicei credintei, a re-
fuzat stt se casatoreas& Ii a volt
sa Impart& averea la saraci.
AllInd aceasta, tinarul care voia
s'o is In casktorie, o denunts
ca e crestin& Ii biata fath fu su-
pus& la chinuri si batjocorita Ii §t. Luchian.
astfel muri.
LTJCIAN (LuinAilos) ( ca. 1301-200), poet 1i
moralist grec. Ounoscut mai ales prin Dialogul
mor(ilor (trad. rom. de N. Pandelea, 1915, Ii de
St. Bezdechi, f. a.). S'au mai tradus din scrierile
lui: Toxaris sauprietenia (de D. Mateescu, 1883,
de G. Popa-Lisseanu, 1924), Dia/oguri (de Stef.
si Elefterie Bezdechi, f. a.).
LUCIENI, circ. corn. jud. DImbovila bu 11
sate (1929).
LucRvTru (TITUS LUCRETIUS CARUS) ( 96
155 a. Chr.), poet roman. Op. pr. De rerum natura,
poem& didactic& filozofica. Pasagii din aceasta s'au
tradus de C. Stoika In Vieata noun" (1917) si In
Fiscal's" (1922) si de Dinu Geoglovan In GM-
direa" (1922-23). 0 mai veche trad. e a lui
Odobescu In Pseudocynegeticos" cap. in.
LUCIA (Lucille Minus LUCULLUS) ('114157
a, Chr.), general roman. A Invins pe Mitridate $i a
cucerit Armenia. Ii places luxul si mIncarile alese,
aprecia Ii proteja pe artisti. Se zice c& el a in-
trodus ciresul In Europa.
LVDENDORPF ERICEI (*1865), general ger-
1730
www.dacoromanica.ro
man. A avut rol de frunte In rrizboiul mondial:
a comandat armata care a ocupat Liejul, mai
tlrziu a Post lelul statului major general.
LUDERS ALEXANDRU NICOLAEVICI (*1790
1-1874), general rus. A luat parte la razboiul contra
Turciei In 1828; a comandat armata ruse care a
dat ajutor Austriei contra revolutiei unguresti
In 1849 1i a Invins pe Bern; In 1853 a intrat In
Moldova cu armata de ocupatie, apoi a luptat in
Crimeea; In 1871 a Post numit guvernator al
Poloniei 1i s'a purtat cu mare asprime.
LUDESTI, circ. corn. jud. DImbovita cu 19
Sate.
LVDO, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Miercurea;
2384 loc.
LVD0* (sau Lupus) DE 1VIVRES, corn. rur.
jud. Turda, plasa Ludus, pe rlul Mures; 4974 loc.
Statie c. f. Intre Feldioara Ii TIrgu-Mures; de aqi
porneste o linie spre Bistrita.
LUDOVIC I CEL SLAB (7781.840), Imparat al
Occidentului Ii rege al Francilor (814-840). Fiu
al lui Carol-cel-Mare, a moltenit ca parte a sa
Regatul Francilor. A avut sa lupte contra fiilor
sai Lotar, Ludovic Ii Pepin.
LUDOVIC VI CEL GROS ("10811-1137), rege al
Franciei dela 1108. A luptat contra suveranilor
vasali, ajutat de cler si de comune, a Incurajat
ridicarea burgheziei.
LUDOVIC VIII (-1187 t1226), rege al Fran-
ciei dela 1223. In 1216 a Post chemat In Anglia de
baroni si Incoronat ca rege, dar a lost Invins de
loan fara. pamint. A organizat lupta contra Albi-
gensilor.
LUDOVIC IX zis sFIRruL LuDovic ('1215
t1270), rege al Franciei. A organizat administratia
1,tirii; a intreprins cruciada a 8-a, dar a murit de
ciutna., ajungind la Cartaginea.
LUDOVIC I CEL MARE ( *13261-1382) rege at
-Ungariei de la 1342.
LVDOVIC XI ('1423 t1483), rege al Franciei
intre 1461-1483. A luptat pentru a desfiinta sau
eel putin a micsora privilegiile diferitilor suve-
rani mioi din Franta Ii Astfel a contribuit la ridi-
carea monarhiei si la pregatirea unitatii nationale.
LUDOVIC XII (1462t1515), rege at Franciei
de la 1498, supranumit parintere poponata. A luptat
mull pentru intinderea influentei franceze In
Italia.
LVDOVIC XIII (16011-1643), rege al Frantei
de la 1610. A domnit Intliu sub regenta mamei sale
Maria de Medici. Cea mai Insenanat& parte a Dom-
niei este aceea In care a avut ca prim-ministru pe
RICHELIEU (or acest cuv.).
LVDOVIC XIV ('1638t1715), rege al Frantei.
numit CEL MARE sau REGELE
SOARE. FiMd minor In 1643,
cind s'a urea pe tron, a
domnit Intliu sub regenta ma-
mei sale Ana de Austria, fiind
prim-ministru Mazarin. Acea-
st& vreme a lost turburat& de
miscari ale opozitiei, dar In
schimb a lost fericita prin
victoriile din afara, cari s'au
terminat prin pacea de la
Westfalia (1648). Devenind
major, a luat Insuli condu- Ludovic XIV.
cerea statului (i se atribue
cuvinte/e L'etat c'est moi = eu sint statul); a
cautat sa fac& o bunk adrninistratie, punind pe
Colbert sa Instinatoseze finant.ele, pe Louvois sift
orgamzeze armata Ii pe Vauban sa fortifice
frontierele; a Incurajat agriculture si comertml;
a purtat razboaie fericite, cari au facut s& stra-
lucease& gloria Frantei; a tentralizat In mod
excesivtoate serviciile statului; In dorinta uni-
tat.ii de credinta, a persecutat pe protestanti Ii a
revooat edictul de la Nantes; a Incurajat artele,
literatura Ii stiintele Ii In timpul lui au trait marl
dramaturgi, ca Moliete, Corneille, Racine, marl
poeti ca Boileau Ii La Fontaine, marl oratori si
teologi, ca Bossuet 1i Fenelon, marl moralilti, ca
la Bruyere, marl filozofi, ca Pascal, marl istorici,
ca Saint-Simon, marl pictori, sculptori 5i arhi-
tecti ca Poussin, Le Brun, Mansard (secolul lui
Ludovic my); ins. prin necontenitele razboaie
si-a Instrainat simpatille multor tEtri, iar in inte-
rior a produs maxi nemultamiri si o mare saracie
in popor, astfel ca., la moartea lui, multimea i-a
Insot,it cadavrul cu urite blesteme.
LVDOVIC XV ( "171011774), rege al Frantei
de la 1715. A domnit $i el inttiu sub tutela lui
Filip de Orleans; apoi a,chemat In fruntea statului
diferite persoane bine intentionate, dar mai tlrziu
a devenit prizonierul favoritelor su favoritilor ski
si domnia lui a lost rusinoasa, a saracit poporul,
astfel ca, la moartea lui, a lost o explozie de
bucurie obsteasca.
LUDOVIC XVI (17541-1793), rage al Frantei
de la 1774. A lost primit cu bucurie
de popor, fiind cunoscut prin viata
sa onesta. Situatda economic& a
Impiedecat reu5ita bunelor sale
intentii si ale barbatilor de stat
chemati sa guverneze, cum a
lost Necker; a Post nevoit a con-
voca statele-generale si de aci s' au
desfasurat diferitele evenimente
cari au dus la darimarea Bastiliei
si apoi la arestarea si darea lui In Ludovic XVI.
judecata. Atit el cit si regina
Maria Antoinette au Yost osInditi si decapitati.
LUDOVIC XVII (*1785 f..? ..), Eul regelui
decapitat. Fiind Inchis, a murit dupa toate pro-
babilitatile In inchisoare; unii au pretins c& a
evadat si s'a pus in loc un copil bolnay.
LVDOVIC XVIII ("1755 11824), rege al Fran-
tei -de la 1814. Frate mai mic cu Ludovic xvi, a
fugit din lark Impreuna cu alti nobili, dim&
isbucnirea revolutiei si a trait pribeag pink dupa
caderea lui Napoleon 5i exilarea lui in insula Elba.
Fugit In timpul calor 100 de zile, si-a reluat
tronul dupa Waterloo. Domnia lui a Yost rea prin
nenumarate masuri de persecutare si de Inabu-
sire a libertatilor publice.
LUDOVIC II (1845t1886), rege al Bavariei
de la 1864. A incurajat artele, a chemat peWagner
In Statul sau, a cheltuit sume enorme pentru
muzica; declarat nebun, s'a Inecat.
LUDOVIC FILIP ("177311850), rege al Frantei
intre 1830-1848. Avea titlu de Duce de Chartres;
a trait In pribegie, ducind viata grea; a revenit in
patrie In timpul lui Ludovic xvin $i sub domnia
lui Carol x si-a exprimat idei liberate. Deaceea
dupa revolutda din 1830, a lost proclamat rege si
a dat tarii o constitutie noun. Evenimentele in-
terne si externe i-au Post nefavorabile si revolutia
din 1848 I-a silit sa paraseasca tronul si sa moara
In exit.
LUDVIG EUGEN ("1866 1-1927), profesor de
chimie la Academia comerciala din Bucuresti, la
facultatea de 'armada, consilier pedagogic la
Casa Scoalelor.
LVDWIG ERNEST (11915), chimist austriac. Pro-
fesor si membru al Academiei de *Uinta din Viena.
Spa ocupat mai ales de chimia analitica, Maud
lucrari asupra hidrogenului si altor gaze $i asupra
intoxicatiei cu mercur. A studiat multe surse de
ape minerale, Intre sari si aceea de la Vatra Dornei.
A lost membru onorar al Academiei Romane
(1908)
LUEGER KARL ( "1844t1910), om politic
austriac. Seful partidului social- cre5tin; a lost
primar al Vienei; a aratat simpatie pentru
Romanii din Transilvania, de aceea a lost prima
cu mare bucurie chid &Mout o vizita in Bucuresti.
LUBTA, corn. rur. jud, Odorheiu plasa Deland;
3533 loc.
LUGANO, lac In Elvetia (cant. Ticino) si
oral in aceea5i regiune, 14.500 loc.
LUGLI [lull] GIUSEPPE, arheolog italian. A
publicat multe lucrari de specialitate cu privire la
antichitatile Italiei. E secretarul Scoalei romane
din Roma si lucreazli In folosul acestei institutii,
1731
www.dacoromanica.ro
Inlesnind studiul 5i cercetarile specialistilor ro- LUD-
rnAni. E membru corespondent al Academiei
Romane (1926). LUP
LUGOJ, corn. urbana cap. jud. Severin; 24000
loc. Statle c. f. spre Timisoara, spre Caran-
sebe$, spre Ilia 5i spre Buzias. Are *coal& normal&
de fete, gimnaziu de baeti, liceu de Map si liceu
de fete, *coal& profesionalli de fete, 2 scoale co-
merciale de baeti si v. de agriculture, cum $i scoale
primare.
LUGOJ, EnsconE greco-catolica, Infiintata
In 1850. Are In eparhia ei jud. Arad, Timis-TO-
rontal, Caras-Severin, Hunedoara. Lista episco-
pilor: Alexandru Dobre (1854), loan Ottawa (1870),
Victor Mihalyi (1874), Demetriu Radu (1896),
V asite Hossu (1903), Valeriu Frentiu (191N,
Alexandru Nicolescu (1923).
LUJBNI (Lumu), corn. rur. jud. Cernauti plaga
Sipenit; 3750 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa
4 sate. Statue c. f. spre Cernauti, spre Sa-
dagura, spre Vrinceni si spre Vijnita.
LUKACS [lucacI] BELA (1847 t1901), om po-
litic maghiar. A Post ministru al comertalui In
cabinetul lui Wekerle.
LUKACS LASZLO (LADISLAU) (1850), ompo-
litic maghiar. A Post ministru de finante (1895),
a lucrat la incheierea pactului economic cu Austria.
LVLLI JEAN BAPTISTE (1633 t1687), muzicant
si compozitor italian stabilit In Franta. A lost
directorul operei din Paris.
LymEA NQUA, ziar politic al partidului social -
democrat 1894-1900, Bucuresti.
LUMERE [lumier] AUGUSTE ("1862) si LOUIS
("1864), EMI: fiziciaa francezi. Au facut desco-
periri si perfectioniiri In fotografia autocromli si
In cinematografie. La 28 Dec. 1895 s'au facut In
Paris primate proeotluni cinematografice publice
cu aparatul tor.
LUMINA, revista a Romanilor din Imperiul Oto-
man, 1903-1906, Bucuresti.
LUMINA, foaie'bisericeasca scolastica, literary $i
economics, Arad, 1872-1875.
LUMINA, ziar politic, Bucuresti, 1894; director
Ad. Macedonski.
LUNCA ® circ. corn. jud. Putna cu 8 sate
(1929). 11 ® sat jud. Covurlui, plasa Horincea;
3002 loc. Dupa legea 1929, tine de dm. corn.
TIrgul-Bujor.
LUNCA BRADULUI, statie c. f. jud. Mures,
plasa Toplita intre Gheorgheni 5i Reghin.
LUNCA CERNII-DE-SUS, corn. rur. jud.
Ilunedoara plasa Sarmisegetuza; 2005 loc.
LVNCA-DE-JOS 51 L.-DE-SUS, corn. rur.
jud. Ciuc, plasa Frumoasa, prima cu 4348 loc.;
a doua Cu 2534 loc.
LUNCA -LA-TISA, statie c. f. jud.Maramures,
plasa Cimpulung la Tisa Intre Valea-Viseului si
Sighetul-Marrnatiei.
LUNCAVAT, rlu jud. Vilma afluent pe dreapta
Oltului; lung. 60 km.
LUNCAVITA 0 com. rur. jud. Tulcea plasa Isac-
cea; 2995 loc. Dupii legea 1929, formeaza o circ.
corn. cu 7 sate. ¶ 0 c. r. jud. Severin, plasa Te-
regova; 1121 loc.
LUNEVILLE [llinev11], oral In Franta pe
r. Meurthe; 25587 loc. Aci s'a Incheiat In 1801
pacea intre Germani $i Francezi. Aci si-a Inceput
studiile M. Kogalniceanu Impreuna cu fiii Dom-
nitorului M. Sturdza, dar consulul rus a socotit Ca
In Franta domneste un spirit prea liberal si a
convins pe Domnitor sa -i trimita la Berlin.
LVNGA, corn .rur. jud. Trei-Scaune, plasa
TIrgul-Sacuesc; 1043 loc. Diva. legea 1929, for-
rneaza o circ. cu 3 sate.
LUNGANI, circ. corn. jud. Iasi cu 22 sate (1929).
LUPAS num ("1880), profesor roman In Tran-
silvania, profesor de istorie modern& a Romanilor
la Universitatea din Cluj, membru al Academiei
Rornane (1916). Fost profesor la Seminariul din
Sibiu (1905), secretar general al resortului Culte-
lor In Consiliul dirigent 11918), deputat In mai
multe legislaturi, ministru al sanatatii si ocroti-
LUP- rilor sociale (1926). A publicat articole In revistele
Luceafiirul", Transilvania", Biserica orto-
LYT doxti", In Revista istorica", ,,Anuarul Institu-
tului de istorie din Cluj", etc. S'a ocupat mai ales
de trecutul Transilvaniei, cercetlnd problems po-
Utica can culturale: Temeliile trecutului nostru (1912),
Din istoria ziaristicei, Contribu(ii diverse (1915),
Revolufia lui Hcrria, Inceputul neamului romdnesc,
Factorii istorici al vigil nationate (1921) $i
dtnd mai multe biogratii Andreiu aguna (1909
i alte ed.), Stefan Szechenyi (1910), G. Bari(
1913), Sava Brancovici (19131, G. Lazar (1915),
. Popea $i I. M. Moldovanu (Discurs de receptie,
1920) $. a. Cu A. Lapedatu $i S. Puscariu: La
centenarul naafi, lui Petru Maim* (1921). Notam
Ina din operele cu Subiecte reUgioase : I). spre pa-
cain(a (1911), Insemnatatea Bisericii (IV S f.
Scriptura in limba romdna (1912) $i cary de
scoalA, Intre earl Istoria .Romdnilor (1921).
LUPEASCA, sat jud. Illov plasa Domnesti;
2081 loc. Dupa. legea 1929, corn. suburbans la
municipiul Bucure$ti.
LTJPENI 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa
Petrosani; 17600 loc. statie c. 1. terminus de la
Subcetate. ()sat jud. Dorohoiu, plass Herta; 1535
loc. DupA legea 1929, tine de circ. corn. SuharAu.
TI® corn. r. jud. Odorheiu, plasa Ttrnava de-sus;
1290 loc. DupA legea 1929, are In circ. sa 4 sate.
WPSA ® corn. rur. jud. Turda plasa Baia;
3938 loc. statie c. L. pe lipia Ingusta. Turda-
Abrud. ¶ 0 c. r. jud. Mehedinti plasa Motru-de-
sus; 1017 loc. Dupo. legea 1929, tine de circ. corn,
Brosteni.
LUPTA, ziar politic al partidului radical condos
de G. Panu la Ia$i, apoi la Bucuresti (1884-1895).
LVPU, martin, prAznuit de biserica ortodoxA
la 23 August. A Post tAiat din pricina credintei sale.
LUPIT ALEXANDRU, roman ofiter In armata
austriaca. A luat parte la luptele din Italia (1859),
de la Kbniggratz (1866). a Yost profesor la o *costa
militarA; s'a retras cu gradul de colonel.
LUPU GEORGE (*1832 -t1888), general roman.
Sublocotenent in 1851, avea gradul de general
In 1877; a comandat Intliu trupele de aparare pe
stings Dunarii, apoi a trecut In Bulgaria $i a lost
comandant al cuceritei cetAti Nicopole.
LUPUL, insulA to Dunkre jud. Braila.
LUPUL MONISM ow DIONISIE1 MITROPOLIT.
LUPUL IANCtIL (1836), om politic roman In
Bucovina. A Post deputat In diets trail, pre-
$edinte al Camerei 5i Milan al Bucovinei (1892),
deputat In Camera din Viena (1891, 1897). A
ajutat toate miscarile nationale romanegi pe
teren cultural $i economic.
LUPULOV PETRU ('180411872), profesor ro-
man In Banat. Op. pr. Istorii morale traduse din
limba italieneascA, Buda 1835, Teologia na-
turals, trad., 1869.
1732
www.dacoromanica.ro
LUTHER MARTIN ( *14831-1546), reformator re-
ligios. Era cAlugAr augustin. S'a revoltat contra
indulgentelor papale cari se dadeau In schirnbul
unor sume destinate bisericii. Protestlnd, a Post
excomunicat; atunci a ars
bula papalA. pieta de laWorms --
(1521) 1-a socotit gonit din it"
imperiu. Totusi Invataturile
lui (iuteranism) au Post !alba-
tisate de multi cre$tini In
Germania $i In alte tari.
Propaganda luterana s'a exer-
citat $i asupra bisericii noastre
In sec. xvi $i xvii, dar Para
succes.
LVTIA Ham ("1845), pro-
fesor roman in Bucovina. A M. Luther.
Yost profesor la pedagogiul" din Cernauti $i
translator al Lou i legilor.
LUXEMBURG, mare ducat asezat Intre
Belgia, Germania $i Franta; Supraf. 2586 km. p.
261.000 loc. Cap. Luxemburg, 490.000 loc. A Post
declarat independent $i neutru In 1867. Aceasta
neutralitate a Post violate In 1914 de Germania
ca $i a Belgiei. E monarhie constitutionala. Re-
gina actual& este cHARLOTTA ("1896), domneste
din 1919.
LUXOR, oras In Egipt pe Nil. In apropiere sint
ruinele templului din Teba.
LTJZZATTI LUIdI (1841 t 1927 ), economist $i
om de stat italian. A Post profesor la Milano $i
la Padua; deputat $i senator in vreme de peste
50 de aril, ministru In multe rInduri $i prim -mi-
nistru (1911); autor al multor reforme economice
5i financiare.
LYON, oras In Franta pe fl. Ron; 561.590 loc.
Mare centru comercial $i industrial.
LYAUTEY [liote] Loins (*1854), maresal Iran-
cez. A Post comisar general In Maroc (1908), mi-
nistru de rAzboiu In timpul marelui rAzboiu
(1916-17).
LYTTON BULWER EDWARD (*1803 t 1873)
poet englez. Autorul vestitei carti Ultimele zile
ale Pompeii (1834), tradusA In toate limbile $i la
not (Bibl. p. toti). Pentru prima data a tradus
din ea ceva Heliade In vol. Cristianismul la in-
ceputul sau, 1836.
LYTTON BULWER HENRY (.1801 11872 ),
diplomat englez. A lost ministru plenipotentiar
In mai multe capitale, $i la Constantinopol. A
facut parte din comisiunea europeanA care a venit
In Principate In 1857 ca sa supravegheze lucra-
rile divanului ad-hoc.
LYTTON, (Lrrovcatr-voDA), cneaz roman. Su-
veranul unuia din micile state formate In tarile
romane Inainte de descalecare. Tinutul lui a Post,
poate, pe valea Jiului pe la 1220 sau 1230. A
luptat contra Ungurilor, dar a Post Invins.

MAC ADAM JOHN LONDON (.1756t1836), ingi-
ner scotian, inventa sistemul de a lmpietrui $o-
selele cu piatra sfarlmatii, udlnd $i batatorind cu o
masina speciala. Numele lui a devenit numele
acestui fel de Impietruire.
MACABEI (mAccABET), familie regal& a Ebreilor,
a luptat contra Sirienilor,
MACAIRE [macher] ROBERT, personaj din po-
vestiri franceze, mai ales din piesa cu acest nume
de Frederich Lemaitre (1834), tip de Inselator
far& scrupule, Intrebuintat de diferiti scriitori si
caricaturisti. La el face aluzie, poate pentru prima
data In literatura noastra, Vasile Alecsandri In sa-
tira sa Istoria unui galb en $i a unei parale" (1844).
MACAO, oral pe teritoriul chinez la gura fl.
Canton pe o peninsula; 59.000 loc.; posesiune por-
tugheza, cumparata 1557. Ad. e o grota In care se
zice ca poetul Camoens p1-a terminat Lusiada.
MACARIE, patriarh de Antiohia. A facut In
romane o calatorie pe la 1650 descrisa de
Paul de Alep (pr- PAuL).
MACARIE (t1557), episcop al Romanului.
Egumen la man. Neamtu. Autorul unei cronici
slavonesti scrisa dupa Indemnul lui Petru Rams.
Povesteste evenimentele din Moldova pina la
instalarea lui Rares In a doua domnie. Scrie cu
multa pomp& retorica imitlnd pe autorii bizantini.
Ms. a lost descoperit si publicat de I. Bogdan
(1891).
MACARIE III, mitropolit al Ungro-Vlahiei
In timpul domniei lui Neagoe, ca. 1512ca. 1521.
In timpul lui s'a mutat resedinta mitropoliei
de Ia Curtea-de-Arge$ la Tlrgoviste (1517) $i s'au
adus moastele Sf. Nifon.
MACARIE EGIPTEANIIL (t ca. 390), dint pram-
nuit de biserica ortodoza la 19 lanuarie. Era
pazitor de oi. ContemplInd pe Dumnezeu, s'a
hotarlt s& paraseasca lumea si a trait vre-o 60
de ani In pustie. Renumele lui se raspindi In toate
partite crestinesti si multi credincio$i veneau la el
ca sa. se Intareasca In credinta. Respecta tacerea si
mines numai cIt Ii trebuia ca sa nu moara.
MACARIE IEROMONAH ziS DINTARETIIL (t1836),
.dalugar roman. Originar din jud. Ialomita, a In-
1733
www.dacoromanica.ro
DIEDIA§
viitat muzica la man. Caldarusani; a Post numit
de mitrop. Dionisie Lupu profesor de muzica;
a Infiintat multe scoale de muzica. prin °rase $i
prin manastiri. A publicat: Irmologhion sau cata-
vasieriu muzicese, Viena 1823, Anastasimatar
bisericesc, Viena 1823, retip.
1856, Tomul I at antologhiei
dupre asezdmintul sistimii cci
noud a muzichii bisericesti,
a 2-a ed., Buzau, 1856, Teo-
riticon sau privire cuprin-
zdtoare a mestcsugului mu-
zichiei bisericesli, a 2-a ed.
Buzau, 1856.
MACAULAY [mecole] THO-
MAS (1800 t1 859), politic si
mare orator engl.; istoric si
critic literar. Lord In 1859.
Op. pr. Despre Milton (1825), Macane leromonah.
Istoria Artgliei (1848.) Discur-'
surile sale s'au tradus In rom. de Anghel Deme-
triescu , cu comentarii (1895).
MACAVEI IOAN (*1859 t1894), preot roman
In Transilvania. Capelan Ia Nasaud si paroh; a
colaborat la ziarele romanesti si a Post condamnat
la Inchisoare de J. an pentru articolele sale poli-
tice. Din aceasta i s'a tras $i moartea.
MACBETH, rege al Scotiei, mort 1057, devenit
celebru prin tragedia lui Shakespeare cu acelasi
mime (Ca. 1606). pir SHAKESPEARE.
MACDONALD RAMSEY ('1867), om politic
englez. Seful partidului muncitoresc; presedinte
al consiliuli ,ii de ministri In 1924 si In 1929.
MACE [mase] JEAN (*1815 t1894), publicist si om
politic fr., a publicat carti de vulgarizare, din cari e
vestita Istoria unui dumicat de Mine, trad. de
Eniu Balteanu, 1891. Lupta pentru Intemeierea
Listei Innitamtntulai din Franta, societate care se
°cup& Si azi cu raspindirea culturii In popor.
MACEDONIA, In anticitate un stat asezat
in N. Grecici. Incepe a fi cunoscut In timpul raz-
boaielor medice (sec. V-a Chr.). Sub regele Perdicas
II Incepe dusmania en Atena. Filip, urmasul aces-
tuia, se amesteca In toate luptele dintre sta-
MAC_ tele grecesti si ajunge la a situatie preporideranta.
Fiul acestuia, Alexandru zis eel Mare, Intinde su-
MAC prematia Macedoniei asupra Greciei, primind Ina
civilizatia elenica, si de acolo porneste In faimoase-
le expeditii cari 11 lac a stapIni Egiptul si o parte
din Asia occidentals. Murind Alexandru, impe-
riul se Imparte intre generalii lui. Macedonia pro-
priu zisa (cu Grecia) revine lui Antipater si lui
Crater. Supusa mai tlrziu lui Pirus, regele Epi-
rului, lui Lisimah, regele Traciei, si lui Antigon;
care Intemeiaza o dinastie, e atacata de armatele
romane si transformat& In provincie (146 a. Chr.).
La lmpartirea imperiului, ramlne In Imp. de
Orient. In sec. xur cruciatii Intemeiaza aci, pentru
scurt trup, Imperiul Tesalonlculni. De la 1540, fiind
ocupatil de Turd, face parte din statul lor.
Dupa formarea statului Bulgariei (1878), se Murk
multe revolte contra Turciei, dar numai -dupa
razboiul balcanic din 1912 scapind de Turd, se
Imparte intre Serbia, Bulgaria $$i Grecia prin
paces de la Bucuresti. Dupa razboiul mondial,
apartine Iugoslaviei si Greciei.
MACEDONSKI ALEICANDRU (t1869), general
roman. Ministru de rlizboiu sub presedinta Iui
Const. Kretulescu (1859).
MACEDONSKI ALEX DRU (*I854 1920),
poet roman. A lost ziarist, scurt timp functionar.
A redactat ziarele Oltul" (1873), Stindardul"
(1876), Vested" (1877); a fondat revista Litera-
torul (1880), Impreuna car mai multi tineri, cari
vedeau In el un reformator al literaturii romane
si-1 socoteau Intemeietorul poeziei sociale". In
1885 revista a Incetat, din cauza ostilitatii publi-
cului provocata de o epigram& scrisa and a inebu-
nit Eminescu. Dupa aceea Macedonski a trait mai
multi ani In Franta. Intorcindu-se In tare, si-a
adunat poeziile In volume (Poe-
zii, Buc. 1889, Excelsior, 1895;
Cartea de aur, 1902; Flori na-
cre, 1912), a publicat piese de
teatru (Saul), nuvele, critici
literare si polemici. In frantm-
zeste a publicat: Bronzes, ver-
suri, 1897; Calvaire du feu,
Paris 1906. A debutat In 1872
prin volumul de poezii Prima
verba. A ranceput de mai multe
on a redacta Literatorul". Al. Macedonski.
Dupa moartea Iui s'au publi-
cat mai multe colectiuni de opere ale lui: Poezii
alese, 1920; Pagini alese; Cartea nestematelor,
poezii, 1923; Albine de aur, nuvele, 1924.
mACEDOINTUL MELETIE, calugar roman. A
tiparit Cazania de la manastirea Dealului 1644,
dupil Inderrinul si porunca Domnitorului Mateiu
Basarab si a mitrop. Teofit. In 1640 a Post can-
didat la scaunul de mitropolit Balgradului (Alba-
Iulia) la moartea lui Ghenadie.
MACEDO-ROMANI, numele
generic pe care-1 dam Romanilor
din Peninsula Balcanica. Ei se
numesc Aromdni. Streinii le zic
Cufovlahi sau Tinfari. Unii is-
torici greci spun ca originea lot
e necunoscuta, iar numele cesi
dau corespunde cu acela de Ro-
mani= .Romei, exiles ar fi Greci.
Alti scriitori ii consider% ea ur-
masi ai Tracilor romanizati si
vorbirea for e socotita drept o
limbd deosebitct. Totusi cronica-
rul bizantin Chalcocondylas (sec.
xv) zice ca ei se numm Vlahi
si vorbesc aceeasi Iiinba ca si
Dacii de pe malurile Dunarii; iar
scriitorul grec A. Rangabe decla-
re In 1856 ca Aromdnii shit co- Macedo-roman
loni veniti din Romania. Din dinturnPind in cos-
local.
studiile facute de filologi streini
asupra vorbirii for rezulta cs ei nu vorbesc o
limbd deosebita, ci un dialect at limbii roman
(11.- gi Meglenia). Numrvul Macedo-Romanilor
1734
www.dacoromanica.ro
este greu de stabilit, din pricina ea nu s'au M-
out recensaminte impartiale. Dna, au voit unit:
scriitori sa-i favorizeze, au ridicat numarul la 2
milioane; iar, data au volt sa scads valoarea a
cestui element etnic, au redus numarul la 100.000..
Care o fi acum, dupa schimbarile
politice petrecute in urma marelui
razboiu, nu se poate §ti. Centrele
de populatie mai importante ale
Macedo-Romanilor sint: Scutari,
Berat, Poiana, Muscopole, Curd-
ana, Samarina, Avela, Perivoli,
Minciu (Mezovo), Gradiste, lani-
na, Tricala, Bitolia, Magarova, Sa-
ionic, N 'dnte, Liumnita, Caterina,
Veria, Giumaia, Scopia; In cele
mai multe ei traesc amesteeati cu
alte neamuri ( Greci, Albanezi, Slrbi),
avind adesea cartierele ion speci-
ale. Ocupapile principale ale for
sint: agricultura, eresterea vitelor
si comertail unit cu carausia (cara-
vanarit). Cei din partite pastoresti
duo o viat.a nomads, traind vara
la munte si iarna In sate de ses. Femeie mace-
Conaerciantii mergeau pins la marl do- romans din
departari; astazi activitatea for e Pind,local.c°stunn
redusa, dar iscusinta for comerciala
se manifest& In Intreprinderile Ion si o vederi
foarte bine la cei stabiliti In statul nostru sau'
aiurea. Macedo-Romanii si-au pastrat constiinta
nationals, mult timp vaga, mai lamurita dupa.
1848 §i In deosebi dupa 1863, and au Inceput a.
se Infiinta scoale romanesti In diferite centre. Si-
tuatia for din punct de vedere cultural pare a ft
mai rea dupa razbolu (In privinta $coalei si Bi-
scricii). Mai bun& este a celor din Albania.
MACHIAVELLI meow (146911527), om po-
litic si scriitor ital. (Florenta).
Op. pr. Principele publ. 1532), ,/---
Istoria Florenfei, Discursuri asu-
pra lui Titu Liviu (1531), Man-
dragora, comedie (c. 1513). Acea-
sta s'a tradus si s'a jucat in Bu-
curesti 1924. Traducere rom. Ar-
ta de a guverna (de Gr. Han-
doca, f a.).
MACINCA TEODOR (t1900),
profesor in Craiova. A Infiintat
acolo o tipografie (Samitca). A N. Machiavelli.
publ. o gramaticA francez& In
1866.
MACKENSEN AUGUST ('1849), maresal ger-
man. A avut rot mare In razboiul mondial: a
eomandat armata in luptele din Galitia, a intrat
In Serbia si In Romania. A Post aci comandantul
suprem al ostirilor de ocupatie, dlnd dovada de
mutts severitate. Dupa Incheierea armistitiului
In Franta, a Post silit sifi se retraga cu trupele sale,
dar a Post prins si internat In Ungaria.
MACKENZIE ALEXANDRU ( *1755 f 1820), ca-
lator scotian, descoperi fluviul ce se numi: Macken-
zie, care uda Canada, se varsa. In Oc. Glacial Antic;
lung. 4620 km.
MAC KINLEY [chinle] WILLIAM (*18431-1901),
politic americ., presedinte al
Statelor Unite In 1897, sta-
bili etalonul de aur, invinse
Spania, luIndu-i Filipinele si
desfiintIndu-i puterea mariti-
ma (1898). Reales Iii 1900, /f-
lu ucis de un anarhist.
MAC-MAHON PATRICE,
DUCE DE MAGENTA ('1808
11893), general francez; lua
parte la luptele din Algeria
(1845, 1852); la razboiul Cri-
meei, luInd cu asalt turnul Mac-Mahon.
Malacof (1855); la razboiur-
din Italia, elstigind batalia de la Magenta (4 Iunie
1859), drips care fu proclamat maresal si duce;
la Alb. franCo-prusian, fiind Invins la Sedan gi
 facut prizonier (1870); a lost al doilea prezideijt
al Republicei franceze, Intre 1873 -1879. ' unirea principatelor.
MACPHERSON [mucfers'n] JAMES (1738
1.1796), scriitor scotian, vestit prin publicarea poe-
nlelor lui Ossian, pe cari pretindea c5 le-a tradus
din original, ceeace constitue un caz celebru de
mistilicare literara (a. Ossian).
MACRTNA CIIVIOASA (t379), praznuita de bi-
serica ortodoxa la 19 Iulie. Era sora Sf. Vasile eel
Mare $i af. S. Grigore, episcop de Nisa. A Intemeiat
o manastire de barbati si alts de femei, si-a dat
averea saracilor si a trait In manastire in cea mai
deplina. saracie.
MADACH [modaci] EMERIC (*182311864), poet
maghiar. Din operele lui s'a tradus: Tragedia
omului de 0. Goga in Luceafarul", de Nell Cor-
nea In Viata Nouli", de I. Popovici In Flacara".
MADAGASCAR, insula In Oceanul Indian, la
E. Africei, despartita prin canalul de Mozambic.
Supraf. 592.000 km. p. In partea de Rasarit are
-un puternic masiv muntos: eel mai mare vIrf
Taleajavona (2680 m.). Clima tropicala. Multe cursuri
de ape. Descoperita de Portugezi (1500), a avut
multe stabilimente comerciale portugheze, olan-
deze si franceze; In 1885 s'a stabilit aci protec-
toratul francez; iar din 1896 e simply colonie
franceza. Cel mai Insemnat guvernator a lost
generalul Gallieni, sub administratia caruia a
progresat mult.
MADAPOLAM, oras In India; industrie de
ptnzeturi. De aci vine cuv. rom. madipolon.
MADERA, insula In Oc. Atlantic, tine de Por-
tugalia; 815 km. p., 179.000 loc., cap. Funchal.
MADRID, cap. Spaniei, 512.000 loc.; exists pe
la 900 In vremea Arabilor. Edificii vestite: palatul
regal (1737); palatul Congresului (Parlament);
bis. Sf. Francisco, panteon natAbnal; muzeul din
Prado.
MAETERLINCK (materlink] MAURICE (*1862),
poet belgian. A luat premiul Nobel. Din operele
lui s'au tradus In rom.: Via(a albinelor (1906),
Justilia (de Elena Farago, 1910), Femeia si iu-
birea (de M. Negru, 1912), Steaua (de M. Negru),
Ciclul morrii, Oaspele nepoftit, Interior, Orbii
(de Al. Stamatiad, 1914), Sara Beatrice (de I.
Minulescu, 1914), Timpul, florae si nemurirea
(de H. G. Lecca, 1914), Caii savanN din Eber-
feld (1922), Inleligen(a florilor (de H. Lecca),
Nernurirea (de P. Musoiu), Monna Vana (1902).
MAFEKING [mofeching], oras In Africa de
V.'(Colonia Cap.); 3195 loc.
alarm, societate de hoti In Sicilia si In alte
provincii italiene: aveau obiceiu sa. prinza pe
bogatasi si sa-i libereze dup. ce li Se dedeau sume
marl de bani.
MAGAROVA, oral In Iugoslavia aproape de
Bitolia (lost vilaet Salonic); are o important& po-
\ pulatie de Macedo-Romani.
MAGAZIN ISTORIC PENTRII DACIA, revista de istorie
redactata de A. 'Preb. Laurian si Nicolae Bat-
cescu. Bucuresti 1845-1848.
MAGDALENA, 11. In America de Sud (Colum-
bia); se varsa. In Marea Antilelor; 1700 km.lung.
MAGDEBURG, oral In Prusia, 214.000 loc.
Dateaza din 967, cind s'a ftindat aci un episcopat.
Are o vestita catedralli din sec. xiii.
MAGELLAN FERNANDO DE ( *1470 11521), na-
vigator portughez, facu pentru prima data In-
conjurul lumii; descoperi etrImroa-
rea care-i poarta numele $i care
uneste 00. Pacific cu Oc. Atlantic;
iu ucis In Filipine de salbatici.
MAGENTA, Gras In Italia
(prov. Milano); 6000 loc. Victoria
Francezilor contra Austriacilor, In
Iunie 1859.
MAGHERU aurzauuE ("1804
1-1880), general roman. A servit G-ral G. Ma-
In armata ruseasca (1828); a lost gheru.
apoi magistrat, prefect, membru
In guvernul provizoriu pus de revolutia din 1848,
a trecut apoi In Transilvania si la Viena; a lost
1735
www.dacoromanica.ro
membru al divanului ad-hoc $i luptator pentru MAC-
MAGHIARI or. IINGORI. MAI
MAGLAVIT, corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat ;
5848 loc. Statie c. 1. Intre Craiova si Calafat.
Circ. corn. cu 4 sate (1929).
MAGNA MARTA, constitutie data In Anglia de
loan far& pa.mInt In 1215.
MAHABARATA, poems indiana, scrisa In 1. san-
scrita, atribuita. lui Vyasa. Subiectul: luptele
Intre Kaurava si Pandava pentru stapinirea rega-
tului cu capitala Hastina-Pura. Are 220.000 ver-
suri. Nu se poste stabili data compunerii.
MAHALA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Pru-
tului : 2400 loc. Statie c. f. Intre Sulita Noua si
Cernauti. Circ. corn. cu 3 sate (1929).
MABIVIVD I (169611754), sultan al Turcilor
!Titre 1730-1754. Avu razboiu en Persil, de cari
fu Invins; cn Rusii, cari II Invinsera asemenea
luara Crimea; .cu Austriacii, pe cari h Invinse $i
Incheia pacea de la Belgrad (1739). Prin ticeastik
pace se retrocede Turciei, deci Principatului Mun-
teniei, Oltenia, pe care Austria o ocupase prin
tratatul de la Carlovitz.
MAE:MUD II ('178511839), sultan al Turciei
Intre 1809-1839. Invinse pe Ali -Pala din Ianina;
suprima corpul Ienicerilor; In timpul lui s'a libe-
rat de sub stapinirea turceasoS. Grecia (1830).
MAHOMET (= MOHAKET, MOHAMED) (*571
1632), Intemeietorul religiei mahomedane(= Isla-
mism). Urmas al unei familii din cele mai importante
In Arabia, din care se recrutase multi fruntasi
politici si religiosi,c,altitori mult gi statu cltva timp
lute() sihastrie crestinii din Siria; casatorit cu o
vaduva bogata, el formula principiile unei religii
not monoteiste (E un singur D-zeu si Mohamet
profetul sau"). Pleclnd din Meca, undo era asezat,
se duse la Medina, ai carei locuitori se declarara
Intliu adepti ai nouei religii. Acest fapt se nu-
melte egira (fuga) si de atunci (622 p. Chr.) In-
cep Mahomedanii a socoti anii.
MAHOMET I (.1374 t1421), sultan al Tur-
ciei Intre 1403-1421.
MAHOMET II CEL MARE (1430 t1481), sul-
tanul Turciei Intre 1451-1481,
cuceri Constantinopolul la 29
Maiu 1453; diuta sa. Intinda
hotarele imperiului, luptind fara
slimes cu Ungurii (comandati
de Joan Corvin), cari 0 Invin-
sera la Belgrad (1456), cucerind
In schimb Grecia si Serbia
(1459), Trebizonda (1462); a-
junse cu armatele pin& In Un-
garia, ameninta Venetia, de la
care tub. Scutari (1479). Cu ar-
matele lui s'a luptat Stefan eel Mahomer 11.
Mare la Podul malt si la Razboeni.
MAHOMET III ( '1566 1-1603), sultan al Tur-
ciei de la 1595. Fiu al lui Murad III. Crud si iu-
bitor.de placeri. Se zice ca, la suirea pe tron, a ucis
19 frati ai sal. Sub domnia lui s'au Intlinplat raz-
boaiele cu Ungaria $i cu Mihaiu Viteazul.
MAHOMET IV (*16421-1692), sultan at Tur-
ciei intre 1648-1687. A domnit Intliu ca minor.
La Inceput mare anarhie, apoi, chip& numirea ca
mare vizir a lui Kiupriuli, se Inregistreaza victorii
ale armatelor turcelti contra Venetienilor, Au-
striacilor. In timpul viziratului celui de at doilea
Kiupriuli, se obtin marl victorii contra Polonilor,
dar apoi Sobieski bate pe Turd (1676), tot el scapa
Viena de inconjurarea Turcilor, la care partici-
$i Domnitorii principatelor romane. De atunci
urmara o serie de InfrIngeri ale Turcilor si pierderi
de provincii, ceea ce produse tarburtiri In stat qi
Sultanul fu detronat.
MAHOMET V (`184411918), sultan al Tur-
ciei Intre 1909-1918.
MAHOMET VI (`1861), sultan at Turcilor
Intre 1918-1922, cind abdica,
1VIAIDAN, corn. rur. jud. Gorj; 1034 loc.
Mina de pirita.
MAI- deMAIEROWETZ VOZFRIED (t1925), ministru
externe al Letoniei, mort Inteun accident de
MAI automobil la Riga.
MAIERU, com. rur. jud. Nasilud., plasa Sin-
giorz-bai. 3228 loc. Statie c. I. lima Beclean
Rodna. Insemnata exploatare de lemne.
MAILAT. corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa
Vinga; 2183 loc.
MAILAT STEFAN or BIAJLAT.
MAINTENON (met'no..] FRANQOISE D'ABBI-
GNES, marchiza de (*1635 t 1719), nepoata poetului
Agrippa d'Aubigne, sopa poetului satiric Scarron,
mai tirziu sotia morganatic& a Regelui Ludovic
my; devenita prin ordinul acestuia marchiza si
proprietara a Castelului de Maintenon, Internet&
la Saint-Cyr (ling& Paris) o scoala pentru cresterea
fetelor nobililor.
MAINZ (fr. maxENcE), oral In Germania, In
Marele ducat de Hessa, pe Rin ; 77.000 loc.; are o
catedrala din sec. xiv si o statua a lui Guttenberg.
Se pomeneste de el din primul secol al erei ore-
stine; s'a desvoltat mai ales din secolul
MAIOR GEORGB (*18551'1927), economist si
agronom roman. A Post profesor de agricultura la
Seminariul Veniamin Costache" din Iasi, apoi
In Bucuresti la Scoala central& de agricultirra si
la Seminariul Nifon". Op. pr. Manual de agri-
canna rationale In 4 vol.: Agrologia, 1897, Fi-
totehnia, 1898, Zootehnia, 1899, Economia rurald,
1900.
MAIOR GRIGORM (*1715t 1785), episcop roman
unit In Transilvania. Se numea din botez Gavril
si calugarindu-se si-a schimbat numele; a studiat
In Cluj si In Roma la propaganda"; venind In
Blaj, a Post profesor si bibliotecar (1754); a avut
neIntelegeri cu episcopul, pentru earl a Post Inchis
de comandantul trupelor imperiale din Transilva-
nia si trimis la Muncaci (1765), dar Imparatul
losif 1-a iertat si 1-a numit cen-
sor al cartilor la Viena (1771),
tar peste un an a lost ales epis-
cop §i sfintit In Viena, In pre-
zenta Curti si a Imparatului.
Prin staruinta lui s'a Infiintat
seminariul Sf. Barbara din Viena,
unde se Intretineau bursieri ro-
mani; el a Intarit scoalele din
Blaj, a trimis multi Linen in
studii la Viena si la Roma. In-
trind In conflict cu autoritatile 0
provinciale, a Post silit sti demi- ''
sioneze (1782) si trai retras In Ep. Grigorie Major.
inlinitstirea din Alba Iulia, unde
muri, lasIndu-si averea pentru fundatiuni scolare.
MAIOR prrau (" ca. 1754 t1821), istoric roman
In Transilvania. Dupa studii la Blaj, la Roma si
la Viena, fu calugar, apoi preot si protopop. A
Yost profesor In Blaj, censor de carti In Buda. Aci
stete din 1809 OM la nioarte. E unul din trite-
meietorii ecoalei latinfete. A publi-
cat scrieri religioase, mai ales
predici si cuvinidri (1809, 1811).
trei culegen de o mare valoare
oratorica si de fond; scrieri fi-
lologice, Intre can un tratat de
ortografie (1819), si scrieri isto-
rice, Intre cart Istoria pentru
inceputul Romdnilor In Dacia
(1812; ed. not 1834, 1883) *i Isto-
ria bisericii Bozndnilor (1818).
Dupa aparitia primei din aceste Petru Major.
doua din urmli, a sustinut 0 po-
'mica, in limbs latina, cu scriitorul austriac
Kopitar (3 articole). E unul din autorii princi-
pal" at marelui lexicon roman, Latin, unguresc,
nemtesc din Buda, 1825. A scris si un dialog intre
nepot si unchiu, tratand chestiunea latinitatii
limbii romane, format& din Latina vulgar& A
tradus pentru prima data .pe Telemac al lui
Fenelon. La centenarul mortar. a lost comemorat
prin sedinte tinute la diferite soCietati culturale
si prin publicatiuni speciale.
1736
www.dacoromanica.ro
MAIORESCU MAN (*18 i 1.1.1864), profesor ro-
man. A venit din Transilvania In Muntenia, 1837,
si a lost profesor la o scoala din Garnett (Mehe-
dinti), apoi la Craiova si inspector scolar. In 1839
a avut un mare conflict cu conduc.torii scoalelor
din pricina unui articol publicat
In Gazeta de Transilvania"; a
Post silit sa paraseasca postul si
se dea mai tlrziu o scrisoare de
retractare. A Post probabil pro-
fesor la Seminariul Veniamin"
din Iasi (1842). A luat parte la
revolutia din 1848 In Muntenia
si a lost trimis la Franckfort sa
prezinte dietei Gerinantei un me-
moriu despre miscarea din prin-
cipate. Mai tlrziu a Post director
al Eforiei Scoalelor si a publicat
rapoarte despre starea Inyaja-
mintului. In 1857 a facut o c&1 loan Maiorescu.
'Eerie In Istria si a sons o rela-
tiune foarte interesanta despre Roma.nii de nolo-
MAIORVSCU TITII-LIVIII ("18401.1917), scrii-
tor roman, critic si om politic. Dupa studii la
Viena, Berlin si Paris, a fost numit profesor de
filozofie In Iasi (1862). Acolo a Intemeiat societa-
tea Junimea" cu P. P. Carp, I. Negruzzi, s. a-
(1865) si prin aceasta revista Convorbiri Literare"
(1867). A lost profesor la Universitatea din Iasi
pin& In 1871; atunci, devenind deputat, a Yost silit
a p.rasi profesura si s'a ocupat cu advocatura
si cu politica. Ministru de instructie In 1874, clnd
a prezentat un proect se reform& a invatamin-
tului; apoi In 1888 In guvernele prezidate de '1'.
Rosetti; ministru de justitie (1900), de externe
(1910) In guy. prez. de P. P. Carp; in 1912 devine
Insusi prezident de consiliu si conduce Cara
In timpul razboiului din 1913 si prezideaza con-
ferinta de pace din Bucuresti
(1913). De atunci nu mai revine.
Moare In timpul ocupatiei In
Bucuresti. Alaturi cu activita-
tea politica, a continuat profe-
soratul fiind numit la Univer-
sitatea din Bucuresti In 1883 la
catedra de logica si istoria filo-
zofiei moderne, pe care o ocupa
pin& In 1909. La Intemeierea
Acaderniei (1866), el a lost In-
tre mernbrii fondatori ca re-
prezentant al Moldovei si de a-
tunci a desvoltat si o Insemnata Titu maioreecur_
activitate literara, publicind In Canvorbiri Li-
terare" articole de critica, in can s'a ocupat de or-
tografie ( Scrierea limbii romdne), de panda In
genera si de operate poeplor (Poezia romdnd;
Poeziile populare adunate de Alecsandri; Emi-
nescu; Naum), de chestiuni Juridic° (Contra fcoalei
Bamutiu), precum si o serie de directive stabilinci
punctele de program al grupului Junimei (Di-
rec(ia north). Multe au aparut si deosebit In bro-
Sun. Mai shit cunoscute si polemicile Cu altereviste,
Intre can Baia de cuvinte, 1873. In domeniul fi-
lozofiei a publicat Logica (1876 $i alte ed.), Pro -
gresul adevdrului, Din experienfd. Ca om de
scoal& a publicat citeva anuare (al Ginznazirthri
din la$i, 1863, al $coalei normale, 1864, al Uni-
versitd(ii din Bucuresti, 1893) si un raport general
despre stares Invatamintului (1867). A publicat In
Analele Academiei multe rapoarte despre carts;
(Bratescu-Voinesti, Goga, s. a.). In 1897 a Inceput
a publica In citeva volume discursurile porta-
mentare rostite de el In cursul timpului (de la 1866)
si Insotind fiecare volum cu o introducere asupra
evenimentelor cars au prilejuit cuvIntarile. Aceste
introduceri au Post mai tlrziu adunate singure
Intr'un volum de istorie contemporand. Maiorescu
a tradus din Schopenhaner (Aforisme asupra in(e-
lepciunii), din H. Spencer (In contra socialismu-
lui, 1893), din Ibsen ( Copilul Eyolf, 1895), din
Bret-Harte 51 Alarcon (Nuvele). El a adunat si a
publicat Intliu In volum poeziile lui Erninescu.
 MAIOTA GHEORGHE, preot grec din Creta, pre-
dicator in Constantinopol. A Post profesorul fiilor
lui Constantin Brhicoveanu.
MAISONNABE [mezonab] a., doctor, pro-
fesor francez in Iasi la Academia Mihailearat.
Dupa documentele timpului, el preda literatura
Malta (ca. 1835-40).
1VIAISTRE XAVIER DE ('1763t1852), scriitor
francez. Pr. op.: Cd/atorie imprejurut eamerei
mete (1794), trad. de C. D. Aricescu, 1856, de Alex.
A. Sturdza, In B. p. toti, de I. B. Hetrat, 1910.
S'a mai tradus: Tindra Siberiand (Buc. 1908, $i
de Vasile Sadoveanu, Buc. 1910).
Kam 2, lovitura de scat de la (8.- CUZA 0 M.
HOGALNICEANU).
MAJLATH STEPAN, (t1551), voevod al Tran-
silvaniei, roman de origine. In 1534 numit voevod
al 'Pransilvaniei de Zapolya, dar trecind de partea
Imparatului Ferdinand, e prins In Fagaras (1541)
de Turd si de Petru Rare*, dus la Constantinopol,
unde moare dup& 10 ani de robie.
lvLAJORCA (sp. MALLORCA), insula in Medite-
rana, din arhip. Balearelor; apartine Spaniei; 3400
km. p., 250.000 loc.; a format un regat separat
In 1262, far In 1344 s'a unit cu Aragonia.
MAKAROV STEPAN OSSIPOVICI (*1.848 t1904),
general rus; participa la razboiul ruso-japonez $i
muri In lupta de Ia Port-Artur.
MAICART HANS (*1840t1884), pictor austr.
sarbatorit In timpul vietii sale atlt In Austria cit
si In alte tari, mai ales In Franta.
MALACCA, peninsula. In Asia de S. E. la S.
de Indochina (ow- harts Asiei); supr. 192.000 km.
p.; ca. 2.000.000 loc. Cuprinde state tributare Sia-
mului, altele .sub protectla Angliei. Orase pr.:
Sinew Georgetown, Malacca.
MALAGA, ora$ Spania si port Ia Mediterana;
125.000 loc.; vinuri vestite. Vechimea lui se poate
urmari pine in timpul Fenicienilor. Are o cate-
drala si o promenada cu o Rutin& din sec. xvi.
MALAIA, vlrf de munte jud. VIlcea, alt. 1095
m.
MALAKOF, fortificatie Ia Sevastopol (Cri-
mea), vestita prin luptele ce s'au dat aci In timpul
razboiului Crimeei, cucerita de generalul francez
Mac-Mahon (8 Septembrie 1855) sub coman-
da general& a generalului Pelissier (care fu
Inaintat mare$al si prini titlul de duce de Mala-
kof). Cu acest prilej Mac-Mahon, cind i s'a dat
sfatul sa se retraga, raspunse: j'y suis, j'y reste.
Luarea Sevastopolului decise de soarta razboiului.
MALAMTJC, sat jud. Prahova, plasa Drag&-
nesti; 765 loc. Dupii legea 1929 tine de circ. corn.
Draganesti. Aci a Post odinioara o case de nebuni
(mutate Ia Marcuta) $i de aceea dupe parerea
unora prin schimbarea formai s'a zis balamno
oricarei case de nebuni.
MALASPINA, nuntiu papal trimis de Andreiu
Bathori In tabara lui Mihaiu Viteazul spre a Im-
piedica lupta de la Selimber.
MALCZEWSKI [malcevski] JACEK (* ca. 1854
t1929), pictor polonez. A Post profesor la Academia
de Bele-Arte din Cracovia, Primele lui tablouri
shit inspirate de suferintele poporului sau (dupo.
InfrIngerea Incercarilor de liberare din 1863);
mai tlrziu a utilizat mult figurile simbdlice; In
totdeauna a Post un stapin al desenului la a carui
exactitate Linea cu deosebire.
MALDIVE, insule In Oceanul Indian, 300 km.
p.; 70.400 loc. Apartin Angliei.
MALEBRANCHE [mal,bran$] NICOLAS (1638
t1715), filozof francez. Cant& sa arate ca nu este
dezacord Intre cartezianism *i religia cre$tinit; avu
multe dispute cu alti scriitori, cum a Post Bossuet
$1 Arnauld, fu acuzat chiar de ateism. Public&
opere de filozofie, de religie, de fizicii. Fu membru
at Academiei de *Uinta (1699). Op. pr. La re-
cherche de la verite, aparuta anonim, 1674, Me-
ditations, 1667, Conversations chreliennes. 1676.
MALHERBE [malerb 'FRANCOIS ( *1555 t1628),
poet francez. Avu situatie oficiala In timpul lui
Ludovic xiii ca poet al Curtli. El a reformat
1737
www.dacoromanica.ro
poezia franceza, combattnd teoriile Pleiadet. A M A I-
impus regule stricte $i pentru expresiunea gra-
maticala. $i pentru versificatie; de aceea Boileau MAN .
In Arta poetica" zice scale vestite cuvinte: En fin.
Malherbe vint...".
MALBSIA, mare arhipelag asezat la S.
Indochinei, cuprinzind ins. Sonde, Sumatra, Java
si altele mai mid, apoi Borneo $i Celebe, In fine
Moluce, Filipine $. a. (w- OCEANIA).
MALINTI, com. rur. jud. Hotin, plasa Cli$caut,i;
3079 loc. Dup& iegea 1929, face parte din cm.
corn. Grozinti.
MALLA.RMt STtPHANE (-1842 t 1898), poet
francez. De$i parnasian, se consider& ca initia-
tor at simbolismului. Opera mai cunoscuta:
L'apres-midi d'un fauna (1876).
MALMAISON [malmezo' ), castel ling& Reuil
(Fronta), re$edinta Imp. Josefina; din 1904 e
musen naaoleonlan. Principala cazarma din Bucuresti
a primit acest nume ca un omagiu pentru armata
franceza, care a trimis o misiune pentru a organiza
pe cea romans In timpul lui Cuza.
MALNAS, st. balneara jud. Trei Scaune, plasa
Sf. Gheorghe. Statie c. f. Intre Sf. Gheorghe $i
Miercurea Ciucului.
MALPIGHI MARCEL (.1628 t1694), med. ital.
(Bolonia), descoperi glandele de sub pieta cars Yi
poarta numele.
MALTA, insula In Mediterana, la S. de Sicilia;
250 kmp.; 180.000 loc. Stapinita de Fenicieni, de
Greci, de Cartaginezi, de Romani, de Bizantini,
de Spanioli, de Napoleon I, apartine Englezilor
din 1800. Aci Inflori ordinul religios cavaleresc
al cavalerilor loaniti, care lupta contra Turcilor, $1
fu distrus de Napoleon. La ei face aluzie Baiazid
Yn Scrisoarea iu-a a lui Eminescu: s'a'mbracat
Yn zale Well cavalerii de la Malta".
MALTHUS THOMAS ('176611834), economist
englez, autorul teoriei care-i poarta numele si
dupe care mizeria omenirii vine din excesul po-
pulatiei fats de mijloacele de hrana. (maithusianism).
MALU, corn. rur. jud. Vla$ca, plasa Dunarea;
3003 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Arsachi.
MALUL-CU-FLORI, circ. corn. jud. Mused!,
cu 15 sate (1929). ¶ O M.-SPART, corn. rur. jud.
Ilfov, plasa Bolintin; 2018 loc. Dupa legea 1929,
sat din circ. corn. Bolitineanu.
MAMA PADURII, personagiu din povestile noastre
poporane. Flint& rea cu puteri supranaturale, per-
secuta pe unii oameni $i uneori Ii manInca.
!fume $i comm., ziar de duminica, Bucuresti
1865 i866, directoare: Maria .Rosetti.
MAM.AIA, sat jud. Constanta ling& orasul
Constanta; aci este plaja unde se duo zilnic vizi-
tatorii can 1$i au locuintv. in oral. Static c. f.
la 8 km. de Ia Constanta.
MAMANT, stint praznuit de biserica ortodox&
la 2 Septembrie. A suferit martiriul, a lost pus In
foe, dat fiarelor $1 In fine spintecat.
MAMELVCI, militari din Turcia $i din F.gipt,
formind corp puternic; Napoleon ti bath la Pi-
ramide (1798) si Mehmet Ali Ii extermina (1811).
MAMORNITA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Cosmin; 830 loc. Dup& legea 1929, tine de circ.
Plaiul-Cosminului.
MAMUL, fosta manastire, jud. VlIcea pe Olt
aproape de Dragosani. Biserica e zidita de Brinco-
veanu In 1696.
MAN mar, nobil roman din Transilvania.
Comite suprem al Maramure$ului (1860-1875) a
Mut o bun& administratie, a ajutat Asocia(ia
romana pentru cultura. din Maramure$.
MANA, fosta manastire de maid jud. Orheiu,
desfiintata. In 1811.
MANAGUA, capitala Statului Nicaragua,
America Central/1. ow- AMERICA, NICARAGUA.
MANASIA, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Urzi-
ceni; 2343 loc. Dupa legea 1929, com. suburban&
la orqul Urziceni.
MANASSE, pers. bibl., fiul mai mare at lui
losif.
MANASSE, piesatn 5 acte de Ronetti Roman (1900),
MAN- a dat nastere- Ia multe polemici In legatura cu
MAN chestia antisemita.
MANCHESTER [mericestr], oral In Anglia;
730.550 loo. Mare centru industrial.
MANCINI PASQUALE (1817 t1889), om politic
italian. Luk parte la miscarea din 1848, fu prof.
de drept la Turin, amic al lui Garibaldi, ministru
de externe In 1881, clnd sustinu campania ital.
In Africa.
MANCIVRIA, regiune In Asia Oriental& (a.-
harts Asiei); 942.000 km. p., 7.500.000 loc. Popu-
latie de rasa galbena. Ora$e pr. Muoden, chirin.
MANDICEVSCHI EUSEBIU, compozitor roman.
A studiat la Viena, unde a Post maestru de cor, apoi
profesor de muzica. A publicat cintari liturgics,
mise pentru cor si orga, a prelucrat cintece popo-
rane.
MANDINESCU IoAN (*1833 t1863), profesor
roman. A predat istoria la Seminariul de Ia Socola.
A serfs o istorie universal( (tip. 1870), care multa
vreme s'a Intrebuintat In scOalele nostre secundare.
MANDL Lours DOCTOR, agent confidential al
prezidentului republicei Franceze Lamartine, tri-
mis In Principate In Iunie 1848 ca sii studieze
situatiunea politica. El recomanda. pe Ion Ghica
Generalului Aupich, ambasadorul francez la
Constantinopol.
MANDREA GEORGE (185511916), arhitect
roman. A construit liceul internat din Iasi, se-
minariul central din Bucuresti si mai multe $coale
primare din acest ora$.
MANDREA NIOOLAE (11910), magistrat ro-
mAn. Fost presedinte de sectie la Latta Curte de
Casatie (1904).
MANES (ca. 240t ca. 274), fundatorul mani-
cheismului In Persia, dup& unit preot, duple altii
medic.
MANET [mane] EDOUARD (1832t1883), pictor
francez; marinar In tinerete, apoi elev al lui Cou-
ture, mai ttrziu realist.
MANFI LOAN, profesor roman la Seminariul de
la Socola (Iasi) venit din Transilvania In 1820.
MANFRED, poem dramatic de Byron (18O) (pp-
acest auv.).
MANGALIA, corn. urb. jud. Constanta, plasa
Mangalia; 3000 loc. Statiune balneara.. Lingle
ea se gases te un lac sarat maritim. Aci s'au desco-
perit In 1923-24 ruinele unei cetati antice
MANGIN CHARLES ( 1866 t1925 ), general fran-
cez. S'a distins, In razboiul mondial, la apara,rea
Verdunului (1914) si la Compiegne (1918).
1VIANGIUCA srmioN (*1831 1.1890), avocat ro-
man in Transilvania. A trait In Timisoara $i In
Oravita; a publicat In Concordia", Albino.",
Familia" articole de filologie (etimologii bdnd-
fene), de folklor (Baba Dochia), a. a.
MANGQP, ora$ in Rusia de Sud (Taurida).
MANICATI SAFRANO IOAN (t1787), medic
grec stabilit in Romania. A lost medic al Scoalei
de la Sf. Sava (i se zice si MANICATU).
MANICATIDE MIHAIL ( *1867), medic roman.
Profesor de patologie si clinic& infanta& la fa-
cultatea de medicinA din Bucuresti (1920), tran-
sferat aci de la Iasi, unde functiona din 1904.
A publicat In Romania medicala", Revue des
maladies de l'enfance" din Paris, Zeitschrift Mr
Hygiene" din Leipzig $i In Analele Academiei Ro-
mane. Dintre volume citam: Punctia lombard
(1899), Terapeutica infantild (cu dr. Cajal), 1928.
MANICHEI, elur BOGOMILI.
MANILA, oral In insula Lugon (Filipine),
fund. 1571, pe o lagunA la gura fl. Pasig; 285.000
toe; are o Universitate.
MANTU AUREL 183311894), advocat roman
In Transilvania. A Post deputat, judecator, notar
public; a luptat pentru drepturilc Romanilor $1
.pentru despartirea bisericii ortodoxe de ierarhia
slrbeasett.
MANIU IULIU (*1873), advocat $i om politic
roman. Nascut In Transilvania, a fAcut studii la
Blaj, Cluj, Viena $i Budapesta; a participat la
congresul studentilor romAni din Roman (1892)
1738
www.dacoromanica.ro
si a lucrat la stringerea legAturilor Intre studeutii
romani, slrbi si slovaci din capitala Ungariei. Ales
deputat In Camera ungara. {1906), a lost un sus-
tinator al activismului" In politica Romanilor
ardeleni $i al drepturilor Romanilor; a luat parte
la tratativele cu contele Tisza In 1912; dupA Unire,
a lost presedintele Consiliului dirigent din Antes/
si apoi deputat in Camera Romania: In toate
legislaturile. Presedinte al Consiliului de Ministri
in 1928.
MANW V AS1LE ( *182411901), scriitor si om
politic roman. A venit din
Banat In Bucuresti (1847), a
luat parte la rni*carea din
1848 atit In Muntenia ea si
In Transilvania. A lost advo-
cat in Bucuresti, deputat in
multe legislaturi(1876-1888).
Membru al Academiei '1876)
si al Ateneului Roman. A scris
piese de teatru (Ameeia, 1849:
Proscrisul, 1880, ..Vonumentul,
de la Calugdreni, 1871; Con-
jura(iunealui Catilina,1872),
studii istorice si o serie de V. Maniu.
rapoarte si dari de searna
despre istoriografia contemporanA.
MANLTU LOAN ( *1841 t1917), profesor roman
venit In Bucuresti din Transilvania. Cartile sale
didactice de limba roman& (Incepind de la 1870)
all Post In curs de vireo 30 de ani utilizate In scoa .
lele noastre secundare Si primare.
no.N.Lrus TORQUATUS, consul roman (337 a.
Chr.), osbndi la moarte pe fiul sat], fiindca. nu 1-a
ascultat In timpul unei lupte.
MANN HORACE (1796t1859), advocat $i om
politic american. Cunoscut prin organizarea edu-
catiunii populare In Statele-Unite americane.
A inceput Intliu In statul sail natal Massachus-
setts, unde a avut si o situatie politica importanta;
a Intemeiat acolo un birou at educa(iei, a publicat
conferinte si rapoarte importante despre: prega-
tirea pro f esionald a invdfatorilor, bibliotecile sco-
tare, arhitectura feolard, a. a.
MANN THOMAS (1875), poet german. A luat
premiul Nobel In 1929. A debutat ou romanul
Buddenbrocks (1901). DupA rilzboiu a scris Rejlec-
(iile unui om care nu face politicd (1918), Muntele
ferrnecat, a. a. Este un pacifist convins si propa-
gandist al ideii Infratirii popoarelor europene. S'au
tradus din operele lui: Copilul minune (de Otilia
Gbibu, Bibl. Dimineata"); Micul damn Fried-
mann (de D. Mihail, Bibl. Lectura"); Tristan (de
Eman. Cerbu, Bibl. Dimineata"); Moartea la
Venetia (de Camil Baltazar. Buc. 1930).
MANOILEETI, corn rur. jud. Lapusna, plasa.
Hincesti; 2070 loc. Dupii. legea 1929, sat din circ.
com. VAsieni.
MANOLE (mesterul), arhitect legendar al ma.
nastirii Curtea de Arges, pomenit de mai multe
balade poporane. Odobescu credea ca Manea,
arhitectul real al mAnAstirii Hu-
rezului, a devenit prin legend&
autor al manastirii lui Neagoe.
MANOLESCUGRIGORE ( *1857
t1892), 'artist dramatic roman.
Societar al Teatruluj National,
a Great, intre alts, rolurile lui
Hamlet, Gallus (din FIntana Blan-
duziei), DT agomir (din NApasta).
M A N OL E S C U NICOLAE
(118861, om politic roman. A Post
senator, primar al Capitalei.
MANOLESCU NICOLAE ( *1850
t1910), medic roman. A fast pro- Grigore Mano-
r esor de clinical oftalmologicA la lescu.
Universitatea din Bucuresti (din 1885), a fundat
revista .,ApArAtorul Sanatatii" (1890). A publicat,
pe ling& lucrAri de specfalitate, un studiu despre-
Hygiena (dranului roman (1895).
MANOLESCU - RiMNICEANU OORNELIU
(t1930), magistrat roman. Consilier al Curtii-de-
Casatie (1901); prezident de sectie (1909), prim-
prezident 1917-1919.
MANOR LESCAUT [manor lame], roman de Abate le
.Prevost, 1731 (or- acest cuv.). Dup& ea s'a facut si
-o opera comics: libretul de Malibu Si G1 Ile, muzica
de Massenet (1884). S'a clntat de multe on pe
scenele teatrelor noastre de trupe roma.ne Si stre-
ine (Mann).
MANSARD [mansar) FRANCOIS ( *1598 t1666),
arhitect francez. De la numele lui a ramas de se
.nice mansards, fiindca el a generalizat construirea
acestei Vali de edificiu.
MANSBURG, circ. corn. jud. Cetatea-Alba cu
15 sate (1929).
MANTA BANUL, general al lui Mihaiu Viteazul.
MANTEGNA ANDREA (1431t1506), pictor
italian. Op. pr. Triumiullui Cezar. A lucrat multe
lresce In diferite biserici.
MANU (sec. xu a. Chr.), pomenit drept eel mai
veehiu legislator In India.
MANU: Familia aceasta stability la Constanti-
nopol se considers. originara din Italia. Mai multi
din membrii ei din sec. xvm au ocupat functiunea
de mare logotat al patriarhiei, altii au venit Cu dife-
rill domni greci In principate si unii din ei s'au
stabilit aci Inrudindu -se cu familii princiare sau
loeresti vechi sau asezate mai dinainte aici, iar
-urmasii acestora nu s'au mai intors In Constanti-
nopol dealt In mod exceptional, formInd ramuri
laterale.
MANU ALEXANDRU (1755 t1813), mare spatar
si mare ban, In Muntenia ; apoi mare logafat al
patriarhiei din Constantinopol. A lost persecutat
de Turd din pricina political sale filo-ruse si i s'a
-confiscat averea.
MANU DIMITRIE ( ca. 1755 t ca. 1825), mare
dragoman al Portii (1782), apoi a venit In Bu-
curesti si a ocupat functiuni importante (mare
postelnic, mare splitar) atlt In Muntenia cIt si In
Moldova.
MANU OHEORGRE (1833 11911), general $1 om
politic roman. A facut studii In Germania, a
servit ca ofiter In armata prusiano. .(1853), apoi
a continuat serviciul In cea romans, InaintInd
pin& la gradul de colonel si a dernisionat (1869)
pentru a se ocupa de politics: a lost ministru de
razboiu (1869, 1870). Reintrind In 1877, a luat
parte la campania din Bulgaria si a primit su-
punerea cetatii Vidin, a Post in-
spectorul artileriei pin& la retra-
gerea In 1888 cu gradul de ge-
neral. Ministru de razboiu In ca-
binetul lui Th. Rosetti (1888) (i
al lul L. Catargiu (1889), a for-
mat el guvernul la 5 Noembrie
1889, ocupind internale, apoi do-
manilla In cabinetul de concen- 1,4
-trare conservatoare prez. de L. tar ) 1-
Catargiu (1891), finantele In gu- G-ral G. Manu.
vernul lui G. Gr. Cantacuzino din
1899 si din 1904. In acest interval a Post ales de
mai multe on presedinte al Camerei. G. Mann
s'a ocupat si de materpatici, a
publicat un tratat de algebra,
§. a.
MANU ORM= N. (*1843
1.1903), functionar roman. A [QV
Post director al Regiei monopo-
lurilor statplui, a organizat
serviciul maritim roman. S'a
ocupat cu numismatica.
MANU IOANM. ( 18041874),
om politic roman. A lost pre-
fect de judet., director al mini-
sterului de interne sub Al. ' rurale (1928-29); 9 cooperative Jean Paul Marat.
Ghica, prefect de politie sub loan M. Mann.
G. Biliescu dm' a organizat corpul pompierilor;
ministru al afacerilor streine sub B. Stirbeiu;
membru al caimacamiel In 1858. S'a mai ales In
parlament dupa 1866. A lost unul din Intemeie-
torii societatii filarmonice cu Heliade Radulescu
si ceilalti.
1739
www.dacoromanica.ro
MANU IORDAOBE (1726t1777), a venit fn
Moldova cu Domnitorul Constantin Racovita, MAN-
care 1-a numit mare age 1749; apoi a venit In MAN
Muntenia cu Constantin Mavrocordat si-1 vedem
Intre boerii lui; In 1766 e mare postelnic si cai-
macam at Craiovei. II gasim participind la tra-
tativele pentru incheierea pacii
de la Cuciuc-Cainargi, ca de-
legat al Turciei.
MANU MANOIL ( ca. 1721
t1786), unul din boerii lui
Constantin Mavrocordat; mare
logoffit al patriarhiei (1770-
1781).
MANU MIHAIL (1762t 1835)7
boar roman. A lost mare vor-
nic (1802), caimacam al Cra-
iovei (1805), membru In caimil-
camia Munteniei (1821-1822);
a 'limas In Bucuresti In tot
timpul turburarilor eteriei ;
membru al divanului domnesc
sub Grigore Ghica. El a cia- Manu. Mihail
dit la mosia Leurdeni (loath
de zestre) o biserica cu o interesanta !resat".
MANU SAVEL 182411906), general roman In
Moldova. A Mout studii mi-
Mare In Franta, a lost adju-
tantul Domnitorului Grigore
Ghica, prefect al jud. Tutova,
prefect de politie In Iasi. A
Post unul din luptatorii pentru
unirea principatelor; ministru
de razboiu In 1864, Inguvernul
lui M. Kogalniceanu, si de ex-
terne. S'a retras dupa abdica-
rea lui Cuza si a mai Post de-
putat In 1871 si 1875.
MANU SOARLAT (1752
f1804), a ocupat functiuni im-
portante In Muntenia si Mol-
dova. A Infiintat pe mosia sa G-ral Savel Manu.
din jud. Suceava o fabric& de sticlarie.
MANUEL I COMNEN (.1122 t1180), Imp.
bizantin Intre 1143-1180, purta multe razboaie
cu Turcii, cu Normanzii din Sicilia, $. a.; supuse
Serbia (1151), lull de la Unguri Dalmatia si
Sirmium (1168), domin& Siria, se amesteca In
luptele din Italia; In ultinni ani fu Invins de Turci.
MANT,TZIO ALDO (latinizat
MANUCCI) llor ALDO.
MANZTR, corn. rur. jud. Ti-
ghina plasa Sturzeni; 3297 loc.
Circ. corn. cu 20 sate (1929).
M A N Z O N I ALESSANDRO
(1785 t1873), poet si romancier
italian. Reprezentant de lrunte
al romantismului In Italia. Op.
pr. Promessi sposi (= Logod-
nicii), 1827 (trad. rom. de D.
Tomescu, 1911); Discurs asupra
istoriei Lombardiei, 1822. La
moartea lui Napoleon I a saris
oda Cinque Maggio, trad. rom.
de N. Tine.
MARA, Mu afluent al Izei, In
nordul Transilvaniei.
MARAMORES, jud. In N.
Transilvaniei, cap. Sighet; 3381
km. p., 151.342 loc. .11923); are
4 plasi, i corn. urb. si 56 rurale
(1926); face parte din circ.
Curtii -de -apel din Oradea; are 4`
5 $coale primare urbane $i 73
de aprovizionare eonsum cu
capital 436.000 lei si 2 coop. pentru exploatare
de paduri (1925). Am afostinvechime unvoivodat
romanesc.De aci s'a produs In sec. XIV emigra-
tiunea, care a dat nastere principatului Moldovei.
MARAMURES, fosta episcopie ortodox&
(pr Vad aplacopie Si Peri).
 MARAT [man] JEAN-PAUL ('17431.1793), om
MAR- politic M4RCU ISIDOR (-1858), scriitor roman din
francez, medic, unul din conduclitorii marei Transilvania. Studii In Alba-Iulia, Blaj, Viena:
MAR revolutii franceze, fu asasinat In baie de Charlotte prolesor la institutul teologic din Blaj: secretar al
Corday. Mitropoliei. canonic. Op. pr. Catehismul religiunii
MARATON, oral In Atica (Gracia) la 18 km. crestine p. gimnaziu, 1905, Alcoolismul (in colab.),
de Atena; aci s'a dot In an. 490 a. Chr. o yes- 1907, Teologia pastorald, I Didactica. 1902, II
tit& batalie Intre Atenieni si Persi, In care ace- Liturgica, 1906.
stia furA invingi. Vestea fu adusA In Atena
de un soldat, care d'abia putu sA ajungA
si sti. spunA Bucurati-v6.1 am Invins", gt CEHO- SLOVACIA i ,4
.t.
cAzii mort. 7-----------IGHE --..._%..
mpulung NI Tisa
.-/ O
MARCHETTI FILIP-
PO (*1836t1902), muzi-
cant si compozitor ita-
L
"Nclutime
\ LA TIM% .........-
1 f.
...
".-..
' A
.....0"-.
/t
.....
'r/4
lian. Op. p. Romeo fi Ju- .-. `...;-....3
Ocna $ugi.tik
lieta (1865), Buy -Bias r PL.VI S EU t
(1869). A lost profesor
de ant la Roma. E au-
t.P
1,..., I PL.

-
5 GATAV .,,.. 1
Vifeld de Sus
\...'
%S.
tel
torul muzicei pentru +4 ii"to Oralorkl \
V.....;

Cintecul gintei latine.

MARCHI ANTON, pro-
fesor roman. A lost direc-
Sterna jud.
Maramure§.
'pe ,
so \\ PL . I Z A

/"."
, --.......- 1-
e%
...
a
4rES iV.
torul $coalei Normale din ( J° NASAUD i,
CernAuti (1874); a publicat carti didac- cp
tice: aritmeticA, gramatica, muzicA. Harta jud. Maramure.g.
MARCHIAN, glut praznuit de bise-
rica ortodox& la 25 Octombrie. S'a ocupat
de magie Impreuna cu Lucius, apoi s'au con- MARDARIE COZIANIIL, ctilugar roman de la
ve,tit. In timpul perseculiei lui Decius (250) au Cozia, autor al unui lexicon slavo-romanesc saris
suferit amindca martiriul, fiind arsi In foc. In 1649, publicat de Gr. Cretu, 1900. Mss. la
MARCO POLO OW POLO. Academie Nr. 4E,0.
MARCONI GUGLIELMO (*1875), electrician ita- MAREA-BRITANIE Mr ANGLIA.
lian, autorul telegrafiei fitra fir. MAREA NEAGRA, Nor NEAGRA.
Primate experiente In 1897; In MARENGO, oras. Italia (prov. Piemont), 2500
1900 s'a stabilit legatura aerian& loc.; vestit prin lupta dela 14 Junta 1800, in-care
Intre Europa si America. Pre- Bonaparte a Invins pe Austriaci. Lin tablou vestit
miul Nobel In 1909. de Langlois aminteste aceasta.
MARCOVICI ALEXANDRII MAREY [mare] ETIENNE JULES (*18301. 1903),
(*1835 I. 1885), medic roman. fiziologist francez. Profesor de stiinte naturale la
DupA studii la Paris, e numit College de France (1867), director de studii la
medic al polipei sanitare (1864), $coala de Hautes-Etudes (1874), membru al
medic primar la Spitalul Coltea, Academiei de medicinA (1872); a studiat circu-
profesor de clinic& medical& si latia singelui, miscarile inimei, s. a.; a perfectionat
terapeuticA. aparatele grafice pentru studiul fenomenelor fi-
MARCOVICI srmioN (*ca. G. Marconi.
ziologice.
1802 t 1877), profesor roman. MARGARETA, pers. din Faust al lui Goethe.
Dupti studii la Paris, a lost nu- MARGARETA DE VALDEMAR (.13531.1412),
mit profesor de limbs francez regina Norvegiei, Suediei si Danernarcei.
si retoricA la colegiul Sf. Sava
din Bucuresti (1830), efor al MARGHILOMAN ALEXANDRII (.1854 t 1925),
scoalelor (1849, 1861); a lost om politic roman. A lost deputat sau senator
primar al Capitate' (1855), direc- dela 1884 In multe legislaturi; ministru de justitie
tor al telegrafelor (1858). A pu- In cabinetul lui Th. Rosetti (1888) 0 In guver-
blicat un curs de relorica (1834) nele conservatoare, avand lucrarile publice (Th.
si multe traduceri din 1. fran- Rosetti, 1888, General Manu, 1889), justitie (L.
cezA (marmontel: Velisarie, 1834; Sim. Marcovici. Catargitk, 1891, P. P. Carp, 1900), internele (P.
Loam: Gil Bias, 1837). din 1. P. Carp, 1910), finantele (Maiorescu, 1912). Ca
italian& (Alter, Filip, Oreste, ministru de luerari publice a terminat litigiul
1847: Bt10111:Francesca della Intre stat gi compania Lemberg-Cernauti-lasi: ca
Rimini, 1840), din I. englezA ministru de justitie a Mout legea judecatoriil or de
(Young: Nop(ile, 1835). pace. La Inceputul rAzboiului mondial, a lost de
MARCU AURELIII (*122 pArere ca Romania sA ramlie aliata Germaniei
1181), Imp. roman, avu multe sau neutrA. A format guvernul In momentul in
rAzboaie, Intre cari stela cu care Romania a Post silith sA incheie pace sepa-
barbarii de la DunAre (in ca- rate (5 Martie 1918). Guvernul lui, sub ocupatie
re-0 gasi moartea), dar e yes- streinA, a cerut si a obtinut de la Parlament
tit mai ales prin Invatatura darea In judecatrt a cabinetului care Mouse rAz-
sa gi prin Cugeldrile ce a lasat boiul. Printr'o hotArlre ulterioara a Parlamen-
(12 card salsa In greceste). tului, toate actele facute de acest guvern au
Desi filozof si umamtarist a Marcu Aureliu. Post Emulate.
'bat sA fie persecutatl crestinii MARGHITA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Mar-
sub domnia sa. ghita; 5910 loc. Statie c. f. linia lateral& Secu-
M4RCU EVANGHELISTIIL (t ca. 68), dint pritz- eni-Sarmasag. Tlrg la 5 Ianuarie, 27 Sept.
nuit de biserica ortodox& la 25 April. Era de neam MARIA YERIOARA, mama lui Isus, fiica lui
iudeu; unii zic c& s'a convertit dupil Inalterea loachim si a Anal. Amintirea ei se sarbatoreste de
Mintuitorului. Sigur este c& a venit in Roma si biserica ortodoxA de mai multe on pe an si In
acolo, dim& cererea credinciosilor, a saris evanghe- deosebi la 8 Septembrie (Nasterea Maicei Dom-
lia care prescurteaza pe a lid Mateiu. dar adaogA nului, zisa. Sf. Maria cea mica) si la 15 August
fapte not. A Yost episcop hi Alexandria, apoi s'a (Adormirea Maicii Domnului zish Sf. Maria cea
retras si a cAlAtorit flialnd prozeliti. CInd s'a mare).
Intors, a Post plins si martirizat. Se zice oh moa.g- MARIA (11529), prima sotie a lui Petru Rareg
tele sale slnt In Venetia, care 11 are ca patron. A avut un singur fiu: Bogdan.
1740
www.dacoromanica.ro
 MARIA (11697), fiica lui Const. BrIncoveanu,
sotia lui Duca-Vocal..
MARIA PUTOIANA, femee roma.ncil eroica. A
aratat deosebitO. vitejie In luptele cu Turcii, pe
vremea lui Mihaiu Viteazul si, fiind prinsa, a
manifestat un mare curaj in rata Sultanului. Intim-
plarea e povestita de N. Balcescu In Istoria lui
Mihaiu".
MARIA. REGINA ROMANIEI (*1875), film du-
celui de Saxa-Coburg-Gotha, nepoata reginei
Victoria a Angliei; casatorita la 26 Decembrie
1892 cu Principe le Ferdinand, atunci mostenitor
al tronului. Primita cu mare bucurie de toate
straturile societatii, s'a identificat repede cu aspi-
ratiile poporului. Devenita regintl In cele mai
grele Imprejurari (1914), a Incurajat avintul ge-
neral la Inceputul razboiului. a Impartasit cu toath
Cara suferintele InfrIngerii, fare a pierde Inere-
derea In izbinda, a mlngliat pe raniti si a Incurajat
pe luptatori, dar a avut fericirea sd intre, alaturi
de marele sau sot, triumfatoare In Bucuresti in
1918 si sa fie Incoronata regina a tuturor Roma.-
nilor la Alba - Julia. Dupa moartea Regelui Ferdi-
nand, s'a consacrat operelor de
binefacere si In deosebi socie-
tatii pentru protectiunea co-
piilor numita Principe le Mir-
cea, duph numele copilului pe
care 1-a pierdut In 1916. Regina
Maria este si scriitoare. A pu-
blicat ludari In limba englezil
si in limbs francezh., multe tra-
duse In romaneste. Prima este
Crinul Watt. 1913; apoi au ur-
mat : Visdlorul de vise, 1914, 4/ It_
L'enf ant du soleil, 1915, Ilde- Maria, Regina
rim, 1915 (dupil care s'a Mut
o adaptare pentru seenh. de I.
Peretz), Mino la, histoire d'une petite reine mal-
heureuse (In Revue des deux mondes, 1915), Pa-
tru anotimpuri din via(a unui om, 1915, Pavestea
unei inimi, 1915, Regina cea
rea, 1916, Tara mea, 1917,
Ginduri f i iroane din vremea
rdzboiului, 1919, Din inima
mea la inima lor, 1917, Sa-
minia infelepciunii, 1923, Po-
vesti, 2 vol. 1921-25, Dinainte
si dupd rdzboiu, 1925, Quand
acne reine reaarde la vie, 1925.
In ultirnii ani a publicat
multe articole in revista Pro-
pilee literare".
MARIA (BIARIOARA) ( *1899),
Regina Iugoslaviei, Idea Re-
gelid Ferdinand si Reginei
Maria. Castitoritli cu Regele Maria, Regina
Alexandra al Iugoslaviei; are Ingoslaviei.
trei fii.
MARIA - CRISTINA (1858), regina. a Spaniel,
fiica arhiducelui Ferdinand Carol de Austria, soda
lui Alfons xn si mama lui Alfons XIII, care se
nascu duptt moartea tatalui lui (1886). Ea a Yost
regent& In timpul minoritapi fiului sau, pina
in 1902. Fu o femee virtuoasa si o regenta corect
constitutionaltl, dar avu nenorocirea se lupte cu
miscari republicane (pronunciamentul generalului
Villa Campa) si sa piarda Antilele si Filipinele.
In razboiul cu Statele-Unite,
MARIA DE MEDICI ( *1573 t 1642), regina Fran-
tei, fiica lui Francisc I ducele Toscanei, sotia lui
Henri° VI. Trait ran cu el, profits de uciderea
regelui de catre Ravaillac si deveni regenta a
fiului sau Ludovic xm, pe care voi sa-1 conducil
si dupa ce se film major; se produse atunci tin
adevarat rhzboiu intre mama si flu, fu trivinsa,
dar isbuti se puie pe duhovnicul ei Richelieu
ministru. Socotind ca nu e destul de docil, voi
sa.-1 rastoarne, dar nu isbuti si fu silita a-si trki
ultimii ani ai vietii In exil.
MARIA DIN MANGO?, soya lui Stefan eel mare.
MARIA MAGDALENA, mironositil, prOznuita de
1741
www.dacoromanica.ro
biserica ortodoxa la 22 Iulie. Filnd tamliduith de MAR-
Isus de o grozave boalli, i s'a devotat si a stat
lInga el si chid se afla restignit. Ea a dus aposto- MAR
lilor vestca Invierii lui.
MARIA STUART ( *154211587),
regina Scolici si a Frantei, fiica
lui Jacob v, regele Scotici, si a
Mariei de Lorena, sotie a lui
Francisc n: dupa moartea ace -
stuia (15C0), se Intoarse In pa-
trie si domni In mijlocul unor
marl turburkri publice si fami-
Hare. Slaa sa. fugti In Anglia,
fu osinditil la moarte si execu-
tata cu invoirea reginei Elisa- Maria Stuart.
beta. Viata acestei nefericite fe-
mei a dat subiect mai multor tragedii vestite:
una de Schiller (1800), alta de Lebrun (1820), 5. a.
MARIA TUDOR (1516 t1558), regina Anglie.i,
fiica lui Enric viii si al Caterinei de Aragon.
Luind tronul (1553) se castitori cu Filip de Spania
si avu o domnie sIngeroasa, cad din ordinul ei
pierira peste 300 de persoane, Intro cari si Jane
Grey, vara 4.i.
MARIA -ANT ONETTA (*1755t1793), regina
Frantei, sotia lui Ludovic XVI, fiica Imparat. Ger-
maniei Francisc I si a ImparAtesei Maria Tereza.
Muri pe esafod Impreuna cu sotal sau la Inceputul
revolutiei franceze (16 Oct.).
MARIA-TEREZA ("1717 t1780), Imparateasa
Austriei si a Germaniei, regina a Ungariei si.
Boemiei, fiica lui Carol vi, care-i asigura suc-
cesiunea tronului prin insignia-
Una sanctions. Avu o domnie agi-
tate si In genere nefericita unii
Ii disputara coroana, Frederic cel
mare Ii lua Silezia, pe, care ea In-
cerca zadarnic s'o is Inapoi In
rasbolul de 7 ani, far ministrii sai
o silira A participe la prima
Impartire a Poloniei (1772). In
timpul ei ministrul Kaunitz puse
la cale.si execute rapirea Buco-
vinei (1775), care pricinui o mare
durere patriotilor moldoveni si Maria-Tereza,
avu de urmare uciderea de catre Imparitteasa.
Turd a Domnitorului Grigore
Chios (1777), care protestase contra acestui rapt
politic.
MARTA-TEREZA ('163811683), regina Fran-
tei, fiica lui Filip iv al Spaniel si al Elisabetei,
soda lui Ludovic xiv. Din pricink ca tatill ei nu
dadu zestrea cuvenita, se isca razboiul zis de de-
volutiune, care avea de stop a stabili drepturile
ei de succesiune la coroana spaniola (la cari re-
nuntase In schimbul zestrei stabilite). Fu o femeie
virtuoasa, dar foarte nenorocita In casatorie, pe
de oparte fiind parasitil de sotul ei, pe de alta
vazind cu ochii moartea a cinci din case copii ce
avea.
MARTA-LUIZA ( '1791 t1847), Imparateasa
Frantei, fiica Imparatului Austriei Francisc I, soils.
lui Napoleon I. Duptt detronarea sotalui sau, vent
lInga tatal sau, °Minn principatul de Parma, se
casatori In secret cu Neipperg, apoi cu Francezul
Bombelles; fu o femeie frivola si lipsits de simt,
politic. Caracterul ei e bine Infa.tisat In piesa lui
Rostand L'Aiglon".
MARIAN ioAN (t1846), profesor roman In
Transilvania. A Post profesor la gimnaziul din
Blaj, inspector al scoalelor din tinutul graniteresc
al Nashudului, vicar episcopesc.
MARIAN GEORGE, publicist roman. A Post ad,
Vocat, ziarist si critic literar. A publicat poves-
tiri, recensii, s. a. In Revista contimporanh"
Presa", si alte ziare din Bucuresti (1873-
1885).
MARIAN BENIGN FL. ( * 1847 1'1907), folklorist
roman. A Post preot In Bucovina (1874), membru
al Academiei Romane (1881). El a cules, ca i
predecesorii sti i, poezii poporane (1869, 1873 ,
satire poporane (1893), bore fi chiuituri (1911 ,
MAR_ dar s'a ocupat si de alte ramuri ale folklorului,
MAR pink atunci prea putin .cerce-
tate: Crarnaticapoporuluz, 1882,
Ornitologia poporand, 1883, In-
sectele, 1903: a Intreprins stu- ' Baltimore si al multor societati de specialis f din
diul vietii Intregi a poporului
dupa evenimentele principale
ale ei: Nafterea, 1892, Nunta,
1890, Sdrbdtorile, 3 vol. 1898,
1899, 1901, Inmormintarea,
1890. A adunat si clasificat tra-
ditiunite (1878, 1895), descin-
tecele (1893, 1904) si diferite le-
gende (ale Maicii Domnului, Sim. FL Marian.
1904). Acest imens material este
un tezaur indispensabiLpentru cei ce vor sa stu-
dieze In amknunte sau comparativ manifestarile
felurite ale vietii poporului nostru. Marian a publi-
cat si citeva cercetari istorice: inscriptiuni si
documente, descrieri de biserici, s. a.
MARIANSKE (lost MARIENBAD), oral In Ce-
hoslovacia; 6910 loc. Localitate balnearli vestita.
pentru boale de intestine, stomac, pentru gait,
gravelii, etc.
MARIE PIERRE, medic francez, profesor la
facultatea de medicine din Paris, set de la-.
borator la Institutul Pasteur, membru al Aca-
demiei de medicink (1911), membru onorar al
Academiei Romane (1912). A publicat lucrliri
de anatomic, istologie, patologie.
MARIENESCU ATANASIE M. ( *18301'1914 );
scriitor roman. Advocat In Lugoj (1862), magistrat
In Oravita, Jude In Pesta (1880) si In Oradea (1891)
membru al Academiei Romane (1881). A publicat
poezii, povestiri, nuvele, Incepind din 1855 (In
Foaia p. minte", Transilvania"); s'a ocupat de
titer's veohe a Romenilor, cercetind
legaturile Intre faptele istorice
si traditiile poporului (Cultul
pdgin $i crestin, 1884, Craisori
romani in Dacia pe timpul
Sarmatilor, 1890, Caucaland In
Dacia, 1890, Ilirii, Macedo-
romanii $i Albanezii, 1903, Ne-
gru-Vodd $i epoca lui, 1909,
Tara Severinului sau Oltenia,
1910; de treontal bieerioeso el cul-
tural al Tranellvaniet (Petru Ma- i E autorul mai multor harti murale si atlase istorice.
ior, 1882, Luteranismul, calvi- At. Marienescu.
nismtit $t introducerea limbii
roman In bisericd 1902) lsvoare pentru istoria
bisericeascd, 1911); elteodata si de !Haloes (Dia-
lectut romdn bdrultean, 1902, Articot $i declinatiu-
Ile, 1902). Cele mai multe In Analrle Academiei.
MARIN FILIP ('186511928), sculptor roman,
profesor la Scoala de arhitectura din Bucuresti.
MARIN ALEXE ( *1814 t1895), profesor roman.
A fast institutor In Slatina (1826), Craiova (1832),
Bucuresti (1834); a facut studii de fizica si chimie
la Paris si a Post numit Ia colegiul Sf. Sava pro-
fesor de fizica ggi chimie, apoi In 1868 a trecut Ia
univerSitate, filnd primul profesor de chimie. A
publicat carti didactice pentru Inv. primar qi se-
cundar (CunoVinte p. $c. prim, 1858; Fizica,
1863; Aritmetica, 1871; Desen, 1876) si *blteva
carti de specialitate, In genere prelucrkri dupli
autorii streinii (Astronomie, 1837; Geometrie,1839;
Mecanica, 1840; Fizicd, 1852; Chimie, 1853).
MARINA MARTIRA, stint& prliznuita de bi-
serica ortodox& la 17 lune. Se crestina la virsta de
12 ani si cind avea 15 ani a Post chinuita ca sa re-
nunte la credinta, dar statornicia eia lndemnat pe
multi sit se crestineze chiar atunci. Eii s' a taiat capul.
MARINESCTJ coNSTANTIN, istoric roman. Pro-
fesor la Universitatea din Cluj; membru cores-
pondent al Academiei RomAne (1928). Op pr.:
Infiintarea mitropoliilor, 1924; Compte rendu
du premier congres des etudes byzantines, 1925;
Legaturile Moldovei cu Polonii, 1925; Le Danube
at le littoral occidental a septentrionel de la Mer
noire, 1926.
MARINESCU GEORGE (1864), medic roman.
1742
www.dacoromanica.ro
Profesor de climca boalelor nervoase la faculta
tea de medicine din Bucuresti; membru al Aca-
demiei RomAne (1905), corespondent al Academiei
de medicine din Paris, membru at Academiei din
diferite tari. In afar& de articole In revistele
speciare de la not si de aiurea, a publicat In Analele
Academiei noastre cercetAri asupra problemelor
cari intereseaza si pe marele public: Limbagiu
fi afazie, 1905, Scrierea, turburdrile ei, 1905, In-
fluenta tutunului $i alcoolului, 1912, Mecanismul
katrinetei, 1913, Hipnotismul, 1923, cum si studii
mai speciale: Nevroza traumaticd, 1907, Nature $i-
tratamentul paraliziei generale, 1914, Autoscopie,
automatism Osomnambulism,1915, Biologia celulei
nervoase, 1920. Avem si citeva biografii de savanti:
Pasteur, 1923; Santiago Ramon y Cajal, 1924;
Charcot, 1925. In anii din urmA a Post chemat
de mai multe Universitati din Europa si America
pentru a Linea cursuri si conferinte.
MARINI GIOVANI BAT TISTA ( *1569 t1625), poet
ital., vestit mai ales prin poezitle sale satirice. Avu
o Watts plink de aventuri. Stilul sAu pretios, plin
de jocuri de cuvinte si de metafore indrasnete, In-
tlmpinA multe Impotriviri si cuvintul marinism
deveni sinonim cu stil artificios.
MARIOTTE EDME (*1620 1- 1684), preot, fi-
zician francez; membru al Academiei de stiinte;
se ()cup& cu idrostatica; stabili legea, privitoare la
presiunea gazelor, care-i poartA numele.
1VIARITA, fluviu In Tracia, surge prin Bulgaria.
formeaza limita Intre Turcia si Grecia, se varsA In
Marea Egee; lung. 490 km.
MARIUS CAIUS (156 t86 a. Chr.), general si
politic roman; soap& statul de nkvalirea Cimbrilor
$i Teutonilor; se luptA cu rivalul sAu Sylla, de care
fu Intliu Invins si gonit In Africa, dar mai tlrziu
reveni In Roma sr pedepsi cu cruzime pe toti
inimicii lui si lAsA pe soldati sA prade orasul Yn voie.
MARK TWAIN... TWAIN.
MARKI SANDOR (ALEICANDRII) ( *1853 t 1925),
istoric ungur. A Post profesor de istorie universalA
Ia Universitatea din Cluj. Unele din operele lui
trateaza somata linuturilor din Transilvania
(Fekele-KOrds es videlte= Crisul Negru si Impreju-
rimile lui) sau momente importante din Istorla lor,
cum shit: Revolutia lui Doj a, revolutia lui Horia.
MARMARA (EAREA DE) InchisA Intre Bosfor
si Dardanele; supraf. 11.500 km. p. In vechime se
numia Propontide. (ear Europa).
MARMONTEL JEAN FRANooIs (`1723t1799),
literat franc., autor de tragedii (Cleopatre, 1750 ,
de povestiri (Contes moraux), de romane (Beli-
saire, 1767), de critici literare (Elements de, lit-
terature, 178'7). Traduceri In romaneste: Aneta
fi Luben (de Gr. Plesoianu, 1829), Bdrbatul bun,
Femeia buna (de Heliade, 1832), Velisarie (de
Sim. Marcovici, 1834), Istorisire moralicd (de M.
Mavrodi, 1838).
1VIARNA, riu In Franta, afluent al Senei; 525
km. lung; In parte navigabil. In timpul razboiului
mondial, Francezii au repurtat pe malurile ei
douti victorii: una in 1914, sub comanda lui
Joffre, alta In 1918 sub comanda lui Foch.
MARQC (Fr Africa), regiune IntinsA la
N. V. Africei; limitele spre Sahara nu i se pot
stabili; supr. ca. 800.000 km. p. Siruri pr. de munti:
Atlas, Anti-Atlas; Inaltimea cea mai mare 3000 m.;
rluri marl :!Muluia,. a.; p op ulatia, p oate 10.000.000,
cuprinde: Berberi, Negri, Evrei. In timpul Ro-
manilor erau aciprovinciile Mauritania, TinOtana;
supusa mai tlrziu de Vandali, de Bizantini, de
Visigoti, de Arabi, de Spanioli, aceasta regiune a
lost des framIntata de lupte interne, cad Sultanul
cu resedinta la Fez n'are stApinire peste tot. In
secolul xix au patruns Francezii si apoi Spaniolii
In diferite tinuturi ale tArii. Alecsandri a vizitat
N. Marocului In 1853 si a povestit ,aceasta In
relatiile lui de calatorie.
MARONTII, sect& crestina din Siria, Interne-
iata In sec. vii de Maron. Erau monofisiti pink In
1182 cind se supuser& patriarhului din Antiohia.
Vorbesc limbs arab& $i traesc azi sub protecto-
ratul francez. Se ()cup& cu agricultura $i cresterea
vitelor. Preotii for se casatoresc ca $i ai nostri.
MARSALA, ora$ Sicilia (prov. Trapani); 40.000
loc; renumit pentru vinurile de pe wolf); aci de-
bar& Garibaldi cu cei 1000 In 1860 (11 Maui).
MARSH SAKES ( *1789 t1846), chimist engl.,
invent& aparatul prin care se poate constata, In
substantole organice, cantitatile de arsenic on
cit de mici.
MARSTGLI (sau MARSILI) LITIG/ FERDINANDO
conte (*1658 t1730), militar $i scriitor italian. In-
trind In serviciul Imp. Leopold al Austriei, a
fost ofiter, ambasador, a luat parte la razboaiele
acestuia cu Turcii, a fost
prizonier. Mai tirziu s'a 473'
Intors In Bologna, patria
sa, unde a Intemeiat o A-
cademie, careia i-a daruit
o sumo. de carts adunate
In cursul lungilor sale ca.-
latorii. In cursul acestor
crilatorii a trait multa vre-
me In Banat $i In Tran-
silvania $i a vizitat de
multe on Muntenia, fiind
In legator& cu Constantin
Brincoveanu, ca ambasa-
dor, $i amic cu Stolnicul
Constantin Cantacuzino.
Intre operate ramase de la L. Marsigli.
el, cea mai importanta
pentru not este Lexicon latinum-valachicum-
ungaricum, ms. pastrat In Bologna scris pe la
1700. Opera s'a publicat, Insotit& de studii, de
C. Tagliavini, 1930.
MARSTL SULTANA (11871 ), Mantrap& rom Ana. A
donat satenilor In 1864 toata despagubirea ce i se cu-
venia la exproprierea de atunci; a lasat prin
testament o soma Insemnata pentru Aziful Elena-
Doamna.
MARSILIA ( =fr. MARSEILLE), oras, port,
Franta, la gurile Ronului; 500.000 loc.; mare oen-
tru comercial; are institutii culturale ($coalti de
medicink de belle arte, de muzick gradina bota-
nick muzee); are un palat comunal din sec. xvi
$i clo.diri marl din sec. xix, din can e vestit pala-
tul de la Longchamps. Legends spune di a fost
lntemeiata de Foceeni; sigur e ca a fost rival& a
Tirului $i apoi a Cartaginei, a ajutat pe Romani
contra lui Anibal $i a trecut sub diferite stlipiniri
in timpul evului medith, pentru a avea apoi o
serie de vicisitudini ca ora$ al Frantei.
MARSILLAC [marsilac] ULYSSE DE (*1821
11877), profesor $i ziarist francez. Stabilit in Ro-
mania (1854). A facut cursuri la liceele Statului,
la $coala militark la 5coale particulare $i la Uni-
versitate. A redactat ziarele Voix de la .Roumanie
( t861 - 66), Moniteur roumain (1868 - 70),
Journal de Bucarest (1870 771, publicind
articole variate $i destinate a informa streina-
tatea despre fapte sistari de la noi. Avem de la el
un curs de literatura (1859), un ziar de calatorie
(De Pesth d Bucarest, 1869) $i un studiu asupra
armatei (Histoire de Vann& roumaine; 1871).
MARSY, CONTE DE (t 1900), arheolog fran-
cez. Prezidentul societa.tii franceze de arheo-
logic. Membru onorar al Academiei Romane
(1894). Op. pr. Du mouvement des etudes sur l'ar-
chitecture religieuse du moyen age, 1894.
MARINTTA, sat jud. Hetin, plasa Sulita;
3348 loc. Dupalegea 1929, tine de circ. corn. Sulita.
MARTIN PAPA ROMEI, sf Int (t655) praznuit de
biserica ortodox& la 14 Aprilie. Nascut in Italia,
s'a Mout diacon $i a fost trimis ca nunciu apostolic
in Constantinopol, apoi ales papa In 649.
MARTIN REarar (1810* f1883), istoric $i po-
litic franc. Membru al Academiei de $tiinto mo-
rale (1871), al Academiei franceze (1878). Op. pr.
Histoire de Prance (1833 $. a.).
MARTINEZ CAMPOS ARSENIO (*18311- 1900),
1 "t4 3
www.dacoromanica.ro
om politic span. Ca militar participa la luptele din
Maroc (1859), din Cuba (1868), fu adversar at MAR-
Carlistilor, ajunse mare$al, ministru de rlizboiu MAS
$i prez. de consiliu (1879), apoi prezident al Se-
natului. $eful gruparii liberalilor dinastici.
MARTINI (= SCRWARZENDORF I. P.) (*1741
t1816), german de origine, stabilit In Franta. niuzi-
cant, compozitor. 0. pr. Plaisir d'amour, romanta.
MARTINIAN (sec. v), stint praznuit de bi-
serica ortodoxa la 13 Februarie. A trait retras In
pustie de la virsta de 18 ani 5i s'a mantuit prin
suferinte de multe ispite: a ratacit prin multe
locuri $i a murit In Atena.
MARTINICA, insula In Oceanul Atlantic, din
arhip. Antilele mici; 988 km. p., 244.000 loo.
Apartine Frantei. Descoperita de Columb In a
4-a ealatorie. Cap. Fort-de-France. Are vulcani.
Unul din ei Pelbe a distrus In 1902 orasul Saint-Pierre.
MARTINUZZI GEORGE ( "148211551), nascut
In Croatia, clilughr, om politic In Ungaria. Ajutli
pe loan Zapolia ca sti is tronut Ungariei; fu mi-
nistru al acestuia; mai tirziu Wa partea adversaru,
lui Ferdinand, dar intrind In negocieri cu sultanul
Soliman II, care se gasea In lupta cu protectorul
sau de acum, Ferdinand, fu ucis de ofiteri chip&
Indeninul Imparatului. ,
MARTONNE EMMANUEL DE, geograf fran-
cez. Profesor de geografie is Sorbona. Mem-
bru onorar al Academiei Rotating (1919). A-
far& de lucrarile generale, Intre cars Traile de
geographic physique (1920), a publicat rezultatele
cercettirilor sale Monte mai ales In muntii Roma-
niei: Les tremblements de terre de la Rournanie
(1902), Les anciens glaciers des Carpathes (1905),
Sur les reliefs de Paringou et de Soarbele (1907),
La Dobroudj a (1918), cum $i clteva scrieri e pro-
paganda In favoarea tarii noastre: Choses vues en
Bessarabia (1919), La nouvelle .Roumanie clans la
nouvelle Europe (1922).
MARTIAL MARCUS VALERIUS (*43f104), poet
satiric latin, vestit prin. Epigramele sale.
MARTIAN monism ( *182911865), primul sta.,-
tistician roman. Originar din Transilvania, studio.
la Viena, terminind In 1857, veni In-Bucuresti,
unde organiza serviciul statistic. A publicat:
Studii de economie politica, 1858, $i Anale eco-
nomice $i statistice, 1860-64, 1860-69; a re-
prezentat Cara la un congres international de
statistic& din Berlin, unde a prezentat un raport.
MARWITZ GEORG ("1856), general german.
A avut un rol Insemnat In
razboiul mondial. A comandat
Intliu In Rasarit, reu$ind In
1915 sa sparga frontul orien-
tal, apoi In 1917 In Apus, QInd
a avut o victoria la Cambrai,
dar In 1918 a fost batut la
Compiegne.
MARX CARL (*1814t1883),
sociolog german, om politic.
Fugit din Germania, se stabili i'
la Paris, unde public& scrieri Carl Marx.
socialiste; expulsat, se refu-
gia la Bruxelles, unde publica Manifestul par-
tidului comunist (1848). In timpul miscarilor din
1848 se mai Intoarse In Prusia, dar fu expulsat;
se stabili pentru restul vietii la Londra. Op. pr.
Observariuni critice asupra economiei politice,
Capitalul. Uncle stilt scrise In colaborare cu Engels.
Traduceri romanesti: Capitalul (dupli rezumatul
lui Carlo Cafiero, de D. Fabian, 1919), Muncd,
mar fa, b ani (de A. Luca, 1910), S alariu, pr et, pro-
fit (de I. Sion, 1922), Muned salariatd $i capital
(de I. Brani$teanu), Manfestul comunist (de P.
Mu$oiu, 1892, apoi de Ion Sion, 1913 5i anti ed)-.
MARYLAND, stat din Statele-Unite; cap.
Annapolis; vestit prin cultura tutunului; 31.926
km. p., 1.449.660 loc.
MASACCIO TOMAS() (1401 t 1428), pictor
italian; lucra In Florenta, In Roma. Sint vestite
frescele din Florenta. E un reprezentant de frunte
at $coalei florentine.
MAS- MASANIELLO ( =-TOMASO ANIELLO) (1623
MAT 1:1647), luptator contra dominatiunii spaniole In
Neapole, reusind (1647) sa rastoarne pe vice rege
si sa Incerce organizarea unei not ordine de lu-
cruri. Fu ucis In timpul acestei
miscari $i nutnele lui ramase
neuitat in acele tinuturi.
MASARYIC THOMAS ('1850),
om politic ceh. E presedintele
republicei Cehoslovaciei din
1918. A Post profesor In Praga,
a lust parte la luptele politice
din imperiul austro-ungar F,%i a
preglitit prin propaganda sa 11- er,1
bertatea patriei sale. A publi--N
cat, intre altele: Die Weltrevolu-
. 1-1923), istoric fr. specializat mai
lion 1914-1918, Berlin 1927;
Gesterreich and der Balkan, Th. Masaryk.
Munchen 1914; Sur le bolche-
visme, Geneve 1921. In rom. s'a tradus: Idea-
lurile umanitatii, Despre bo4evism (de P. Can-
cel, 1923).
MASCAGNI PIETRO (1863), compositor ita-
lien, director a mai multor in-
stitutii musicale din Italia. Op.
pr. Cavalleria rusticana (1890),
Arnim Fritz (1891). Cea dinttiu
s'a jucat de multe on pe scenele
noastre de trupe romane $i strit-
ine. A lost In Bucuresti $i a di-
rijat orchestra pentru aceasta In
1902. A mai vizitat tara noastra.
in 1907 si In 1927 (Cluj, Bucu-
resti).
MASCARON RILES (1634 P. Mascagni.
1-1703), mare predicator fr. vestit
prin discursuri funebre §i prin predici. Episcop
de Tulle $i de Agen.
MASPERO GASTON (*18461-1916), egiptolog
fr., prof. la College de France (1874); ca director
al Muzeului din Bulak, facu cercetari In Egipt,
descoperi numeroase sarcorage, scoase la lumina
templul din Luqsor, curati Sfinxul. Membru al
Academiei de inscriptiuni (1883). Op. pr. Istoria
untied a popoarelor orientale (1875), lncercare
asupra inscripeiunii din ternplul de to Abydos
(1869), Arheologia egipteand (1887 , Basmele
populare ale vechiului Egipt (1889), Istoria veche
a popoarelor din Orientul clasic (1900).
MASSENA ANDRE ("17561-1817). general fr.,
marasal, duce de Rivoli, print de
Essling; phrasind pe Napoleon,
fu guvernator al Parisului dupii.
Waterloo.
MASSENET [mas'ne] JULES
(1842t1912), compositor fr., pro -
fesor la Conservatorul din Paris,
membru a] Academiei de belle
arte (1878). Autor foarte fecund.
Op. pr. Marie Magdeleine; Le roi
de Lahore (1877); Marion (1884);
Le Cid (1885); Werther (1892); J. Massenet.
La Navarraise (1894); Sapho
(1897) ; Griselidis (1901); suite de orchestra, poeme,
scene corale, 5 volume de melodii diverse, etc. etc.
MASSILLON [masilon] JEAN BAPTISTE (.1.663
1-1742), prelat $i orator fr. Episcop de Clermont
(1.717), membru al Academiei (1719). Avu curajul
In predicile sale, tinute In fata Curtii, sa predice
morals sever& $i sa precizeze Indatoririle celor
mart Op. pr. Petit Carerne (10 predici, In fata
tinarului rege Ludovic xv): Mort du pecheur
(Moartea pacatosului), Petit nombre des aus.
Traduceri rom.: Cuvintari bisericefti (de loan
Gent, Oradea 2 vol. 1898, 906), Despre micul nu-
mar at celor alefi (de Inocentiu Ploesteariu, In
Biserica ortodoxa" 1885).
MASSIMU mita ('182511877), profesor roman.
A lost institutor In Braila (1847), a Mout studii
la Paris ca bursier al statului (1856 60), a Post
numit (1862) profesor la liceul Mateiu-Basarab,
la liceul Sf. Sava la catedra de limbs latinit.
1744
www.dacoromanica.ro
Membru al Academiei (1867), a lost colaborato-
rul lui A. T. Laurian la Dic(ionarul si Glosarul
Academiei. A mai publicat o
gramatica denied (1850), o
gramaticd romdnd elementard
(1854 $. a.), o gramaticd ma-
cedo-romand, 1862.
MASSINTSSA (*ca. 2381-
ca. 148 a. Chr.), rege al Numi-
diei, intliu aliat cu Cartaginezii
contra Romanilor, apoi arnic
al acestora, deschise drumul
influentei romane In Africa.
MASSON FREDERIC ("1847
ales In studiul epoceinapoleo-
1. C. Massimu.
niene. Op. pr. Napoleon et les femmes (1893),
Napoleon inconnu (1895), Napoleon et sa famille
(1900).
MASTACANI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa
Prutul-de-jos; 3489 loc. Dupa legea 1929, tine de
circ. corn. Fartaneiti.
MATCA, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa Nico
resti; 3788 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Corod.
MATCETI, circumscriptie corn. jud. Valeea
cu 27 sate.
MATEEVICI ALEXE ('188811917), preot ro-
man In Basarabia. Profesor la seminariul din Chi-
sinau. In timpul rhzboiului mondial, a Post cu
trupele rusesti pe frontul din Galitia. A venit apoi
In Romania si a Post pe frontul de la Marasesti.
Nationalist propagandist pentru ideea unirii, a
scris poezii patriotice; a colaborat la ziarul
Cul/lit moldovenesc". Irnboinavindu-se de tifos
exantematic. a murit In Chisinau.
MATEIA$ O munte jud. Muscel in fata Na-
maestilor. Virful se chiama Sturul sau Platra Mina-
senior. Cariere de plata de var. Act a lost In timpul
marelui razboiu, o mare luptil In zilele de 17-29
Octombrie 1916. ¶ O munte In jud. Neamtu a-
proape de corn. Cracaoani.
MATER]. EVANGHELISTIIL, apostol, praznuit de
biserica ortodox& la 16 Noernbrie. Era vames pe
malul lacului Genesaret, cind a venit Isus .acolo
prediclnd, a ascultat chemarea lui $i s'a dus duph
dlnsul, ramlnIndu-i totdeauna devotat. Dupa
Inaltarea MIntuitorului, Mateiu a facut calatorii
In Orient, prin Persia, Etiopia, Egipt, sia cortvertit
multk fume. Se zice ca a suferit martiriul $i a
murit In anul 70. Dupa. cererea ludeilor crestinatii
din Palestina, a scris (pe la an. 40) evanghelia,
facInd anume genealogia lui Isus spre a stabili
Implinirea profetiilor despre Mesia. Se zice ca
originalul era in dialectul siro-caldeian sau ara-
mean, dar s'a pierdut $i a ramas o traducere gre-
ceasca.
MATEIU BASARAB (1-1654), dome al Tarii-
Romanesti de la 1632, confirmat de. Turci in
primele zile ale anului 1633. Era aga $i unul din
conducatorii partidului boeresc national, care
Incepuse lupta contra Grecilor In 1630. Refugiati
In Transilvania, boerii nemultumiti 13i facura
oaste $i atacara pe Leon Von., dar fur& invinsi.
Chad veni la tron Radu In 1631, Il atacara $i pe el,
se dote o crincena lupta. ling& Bucuresti, In care
pribegii fur& victoriosi si proclamara. Domn pe
Mateiu Aga, care pretindea ca descinde din vechii
Basarabi. Domnia lui, destul de lungs, ar fi Post
foarte folositoare tarsi, dad) n'ar fi lost turburat
de douI on de rhzboaie cu vecinul damn Vasile
Lupu al Moldovei. Ambitiunea arestuia, care vroia
sit puie In Muntenia pe fiul sau, dorinta de rhs-
bunare a lui Mateiu: au Post cauzele acestor
rhzboaie. In 1639 Lupu infra In Muntenia, dar
este invins la oJorpor(Prahova). Dupa aceasta ei
se Impacara si, ca semn vazut al acestui fapt,
Vasile zidi In Tirgoviste biserica Steles, iar Mateiu
o alta In satul soveia din Moldova, cu inscriptii
amintitoare. In 1653 al doilea razboiu, pus la
tale de Mateiu, care ajuta pe rivalul lui Vasile,
Gheorghe Stefan, dar tot Vasile intra. In Mun-
tenia si inainta pin& la Finta (Ialomita) : aci
fu Invins In ziva de 17 Maiu 1653
$i silit sti fuga si dup& aceea sr'
piarza $i tronul. Bucuria lui Ma-
teiu fu de scurta durata, cad sei-
menii, ostaaii sal, facura o revolt&
$i "miser& cltiva boeri. Domnito-
rul ti potoli, dar necazurile, rana
dobindit& In lupta de la Finta si
batrinetea Yi grabira sfIraitul
vietii In Apri lie 1654. Domnia
lui Mateiu e Insemnata pentru
desvaltarea noastra cultural&:
s'au tiparit multe carti religioase,
pravila dela Govora (1640), pra- Mateiu Basarab.
vita de la Tirgoviate zisii Indreptarea legii
(1652).
MATEIU (MATTHIAS) coavirr ('14431-1490),
rege al Ungariei, hut lui loan Corvin Huniade.
A Post ales rege In 1458, prin sprijinul unchiului
sau Mihail Szilagy. A purtat multe rlizboaie cu
Turd', cu Boemii, cu Polonii, cu Germanii si cu
Stefan eel Mare. In contra acestuia porni o expe-
ditie In iarna anului 1467, treclnd prin partite
Bacaului si ajungind la Baia,
unde era capitala Moldovei.
Ad 1-a atacat Stefan In noap-
tea de 15 Decembrie. ai a do-
bindit o mare victoria. Croni-
carii poloni vorbesc de 10.000
, lumii antice. De la numele lui a rarnas sy se zic&
Unguri pieriti; ei spun c& Ma- ,()I1
teiu a Yost gray 'lira si a soli-
pat cu fuga, caci altfel ar fi A ( din Rodos, cari Intrebuintar& materialul la all&
lost prins de Moldoveni. Acea- /- -..-
eta Infringere nu i-a sca.zut .--,........,..------,,_
prestigiul de care se bucura
, (-
printre supuaii sal. cad a lost Mateiu Corvin.
un bun administrator si un sprijinitor at cultu-
rii: el a fundat Universitatea din Buda ai a In-
terneiat biblioteca numita si azi corvinlanti.
MATEIU DIN GANONORE, profesor grec la
Academia domneasck din Bucuresti pe la 1790.
MATEIU AL MIRELOR, arhiereu grec. A trait
In Tara-Romaneasca prin anii 1611, 1621, a scris
Ingreceate o cronico. a Domnitorilorcontemporani.
A Post egumen la man. Dealului.
IVIATEOTI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa
Rezina; 2180 loc. Dup& legea 1929, sat din dm.
corn. Rezina-tirg. Statie c. f. linia lateral&
Balp-M.-Rezina.
MATITA 0 lac jud. Tutees aproape de Chiba-
Veche; supraf. 300 hect.; mult paste. ,r! 0 rlu
jud. Prahova, se varsa In riul Lopatna.
MATORET, culme In jud. Mehedinti ling&
Turnu-Severin; se termina aproape de Dunare.
MATRONA MARTIRA, Vint& praznuita de bi-
serica ortodox& la 27 Martie. Fiind servitOare
Yn casa unui puternic In Tesalonic, a Post desco-
perita c& a creatin& si martirizata.
MATUSALEM, pers. bibl., patriarh evreu, ar
fi trait paste 900 de ani.
MAUNOURY [monuri] 74ICHEL JOSEPH (*1847
(1923), general francez. S'a distins In timpul raz-
boiului mondial: victoria de la Ourcq, Sept. 1914.
MAUPASSANT [mopasa^] GUY DE (*1850
t 1893), romancier ai nuvelist francez. Naturalist,
observator fin, stil sobru. A murit nebun. Prin-
cipalele lui opera s'au tradus In romaneste, unele de
mai multi traducatori. Dintre volume darn: Pe
apd (de A. Savela, 1910), Sapho (de E. Girleanu
si D-na Voiculescu, 1908), Bel Ami (Bibl. p. toti,
f. a.), Domni.oara Fili (Bibl. p. toti), 0 riatit (de
H. Lecca, Bibl. p. toti, de E. Glrleanu, 1911),
Duminicile unui burghez (Bib]. p. toti), Tare ca
moartea (Ibidem), Nevestele artistilor (de E. Glr-
leanu, 1908), Mica Roc (de Corneliu Moldovanu,
1912), Petre si Ion (de N. N. Beldiceanu, 1908),
Inima noastra (de C. Apostol, 1912), Pe coastele
Afrieei (de A. Mlndru, f. a.), Cei dintliu fulgi
de N. N. Beldiceanu, 1909 Bibl. Minerva), Yvette
(de D. Nanu, 1909), Nuvele alese (de I. :Warn),
Povestiri alese (de M. Sadoveanu, 1907). Nu-
Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
mernase traduceri gasiin In ziare si reviste Re- MAT_
mania libera", Romanul", Epo-
ca", Romania" .,Lumea ilustra- MAV
t11", Vatra", Lumea noun ilu-
strat&"Convorbiri literarP",
Revista )1iterara.", ,,Viata lite-
rary $i artistica", Revista idea-
lista", Vieata Noua ", Convor-
biri critice", Sernan&torul", Tri-
buna din Arad", Neamul roma-
nesa literar", Junimea literary ",
Gindirea", a. a. Cele mai multe
farli nume de traducatori: cele G.de Maupassant.
semnate slut (acute de C. Ra-
rnurh, M. Pricopie, G. D Mugur, E. Ene, 0. La-
zarescu, Irene Mohor, Radu Rosetti, Lucia Cara-
costea. Zavalide, M. Stroescu, B. Marian, etc.
M.AURI se numesc, In cursul istoriei, Intliu
locuitorii din Mauretania (Africa) cart poart& raz-
boiu cu Romanii, avind ca rege pe Jugurtha; apoi
cei cari navalirli in Spania (712) $i o stliptnira,
avtnd centrul la Cordova, multi secoli (1492);
du pa aceea locuitorii de limb& arab& din Barbaria
(Africa): in fine Maurii din Sahara, foarte raz-
boinici, 5i cei din Ceylon.
MALTS91., rege al Cariei, *377-353 a. Chr.,
protector al artelor, caruia vaduva lui i-a ridicat
un monument iunerar, una din cele 7 minuni ale
mausolea oriclirui mare monument funerar.Aceasta
lucrare a Post stricata In 1522 de °atm cavalerii
constructie, dar Englezii luar& $i depusera. In
Muzeul Rritanic sculpturile monumentului.
MAVROCORDAT ALEXANDRU ZiS
Rum (t1709), dragoman al Portii dih 1673. Era
EICAPO-
fiul unui bogat negutator Pantiris Mavr. si avea un
Irate loan. Facuse studii de filozofie $i medicinit
la Pavia. El a lost trimis In rnulte misiuni diplo-
matice, Intre cari vain pomeni:
Incheierea pacii de la Carlovitz
Sutra Turcia deoparte $i Aus-
tria, Polonia, Rusia $i Venetia
de alta. parte (1669). Aceasta
i-a crest si inmicitil, cari s'au
manifestat la schimbarea Sul-
tanului si i-au pus chiar viata
In primejdie. Mavrocordat a
dobindit $i titlul de ExaPoRIT
(Mick zice cronicarul: tai-
nicul din launtru la Impa- b
ratie"). Gratie prestigiului de
care se bucura, a reusit s& Mavrocordat Exa-
dobindeascli numirea fiului slur poritut biserictt).
(pictura dinteo
Nicolae in locul sau A avut
trei fii: Joan, Scarlat si Nicolae, dintre cari doi
au lost domni In principate. A lasat si scrieri de
istorie 5i de gramaticli, $. a., dintre cari una
( Istoria sf Pia) a lost Updraft (greceate) de fiul
sau Nicolae in Bucuresti, 1716.
MAVROCORDAT ALEXANDRU, domn al Mol-
dovei 1782-85. Era fiul lui Constantin $i fusese
pus pe tron prin staruintele ambasadorului Rusiei.
Socotindu-se indatorat °litre aceasta Putere, lull
m&suri sup&r&toare pentru Austria $i cip& scurt
timp, nu mai avu nici sprijinul
Rusiei $i fu mazilit.
MAVROCORDAT ALEXAN-
DRU ziS FIRARU, damn al Mol-
dovei 1785-86. Fiul lui loan
Domnitorul, era dragoman la
ConstantinopoI. El urma pe va-
rul sau la tronul Moldovei: avu
o politica conciliant& fat& de Au-
stria, ca al fat& de Rusia, cari ('l
erau mon In bun& Intelegere,
pregTitind razboiu contra Portal. t
In acest coniplot intr.& si dom- 6
nitorul, care find mazilit, fugi Alex. Mavrocordat.
In Rusia, unde pregati spiritele
pentru ideea de liberare a Orecilor.
MAVROCORDAT CONSTANTIN (*ca. 17111-1769)
1745 ITO
mAv_ domn in Muntenia de 6 on si In Moldova de 4,ori.
RA A , Fiul lui Nioolae (e..- mai jos). Era foarte tInar (unit
Pm-% v zic 19 ani) clad fu numit Domn In Muntenia(1730),
dar, dup& o luna, venind [a tronul Turciei Mahmud
I, i se NA domnia. dar i se redete In anul urmator
(1731): aci statu 'Ana In 1733, clnd fu mutat In
Moldova. In acest timp se casatori cu o Moldo-
veanca, Ecaterina, fiica Vornicului C. Ruset,
In Moldova ramase pin5 In 1735, chid reveni In
muntsnis si astfel trecu de pe un tron pe altul fara
intrerupere: in Muntenia 1735.41, In Moldova
1741-44, In Muntenia 1744-48, In Moldova 1748
1749. Prestigiul de care se bucura la Poarta si
sumele de bani ce versa ii asigurara situatiunea.
In acest timp el Mat reforms agrara care-i
poarta numele: desfiinta vecinataten si lass pe
tarani liberi pe persoana si munca lor, iar boerilor
proprietari le acorda un num &r de scutelnici (lo-
cuitori scutiti de dari catre stat si lucrind numai
pentru proprietari). Pornind de la- un principiu
democratic, facu o legiuire nefolositoare, filndca
satenii, apasati de biruri (pe cari el le marl si le
ingreuna) parte fugira peste hotare, parte re-
intrara de bunavoe In starea de iobagie de mai
Inainte. Turburarile produse.
de mutarile lui Ii micsorara
mult crediful la Poarta,
dupa mazilia din Mol-
dova, rarnase multi ani farm
domnie: reveni numai In
1756-58 In Muntenia, In 1761
63 In burnouts. De asta data
nu se mai ocupa sa face re-
forme, ci sa stringh. bani. So-
cotit ca devotat intereselor
turcesti, el fu trimis din non
In Moldova In 1769, clnd In-
eepu razboiul ruio -turc. Se
puse pe munca, aduna pro- Const. Mavrocordat.
vizii, dar Ru5ir intrara. In
lark Mavrocordat fugi spre Galati, dar fu prins
si mini din pricina ranilor dobindite
MAVROCORDAT LOAN (t1719), fiul Exa-
poritului, dragoman al Portii. A lost caimacamul
Moldovei In 1711 pina la venirea fratelui sau:
asemenea a administrat Muntenia cit timp a
lost titularul Inchis la Brasov (1716-1719). In
aceasta vreme a avut o iscusita duplicitate, ara-
tindu-se devotat Turcilor, dar fiind In realitate
made al Nemtilor si urmarind pentru el domnia
Munteniei, -contra fratelui sau. ba stiu sa stoarca
si de in boerii adversari Nemtilor importante
sume de bani sub pretext ca trebue sa le dea odor
de la Poarta spre a nu ceda Austriei toe& Mun-
tenia. Evenimentele nu 1-au ajutat si a murit
zice-se otravit In Bucuresti cu citeva zile
Inainte de a sosi Nicolae salt reia tronul. A
Post ingropat in biserica Sf. Gheorghe.
MAVROCORDAT ioAN, domn In Moldova
1143-47, fiul lui Nicolae si Prate cu Constantin.
A avut o domnie rea : traia In petreceri si desfa-
tad. punea biruri marl. A plecat urmat de
blestemele saracilor si vaduvelor.
MAVROCORDAT NICOLAE, 1680 *1730), fiul
lui Alexandru, domn In Moldova de 2 on si In
Muntenia de 2 ori. A lost In vreme de 10 ani mare
dragoman la Constantinopol si cu el Incepe obi-
ceiul Turcilor de a da tronurile principatelor mai
ales dragomanilor. Avind mai putine relatii cu
Romanii, nu stia limbs lor 5i se servia de talma-
ciu. Numit IntIiu In Moldova In 1709 (domnie
Inceputa la 25 Ianuarie 1710), a adus cu el multi
Greci si, Ca sa micsoreze autoritatea boerilor/ a
Incurajat pe tarani In reclamatiile lor, a pedepsit
cu asprime pe cei vinovati si a cautat sit se arate
fare Iacomie de bani si Ingaduitor in adunarea
birurilor de la saraci. Mazilit in 1711, el si-a pastrat
totusi situatia preponderanta ce avea la Constan-
tinopol si astfel revine dupa scurta domnie a lui
Dim. Cantemir In acelasi an si dcfmneste pina In
1716. Mum nu mai are aceeasi atitudine f AA de
boeri, ha chiar se serveste de trecerea de care
1746
www.dacoromanica.ro
se bucura la Turci pentru a ajuta pe cei acu-
zati pe nedrept de a fi parti-
zans ai Rusilor; se amt.& tot a.sa
de binevoitor rata de masa con-
tribuabililor, micsorInd unele bi-
ruri, desfiintInd altele. Cind
bawl tarii no ajung, da din a-
verea sa particular& si luau
neobisnuit pins atunci pre-
zinta boerilor marl In fiecare an
semi ale visteriei. Scriitor si om
Invatat, el ajuta desvoltarea cub-
turiigrecesti. se intelegeprin
reorganizarea Academiei din Iasi ; Nicolae Mavro- -
dar da mare protectie calugaril or cordat.
greci veniti pentru a se ocupa de averile manasti-
Filar Inchinate. Pretait mult de Turci pentru
servidile ce &Imes politicei lor, fu mutat In
Muntenia, unde situatia era Brea din pricina re-
latiilor cu Austria. Aci el gaseste un partid puternio
de boeri amid ai Austriei sb procedeaza fat& de ei
cu multa asprime, arestind chiar pe mitropolitut
Antim, pe care-1 trimise la Constantinopol sl
care fu ucis pe drum probabil din prdinul lui.
Boerii fugiti in Ardeal navalesc In Bucuresti, 11
aresteaza 0-1 inchid In Brasov. Poarta nu-1 in-
locueste formal, ci numeste caimacem pe fratele lui,
loan, iar, dupa incheierea pacii cu Austria, Nicolae
isi reia domnia (Ianuarie 1719) s/ conduce trebile
cu aceeasi onestitate ca si In Moldova, cu aceeasi
Incurajare data culturii si bisericii grecesti. A
murit in ziva de 3 Sept. 1730 si a lost Inmormintat
In manastirea Vacaresti, A tiparit carti romanesti
si grecesti prin Indemnul si cheltuiala sa.
MAVROCORDAT SCARLAT, fiul 1111 Alexan-
dru, a lost terziman la Poarta si apoi a ocupat
functiuni importante In Muntenia. A luat In casa-
toile pe Ilinca, flies lui Constantin Brincoveanu,
si au Post cununati de Dositei Patriarhul din Ie-
rusalim.
MAVR9DI EIIGENIU ( *1859t1915), diplomat
roman, ministru pleaipotentiar. Intrat In carter&
In 1885, a reprezentat tara la Bruxelles, a lost di-
rector In Minister.
MAVRODIN 0 sat jud. Dimbovita corn. Gher-
ganii loc istoric: diferitelc lupte intre Mihaiu si
Turd Intre 1595-1599. ¶ ® corn. rur. jud. Te-
leorman, plasa Alexandria: 2228 lee. Dupa legea
1929, sat circ. corn. Buzescu.
MAVROGHENI NICOLAE (11790), domn al
Munteniei 1786-1790. Grec din Arhipelag (nu
din Fanar) cu o situatie foarte modesta, a reusit
sa is domnia Munteniei prin sprijinul amiralului
Hasan-Pala, de si era combatut de Fanarioti,
cari socoteau ca numai lor li se cuvin tronurile
principatelor. Aprecierile istoricilor stint foarte
deosebite: unit II consider& un fel de nebun, alibi
II socotese ca un om iscusit care lucra cu sinceri-
tate pentru interesele Turciei si pentru Imboga-
tirea sa. Despre administratia lui se spune, intre
altele: a stilt pe preot1 salt lac& regulat slujbele, a
poruncit ca credinciosii sa mearga la biserica. In
tiecare sarbatoare, a pedepsit aspru pe negustorii
inselatori, a spinzurat pe hoti. Jafurile lui mote-
sugite loveau si pe boeri si pe tarani. In timpul
Domniei lui s'a Inceput rtzboiul Turcilor cu Rusii,
apoi cu Austriacii. Mavrogheni a cerut sa fie numit
seraschier si, pe lingA ostile tri-
mese din Turcia, a organizat si
el o armata de Romani (oaste
de tara cu capitanii si steaguri
frumoase"). El repurteaza cu ar-
matele sale (turceascli si roma-
neasca) doua victorii importante
contra Austriacilor (1788 1789),
dar, dupa ce Turcii sint batuti de
Rusi In Moldova, nu mai poate
Impiedeca pe Prmtul de Coburg
de a ocupa Bucurestii. Cu tot de-
votarnentul aratat, Turoii 1-au Nicolae Mavro-
mazilit si 1-au pedepsit cu moan- gheni.
tea. El a zidit In Bucuresti o biserica asezatti
 Tanga Soseaua Kiselef. In jurul bisericii shit
morminte interesante : Principesa Bagration nks-
cutk Vkckrescu; Aleru Filipescu, Heliade Rd-
dulescu, etc.
MAVROGERNIPETRE(*1819t1887), om politic
roman. Incepind prin a fi prefect In Moldova
(1847), a devenit ministru de fi- .-..---
nante In timpul Domniei lui Mi-
hail Sturdza. A mai fost ministru
sub Alexandru Ghica. A Yost can-
didat la domnie 1859 si In timpul
lui Cuza nu s'a ocupat de politick.
La 15 Julie 1886 Il vedem ministru
de finante In primul guvern al
9,1
Domnitorului Carol, apoi, In timp
de patru ani, a avut tot portofoliul
finantelor In lungul minister al- lui
Lascar Catargiu (1871-75) si a- Petre Mavro-
tunci a lucrat mult pentru orga- gheni.
nizarea finantelor ckrii. In timpul guvernkrii li-
berate a lui I. C. Brktianu a reprezentat Ora la
Roma, la Constantinopol si la. Viena.
MAVROGHENI PETRU P. (*1849 t 1916), di-
plomat roman, ministru plenipotentiar. Intrat
In carierti. In 1872, a reprezentat Cara la Bel-
grad, Constantinopol, Viena si Odesa (consul ge-
neral).
MAVROID NICOLAE (t1788), predicator grec.
Chemat din Constantinopol In Iasi si In Bucuresti.
A stat aci peste 20 de ani. A tipkrit In Iasi 1756 o
carte de predici In greceste: Mreajd apostolicd,
adicd cuvinte folositoare. (Exemplar In Bibl.
Acad. Nr. 302, carti vechi).
MAVROS NICOLAE ( ca. 1782t1868), general
In armata rusk, grec de origine,
nascut In Romania. Pe vremea lui
Kiselef a fost inspectorul general
al carantinelor.A lksat o colectiune
de antichitati care a format Ince-
putul muzeului nostru din Bucu-
resti.
MAWR BARKER JON (1815
t1892), medic englez stabilit In
Romania (1858). A fost medic al
spitalului Brincovenesc; specialist N. Mavros.
In boale de copii, era foarteiubit
In Bucuresti. Ii ziceau Doctoru Englezu". A
scris o carte despre ingrijirea copiilor mici.
MAX EDUARD DE ( t1924), ar.ist dramatic
In Paris. Originar din Romania. A avut marl
succese si a fost membru al Comediei franceze.
MAX PRINT DE BADEN 1867t1929), om politic
german. Mostenitor al coroanei ducatului de Baden,
a fost ofiter in armata germana, a luat parte la
razbdiul mondial, dar, fiMd rknit, nu s'a mai Intors
pe front, ci s'a ocupat de Cruces Rosie. Numit can-
celar al imperiulul In 1918, a fost silit sk ceark lui
Wilson (4 Octombrie) Inceperea discutiilor pe
baza celor 14 puncte formulate de presedintele
Americei si la 8 Noembrie a fost pus In situatia
de a cere Imparatului Wilhelm sk abdice. Acesta
Intlrziind cu raspunsul, Cancelarul a anuntat
abdicarea Imparatului si a numit cancelar pe
Ebert, care a proclamat republica. A fost deci
ultimul cancelar al imperiului german si de Ia
1918 a trait retras.
MAXIM MARTURISITORUL ('5801' 662), stint
prkznuit de biserica ortodoxk la 21 lanuarie. Des-
cendent dintr'o famile bogatk, a avut o educatie
si instructie deosebitk, a fost numit de Impkratul
Eraclius secretar al statului. Iscindu-se atunci
lupta religioask Intre secte. mai ales In chestiunea
celor douk firi ale lui Cristos si monotelitii avind
la Constantinopol mare trecere, chiar si la Impkratul
Constantin, se nkscu o mare discutiune intre
Roma si Bizant. Maxim se duse Ia Roma si de aci
urniara pentru dinsui riaari nemulturniri si per-
secutii, exil si Inchisoare, Inclt muri.
MAXIM PELOPONISIUL, scriitor bisericesc grec
sec. xvin. S'au tipkrit In Muntenia clouk carti ale
lui: una In greceste (Bucuresti, 1690): Manual In
contra schismei papistasilor, alter tradusk roma.-
1747
www.dacoromanica.ro
neste de Antim Ivireanul (Snagov, 1699): Carte rsA ow.
sau tumind asupra desghindrii papistasilor.
MAXIM (t1516), mitropolit al Ungro-Vlahiei MAD
(ca. 1507ca. 1512). A venit cklugkr din Serbia,
unde se zice ck a refuzat titlul de despot; a Impa-
cat pe Radu-cel-Mare cu Bogdan, domnul Mol-
dovei. Duple moartea lui Radu, venind la Iron
Mihnea (zis turcitul), el a pkrksit Cara si s'a Intors
numai la Inceputul domniei lui Neagoe.
MAXIMILIAN I (9.4591.1519), Imparat ger-
man. A avut lupte cu Ludovic xi al Frantei, au
Flandra si cu rasvratildi din Olanda; a gonit pe
Turd pink In Bosnia (1492).
MAXIMILIAN II ('1527t1576), rege al Boe-
miei si Ungariei, Imparat german.
MAXIMILIAN FERDINAND ( *1832 t1867), arhi-
duce austriac, fratele lui Frantz losef ; Imparat al
Mexicului (1864), ucis la Queretaro (1867).
MAYER IONATZ (1800 t 1870), medic german
stabilit In Romania (1834). A fost chemat de
Domnitorul Alexandru Ghica: a fost medic al
palatului, al armatei si la un spital din Bucuresti.
A publicat c/teva scrieri, Intre
cari :Du progres dans les prin-
cipautes de Valachie at de Mot-
davie.
MAZARIN JULES ( *1602
t1661), om de stat fr., cardinal
(dar nu preot), prim-ministru
al Anei de Austria (1643), re- 0,
genta Frantei In timpul minori-
tatii lui Ludovic xiv. Cu toate ete
defectele ce i s'au atribuit, el
conduse politica asa ca. Intinse j. Mazarin.
Franta pink Ia Rin si pink la Pirinei si potoli cri-
zele interne foarte acute si provocatoare de
turburkri.
MAZEPPA IVAN STEPANOVICI 16441-1709), hat-
man al Cazacilor. Crescut la curtea Regelui Po-.
loniei; surprins de un nobil In flagrant delict de
adulter, fu legat pe un cal nabadados, care-1 duse
In Ucraiha: ad fu ales hatman de cktre Cazaci.
Aliat cu Petru cel Mare contra lui Carol xii, 11 trkdk
apoi si se inchise cu noul sku prieten la Tighina,
unde se sinucise duple InfrIngerea si fuga lui Carol.
Viata lui inspirk multe bpere de arta si de litera-
tura; Intre acestea, poema lui Lord Byron Ma-
zepp a.
MAZZARINO Fr MAZARIN.
MAZZINI orusEPpE (*1805 t1872)., revolutio-
nar ital. Intemeia la Marsilia, cu Bianca si Santi,
partidul zis Jana-Italia; exilat, arestat, ratlieind
prin. diferite tari, lncercind prin comploturi si
miscari revolutionare sk introduck republica, el
aduse mari servicii ideei de unitate a Italiei.
MA.CARTI, corn. rur. jud. Lapusna pe
Prut, plasa Nisporeni; 2175 loc. F, anterioark
sec. xvi; are o bis. constr. de Grigore Sturdza
la 1808. Duple legea 1929, sat din circ. corn. Bol-
duresti. -
MA.CELAR ILIE (*1822 t1891), om politic ro-
man In Transilvania. A luptat In 1848-49 si, prins
de Unguri, a fost condamnat la moarte, dar gratiat.
Duple aceste evenimente, a fost magistrat, apoi
deputat In Camera din Pesta (1867); a luat parte
la toate congresele nationale politico si a cola-
borat la Infiintarea bkncei Albino.", fiind pre-
sedinte mai multi ani.
MACR§U-DE-JOS p corn. rur. jud. Dolj,
plasa Blrca; 2028 loc. Duple legea 1929, tine de
circ. corn. Macesu-de-sus. ¶ ® M.-DE -SUS, c. r.
tot acolo: 3314 loc. Circ. corn. cu 5 sate (1929).
MACIN, corn. urb. jud. Tulcea, plasa Macin;
port la Dunkre In fata Brailei; 5000 loc.
MA.CIVCA, circ. corn. jud. Vilma cu 39 sate
(1929).
MADARJA p com. rur. jud. Bihor, plasa Sa-
lonta; 1291 loc. ¶ ® c. r. jud. Ciuc, plasa Centrala;
2336 loc. Mink de Fier. Statie c. f. intre Mier-
cures Ciucului si Gheorgheni. ¶ p c. r. jud.
Mures, plasa Band; 2884 loc. ¶ p c. r. jud. Satu-
mare, plasa Arded; 1947 loc.
MAD- MADERAT, corn. rur. jud. Arad, plasa Siria;
Statie c. f. tutus Slntana si Ineu pe
MAR3300
linia loc.
de la Arad spre Brad.
MAGARUL, schit calugari jud. Tutova corn.
Zorleni.
MAGHERV§-§IEU, st. c. T. jud. Nasaud intre
Dej si Borgo Bistrita; de aci porneste linia spre
Ludo de Mures.
MAGIRE§TI, circ. corn. jud. Bacan cu 16
sate (1929). In corn. central& petrol.
MAGURA 0 corn. rur. jud. Vlasca,plasa Cil-
nistea; 2494 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). ¶
® static c. f. pd. Buzau linia Buzau-Nehoias. In
Satul Magura lignit. ¶ 0 vIrf In masivul muntos
Grinties, 1509 in. alt.
MAGURA CALULUI, virf In masivul muntos
Grinties alt. 1230 rn.
MAGURA OCNEI, mantistire de calugari jud.
Bacau, asezat& inter, pozitie incintatoare linga
Tirgu-Ocna. Se zice ca a Post intemeiata de dom-
nitorul Constantin Racovit& pe la 1756.
MAGURLE ® sat jud. Ilfov. Aci este in-
stitutul de fete I. Otetelisanu" proprietatea Aca-
tY, O 61 W MARACINEANU VALTER
40 Vi s is
151111 Alt Alafaqi
; de 30 August.
Q4:4111,44,
Castelul dela MAgurele (My).
demiei Romane (sent& normall1). Circ. tom. cu
3 sate (1929). 11 O c. r. jud. Teleorman plasa
Turnu; 4345 loc. Dupa. legea 1929, corn. suburban&
la orasul Turnu- MSgurele.
MAGURENI, corn. run. jud. Prahova, plasa
Prahova; 2640 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.
Floresti.
MAICANE$TI, circ. corn. jud. Rimnic Sarat
cu 13 sate (1929).
MALAE§TI ® ciro. corn. jud. Dolj, Cu 19 sate
(1929). 'ff C) statie c. f. jud. Prahova intre (Plo-
esti) Buda si Sltinic.
MALDAENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Rosiori-de-Vede; 3785 loc. Circ. corn. cu 2 sate
(1929).
MALDARESCU GEORGE (1838 t1896), colo-
nel rom. distins in razboiul independentei.
MALDARESCU NICOLAE Dr. ( *1844 t 1927), me-
dic roman. Profesor la faeultatea de medicina. din
Bucurefli (1876), decan (1894-1906).
MALINESCU VASILE (1817t1866), om po-
lite roman. A Post secretarul Arhivelor statului
In Iasi; Domnitorul Sturdza 1-a silit s& se ex-
patrieze din cauza ideilor lui politice; membru al
divanului ad-hoc, ministru de culte in 1861.
MALTNI, corn. rur. jud. Falticeni (lost Su-
ceava, Baia dupa legea 1929) plasa Malini; 1732
loc. Scoala de meserii. Ciro. corn. cu 9 sate (1929).
MANIAE*TI ® statie c. f. jud. Cernauti intre
Cernauti si Lujeni. ¶ C) M. -NOT, c. r. jud. Cerna-
uti, plasa Sipenitului; 4596 loc. Dup& legea 1929,
tine de circ. corn. Lujeni. ¶ 0 M.- VECHI, corn. r. tot
acolol 3500 loc.
MAMALIGA, corn. rur. jud. Hotin,plasa Lip-
cani 1934 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Costiceni. ¶ ® statie c. I. intro Larga si Sulita-
Nou5.
MAMALIGA VODA, porecla lui Grigore CA-
LMAR (or acest cuv.).
MANASTIREA, corn. rur. jud. Ilfov; plasa
Oltenita; 2082. loc. circ. corn. cu 5 sate (1929).
AO este o proprietate a Regelui Carol II.
MANASTIREA DEALULUI, man. jud. Dim-
1748
www.dacoromanica.ro
bovita la 4 km. de Tirgoviste; Intern. de'Radu
V eel Mare la 1499. Reparata de Voda Bibescu pe
la 1844; a Post lagar de prizonieri turci In timpul
razb. din 1877-78, mai ttrziu a lost aci o scoala
de subofiteri, apoi depou de arme. Azi este o fru-
moas& *coal& militara. In biserica manastirii se
pastreadt craniul lui Mihaiu \iteazul si al lui
Radii intemeietorul.
MANASTIREA DINTR'UN LEMN, man.
de maici, jud. Valcea pe Vales r. Otasau, aproape
de Rlinnicul Valcii. Nu se *tie anul intemeierii,
dar exista la 1579.
MANASTIREA HUMORULUI, corn. rur.
jud. CImpulung,plasa Humorului; 2015 loc. Circ.
corn. cu 4 sate (1929).
MANASTIRENI0 corn. rur. jud. Cluj, plasa
Calata; 2380 loc. ¶ C) circ. corn. jud. Botosani
cu 15 sate (1929).
MANATIIR 0 corn. rur.jud. Timis-Torontal,
plasa Veriga; 1790 loc. Statie c. f. Intro Ilia
§1 1.ndn.t. ¶ ® corn. rur. jud. Cluj, plasa Galata.
IVIANESCU AIIREL ( 1859 .11919), lost profesor
de calcul integral si diferential
la facultatea de stiinte din Iasi
(1890).
MANETI, sat jud. Dimbo-
vita; 1112 loc. Mine de lignit.
IVIANEVTI, corn. rur. jud.
Radauti, plasa Dornesti; 2650 loc.
('1840 }1877), ofiter roman. A
murit eroic, avInd gradul de ca.-
pitan, In asaltul de la Grivita In
fruntea companiei sale in ziva Valter M
cineanu.
MARANDENI, corn. rur. jud.
Balti, plasa Falesti; 2387 loc. Dupa legea 1929,
tine de circ. corn. Slobozia-Balti.
MARA§ESTI, corn. urban& jud. Putna plasa
Mara.sesti; 4000 loc. Statie c. I. pe linia prin-
cipal& Bucuresti-Cernauti, de aci se desparte
lints care merge spre Vaslui-Iasi-Chisinau, linia
spre Galati si lima lateral& On& la Paneiu.
In jurul acestei comune s'a dat, In cursul ma-
relui razboiu, cea mai mare Mane, care a tinut
14 zile (6-20 August 1917) si s'a terminat cu vic-
toria Romanilor. Atacul, bine pregatit, din partea
armatei germane, avea de stop sa sdrobeasca rezi-
stenta de aci, ceea ce le-ar fi dat stapinirea Intre-
gei Moldova. Batalia se compune din o serie de
atacuri ale inimicului si de contra-atacuri ale noa-
stre, toate dovedind pricepere in conceptiune, In-
dtrjire In executiune, un avint eroic $i un spent de
jertfa din partea comandantilor si a soldatilor. Un
publicist german zice ca batalia aceasta a devenit
mindria armatei romdne In rdzboiul mondial".
In amintirea acestor fapte s'a hottuIt a se ridica
In localitatea aceasta un mare mausoleu.
IVIARA§TI ® sat jud. Putna, plasa Mara$ti,
corn. Racoasa. Dup& legea din 1929, tine de arc.
corn. Soveja. Asezat la N. de confluents r. Susita
cu piraul Racoasa. In jurul acestei localitati a
Yost, In cursul marelui razboiu, una din marile 00-
Ulla din anul 191T. A tinut de la 22 Iulie pIna. la
1 August: dupo. ce trupele inimice au Yost respinse
din pozitiile for si silite a se retrage, Romanii le-au
urmarit timp de 4 zile si au reoucerit 30 de locali-
tati. Ofensiva aceasta a Yost opritS, din pricina ca
atunci Incepe debandada pe frontul rusesc din
Bucovina, care influenteaza pe col din Moldova
si slabeste puterea de ofensiva a frontului ro-
mano-rus. ¶ ® statie c. f. jud. Tutova intre Zor-
leni si Prut.
MARATEI, corn. rur.jud. Suceava, plasa Dra-
gomirna; 2000 loc. Circ. corn. cu 2 sate (1929).
MARCAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Bri-
ceni: 2546 loc. Dupa legea 1929, tine de dm. corn.
Cepeleuti.
MARCETI, ciro. corn. jud. Dimbovita,plasa
Bilciuresti; cu 8 sate (1929).
MAACULE§TI ® elm. corn. jud. Ialomita,
pfasa Slobozia, cu 8 sate (1929). ¶ 0 xe.-x1F.9,
corn. rur. jud. Soroca, plasa Floresti; 2807 loc.
Dima legea 1929, sat circ corn. Floresti.1 O statie
C. f. linia Balti-Mateuti.
MARCUTA, sat jud. Ilfov corn. Pantelimon.
Aci a Post multa. vreme spital de alienati. Era si o
veche manastire, din care a ramas biserica, ziditii
In 1587 de Dan vel-logofat.
MA.RDARVSCU GEORGE (91866), general ro-
man. Sublocotenent 1888, general de brigada 1916,
de divizie 1918, de corp de armath 1927. Retras
din ostire, e senator de drept. A lost set' de stat-
major al armatei a 2-a In 1916 $i 1917. Numit
comandantul fnrtelor romane din Transilvania la
12 Apri lie 1919, el porneste ofensiva In contra
Ungurilor la 16 Apri lie, avind de rezultat gonirea
armatelor unguresti peste Tisa $i ocuparea Bu-
dapestei.
MARGARIT APOSTOL 4'1834t1903), pro-
fesor roman In Macedonia (de la 1862 cu Intreru-
peri), inspector al scoalelor romane din Turcia.
A publicat scrieri despre situatia scoalelor si
studii istorice despre Romanii
din Macedonia. (Etudes histori-
ques sur les Valaques du Pinde,
1881; Les Grecs, les Valaques et
les Albanais et ]'empire turc, 1886).
A Post membru corespondent al
Academie' Romane (1889).
MARGAU, corn. rur. jud. Cluj,
plasa Calata; 2320 loc.
MARGE4LA. STEFAN, Roman
basarabean, a publicat In 1827 la Ap. miirgfirit.
Petersburg o pramaticft rnao-ronittnit.
In 1829 se gasea la stud! In Paris. A Post func-
yonar In Ministerul de instructie din capitala
periului.
MARGINEANU ALEXANDRU (1871 t1930),
general roman. Sublocotenent In 1891, a intrat In
rAzboiu colonel. General de brigada 1917, de di-
vizie 1919. S'a distins In luptele de la Marasti
$i Varnita.
MARGINENI 0 corn. rur. jud. Neamt, plasa
Razboeni; 2003 loc. Dupa legea 1929, sat tine de
circ. corn. Dochia. ¶ O circ. corn. jud. Bacau cu
17 sate (1929). ¶ 0 man. jud. Prahova corn. Hai-
manale, fundatA de familia Cantacuzino pe la
1554. A Yost $i Inchisoare politica pe la 1840. Aci
au stat Nicolae BAlcescu si altii.
MARTINENI, circ. corn. jud. Trei-Scaune, cu
3 sate (1929).
MARTINV, circ. corn. jud. Odorheiu cu 3
sate (1929).
MACATTTI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa
Criuleni; 5911 loc. Circ. corn. cu 12 sate (1929).
MATASARU, static c. f. jud. Dlmbovita Intre
Titu si Golesti (linia Buc.-Pitesti-Craiova, etc.).
MATRICI, corn. rur. jud. Mures, plasa Eremi-
tul; 1038 loc. Statie c. f. linia Ingusta TIrgu-
Mures-Sovata-Praid.
MATAU 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa Dim-
bovita; 2018 loc. DupA legea 1929, sat din tire,.
corn. PravAt. ¶ 0 vIrf de munte jud. Muscel, alt.
1050 m.
MAXINENI, circ. corn. jud. Rlinnic-Sarat,
plasa Maicanesti; cu 8 sate (1929). Aci a lost o
mAnAstire, din care a rAmas o bisericA, ziditA de
Mated!-Basarab In 1638.
MAZANATI. circ. corn. jud. Suceava cu
6 sate (1929).
1VIAZAREANUL VARTOLOMEIU (t ca. 1800),
cAlugAr si scriitor bisericesc in Moldova. A avut
ranguri bisericesti importante. A tradus multe
scrieri religioase si a sores o relatie a unei calatorit
In Rusia. Lui i se atribue Panegiricul lui Stefan
eel Mare, o frumoasA compozitie retoricb. reli-
gioasa. $1 istoricA, publicatA de Kogalniceanu In
1841; altii cred cA e o opera. tbrzie care imitA felul
de seriere din sec. xviii.
MECA (sau MECCA), oral In Arabia ( PW Asia),
60.000 loc., este locul de pelerinaj an Mahomeda-
nilor: fiecare credincios e dator sA meargo. cel putin
odatA In viatA la Meca, sA ocoleascA de sapte on
1749
www.dacoromanica.ro
°tubs (wr acest cuv.). Locuitorii trAesc din corner- MAR-
1.111 ce fac cu nenumaratii pelerini. Ca construclie
e vestitA moscheea cadrilaterti cu arcade, In jurul MEG
Ca abei.
MECNA CAWS MINIM (969 -1-8 a. Chr.), po-
litic roman, amic al lui August, abil seducAtor
al inimicilor acestuia, protector al poetilor si
artistilor. Viata privatA cam usuratich. Numele
sau a devenit sinonim cu protector al Artelor..
MECKLENBURG-STRLITZ, mare ducat
In Germania; 2930 km. p.; 112.000 loc. Cap.:
Nen-Strelitz, 12.000 loc.
MECICLENBURG-SCHWERIN, mare ducat
In Germania; 13.127 km. p.; 688.000 loc. CapitalA:
Schwerin ; 50.000 loc.
MEDI.O.$, corn. rur. jud. Tirnava-mare, plasa
Medians; 14.000 loc. Static c. f. linia principalA Bu-
curesti-Cluj Intre Sighisoara $i Copsa-alica. Ora
vechiu, are o bisericA sAseascA din 1460.
MEDICI COSIMO ("151921574), prirpul mare
duce de Toscana, Is! stabile domnia dupA multe
si marl rSzboaie si negocieri, pedepsind cu cruzime
pe inimicii Invinsi si servindu-se de intrigi ca sA
reuseasca. Ca domnitor, a Incurajat artele si a
pus sA se construiascA marl lucrari de cai de co-
mun Ogle.
MEDICI GIOVANNI (*1498t1536), general ita-
lian, sef de trupe de condotieri, luptlnd pentru di-
4eri(1 suverani. Murind In urrna unei rani, trupele
lui purtarA doli>7 $i se numirA de atunci bandele
negre.
MEDICI LORENZO MAGNIFICUL ( *14481-1492),
duce de Florenta, vestit mai ales prin sprijinul a-
cordat artistilor $f literatilor.
MEDIE*-AURTT, corn. rur. jud. Satu-Mare ,
plasa Seini; 3449 loc.
MEDTNA, or In Arabia; 20.000 loc.; aci
mormintul lui Mahomet.
MEDITERANA MAMA ( ow Europa) Intre
Europa, Asia si Africa, comunica cu Oc. Atlantic
prin strtmt. Gibraltar; a doua comunicare s'a
stabilit prin tAierea Canalului de Suez. Supraf.
total& 3 milioane km. p. to cari intrA si Marea
Nengra. (424.000) si Adriatica (135.000).
MEDJIDTA, corn. urb. jud. Constants plasa
Medjidia lInga balta Carasu; 9000 loc. Static
c. f.pe linia Cernavoda-Consstanta; de aci porneste
linia spre Babadag si linia spre Bazargic. Are 1
gimbayiu de bAeti. Numele Ii vine dela Sultanul
Abdul Medgid.
MED9C, regiune In Franta (Gironde); vinuri
vestite.
MEFISTQFELE sau MEPHISTO, numele dra-
cului In uncle scrieri germane. de undo a trecut
si In alto literaturi.
MEGRELV$ (ungureste MAGYAROS), munte
In Carpati, tntre satele Bretcu si Oituz. Aci a
lost, In cursul marelui rAzboiu, o mare luptA,
victorioasA pentru Romani, In zilele de 11-13
Octombrie 1916, cu care Incepe seria de lupte ce
formeazA trails batalie a trecatorilor.
MEGISER HIERONYMUS (t1616), filolog germ.,
publicA (1592) o colectie de sped.-
mene linguistice, Intro
can e si un Tatal nostru
romanesc, frisk zice cA
este in limba chinezd.
MEGLEN (sau MEGLE-
NIA), regiune din Grecia
asezata la V. de rill'. Var-
dar, numitA si Caragiova.
intro parte din acesl ti-
nut locuese $i Romani.
Ei se deoscbesc de ceilalti
Romani (Aromdni) din
peninsula balcanica prin
lap tn1 Munn au Imbratisat Tipuri de Meglenezi
islamismul §i prin vorbi- (Dupii: Weigand)
rca for care este ca un
subdialect, a7tii zic un dialect particular. Numele
ce-si dau er 100 este VIcqi. In cercetArile etno-
grafice $i linguistice s'a obisnuit sA li se zicA Me-
M EH- glenezi sau Megieno-romilni. Asezarile for slnt cu- paduri cu cap. 1.730.000 let (1925), 317 biserici,
prinse Intr'un ores mic (Ntnta) si In clteva sate: tine de eparhia Rlmnicului
MEK °sant, Wesley, Lo- MEHEDINTI maim (*1868), geograf si scrii-
mita, Hums, Liam- tor roman. Dupo studii In Germania, a lost
ana, Cepa, Time- primul profesor al catedrei de
reca, Barovita, M- geografie la Universitatea din
eads. Vorbirea for Bucuresti (1901). Membru al A-
se caracterizeaza cademiei Romane (1915). A
prin aceea cA Post ministru de instructie In
schimbarea labia- 1918. A publicat studii de ape-
lelor este altfel [dentate In legatura cu cursul
decIt a Macedo- sau: Problemele geografice con -
romanilor, sune- temporane, 1900; Eterogeneitatea
tele a Si 1 shit celor patru sfere, 1900; Obiec-
confundate In- tul si definitiunea geografiei,
tr'un singur su- 1901; Antropogeografia, 1904; A- Sterna jud. Me-
hedinli.
net, d final cade plicari antropogeografice, 1909;
In grupa nd, etc. Vechimea poporului roman qi
MEHADIA 0 legdtura cu elementele alogene, 1925; apoi carti
corn. rur. jud. Se- didactics pentru curs secundar (In multe editiuni
verin, plasa Or- Incepind din 1911). IncepInd din 1893, a publicat
sova; 2233 loc. articole In Convorbiri literare" cu subiecte
aproape de st. diferite de politica, organizare $colara., educatie
bain. Bane Heron- populara, etc., iar Intre 1907-1920 a Post directo-
lane; st. c. 1. linia rul revistei. Cu aceleasi preocupari, a Intemeiat o
Bucuresti - Tirni- revista pentru popor (Duminica poporului) 0 a
soara. ¶ ® rlu, a- scris carti cu privire la biserioa (Pentru biserica
fluent al r. Cerna. noestra, 1911, Poti fi om lard a fi creftin? f. a.),
MEHADICA, la swat (Indardt spre scoala, 1907, $coala popo-
corn. rur. jud. Se- Harta regiunii Meglen. rului, 1918, Alta crectere: fcoala muncii, 1919),
verin plasa Tere- (Dupti.: Weigand) la adman% In genera $i la pregatirea tineretului
gova: 2200 loc. pentru viata (Catre noua gerteratie, 1912, Olen-
MEHEDINTE.1.1.NTJ LHPII (t1618), boer roman. siva nationals 1912), la literature (Primavera
Era paharnic. A Post Intre conducatorii unei literard 1914). Notam Inca: o biografie a dui
miscari contra Grecilor Si In special contra Dorn- Titu Maiorescu (1915) Si o opera de culture gene-
nitorului Alexandru Inas. Nereusind, a fugit In rata.: Ce trebue sa cugete un Roman despre tare fi
Ungaria, dar mai tlrziu a lost prins de urmasul na(ia romans, 1921. Discursul de receptie la Aca-
lui Alexandru si predat Turcilor, can 11 ucisera. demie a tratat despre Caracterizarea unui popor
MEHEDTNTI, jud. In Oltenia; cap. Turnu- prin munca qiuneltele sale (1920).
Severin; 5320 km. p., 287.000 loc. (1915); are 9 MEH1VIET ALT PAU (* A.8271-1878), general
plasi, 3 corn. urb. .7i 204 corn. rur. (1926); face turc, de origine german& (KARL DETROIT), a luat
parte din circ. Curtii-de-apel din Craiova; are 10 parte In razboiul Crimeei (1853), In razboiul
contra Rusilor si Romanilor (1877), a reprezentat
statul la congresul din Berlin (1878), a lost asa-
F HUNEDOARA sinat In Albania.
MEIDANCHIOI, corn. rur. jud. Tulcea, plan
Isaccea; 2120 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. corn.
Nicolitel.
MEILHAC HENRI (* 1831 t 1897), autor dramatic
francez. Membru al Academiei' franceze (1888).
Op pr. La vertu de Celimene (1861), Decore
MIA ILA% \
0 (1888). Asemenea, In colaborare cu Halevy, libre-
PL.CLOSAMI
0
\ O
4
tele operetelor lui Offenbach: Belle _Helene
(1864), La Perichole (1868), Les Brigands (1869).
In colaborare cu A. Millaud: M am'zelle Nitouche
PL. (1883). Multe din acestea s'au jucat pe scenele
PL.
\ M TRU SESU teatrelor noastre.
N.
1 Crigul144 Bruited MEILLET (mere] ANTOINE (1866), filolog
%;.osu STEP, \
PL.00OLITC'''
T VLRIM
-
IPL.MOTRU
-4",t,
0
francez. S'a ocupat de gramatica comparatb.
(Introduction a l'etude comparative des langues
indo-europeennes, 1903), de teoriile generale ale
Till linguisticei (La linguistique, 1915, Linguistique
1 pi freakotruh, historique et I. generale, 1921), $i a studiat istori-
ceste desvoltarea citorva limbi din Europa (greed!,
I PL.DUMBRAVA 1920 latina, 1928, polona, 1921, serbo-croata,
FL.
011min
1924). A vizitat tare noastra $i a tinut conferinte.
/PL.BALT1CJTAI E membru onorar al Academiei Romane (1923).
BLAHNITA Min, MEISSONNIER [mesonie] ERNEST (`1815
r-- **3

11891), pictor fr.. Dupe ce dete pretioase scene

brow ( de interior Si de viata intima, Insoti statul-major
PL. C MPUL ,t) al lui Napoleon ui In Italia si facu tablouri
ujInIr istorice; deasemenea In timpul razboiului din
1870 Incepu o serie, pe care n'o termina.
MEITANI GEORGE ( "1840t1909), advocat $i
jurist roman. A publicat Studii canstitutionale,
R A 1878, Si o lung& cercetare asupra constitutiei din
1866 In multe fascicole (1880 Si urm.), lucrare
Harta jud. Mehedinti. premiata de Academia Romans. In tinerete a pu-
blicat $1 un volum de versuri (Cinturi intime,
$coale primare urbane $i 335 rurale (1929), 102 1860)..A Post deputat si senator In multe legis-
cooperative de aprovizionare $i consum cu capi- laturi.
tal 3.898.0001ei (1925), 55 coop. p. exploatare de MEICHONG, fluviu In Asia, lung 4500 km.
1750
www.dacoromanica.ro
 MELANCHTON FILIP SCHWARTZFILD ("1497
t1560), unul din intemeietoriiprotestantismului si
luptator neobosit. Lui se datoreste Con fesiunea
de la Augsburg. A 'goat numeroase scrieri.
MELANESIA, regiune din Oceania (pIr harta
OCEANIA), cuprinde grupele de insule de la Noua
Guinee pin& la ins. Figi; 145.892 km. p., 642.300
loc.
MELANIA ROMANA (sec. V), sf praznuita
de biserica ortodox& la 31 Decembrie. A trait pe
timpul lui Onoriu. Era dintr'o familie bogata...si
nobrla. Duna ce s'a casatorit $i a pierdut copra,
si-a vindut averea si a Infiintat o manastire,
unde a murit dupa o viata pioasa.
MELBOURNE, oral In Australia, capit. Co-
loniei Victoria; 491.000 loc.
MELCHISEDEC, pers. biblic (Vechiu Test.),
preot si rege In lerusalim (2000 de ani a. Chr.).
MELCHISEDEC rprEFAbrEscu ("18221-1892),
prelat si istoric roman. A invatat la Seminariul din
Iasi (Socola), s'a calugarit (1843), a lost hi-
rotonit ierodiacon si numit inspector al Semina-
riului. A Mout studii superi-
oare teologice la Kiew (1848
s. u.). Intorcindu -se, a lost
profesor si rector al semina-
riului din Iasi, rector al celui
din Husi, arhimandrit, arhie-
reu, conducator al episcopiei
din Ismail, Husi, episcop ti-
tular la Roman. A Yost mem-
bru al divanului ad-hoc si (N
luptator neobosit pentru u-
nire. Ministru In primul cabi- \XN
net al lui Kogalniceanu (1861), Ep. Melchisedec.
a demisionat, fiindca un nu-
mar de membri ai Adunarii nu admiteau ca
un oalugar sa fie ministru. Membru al Academiei
Roman (1870), el a, Imbogatit si literatura spe-
cial bisericeasca (Liturgic& 1853; Tipic, 1854;
Teologie dogmatic& 1855; Catehismul ortodox,
1857; Teologia pastoral& 1863; Euhologiu, 1873)
*i istoria bisericeasca (Cronica HuOlor $i a epis-
copiei, 1869; Cronica Romanului $i a episc., 1874;
InsCriptiile bisericelor armenesti din Moldova,
1881; Inscripfia de la mdneistirea Rdsboieni,
1882; Viata Mitrop. Filaret 11, 1883; Via(a lui
Grig. Tamblac, 1884; Not* istorice adunate de
la 48 de mandstiri i biserici, 1885; Biserica
romeind in luptd cu protestarttismul, 1890; Istoria
bisericii Trei lerarhi, s. a.), prin acestea a adus
contributli pretioase si istoriei generale Si istoriei
literare; a tradus cuvintdrile Sf. loan Hrisostom,
1883, a editat didahiile sau predicile lui Antim
Ivireanul, 1889; a tratat diferite chestiuni de
actualitate, cu privire Ia organizarea bisericeasca
(lerarhia i institu(ia sinodald in his. ortodox&
1803; Papismul i starea actuald a bisericii in
Rorndnia, 1883; Memoriu despre starea preo(ilor,
1888) sau la cea scnlara (Facultatea de teologie,
1882; Cuvint pentru $coala i biserica romdnd,
1885), sau cu privire la diferite amanunte In le-
gatura cu viata si activitatea preotilor, *. a.
(Cintdrile bisericesti, 1882; Editarea cdr(ilor
bisericesti, 1882; Biserica $i Calcndarul, 1881;
Despre cinstirea si inchinarea icoanelor, 1890).
MELEDIC, st. balneara, jud. Buzau corn.
Lopatari. Ape sarate cu iod, brom, sulf.
MELETIE ARHIEPISCOPUL
(t381), glut, praznuit de bi-
serica ortodoxa la 12 Februarie.
A Post patriarh al Antiohiei,
detronat si gonit de trei on
si iarlisi chernat, dupa cum
imparatul era amic sau ad-
v ersar al arienilor. El a Incercat
sa aduca pacea In biserica.,
dar muri chiar In timpul
sinodului ecumenic de Ia Con- - (de Bonif. Florescu. 1889); Nihilists (f. a.); Arta
stantinopol. Mitropolitul Meletie.
MELETIE BRANDABURUL,
mitropolit al Moldovei 1844-1848. A lost Intaiu
1751
www.dacoromanica.ro
episcop de Husi (din 1803), apoi de Roman MEL-
(din 1826).
MELETIE MACEDONUL Fr- BIACEDONUL. MEN
MELETIE, mitropolit al Proilaviei pe la 1644.
MELETIE KOVACI (t1770), episcop roman-
unit at diecesei Oradia-mare, dar supus episcopului
catolic din acelasi oras. Originar din Macedonia,
era preot, cind a lost numit de guvernul din Viena
(1748); a staruit, fara succes, sa-si valorifice drep-
turile, sa devina realmente conducator al diecesei.
MELIDON GEORGE (*1831 t1897), profesor
roman. A fost profesor Ia colegiul din Iasi, director
la ministerul Cultelor din Moldova, director ge-
neral al scoalelor, inspector scolar. A publicat
clteva carti didactice si un curs de Pedagogie(1874).
MELILLA, oral In Maroc pe coasta N. a Africei,
port la Mediterana; 2000 loc. Aci a lost o veche
colonie romana.
M.ELINE JULES (*1838), om politic francez,
ministru, prez. al Camerei, prez. de consiliu, seful
partidului progresist, sustInator a1 tarifului pro-
tectionist (1892); ultima data ministru de agri-
cultura In 1915-16.
MELPOMENE, muza Tragediei.
IVIEMFIS (MEMPHIS), oral In Egiptul antic, In-
temeiat, dupa legends, de Menes, primul rege din
prima dinastie tinita; prin sec. xi p. Chr. se ruins.
Prin sapaturile arheologilor s'au descoperit multe
statue si parti din templul lui Phtah.
MEMNON C) pers. legend. Grecia antics: unul
din eroii de la Troia, omorlt de Ahile. ¶ C) rege
al Etiopienilor S'a socotit ca una din statuele
colosale din necropola tebana (Egipt) II repre-
zinta pe el.
MEMORANDUM AL ROMANILOR DIN UNGARIA, a-
dresat Imparatului Frantz Iosef In Maiu 1893,
urma sa-i fie prezentat In Viena de o delega-
Vune speciala. ; guvernul Ungariei a convihs pe
suveran sa nu primeasca pe delegali si sa
Inapoieze memoranda] In plicul nedesfacut.
Acest act, prin care Romanii Isi aratau suferin-
tele din cauza legilor si practicilor unguresti, a
a Yost publicat. Guvernul Ungariei a socotit
aceasta fapta ca o tradare si a dat In judecata,
pe membrii comitetului; Dr. I. Ratiu, G. Pop de
Base$ti, luliu Coroian, Vasile Lucaciu, Dim.
Com?a, T. Mihaly, Aurel Suciu, s. a. Curtea
cu jurati din Cluj i-a condamnat (Mai 1894)
in Inchisoare (Intre 5 ani si 2 luni). Unii au
trecut in Romania, altii au Post Inchisi la Se-
ghedin si la Vat si gratiati In 1895, Aceste Im-
prejurari au InAsprit mult relatiile dintre natd-
onalitatile Ungariei si guvernul tarii si a prile-
juit manifestari de protestare In Bucuresti si
In alte °rase ale regatului roman.
MENAM, 11. Siam, se \Tars& In golful Siam;
1370 km. lung.
MENCPCOV ALEXANDRU SERGREVICI ( "1787
t1869), general si polit. rus, participa la razboaiele
cu Turcii; fu ambasador la Constantinopol In
vremea evenimentelor din 1853 si precipita, prin
purtarea lui, deslantuirea razboiului.
MENDEL iosAN cIREnoR (1822 t 1884), bo-
tanist austriac. Fiind calugar saugutin, a -stn-
diat biologia plantelor din gra.dina manastirn,
mai ales fenomenele de creditate; s'a ocupat si
de hibrizi. A stabilit o serie de legi ale ereditafii
cari arata In ce chip se transmit caracterele
parinlilor In cursul mai multor generapi.
MENDELEJEFF ramrmiz IVANOVICI ("1834
f1907), chirnist rus, prof. la Univ. Petersburg;
facu studii asupra petrolului, compresiunii gazelor,
etc.
MENDELSSOHN BARTHOLDY FELIX
(*1809t1847), compozitor german. Op. pr. V isul
unei nop(i de yard, Edip la Colonna, Antigona.
MENDES CATULLE (1841 t1909), poet si autor
dramatic francez. Traduceri romanesti: Sanguine
de a iubi (de I. S. Spartali, Buc. 1903); Romanul
rosu (de V. Trifu, Buc, (1912); Nuvele (Iasi 1913);
Matra casdtorild (de L. Danon. Buc. 1918).
Mm
MENDOZA HURTADO DE (1503 t1585), poet
EN- span.
Op .pr. Lazarillo de Tormes (1554); .Rds-
ET boiul Grenadei. Povesteste fapte la cari a luat
parte.
MENELIK (*184211913), negus al Abisi-
niei, deveni. si Imparat al Etio-
piei (1889). Dupa un tratat cu
Italia (1889), interpretat de a-
ceasta ca acordindu-i protecto-
ratul, isbucni razboiul (1895),
Incheiat cu Infringerea Italiei si
Cu recunoasterea i independentei
(1896).
MENENIUS AGRIPPA, Pr A- ,
ORIPPA.
MENTON [wanton], oras In
Frant,a, la 21 km. de Nisa; 9000 Menelik H.
loc.; renumit pentru clima dulce,
care atrage mai ales iarna suferinzi din toatii
Europa. Apartine Frantei din 1860.
MENUMOHCT, duce al unui mic stat ro-
manesc, care se gAsea prin partite N. V. ale Tran-
silvaniei pe la anul 888; era vasal al Imparatului
bu lgaresc.
MERA mu; T. (*1864 t 1909), preot $i Invatator
roman In Transilvania. A publicat povestiri $i bas-
me culese din popor, Intre cari un vol. Din lumea
basmelor, 1906.
MERA (sau mum), 'lost& manastire, jud. Putna,
pe Milcov, IntemeiatLge la 1686 de un Motoc din
Odobesti, terrninata si Inzestrata de Constantin
Cantemir (1689) gi de fiul situ Antioh (1706). Azi
e bisericA de mir.
MERA.N, oras In Italia, provincia Tirol; 23.000
loc., st. balneara.
MERCIER [mersie] DESIRE (1851), cardinal
beigian. A avut o atitudine demnA sub ocupatia
germana In timpul marelui razboiu: a publicat
memorabile scrtsori pastorale.
MERCUR (NERcuRiv), zeu roman fiul lui Ju-
piter, mesagerul zeilor, zeul
elocventei, al comertului si
al hotilor. Echivalent cu
grec. Hermes.
MEREI, circ. com. jud.
Buzau cu 17 sate (1929).
MEREJICQVSIKI DI-
MITRIE SERGEVICI (* 1866
11929), scriitor rus. Trad.
rom: Moartea zeilor (de V
Demetrius,1916), Leonardo
da Vinci (de V. Deme-
trius, 1920), lnvierea zeilor
(de V. Demetrius, 1921),
Pecru eel Mare (de V. De-
metrius, 1923), lubirea Mercur.
mai tare ca moartea (de Al. Iacobescu, f. a.).
MERENI 0 corn. rur. jud. LApusna plasa
Budesti; 4800 loc. Circ. corn. cu 20 de sate. ¶
0 H.-DE-JOS, corn. rur. jud. Vlasca, plasa C11-
nistea; 2539 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.
Crevenicu.
MERESTI, corn. rur. jud. Odorheiu, plasa
Ocland; 2731 loc.
MERIMEE PROSPER ( 18031.1870), scriitor fran-
cez; membru al Academiei de inscripfiuni (1843),
al Academiei Franceze (1844); starui pentru a fi
cunoscute In Franta literature streine, mai ales
cea rust". Traducer' romanesti: Carmen (de Radu
Baltag, Buc, 1908), Colomba (de Natalia Iosif,
Buc. 1909), Noaptea de urgie §i macel (de G.B.
Rams, 1920), Amantul Venerei, nuvele (de D.
Karnabat, 1918), Dama de pied (de S. Panteli).
1VIERISANI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Balaci; 2182 loc. Circ. cow. cu 6 sate (1929).
MEROPA, pers. mitol. grec., fiica lui Atlas si
sotia lui Sisif. Vista ei date subiect tragediilor
Scrise de Euripide (greceste), Maffei (ital. 1713),
Voltaire (fr. 1743) Aceasta din urma a Post tradusa
In romaneste de Grigore Alexandrescu, pub'.
1847.
MEROITINGIENI, numele primei dinastii na-
1752
www.dacoromanica.ro
tionale In Franta (chip& numele lui Merovee),
Incepe cu Clodion (428-448) $i se sfineste cu
Dagobert II (673-679).
MESALINA (sauXESSALINA) (*1.5 t 48), Impti-
rateash romans, fiica lui Valerius Messala, sotia
lui Claudiu, vestit& prin desfrinarile vigil ei.
Cruda si tacoma de bani, fttcu s5 piar& multi
barbati si femei; dar fu si ea ucisti din indemnul
sgului ei.
MESIA (= MOESIA sau E<ISIA la scriitorii nostri
vechi), regiune din peninsula Balcanica, cores-
punzind aproximativ cu Bosnia, Serbia $i Bulga-
ria de azi. Aci erau dour" provinci romane: M. SU-
PERIOR Cu cap. Sardiea §I H. INFERIOR, can an suferit
modificari In cursul timpului pin& au Post sta-
pinite de barbari.
MESLTN, insult" In Dunare jud. Tutees In
bratul China.
MESMER FREDERIC ANTONIU (*1734 t 1815),
medic german, a descoperit magnetismul animal.
MESOPOTAMIA, In anticitate numele re-
giunii cuprinse Intre Eufrat 9i Tigru. Aci an lost
regatul Ninivei, at Babiloniei, al Caldeei, al Asi-
riei.
MESSINA, oras In Italia (Sicilia) la strim-
toarea de Messina; 176.000 loc. Are Universitate,
muzee si o catedrala din sec. xi. Dateaza din
timpuri foarte vechi. In 1908 a lost distrus de un
grozav cutremur.
MESTECANIS, munte In muntii Bistritei
(1100 m.), pe acolo si trecatoare.
MVOTA IOAN (*183711878), profesor roman.
A Post director al liceului roman din Brasov (1870);
a publicat un curs de istorie universala adaptat
chip& Paz (1867-80), care s'a Intrebuintat mult
timp gi In scoalele din Romania; cIteva studii si
articole asupra istorici Romanilor si articole
despre pedagogie si organizarea scolara. A Post
membru corespondent al Academiei RomAne
(1877).
METASTASIO TRAPASSI PIETRO (*1698.t 1782)1
poet ital.; trai mutt In Viena, scrise tragedh, poezii
ocazionale, studii literare. Op. pr. Catone, Semi-
ramis, Alessandro, La clemenza di Tito. Trad. In
rom. Ahilevs la Schiro, trad. din greceste de
Iordache Slatineanu, 1877; Milosirdia lui Tit,
de A. Beldiman, ms. 1784.
METCHNICOV [meclnicov] ILIE ILICI (1845
11916), naturalist rus de origine romAnA. Cu Di-
mitric Cantemir a trecut In Rusia (1711) $i un
boer pe care Rusii I-au namit Iurie Stepanovici si
care avea rangul de spatar (ruseste: meanie).
DAruindu -i Petru eel Mare o mosie In tinutul
Harkov, a ramas acolo cu fostul sAu Domn si
fin! gm a primit supranumele din care $1-a format
un nume de familie. Un urmas al acestuia a lost
Ilie mei. El a condus cltva timp institutul bac-
teriologic din Odesa, apoi s'a stabilit la Paris
(Intre 1886-96), unde a lucrat sub directia lui
Pasteur $i apoi a condus Insusi lucrarile. Dintre
operate sale, mai cunoscute sint: Fagocitoza si
Imunitatea. A lost membru onorar at Academiei
RomAne (1911).
METES STEFAN (*1887), preot si scriitor roman.
Director all Arhivelor din Cluj. Membru corespon-
dent al Academiei RomAne (1919). A publicat
scrieri asupra unor chestiuni speciale din treou-
tat Transilvaniel (Istoria bisericii, 1918, Rela(iile
cu Tara- Romdneascd, 1920, Via(a agrard, 1921,
Voevozii romdni, 1922, Rela(iile lui Saguna cu
Ronzdnii din Principate, 1925, Pastori ardeleni
in Principate, 1925, Mociile Domnilor boerilor
din Principate in Ardea' l, 1925); a studiat bibUo-
gratis scrierilor lui N. lorga (1913, 1921) $i ca
lucrAri mai generale, a publicat o monografie
asupra Regelui Ferdinand (1925) si un prim vo-
lum din Istoria neamului romdnesc (1922).
METODIE, anise. al Buzb.ului 1740-1749, a
restaurat multe biserici din eparhie.
METODTSTI, nume dat, In sec. xvii, puritani-
lor englezi (In Anglia) si doctrinarilor catolici
(In Franta); astazi sint diferite secte crestine,
raspIndite In toata lumea, pornind toate de la
protestantism.
METTERNICH CLEMENT WENCESLAS PRINT
(*1773 t1859), om politic $i diplomat austriac,
vestit prin aqiunea sa sustinutrt contra prepon-
derantei lui Napoleon, desi In aparenta Ii era antic
(el a negociat casatoria cu Maria Luiza $i alianta
contra Rusiei In 1812). Incepind de la congresul
de la Viena (1815), autoritatea lui deveni asa de
mare Inc It de cuvintul lui asculta nu numai Au-
str ia, dar *i Europa. Prin aceasta asigura pres-
tigiul Austriei. Revolutia din 1848 Il sili so. de-
misioneze $i sa Pugh chiar din tar& pina clnd se
lini$tira lucrurile, dar rolul sau 'meta.
METIANU IOAN ( 18281-1916), _rni tropolit or-
todox roman In Transilvania.
Preot, 1858, protopop, 1860,
vicar episcopesc, 1874, episcop
al Aradului, 1875. Aci a reor-
ganizat InvtitamIntul teologic-
pedagogic, a Infiintat o tipo-
grafie diecesana, a instituit un , 10
fond pentru ajutorarea preo-
tilor, a reusit sa despartb. de- -;,) .
finitiv de icrarhia slrbeasca
comunele cu populatie roma.- IA
neasca. In 1898 a fost alesy/-A
,W.,
cu celelalte state. Capitals este: mexto, 335.000 MET-
loc.
Se margineste la N. $i N-E. cu St.-Unite, la E. MEY
cu Golful Mexicului, la S-E cu Honduras, la S $i
la S-V. cu Oceanul Pacific. La N.-V. este Golful Si
Peninsula California; la S. E. peninsula Ynkatan,
unite prin istmul Tehnantepek. In mijlocul tarii este
un podis Malt (Poaigii raexionini) lnchis la E. de
Siera-Madre, la N. $i la E. de prelungirile Muntilor
Stincosi $,zi de Siera-Madre de Eat, la S. suit alte $iruri
de munti cu vlrfuri Inane $i vulcanice: Popocatepel
(5452 m.1 $i Orizaba (5.555 m..
Orase pr. Guadalajara, Puebla, Merida, Vera Crux, Ori-
zaba, Queretarof Acapulco, La Paz, Carmen, Chihahua,
Saltillo, Zacaticos, Durando.
Fluvi $i rluri: Rio Grande del Norte, parte din Colora-
do, care vine din Statele-Unite $i se varsa. In Golful
Californiei.
MEYER-111MM WILHELM ( *1861 ), filolog
german, profesor la Iena. la Vie-
na. Op. pr. Neutrullatin in lirn-
bile romanice (1883), G'ramatica
limbilor rornanice (1900). E mem-
bru onorar al Academiei Ro-
mane (1906).

'
mitropolit $i s'a stabilit In Si- MitrOp. Melianu.
MEYERBEER GIACOMO (LIEB-
MANN BEER) (*1.791t1864), corn-
pozitor german. Op. pr. Fiica
bill), In 1899. lui JephU (1813), Robert le Diable
METOVO (matcru), orasel, In Grecia (Epir); (1831, cu libret de Scribe, re-
8999 loc. Mufti Aromard. prez. la Paris), Hugueno(ii (1836),
METZ [mes], ora$ In Franta (Lorena) pe Mo- Proletul (1849), Africana (re- Meyerbeer.
selle; 60.000 loc. Are o catedrala Inceputa In prezentata dim& moartea lui).
sec, xiv, o primtuie din sec. xvin. Dateaza din MEYER [meier] PAUL (1840t1917), filolog
timpul RomanilOr. Dintre evenimentele mai im- francez, prof. de limbi romanice la Hautes Etu-
portante, notam asediul
din timpul razboiului fran-
co-prusian si capitularea
lui Bazaine (27 Oct. 1870).
MEUMANN ERNST
(*1862t1915), pedagog ger-
man. A fost profesor la
universitatea din Zurich,
Intemeietorul pedagogiei
experimentale; a publicat
mai multe lucrari $i a In-
temeiat o revista de. spe-
cialitate. La not trad. Si-
stemul esteticii (de I. Ga-'
brea, 1928).
MEURTHE,rfu In Fran-
ta, aft. al 11. Moselle, lung.
170 km.
MEUSE, fl. ud& Franta,
Belgia It Olanda; lung. 950
km.; se varsa In Marea
Nordului prin mai multe
trate, din cart unul la Ro-
terdam.
MEXIC (ESTADOS UNIDOS
MEXICANOS), republic& fede-
rativa compusa din 27 de
state In America de N.
(pr- America); supraf.
1.987.201 km. p. ; 13.605.000
loc. La E. $i V. are don&
siruri marl de munti (cele
mai marl Inaltimi 4000 $i Hartz Mexicului.
5000 m.) Inainte de des-
coperirea Americei, a avut o civilizatie des- des (1882), prof. de limbi meridionale la College
voltatti; Cortez a ocupat Cara In 1519 pen- de France (1876), director al $coalei de arhivari
tru Spania ; In sec. xix au Inceput (1808). Ecole des chartes" (1882), membru al Acade-
rascoale on Incercari de a deveni independenta. miei de inscriptduni (1884). Op. pr. Les der-
In 1822 un general spaniol, tradindu-$i statul, niers troubadours de la Provence (1872), La
proclama independenta Mexicului *i deveni lin- Chanson de la croisade contre les Albigeois
parat, dar fu rasturnat (1823) $i se proclama re- (1879), Contes moralises de Nicole-Bogin (1889).
publica, dupa modelul Statelor-Unite. Dup& MEYER GUSTAV (1850 t1900), linguist ger-
multe razboaie $i turburari grave interne, fu man, prof. la Gotha, la Praga, la Graz. Op. pr.
cltva timp imperiu sub protectia Frantei (Maxi- Studii albaneze (1897), Dic(ionar albanez
milian), dar redeveni republic& $i avu aceleasi (1891).
turburari, dar sub prezidenpa lui Porfirio Diaz Isi MEYNIAL B., istoric $i jurist francez. Pro-
restabili prosperitatea economic& al legatmile fesor de istoria dreptului roman $i francez la
1753

www.dacoromanica.ro
m Ez_ Universitatea din Paris. Membru onorar al Aca-
demiei Romane (1919).
MI MtZItRES [mezierj ALFRED ( 1826 t1915),
profesor francez la Sorbona de literatur& generala.
Membru al Academiei franceze (1874). Om politic:
deputat, senator, ziarist. Presedintele Asociatiunii
ziaristilor parizieni. Surprins de Germani lntr'un
oral ocupat fu tinut ca ostatic $i muri In capti-
vitate. Op. pr. Shakespeare. ses oeuvres et ses
critiques (1861), Dante et l'Italie nouvelle (1865),
Petrarque (1867), Goethe (1873).
MEZZOFANTI GIUSEPPE (.17741-1849), car-
dinal italian (Bolonia), poliglot: se zice cii vorbea
58 de limbi.
MIASTKOWSKI VOICIECH, sol trimis de re-
gale Poloniei Vladislav iv la Constantinopol In
1640. Cu apest prilej a trecut prin Moldova.
Calatoria a lost descrisii de secretarul soliei $i
de alt,ii.
MIAULIS ANDREIU ( *1768t1835), om politic
grec. A luptat pentru libertatea patriei la Patras
Spezzia (1822).
MIAZA NOAPTE, personaj din povestile popo-
rului; el personifics momentul mijlocului noptii;
el aleargii. dup& Zorila.
MICA FLORIAN (.1876), advocat roman In
Transilvania. A luptat In 1848, a Post arestat de
Unguri; liberat, s'a refugiat In Bucovina, de unde
s'a Intors dup& sfirsitul revolutiei.
MICESTI, corn. rur. jud. Alba, plasa Ighiu;
1245 loc. Dupti. legea 1929, e Com.
suburban& a orasului Alba-Iulia.
MICHEIA, profet din vechiul
Testament, praznuit de biserica
ortodox& Ia 14 August. A trait
pe la 758 a. Chr.
MICHEL-ANGELO BUONARRO-
TI (1474t1564), unul din cei mai
marl artisti ai omenirii, sculptor,
pictor, arhitect, poet italian. Cele
mai vestite din operate lui slut: Michel-Angelo.
Statua lui Moise. Hristos cu cru-
ces, picturile de pe bolta Capelci Sixtine, mor-
mintul papei luliu II.
MICHELET [mi$'1e] JULES (*1.798 t1874), isto-
ric $i politic francez, prof. la Scoalallormala su-
perioarit, membru al Academiet de stiinte morale,
prof. la College de France. Persecutat din cauza
ideilor liberale, pe cars le expunea In cursurile
sale, 1$i pierdu catedra In 1852, dar continua sti
lucreze $i sa publice. Muri Intristat de Infrtngerea
suferitti de patria sa In 1870 $i revoltat de exce-
sele Comunei. Lucrarile Jul shit foarte numeroase si
foarte variate. Incepind cu clteva studii generale
asupra istoriei moderne $i asupra istoriei .Roma-
nilor (1828-1831), el se consacra cercetarilor
speciale asupra istoriei Frantei. Dupii. Originile
dreptului francez (1837), do. la lumina primele sase
volume din opera sa capital& Histoire de France
(1833-1846). Evenimentele politice si nevoile
sale personale 11 Intrerup, dar reia publicatia
ultimelor zece volume, ajungind pin& la Ludovic
xvi (1855-67), dun& ce da-
duse o istorie a Revoluriei
(1853). 'Pe ling& acestea, scri-
eri de polemicA, scrieri filo-
zofice $i morale: L' Oiseau
(1856), L'Insecte (1857), La
Femme (1859), La Mer (1861),
etc. De$1 studiaza serios iz-
voarele, are stilul unui apos-
tol, urmiirind totdeauna idea-
lul sau democratic si uma-
nitar. In sufletul lui generos
au gasit ecou glasul natiu-
nilor supuse can doreau sa
sib& $i ele locul sub soare. In J. Michele.
cursul evenimentelor de la
1848 $i dup& aceea, a Post amicul Polonilor $i al
Romanilor. Drept recunostin(it Camera roman&
1-a proclamat ce.tiitean In1.866. Traduceri roma-
nest": Dorzmna .Rosetti ide D. Munteanu Rim-
1754
www.dacoromanica.ro
nic, 1909), Femeia (de E. Dela$urpa, 1915), Ro-
mania, Roma, Piza (f. a.).
MICHIGAN, lac America tie Nord; supr.
58142 kin. p.
MICKIEWICZ [mischlevicl] ADAM ( 1798
t1855), poet polon, profesor la
gimnaziul din Kowno. Ameste-
cat In mi$cdrile pentru libera-
rea Poloniei de sub jugul ru-
sesc, fu adus In Moscova, iar
dup& publicarea poemei Konrad
Wallemrod (1827) fu silit sA
fug& din Rusia. Nu lua parte Ia
revolt] Oa din 1830, dar 0 dn-
a fn versuri Infl&carate. Ne
mai putlndu-se Intoarce, fu a
profesnr la Lausanne $i la Pa- '0
ris (College de France, 1840). U
In 1848 organiz& In Italia le- A. Mickiewicz.
giunea poloneza. Muri la Con-
stantinopol, unde-1 trimisese Napoleon ui cu o
misiune diplomatica. Is'a ridicat un monument
In Paris lucrat de Bourdelle.
MICLE STEFAN ( * 1 8 2 0 t 1 8 7 9 ) , profesor roman.
Originar din Transilvania; a venit In Iasi ca prof.
de chimie $i stiinto naturale la liceu, apoi (1860)
prof. de fizica. $i chimie Ia facultatea de stlinte
de acolo.
MICLE VERONICA ( 1853t 1889), scriitoare roma-
ns. A publicat In diferite reviste poezii, nuvele,
etc. si un volum de poezii (1887).
MICLESCU CALINIC w Calinic.
MICLESCU DIMITRIE (*1820f1896), om po-
litic roman. A lost amestecat In miscarea politic&
de la 1848 In Iasi, a Yost magistrat In timpul lui
Grigoro Ghica, a lost luptator pentru unire $i
membru al divanului ad-hoc (1857). Sub domnia
lui Cuza, a Post deputat, ministru
de lucrttri publice, finante, jus-
title. A Post un propagandist
pentru Improprietarirea taranilor
uneori excesiv In cuvIntari $i acte.
Mai tlrziu a redactat diferite /
ziare $i a publicat $i °neva piese
de teatru.
MICLESCU SOFRONIE (1790 (
11863), prelat roman. A lost epi-
scop de Husi (1826-1850), mitro-
polit al Moldovei (1851). La 1860
cind Cuza a Inceput a lucra pen- Mitropolitul
tru organizarea bisericei romane Sofroole Miclescu.
a Yost silit s& se retraga la manastire.
MTCU (KLEIN) INOCENUU DE SAD ( *1692 t1768),
episcop roman unit In Transilvania. Nascut In
corn. Sad a studiat In Tirnavia (Ungaria) si apoi
Inteo manastire din Muncaci, unde se si alugari,
schimb1nd numele de loan. Ales episcop In 1728,
fu consacrat In 1730 si se instal& tocmai In 1732)
a luptat In dieta Transilvaniei si In congrese
pentru drepturile bisericii si poporului roman; a
obtinut schimbarea domeniului episcopesc de la
Sambata de Jos cu un altul In Blaj $i astfel, In
1737, $i-a mutat re$edinta In Blaj, unde a Inceput
cladirea manastirii $i alter edition. Aceastit con-
tinua lupta a facut s& se ridice acuzatiuni contra
lui, pentru cart a lost chemat la Viena (1744), de
unde a fugit la Roma $i In 1751 a demisionat din
episcopat $i a trait In saracie pin& la moarte.
A Yost Ingropat In biserica Madonna del Pas-
coloi
MICU SAMUEL (*1745 11806), istoric roman In
Transilvania, unul din Intemeietorii scoalei lati-
niste. Se numea mireneste Maniu, calugarit 1762,
a Mout studii la Blaj $i la Viena. A Post director
de studii la institutul Sf. Barbara din Viena,
apoi censor de carti la Tipografia din Buda.
A lucrat, cu $incai, gramatica roman(' serfs& la-
tineste, tip. 1780. A publicat o traducere a Bibliei,
tip. Blaj 1795, $i cIteva aril de filozofie (Logics,
1799) $i de teologie, Intre cars explicarea calor 7
taine (Blaj 1E01-1802). A colaborat la Lexico-
nub dela Buda $i a publicat In Calendarele din
Buda capitole din istoria Romani lor. A lasat
multe manuscrise.
MTCULA, corn. rur. jud. Satu-Mare plasa Satu-
Mare; 1985 loc. Statie c. f. Intre Satu-Mare si Hal-
mei. St. balneara: pucioasa.
MICULVSCU CONSTANTIN (*1863), profesor de
fizica molecular% (acustico. $i opticA) la facultatea
de stiinte din Bucuresti (1894). A publicat ar-
ticole de specialitate In Bulletin de la Societe
des sciences" din Bueuresti.Membru al Ateneului
Roman, este viceprezidenl, al comitetului.
MICULI CAROL, muzicant roman In Bucovina.
Elev al lui Chopin. In 1850 a calatorit In Muntenia
si Moldova si a cules melodii populare pe cari le-a
publicat pe la 1854. Alecsandri vorbeste despre
aceasta colectie In Romania literara".
MIDAS, pers. legend. grec. Rege al Frigiei.
Din povestile despre el: Zeul Dionisos i-a dat
puterea de a schimba In aur tot ce va atinge, dar
Ii fu imposibil sa se hraneasca; atunci se scald&
In rIul Pactol, care de atunci ramase cu aur In
undele sale.
MIDEALT PAM (1824* 11884), orh de stat turc,
autorul constitutiei din 1876, care-ipoartft numele.
Aceasta punea oarecari principii democratice, dar
in.sirind provinciile Turciei trecea intre ele si
Romania. De aci protestul guvernului roman $i
hotarirea lui de a a.juta pe Rusi In speranta
dob Indira independentei.
MIERCUREA-CIUCULUI (Inainte de unire
i se zicea Sereda-Ciucului, ung. CSIK SZEREDA),
corn. urban& cap. jud. Ciuc, 3800 loc. Statie
c. f. linia Brasov-Sf. Gheorghe-Petru Rares. Are
I gimnaziu do b&eti si 1 de fete. Statiune balne-
ara: fier, acid carbonic. Ora vechiu. Se vorbeste
de el In sec. xi.
MIERCUREA SIBIULUI, corn. rur. jud.
Sibiu,plasa Miercurea, 2192 loc.Scoala de meserii.
Statie c. f. linia Sibiu Alba-Iulia.
MISREA-B/RNICII, circ. corn. jud. Dolj cu
49 sate (1929).
MIERLESTI. statie c. 1. jud. Olt linia Bucu-
restiTimisoara titre Costesti si Slatina.
MIGNE JACQUES ABATE (*180011875), preot si
scriitor fr. autorul unei mari publicatil asupra
sfintilor: Petrologine curses completus: pair.
Latina, pair. graeca (1844-1866).
MIHAIL, Sf. Arhanghel, praznuit de biserica
ortodox& la 8 Noembrie. Cultul lui a fost intarit
In timpul lui Constantin eel Mare, care a zidit
aproape de Constantinopol o biserica. Inchinatft
lui.
MIHAIL I, flu legitim al lui Mircea, Domnul
Tarii-Rom. 1418-1420. Ucis de Dan II.
MIHAIL II VITEAZIIL wr- mniartr
MIHAIL II, episcop al Rimnicului pe la 1492.
MIHAIL IERODIACON, scriitor bisericesc rom.
A colaborat la traducerea cartii
Pogribania preo(ilor 51 a tiparit-o
In TIrgoviste 1650.
MIHAIL OBRENOVICI (1825
t1868), print al Serbiei de doua.
on (1839-42, 1860-68). A trait
In tara noastr& pin& cind a lost
chemat s& is tronul dupa ce a
fost silit a-1 parasi din pricina lup-
telor cu partizanii familiei Cara- ipa-4e
georgevici. In 1867 a vizitat pe "e
Domnitorul Carol si a convent Mihail
cu el c& trebue sa se pregateasca Obrenovici.
pentru a putea sa-si libereze ta-
rile de sub tutela turceasca. A murit asasinat.
MIHAIL PAVEL episcop 111, Pavel.
MIELAILID, medic si profesor grec. Doctor In
medicin& de la Paris, a fost elev al lui Neofit
Duca si profesor de elineste al lui Ion Ghica.
MIHA1 ("1921), fiul regelui Carol II si al
sotiei sale Elena, fosta principesa a Greciei. Tatal
sau renuntInd la drepturile de principe mosteni-
tor prin actul de la 4 lanuarie 1926, a fost procla-
mat mostenitor si a devenit rege In 1927, sub re-
genta instituita de mosul situ, regele Ferdinand.
1755
www.dacoromanica.ro
Aceast& situatiune a Incetat In ziva de 8 Iunie MIC-
1930, chid, dupa anularea actului de la 4 Ianuarie
1926, Parlamentul a proclamat rege pe princi- MIH
pele Carol. De atunci a ra-
mas mostenitor al tronului
it s'a dat titlul de Mare
Voevod de Alba - Julia.
IVIIHAILT RADII ( *1840
t1894), ofiter roman. A lost
prefect al jud. Braila (1876),
prefect al politiei Capitalei
(1878) ministru de lucrasi
publice (1885) si de imerne
-(1887). A avut gradul de
general de brigada In re-
zerva.
1VIIHAIU-BRAVUL ®
corn. rur. jud. Braila, plasa ar e Voevod
Viziru; 1572 loc. Dupa legea Mihai,de. , Alba Julia.
1929, tine de circ. corn. Ber-
testii-de-jos. ¶ O c. r. jud. Vlasca, plasa
gareni; 2730 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn,
Comana. Stolle c. I. linia BucurestiGiurgiu.
MIELAIU-vrrEazuL (*ca. 15581.1601), domn al
Munteniei, apoi al tarilor romanesti. Era fiul lui
Patrascu cel Bun $i irate cu Petru Cercel. Mania
lui (Teodora) era sore Cu lane Cantacuzino, care
devenise Ban al Craiovei $i avea Inc& legaturi
cu oamenli de frunte din Constantinopol, hind
reprezentant al domnitorulni muntean pe ling&
Poartti. Ca sa elute pe nepotul
sau, Ii ceda bania Craiovei si-i
pregati calea la tron. Domni-
torul Alexandra dete in jude-
cata pe Mihaiu si-I oslndi la
moarte, dar fu nevoit sa-lierte;
atunci acesta fugi la Constanti-
nopol si reusi sa is domnia
(1593). El se hotarl de la Ince-
put sa rupa cu sta.pinirea tur-
cease& si sa nitre In liga crestina,
care se pregatea atunci. Farli MihaiutViteazul,
s& astepte o deplina. Intelegere
cu suveranii can reprezentau ideea, el macelari
pe Tune!! aflati In capital& ca creditori pentru
urmarirea sumelor datorate de domnitorii ante-
riori si de el insusi. Dupli aceasta trecu Dunarea
prada citeva orase turcesti. Poarta trimise trupe
mid contra lui, dar vazInd c& nu-1 poate invinge,
hoar' o expeditie mare si dete comanda viziru-
lui Sinan -Pala, renumit prin iscusinta sa de
general. El vine In tar& cu o ostire de peste 100.000
5i se intlIneste. la Clilugareni cu Mihaiu, care avea
vreo 13000, Intro cari $i mici ajutoare din partea
lui Sigismund Bathori, printul Transilvaniei. Lup-
ta de la Calugareni (13 August 1595) e o victorie
pentru Romani, dar ei nu pot profita, se retrag
si las& pe Sinan sa coupe
Bucurestii, apoi TIrgovis-
tea, pe taxi nu le poate
nici el stapini mult timp,
caci Mihaiu Impreuna cu
Sigismund Bathori IF si-
lesc a se retrage peste
Dunare. Lasat In pace de
Turci, el iota In Moldova
$i Invinge pe Ieremia Mo-
villt, care-i era adversar,
dar nu poate stapini efec-
tiv tara. In acest timp
Sigismund Bathori renun-
t& la tronul Transilvaniei, ff
pe care-1 cedeaza. lui Ru-
dolf, Imparatul Austriei.
Peste putin el se Intoarce,
Isi reia tronul si cauta sa
se Impace cu imparatul, Pecetea lui Mihai
foarte suparat de aceasta; ca domn al tuturor
dar deodat& renunta din Romanilor. .
nou la tron, de est& data In favoarea varului sau
cardinalul Andreiu, exilat In Polonia $i prieten
on Turcii. Schimbarea aceasta, In vremea Itl
NH_ care Turcii purtau rasboit In Ungaria, primej-
duia situatia lui Mihaiu; el se prefacu ca vrea sA -i
I fie devotat, dar fat& cu pretentiile cardinalului
se Invoi cu Imparatul, trecu In Transilvania, In-
vinse pe Andreiu si cuceri provincia, intra trium-
fator In Alba-lulia (1 Noembrie 1599). Apoi trecu
In Moldova, goni pe Icremia si puse In capitala
un reprezentant al sau. Atunci is titlul de domn
al Intregii Ungrovlahl1 Si Ygi face pecete (1600) cu
acest titlu si cu sterna color trei tari romanesti.
Faptele lui nu conveneau Imparatului; relatiile lor
se rupsera, armata imperial& comandata de Basta
Yl invinse la MiraslAti, Polonii intrar4 In Moldova si
miser% pe tron pe Ieremia $i pornira spre Muntenia,
unde vroiau s& aseze pc Simion, fratele acestuia.
Mihaiu se duse la Praga, se Intelese cu Imparatul,
apoi cu Basta si amlndoi pornira contra lui Si-
gismund Bathori, care venea cu ajutor polon, sali
is tronul parasit de bunavoie. Il Inving, dar
Basta ucide miseleste pe tovarasul sau. Astfel
se sfIrseste cariera atlt de stralucita a acestui
domnitor, care reusise a Indeplini pentru o clip&
visul neamului romanesc de a trai sub acelasi
scentru.
MIHAIU-VITEAZUL 0 circ. corn. jud. Ia-
lomita, plasa Lehliu cu 8 sate(1929). ¶ 0 corn. rur.
jud. Turda plasa Mihaiu Viteazul; 2412 loc.
static c. f. cap. linia Ingusta care pleaca dela
Bandul-de-CImpie.
MIHAIU-VODA, fosta manastire In Bucuresti
zidita prin sec. xv, rezidita de Mihaiu Viteazul la
1594. Pe ruincle ei s'a cladit localul Arhivelor Sta-
tului.
MIHALCEA BANUL, unul diu generalii lui
Mihaiu Viteazul.
MTHALCEA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Cosniin; 3482 loc. circ. corn, cu 2 sate (1929).
MIHALI GRIGORE (*1803t1872), cleric roman
unit In Transilvania. A fost profesor la scoala
normala din Blaj (1828), protopop la Bistra
(1836), canonic In Blaj (1862), rector al semina-
riului de acolo (1864).
MIHALI ioAN (t1914), istoric si filantrop
roman din Transilvania. A adunat documente
maramuresene si a cl&dit un camin pentru stu-
dent! In Sighet. Membru corespondant al Aca-
demiei Romane (1C01).
MTHALI TEODOR' (' 1855), advocat si om politic
roman in Transilvania. A lost ntembru al comite-
tului national roman; a fost oslndit la Inchisoare
In protwsul Memorandului si Incarcerat un an
Ow MEMORANDUM).
MIHALI DE APA VICTOR ('1841 t1918), pre-
lat roman. Mitropolit unit de Atha-Iulia si Maras.
DupA studii la Roma, unde a luat doctoratul In
teologie (1863) si a lost sfintit preot, a lost numit
profesor la Seminariul din Gherla; apoi a treeut
la Blaj, unde a fost secretar si referent consisto-
rial, asesor la tribunalul matrimonial (1864),
protopop (1873); In 1875 episcop al Lugojului,
In care calitate a organizat In
1893 primul pelerinaj roman la
'Roma, In 1895 mitropolit. Ca
episcop gi mitropolit, s'a ocu-
pat de progresul bisericilor din
diecesA si de buna indrumare
a chestiunilor administrative,
a ajutat tinerimea studioas&
printr'o fundatiune cu un fond
de. 5250 florint; a fost onorat
de Papa cu titlul de ,conte ro-
man" (1888), a lost mernbru
onorar al Academiei RomAne
(1894); In 1900 s'au facut ser- Mitrop. V. Mihail.
bari marl in Blaj pentru Implinirea a 25 de ani
de In instalarea lui ca episocp.
MLT:14.LT 0 corn. rur. jud. Alba, plasa Talus;
2624 loc. Static c. f. linia principal& Intro
Blaj si TPius.
MIBA§TI 0 st. 0. f. jud. Muscel. linia Go-
lesti-Cimpulung, In 18 km. de CImpulung. 1 A
M.- DE -JOS, corn. rur. jud. Olt, plasa Draganesti;
1756
www.dacoromanica.ro
3053 loc. I ® 31.-DE-8178, c. r. tot acolo; 3923. DupA
!ages 1929, tin ambele de circ. corn. mulAtm,
care are 3 sate.
MIHAILEA.NU STEFAN (.1859 t 1900), profesor
roman In Bucuresti. Venit din Macedonia, el a
Post unul din luptatorii pentru ideea de a se ajuta
RomAnii din peninsula balcanicA spre a.gi pastra
nationalitatea contra actiunii Grecilor si Bulga-
rilor. Campania aceasta devenind, la un moment,
violenta, un Bulgar 1-a asasinat in Bucuresti.
MIHAILENI 0 corn. urb. jud. Dorohoiu, plass
Berhomete; 40001oc Intemeiata la Inceputul sec.
xix gi numitA astfel printr'un hrisov al lui Mihail
Sturdza din 1837. DupA legea 1929, are si 2 corn.
suburbane FIrInl-Negru gl VIAdeni. Aci a fost, 1I1 a
treia fazA a razboiului nostru cu puterile centrale.
In ziva de 15 Ianuarie 1918, o luptA Intre trupele
noastre si cele rusesti, cari din aliate devenise ini-
mice. Rusii au fost Invinsi, dezarmati si, dupA
aceasta ultimA Incercare a lor, au fost siliti a se
retrage In Cara lor, conform dispozWilor coman-
damentului roman pe cari voise sA le InfrInga. y
0 c. r. jud. MO, plasaRa.scani; 5105 loc. DupA le4
gea 1929, tine de circ corn. Rascani. ¶ 0 c. r. jud.
Cetatea Alba, plasa SArata; 2122 loc. DupA legea
1929, tine de circ. corn. Tatar-Bunar. ¶ 0 c. r.
jud. Ciuc, plasa Frumoasa; 2867 loc. o e.. r. jud.
Odorheiu, plasa Cristur; 4431 loc.DupA legea 1929,
sat circ. corn. Cobittesti.
MIHAILESCU STEFAN a. ('184611898), pe-
dagog roman. A lost profesor la liceul Lazar In
BucUresti; inspector general al InvallimIntulut,
secretar general al Ministerului Instructiei. A pu-
blicat carti didactice p. cursul primar (Carte de
shire, Aritmeticd) gi eel secundar (Elemente de
m ineralogie), citeva lucrari de popularizare stilt-
PIMA (Convorbiri asupra in (elor naturale, In-
troducere in psihofizica) gr un studiu interesant
asupsa chestiunilor scolare ( Incercdri critice asu-
pra invd(dmantu/ui primar).
MITIAILVTIO corn. rur. jud. Buzau, plasa
Glodeanuri'a; 2019 loc. DupA legea 1929, tine de
circ. corn. Glodeanurile. ¶ 0 c. r. jud. Vlasca, plasa
ArgP5: 2500 loP. Circ. corn. cu 8 sate (1929).
MIXALA$ENI, circ. corn. jud. Botosani cu
10 sate (1929).
MMA.LESCU SCARLAT, boer roman. Il gasim
In apnea Regulamentului Organic ministru de-
partamentulul bisericesc In Muntenia (1835 51
urm.).
MIHALCESCU ION (1874), preot roman.
Profesor la facultatea de teologie din Bucuresti
(1904), avInd catedra de doginatica si simbolica.
A publicat articole In revista Biserica ortodoxA ",
carts didactice pentru liceu si seminarii, cercetari
asupra unor probleme filozofice-religioase (Cos-
mogonia, 1906) si lucrari de propaganda cresti-
neasca, mai ales In biblioteca numiiA Ia si ci-
taste" (Cea din urma spovedanie, Catechismul or-
todox, etc.) cum gi traduceri, din Flammarion,
Bernardin de Saint-Pierre, Bettex, etc.
MIHNEA I cm Rau (-1510). domn al Munteniei
de la 1507 (sau 1508) dupA moartea lili Radu eel
Mare. Era, probabil, flub lui Ylad Tepes. A luat
tronul sprijinit de Turci, avind de adversar pe un
boer sprijinit de Unguri. Pe ace.stia i-a Impacat,
acordind privilegii catolicilor; dar pe boerii cari
II combAtuse i-a pedepsit cu mare asprime, tAind
pe cei mai multi (1E09), dar a lost mazilit si shit
sA fug& In Sibiu, 'uncle a fost ucis.
MIHNEA II ZIS TURCITUL, domn al Munteniei
de douA on (1577-83 si 1585-91). Era fiul lui
Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanul. Este ajutat
la luarea tronului de cAtre bunica lui Doamna
Chiajna. Prima lui domnie e turburatA de intri-
gibe boerilor si de o rAscoalA, pe care el o reprimii
. Cu mare asprime, dar e mazilit. La rindul but, reu-
sesta sA provoace mazilirea lui Petru Cereal, sA
la a doua oar% tronul si chiar sA -i vazA moartea;
dar cheltuind cu toate acestea multi bani, fu scos
din scaun si (WO aceea, ducindu-se la Constanti-
nopol, trecu la religia mahomedana.
 MIHNEA III, domn al Munteniei, 1658-1659.
Se zicea fiu al lui Radu Mihnea, dar era cunoscut
In Constantinopol sub numele de moan -bei. A venit
la tron pus de Turci $i cu sprijinul rezidentului
german de pe linga Poarta. Amenintat de Racqii
Post principe al Transilvaniei depus de Turci, si
de Constantin Serban, focrul
dome al Munteniei, el se in--
staleaza cu ajutorul Tatarilor,
ceeace produce marl nenoro-
ciri In tart.. Se pare ca. ac-
tele lui, de la un moment
au Post acte de nebunie, caci
chip& ce ceru Turcilor s& -I
recunoasca, de Principe al
Transilvaniei, se uni cu Ra-
coti contra Turcilor $i, ffind
descoperit, denunt& el ca tra-
datori pe denuntatori si-i pe-
depseste cu moartea, apoi tri- Mihnea III.
mite o armata In Moldova
contra Turcilor $i ucide pe Turcii din TIrgovi5te,
arde Braila si Giurgiul (cetati turce5U). Invins,
cum era si firesc, fuge peste munti, unde moare.
MIHUTIIJ fm hut] IOAN (t1835), profesor
roman in Transilvania. A lost director al scoale-
lor nationale din cercul Caransebe5 $i Lugoj.
MTICRELSON IVAN rvANovici (*1740 t 1807),
general rus. A venit In Iasi cu armata. in 1806 In
epoca ritzboiului cu Turcii. A murit In Bucuresti.
MTKLOSICH FRANZ (*18131-1891), filolog au-
striae, profesor de slavistica. la 5coala super. din
Viena. Op. pr. Lexicon paleo-slovenico- graeco-
latinum (1865), Gramatica comparatd a limbilor
slave (1874), Elemente slave in 1. roman(' (1861),
Elementele slave in 1. maghiard (1884), Cercetari
asupra limbii romdne (1882), Dictionar etimologic
al limbilor slave (1886). A Post membru onorar at
Academiei Romane (1888).
MTLAE, oral In Sicilia, azi Milaazo, unde fu In-
vinsit flota lui Sextus Pompcius de catre armata
lui Octavian August (36 a. Chr.).
MILAN (MILANO), ora.5 In Italia (Lombardia),
491.460 loc., industrial $i cultural. Catedrala
vestita (il duomo), Inceputa In 1386 $1 terrain. In
1813; biser. Sant 'Ambrogio din sec. ix, Santa
Maria delle Grazie (unde e eclebra Cina cea de
taind a lui Leonardo da Vinci), Galeria Brera
(unde shit tablouri de Rafael). Fundat pe la 603
a. Chr. fu cucerit de Romani in 222 a. Chr. (Medio-
lanum).
MILAN IV OBRENOVICI ( *1854 t 1901), prini,,
apoi rege al Serbiei. Ntscut In Iasi, a facut studd
la Paris, a Post adoptat de Printul Mihail, procla-
mat print In 1868, fiind minor $i sub regents. In
1872 Incepu domnia realit; In 1876 avu un.ritz-
boiu nefericit cu Turcii, terminal printr'o pace
care pastra situatia anterioara; (WO caderea
Plevnei, In 1877, reluit armele si trPcu pe terito-
riul turcesc, dar fu oprit de Incheierea pacii de
in San Stefano urmat& de tratatul de la Berlin,
care, recuno5tea independenta Serbiei, dar nu-i
dadea satisfacatoare compensatiuni teritoriale.
De aceea Milan Incepu o politica antirust. $1
austrofilit; dar poporul avu deziluzia sit vaza
Bosnia $1 Heitegovina puse sub administratia
austriacit. Proclamat rege (1882), fu Indemnat a
declara rtzboiu Bulgariei (diva ce aceasta ane-
xase Rumelial, dar armata sirbeascitfu Invinsti in
Slivnita si rerzele silit a Incheia paces de la Bu-
curesti (1886). In 1889 abdica In favoarea flu-
lui situ, instituind o regentt.
MILCOV ®rtu, izvora5te In jud. Rlmnicul-
Strat, despOrtind judetul acesta de jud. Putna,
apoi trace In jud. RImnicul-Sarat, apoi In jud.
Putna 5i se varsit In riul Putna. Multa vreme trecea
chiar prin millocul ora5ului Foc5ani al era, pint.
in unire, lotarul Intre ccle dout principate.
De aceea zice cintecul: Hai la Milcov cu grabire,
sa-1 secdm dintr'o sorbire. Pe malurile lui au
lost $i citeva lupte vestite: Intre Stefan cal Mare
5i Radu cal Frumos (1473), Intre Stefan Tom5a 5i
1757
www.dacoromanica.ro
Petri' $chiopul (1564), Intre Mihaiu Viteazul MIH-
si Simion Movilit, pretendent la tronul Munteniei
(1600). ¶ 0 circ. corn. jud. Putna cu 7 sate (1929). MIL
MILESCU NICOLAE (ca. *1625 t ca. 1714), om
politic si scriitor moldovean. Uneltind ritsturnarea
lui Stefanita-Voda., fu descoperit de acesta §i i se
tale nasul. De act porecla de etrimr. Cronicarul
Neculce spune ca. s'a dus dupit aceea In Germa-
nia si s'a operat si astfel d'abia s'a lost cunoscind
nasul Mat". A lost agent diplomatic al
Dortmului Grigore Ghica pe la 1660; a calatorit
mult prin Europa, a Yost profesorul lui ,Petru
eel Mare $i agent al Rusiei In China. El si-a scris
operele mai ales In limbi streine 5i cele mai multe
all ramas manuscrise. Em. Picot a publicat o
bibliografie a lui. Cele mai multe citrti shit In
slavoneste, putine In latine5te. Afar& de aceasta,
se alit In bibl. Academiei (ms. 494) un manus-
scris romanesc: Cartea cu intrebdri foarte de folos
pentru credinta, 1661. Citittoria In China i-a dat
ocazia s& fact o descriere interesanta, tradusa In
ruseste (1882) $i. In grece5te, dun& care Sion a
tradus-o romaneste (1888). 0 editie modern& s'a
publicat de E. Grigoras 1926.
MILESI BIANCA ( 179)-1-1846), scriitoare ita-
liana. ocupat si cu pictura. A cunoscut-o
G. Asachi In Milano $i i-a dedicat unele din
poeziile sale.
MILE*TII-MARI 0 corn. rur. jud. Lapusna,
plasa Nisporeni; 2618 loc. Dupa legea 1929, sat
din circ. corn. Boldureoti. ¶ ® M. c. r. jud.
Lapu5na, plasa Ialovni; 1748 loc. Dupa legea
1929, sat din circ. corn. iaioveni.
MILET, oras In Asia mica.. Aci fu o republic&
vestith mai ales prin sec. vi si vu a. Chr. cu o
mare desvoltare culturalt, artistica $i comercialt.
Astitzi e fitrit Insemnatate $i mai mult ruinat.
MILICESCU coNsTANTDi (' 1810 t 1868), of iter
roman. General In 1859, a Post ministru de razboiu
In ambele principate.
MILIE, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Ras-
toace; 2103 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Ispa5. Statie c. f. linia laterala Vijnita-Gri-
gore Ghica.
MILIUCOV PAVEL NICOLAEVICI (1859), istorlc
rus. A Post profesor la Universitatea din Moscova.
A avut rot de frunte In partidul constitutional-de-
mocrat $i a Post ministru de externe in guvernul
Kerenski. Astitzi locueste in Paris. Op. pr.: Istoria
culturii rusesti (1895), Istoria celei de a duoa
revolutii rusesti (1921).
MILL JOHN STUART ( *1806t1873), celebru fi-
lozof englez. Fiu al unui filozof $i istoric, a do-
bindit o instructiune extraordinarit, putind sit
scrie la virsta de 6 ani un rezumat al istoriei
romane. A calatorit de inulte ori In Franta; s'a
ocupat de politica, a avut o interesant& carierit
parlamentara. A publicat multe articole prin re-
vista $i o scrie de arid de economie politica (1848),
de logica (1843), de politica (Libertatea, 1854,
Guvernul reprezentativ, 1861), de f ilozofie general('
(Filozofia lui Hamilton, 1865), de morala, de
sociologic. De mare prat, este $i autobiografia lui.
Traduceri romane5ti: Robia femeii (de M. Stern
5i M. Schonberg 1895), Libertatea (de Teodor
Pacatianu, 1899), Libertatea de cugetare si de
discu(ie (de P. Musoiu, 1900), Diserta(ie asupra
liberta(ii (de Carola Ungarth, Buc. 1902).
MLLE CONSTANT/N (*1861 t1927), ziarist 5i om
politic roman. A condus ziarul ,Adevarul" din
Bucuresti de la 1897 pint la 1926.
MILLERAND [mirran] ALEXANDRE (' 1859),
om politic francez luptittor socialist, ziarist si o-
ratorrenumit ; ministru In cabin. Waldeck Rousseau
(1899-1902), f&cu legi pentru protectia munci-
torilor; ministru de razboiu (1912-13 $i In
1914-15), comisar general at Alsaciei (1919),
Prezident do consiliu (1920), Prezident al Re-
publicei (1920-24).
MILLET FRANCOIS .(1815t1875), pictor fr.,
expune Intliu In 1840, duce 0 viata On& de
greutati; dupa 1848 se retrage in Barbizon. Foarte
MIL- mnbatut la Inceput, se impuse ca peisagist si
pictor de scene taranesti. Op. pr. Le Semeur (1850),
IR Les Glaneuses (1857) capo d'twera, Bergere avec
son troupeau (1864), La gardeuse d'oies, L'An-
gelus, etc.
MILLET GABRIEL, istoric si arheolog francez.
Profesor de estetica si istoria artei la College de
France; director de studii la Scoala des hautes
etudes",- unde face lectii despre crestinismul
bizantin si arheologia crestina. Membru onorar al
Academiei Romane (1921)si al Academiei din Bel-
grad. Dintre operele lui citam: Portraits byzan-
tins, 1911; L' ancien art serbe, 1919.
MILLO MATEIU (t ca. 1801), poet moldovean.
A lasat un ms. cu poezii, netiparit Inca, stu-
diate de Tanoviceanu, Iorga, 0. Densusianu.
MILLO MATEIU (1813t1896), actor roman si
autor de opere dramatice. A
Imbratisat cariera In contra
opozittei crincene a familiei; a
treat cele mai Insemnate roluri
din comediile lui Alecsandri:
Mama Anghelusa, Coana Chi-
rita, Barbu Lantern', Parapo-
nisitul, Millo director; a scris
comedli, vodeviluri, fermi din
cari Un poet romantic (1850),
Baba Hirca, 1851, Apele de la
V dcaresti, 1872, s'au jucat cu
mare succes; s'a ocupat si de
chestiunile de organizare a tea-
Odor si a lost de mai multe Mateiu Millo (txsg6).
on director de teatru; la 9 Ianuarie 1869 Camerele
i -au votat o recompense. nationals.
MILO, insula In arhipelagul Cyclade; 148[km.
p., 5310 loc. Cap. Kastro-Plaka. Aci s'a gasit celebra
statue a zeitei venue. (ow acest cuv.).
MILORADOVICI KRASNO MIHAIL ANDREJEVICI
CONTE (1771 t1825), g-ral rus. A luat parte la ex-
peditia lui Suvarof; la razboiul In contra Turcilor,
1-a Invins In luptele de la Obilesti (1808); la lup-
tele contra Francezilor (1812); a Post guvernator
militar al Petersburgului. In Bu-
curesti la poalele dealului Mitro-
poliei e o truce ridicata de el.
MILO* OBRENOVICI (1780
t1860), Intemeietorul dinastiei 0-
brenovici, care a domnit In Serbia
InlaturInd pe Karageorgevici. A
lost comandant In luptele pentru
eliberare din stapinirea turceascil
(1815); proclamat print In 1827,
a abdicat In 1839, dar 5i-a reluat
tronul In 1858.
MILTIADE (t489 a. Chr.) ge-
neral atenian Invingatorul Persilor
la Marston. Miltiade.
MILTON [miltn] JOHN ( *1608
t1674), poet englez. Debuts cu
don& poeme filozofice si cu doua
comedii. Dupe ce calatori prin
Europa, reveni In patrie si lua
parte la luptele politice si reli-
gioase publicind scrieri In earl
sustine pe puritani si combate
pe catolici. Arnie at lui Crom-
well, fu secretar al Consiliului
de stet, dar orbi. Opera sa ca-
pital& este Paradisul pierdut, J. Milton.
epopee religioasa. unica In felul
ei. Traduceri romanesti: de Ciomac (ms, Acad.
697), de G. Sion (parti, 1851) si de Lazureanu
(1889).
MINA., sfInt,praznuit de biserica ortodox& la
11 Noembrie. Era egiptean de origine si ofiter
Id oastea Imparateasca, dar a lost martirizat In
timpul edictului lui Diocletian (304).
MINA., dint, praznuit de biserfca ortodox&
la 10 Decembrie. A Yost martirizat In timpul Impa-
ratului Maximian.
MINCI4KI, consul rus In Bucuresti In 1824,
A lost Inslutinat a trate cu Poarta diferite ches-
1758
www.dacoromanica.ro
tiuni economice si politice, dar n'a ajuns la Inte-
legere si In curind s'a facut razboiul care s'a
terminat cu paces de la Adrianopol.
MINCU LOAN (1852t1912), arhitect roman.
A studiat la Paris In scoala de
arhitectura si In cea de bele-arte.
A lurcat, Intre allele: Palatul
justi(iei din Bucuresti, &pact
central4 de fete, Casa Vernescu,
Monterou, etc. Fost profesor la
$coala de arhitectura din Bucu-
resti.
MINCU MIHAIL (`181511887),
artist dramatic roman. A jucat
mutt timp In trupele lui Millo.
MINERVA, zeita Intelepciunii
In mitologia roman& echivalenta.
cu -Mena a Grecilor. Legenda spune I. Mincu.
ca a iesit destivIrsita Inarmata
din creerii lui Jupiter. E Infliti-
sat& adeseori cu o bufnita.
MINGIR, com. rur. jud. Fal-
ciu, plasa Stalinesti; 5633 loc.
Dupa legea 1929, a trecut la jud
Cahul. Circum. corn. cu 8 sate.
MINI/3.T ILIE (pe la 1700),
teolog grec. A lost profesor la o
scoala teologica din Venetia, mai
tirziu predicator la catedrala pa-
triarhiei din Constantinopot ---
si episcop In Morea; a lost
In leglituri de prietenie cu
Dimitrie Cantemir. Dintre
operele sale s'a tradus ro-
ma.ne,te: Cazaniile de prdz-
nuire, Bucuresti 1742.
MINIS, cora. rur. jud.
Arad, plasa Radna In regi-
unea podgoriei; 1136 loc. Zeila Minerva.
Scoala de viticulture.
MINORCA [span. MENORCA], insulli din Ba-
leares 683 km. p., 37.500 loc. Cap. Mahon. ; I
MINOTAUR, personal mitologic; avea corp
de om si cap de taur; pazea lahirintul din insula
Crete; acolo a lost ucis de Tezeu.
MINOVICI MINA (184011902), economist ro-
man. A lntemeiat In Bucuresti, In 1874, un ziar
financier, Curierul financiar, sells romaneste si
frantnzeste, In care se ocupa de economia poli-
tica, finante, industrie, comert, bursa.
MINOVICI burro ( 1858), medic roman. A
lost profesor la facultatea de medicinti din Bucu-
resti (din 1899) si decan In clteva rtnduri (1919-
1921, 1923). Elev al prof. Brouardel din Paris,
s'a specializat In medicine legala si a organizat
institutul medico-legal din Bucuresti (care-i
poarta numele) cum si serviciul antropometric.
Este medic legist. A publicat scrieri de strict&
specialitate (asupra mor(ii subite, asupra intoxi-
ca(iilor, asupra simula(iilor) si studii generale
In legatur& cu ea (Antropologia criminald, Evo-
lufia medicinei leg ale), cum $i rapoarte si memorii
despre invdtdmintut medicinei, despre lucrarile
diferitelor congrese la cari a participat, etc.
MINOVICI $TEFAN (.1867), chitnist roman.
Profesor de chimic organica la factrItatea de stiinte
din Bucuresti (1899). Membru corespondent al
Acaderniei (1925).
MINULESCU IoAN (*1881), poet roman.
Unul din reprezentantii simbolismului la noi. A
luat premiul national de poete In 1928. A debutat
in rev. Vieata noull', 1905. Opere pr. Bomante
pentru mai tirziu, 1908; De vorbd cu mine insumi,
1913.
MIORCANI, corn. rur. jud. Dorohoiu plasa
Lascar; 2870 loc. Dupa. legea 1929, tine de tire.
corn. Radauti.
MIRABEAU [mirabo] HONORE RIQUETI CONTE
("174911791), politic franc. si mare orator. Duplt o
tinerete plina de scandaluri, se amesteca In mi$ca-
rile revolutionare si avu prilej s& rosteasca la 23
Iunie 1785 ca deputat al Starii a treia (tiers etan,
stele faimoase cuvinte: Spuneti regelui cil stntem In cursul zilelor tragice ale retragerii auto- MIR_
aid prin volute. poporului $i nu vom 1esi declt ritatilor din capitals. In amintirea lui s'a bite-
prin puterea baionetelor". meiat In Bucuresti o societate pentru proteetia MSS
MIRAMARE, castel imperial copilului sub prezidentia M. S. Reginel Maria,
zidit pe malul Adriaticei, la 6 care Intretine dispensare In diferite prase, a in-
km. de Triest, pe o stinca. Aci fiintat o $coalii de Ingrijitoare de copii, etc.
se semn& conventia prin care MIRCEA-VODA 0 corn. rur_ jud. Braila,
Franta se oblig& sa ajute pe plasa Ianca; 1687 loc. Dap& legea 1929, tine de
Maximilian, fratele lui Frantz circ. corn. lanes. ¶ ® corn. rur. jud. Ialomita,
loser, a deveni rege In Mexic. plasa Ciocanesti; 2281 loc. Dupil legea 1929, sat
MIRASLAU ® corn. rur. jud. eirc. corn. Calarasii-vechi. Statie 0. f. Intre Cer-
Alba, plasa Aiud; 1.190 loc.; loc '=\ navoda si Medgidia (linia Constanta).
istoric: luptalui Mihaiu cu Basta
(Sept. 1600), In care eroul ro- 'sm....-
. MIRCESCU LuDolna ('187211930), general ro-
man. Sublocotenent In 1893, colonel In 1916,
man a fost Invins. 11 ® statie o. f. jud. Alba, general In 1917. A lost ministru de razboiu In
Intre Teius *i Razboeni. guvernul prezidat de Generalul Averescu (1926);
MIRBEAU rmirbo] OCTAVE (18481-1917), zia- inspector general al cavaleriei.
rist si romancier francez. A scris $i piese de teatru, MIRCESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa
Intre cari Mauvais Bergers, In rom. s'au tradus Vasile Alecsandri; 720 loc. Dupa legea 1929, sat
citeva nuvele prin reviste $i: Junta/tit unei ca- circ. corn. Vasile Alecsandri.
meriste (f. a.). Nebuna (de C. A. I. Ghiea), Victima MIRCOVICI, general rus. vice-prezident al
justWei (f. a.), Un am sensibil (de Julieta Bla- divanurilor principatelor dupa plecarea lui Kis-
zian), Divortul meu (de C. A. I. Ghica, 1925). selef In Main 1834.
MIRCEA cEL MARE sau cEL BATRix, domnitor al MIREA GEORGE D. (1852), pictor roman.
Tarii-Romanesti Intre 1386-14.18, In zilele caruia Dap& studli in Paris (unde a obtinut medalii
Principatul a avut cea mai mare Intinciere: de la importante), a venit In Bucuresti si a fost numit
Severin pina la Dunarea profesor la scoala de bele-arte (1892) si mai tlrziu
de jos, partea de S. V. a si director. E membru al Ateneului Roman din
Basarabrei (de unde si nu- Bucuresti si presedintele sectiunii artistice a
mele, Mircea fiind din fa- acestei societati. Premiul national In 1924.
milia Basarabilor), gurile MIREILLE Mirelo In provensala), poem&
Dunarii si Dobrogea pina vestita a lui Frederic Mistral In dialect (1859).
la Silistra; Mircea mai era (Pr' MISTRAL).
si duce al Amlasului si Fa- MIRESU 0 sat jud. Prahova, plasa Podgoria;
garasului. A luptat singur 1296 loc. Dupa legea 1929, In tiro. corn. SInger.11
sau Impreuna ca altddom- ® statie c. f. jud, Satu-Mare linia ClujBaia-
nitori crestini In contra Mare.
Turcilor: la cosova (1389) MIRINESCU MIHAIL (t1927) medic roman. A
Impreuna cu Sirbii, unde Post medic primer la spitalul de copii din Bu-
cre5tinii au fost invinsi; curesti, vice-presedinte al societatii ,,Principele
la Bovine in jud. Dolj Mircea" (de la Intemeierea ei).
(1394), unde Baiazid a MIRMIDQNI, pcpor din Tesalia. Au partici-
fostbatut;laNieopore(1396) pat la rilzboiul Troiei comandati de Ahile $i Ajax.
Impreuna cu Unguri, Fran- MIRON, stint praznuit de biserica ortodoxa
cezi, Germani, s. a., unde la 17 August. A lost preot In Ahaia, martirizat
crestinii au lost iarasi in- pentru c& a refuzat sa jertfeasca idolilor (pe vre-
vinsi ; In 1416 Mircea pier- mea lui Decius 249-251).
du Dobrogea, pe care i-o (pietMircea cel mare
ura la man. Cozia). MIRON BARNOVscHI por- BARNOVSCHI.
lua Sultanul Mahomed I. MIRON CRISTEA Pr- CRISTEA.
Situatda cea mai arnica a fost In 1395, clnd Sul- MIRON RoMANIIL mitrop. er RorsANIIL.
tanul Baiazid,, intrind In tarn, Inainta pin& la MIRON COSTIN, circ. dom. jud. Roman cu
Arges, punind pe Vied domn In local lui Mircea, 21 sate (1929).
care se refugiase In Ardeal. Curind insa Mircea, MIRONESCU CONSTANTIN ( *1850), inginer
aliat cu Sigismund, regele Ungariei, Isi lua tronul. roman. A lucrat la construirea lintel ferate Mara-
Mircea s'a amestebat In luptele interne ale liilor $estiBuzau; a lost membru In consiliul tehnic
lui Baiazid, sprijinind pe unul din el MOM, care si profesor la $coala de poduri si sosele din Bu-
°cup& citva timp tronul, dar fu mind Invins de curesti (1882).
Mahomed. Mircea a zidit si lnzestrat manastiri, MIRONESCU GEORGE G. (.1874), om politic
dintre cari cea mai insemnata este Cozia, unde roman. Profesor de enciclopedia dreptului la fa-
este si mormintul lui. cultatea juridica din Bucuresti. A lost ministru
MIRCEA III CIOBANUL (-0.559), domn al de externe In guvernul nrezidat de Iuliu Mania
Munteniei de 2 on (1545-1553 $i 1558-15591. (1929), iar in 1930-31 prezident de consiliu.
Era probabil fiul lui Radu eel Mare $i a venit la MIROSLAVTI, corn. rur. jud. Falticeni
tron, Inlaturind pe fratele sau Radu. Ambele lui (lost Suceava, Baia dupa legea 1929) plasa Pas-
domnii au fost agitate din pricina luptelor cu cani; 2036 loc. Dupib legea 1929, formeaza o circ.
unii boeri can fugise In Transilvania si venise cu cern. cu 8 sate.
osti. Se mai pomeneste MIROI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
si de o ecatombil teribilii Balaci; 2105 lot. Dupil. legea 1929,sat circ. corn.
de boeri adversari (unii Caldararu. Statde c. f. linia CostestiTurnu
cronicari socotesc la 200 Magurele. Are scoala de meserii.
pe cei ucisi). Mazilit In MISAT.L. episcop al Buzaului 1732-1740.
1553 din pricina ca nu se MISERABLES LES, roman francez, de V, Hugo
aratase destul de devotat (1862), foarte cunoscut si tradus In multe limbi
Turciei, is a doua oar (P.- HUGO).
-dotrmia, Incercind o-nourt MTSI, popor ce lucuia in peninsula balcanlett
lovitura a boerilor, $i ( c/) spre Duniire, pe vremea lui Alexandra cel Mare;
mdare, lasInd In loc pe, t de la ei s'a numit si provincia mist& sau MOESIA.
fiul sau Petru sub epi- `-)\ ",c(
, Y MISIODAX IOSIF, savant grec, a fost profesor
tropia sotiei sale Kiajna. s,1 ) / de filologie $i filozofie la Academia Domneasea
MIRCEA PRINTALRO- Mircea Print al Romaniei. din Iasi pe la 1769 si director. A scris o carte despre
MANIEI ( *1912t1916,) fiul $coalele grecesti.
Regelui Ferdinand si al Reginei Maria A murit MISLEA, sat jud. Prahova, plasa Prahova;
1759

www.dacoromanica.ro
MIS- 3175 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.cbm. Scor-
mr,,, teni, IA apropiere e penitenciarul de minori In
cla.direa fostei manastiri Mislea, ziditil. de Radu
Voevod pe la 1534.
MISSAL, GHEORGHE ( *1835 t 1906 ), advocat si
publicist roman. A Post magistrat, director Ia
Ministerul Justitiei. secretar general al Minist.
Domenilor, a Yost membru al Ateneului Roman;
a publicat numeroase articole in diferite reviste
si ziare si carti tratind chestiuni juridice (Origi-
nile legislafiuniiromane, 1865, No(iuni de. drept
pozitiv dupe codicele romdne, 1866), sau epoce
din istoria noastra. (Epoca lui Vasile Lupu $i
Mateiu Basarab, 1866) sau biografii (Locotenentul
C. Jornescu, 1864, Constantin Negri, 1877). A
lost In comitetul Societatii pentru Invatatura po-
porului si a donat Scoalei normale biblioteca sa.
MISS rEt PETRE ( *1856 t1929), jurist roman. A
Post profesor la facultatea de drept din Iasi, apoi
la cea din Bucuresti pina la 1927; membru onorar
al Academiei Romane (1926). Ca om politic,
lucrind mai mull In gruparea junimista, a Yost
deputat, senator, vice-presedinte al Senatului.
A publicat In Convorbiri literare" art icole despre
chestiuni juridice si dad de seams despre diferite
publicatiuni literare, politice, etc. (1882-1906).
MISSIR VASILE (*ca. 1845t 1929), advocat si om
politic roman. A Post deputat, senator si ministru
de domenii (1901-1902).
MISSISSIPI, 11. America de N., izvoreste din
lacul Itasca (descoperit In 1832), uda Statele-
Unite si se varsA In golful Mexic; lung. 6610 km.
MISSOLONGIII, oral In Grecia; aci Grecii
au sustinut marl lupte cu Turcii (1822, 1826);
aci muri lord Byron (1824).
MISSVRI. fl. In America de N., all. al Missis-
sippului: 4600 km. lung.
MISTRAL FREDERIC ( *1830 t1914), poet Iran-
cez. A scris mai mult In dialec-
tul provensal; a lntemeiat cu J.
Roumanille Societatea felibrilor,
care a unit reprezentanti ai latini-
tatAi din Europa. S'a fAcut celebru
prin poema Mireio (1859), tradusti
In frantuzeste si Ittudata mult de
Lamartine. A publicat si alte lu-
crAri, Intre cari un Die(ionar pro-
vensal. Premiul Nobel In 1904. A
legat prietenie cu Vasile Alecsan-
dri, care fusese premiat In 1878 F. Mistral.
pentru Cintecul gintei latine; a
scris o frumoasa. poezie adresatit poporului ro-
man. Centenarul nasterii sale a Yost sarbatorit In
Franta si In alte tari latine; asemenea si la not
prin conferinte, publicatii, etc. Din operele lui
s'au tradus elteva nuvele, clteva poezii si clteva
clnturi din Mireio. Trad. principali: Anton Naum
si Alexandru Naum.
MICA 0 corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2075 loc. ¶® corn. rur. jud. Bihor, plasa Marghita;
1425 loc.
MTU NICOLAE (.18581'1825), diplomat roman. A
intrat In cariera In 1886. Ministru al Palatului.
A reprezentat Romania la conferinta pacii. Mi-
nistru de externe In 1919 In guvernul prezidat de
general A. Vaitoianu.
MITAU Po- JELGAWA.
MITELRNE (MrrILINI), fnsulA stapinita de
Grecia, ling& tarmul Anatoliei; 1750 km. p.,
125.000 loc. In antic. se numia LESBOS. Cap. miti-
Ifni Sall Hastroo.
METILINEU CAROL (1866), diplomat roman.
Incepind cariera In 1889, a reprezentat tars la
Belgrad, Bruxelles, Petersburg, Paris, Haga,
Viena, Stocholm. Retras la pensie In 1930.
MITILINEU mruaiL (*183611903), diplomat
roman. A lost secretar general al Ministerului de
externe (1871, 1880), ministru plenipotentiar la
Bruxelles (1880), la Belgrad (1882), iar la Bruxelles
(1885) si la Constantinopol (1889). A publicat
o colec(ie de tratate (1874).
MITOC, corn rur. jud. Dorohoiu, plasa Lascar;
1760
www.dacoromanica.ro
1999 loc. DupA legea 1929, tine de circ. com. Han
testi.
MITOCUL-DRAGOMERNEI, corn. rur. jud.
Suceava, plasa Dragomirna; 2585 loc. Circ. corn.
cu 3 sate (1929).
MITRIDATE VI zis cel Mare (*120t63 a. Chr.),
rege al Pontului, luptA contra Romanilor, dar fu
Invins lIngA Eufrat de Pompeiu; oslndit la moarte
de fiul sau Farnace, proclamat rege In locul sau,
rugA pe un soldat gal sti-1 strApunga cu sabia.
MITROFAN, stint prAznuit de biscrica orto'
doxA la 4 Iunie. A lost episcop al Constantino-
polului In vremea lui Constantin cel Mare, care
1-a pretuit si 1-a onorat mult. In timpul lui s'a
'put primul sinod de in Nicea (325).
MITROFAN (t1703), tipograf de profesie,
calugAr amic cu marele mitropolit Dosofteiu;
episcop al Husilor Intre anii 1687ca. 1690. De-
misionind, fu chemat de Brincoveanu In Bucu-
resti ea colaborator la Biblia lui Serban; episcop al
Buzaului 1691-1703. A Infiintat prima tipogra-
fie In Buzau (1692); a tipArit un Triod (1697),
un Mineiu (1698, 1700), un Molitvelnic (1699).
MITROFANOVIcru vASILE (1831 t 1888 ),
profesor roman in Bucovina. A lost preot si pro-
fesor Inthu la institutul teologic din Cernauti,
apoi (1875) la Universitatea Infiintata acolo in
onoarea lui Frantz-lesef; a lost decan, rector al
UniversitAtii.
MITROPOLII avem astazi in tar& 5 ORTODOXE :
1. Mitrop. Ungro-Vlahiei, Intemeiata ca. 1359
cu resedinta la Curtea-de-Argeih de unde s'a mutat
In Trtgoviste (ca. 1517), apoi In Bnouresti (ca. 1659).
De ea tin episcbpiile: Rlmnic Noul Severin, Bu-
zau, Arge$, Tomis.
2. Mitr. Moldovei $i Sucevei, Intern. ca. 1399
cu resedinta In &looms, apoi In Lull (1564). De ea
tin episcopiile: Roman, HILO,. Dunarea-de-jos.
3. Mitr. Transilvaniei, Inhmtata de Mihaiu Vi-
teazul In 1599 In Alba-Inlia Si desfiintata In 1700,
cInd mitrop. Atanasie a prezidat sinodul care a
proclamat unirea cu Biserica catolicA; de atunci
mitropolia n'a mai Post ortodox& si nici n'a mai
Post mitropolie, ci s'a redus la episcopie, recuno-
sand suprematia episcopului catolic din Stri-
goniu. Romanii ortodocsi au devenit supusi mi-
tropoliei slrbesti din Austria, dobindind Intliu
episcop cu resedinta In Sibiu, apoi In 1859 un
mitropolit cu resedinta In Sibiu. De aceasta tin
azi episcopiile din Arad, C aransebe$, Cluj si Oradea.
4. Mitrop. Bucovinei, Infiintatil. In 1873, cu re-
sedit. in Cern/incl.
5. itrop. Basarabiei, Infiintata. In 1929, cu
resedinta In chisinliti. De ea tin episcopiile zise de
Bali si Cetatea Alba Ismail.
Avem si o mitropolie uNITA numitA de Alba-
Julia $i Fagara$, cu resedinta In Blaj, Infiintata
In 1853, prin ridicarea la rangul de mitropolie a
episcopiei unite. De ea tin episcopiile din Oradea,
Lugoj, Gherla (mutat& la Cluj) si Satu-Mare.
MIZT.L, com. urb. jud. Buzau, plasa Tohani;
7500 loc. statie c. f. linia principalA de Ia Bucu-
resti spre Galati, Cernauti, Iasi. Are 1 liceu de bileti.
MiNDIC, corn. rur. jud. Soroca, plasa Tlrnova;
2886 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Tlrnova.
MINDRA, vIrf In Carpati Yn muntii Lotrului
si Sehesului, malt 2530 m.
MINDRETI ® corn. rur. jud. BAI.i, plasa
Pep eni ; 4400 loc. DupA legea 1929, tine de ciro. corn.
Chiscareni. ¶ 0 corn. rur. jud. Botosani, plaga Bu-
cecea; 1055 loc. DupA legea 1929, tine de ciro. corn.
Bucecea
IVITNECEI OANALIIL ( = fr. LA MANCHE), canal
Intro Franta si Anglia; lhrg. 34 km.
MTNECIU-PlimtNTENT, corn. rur. jud. Pra-
hova, plasa Teleajen: 2614 loc. Dupti. legea 1929,
sat circ. corn. Izvoare. In apropiere statie c. f.
MIneciu, capul liniei Ploe.stiValeni.
MINJTNA, com. rur. jud. Covurluiu, fosta pro-
prietate a lui Costache Negri. Act se tineau adu-
niiri ale tinerilor Moldoveni si Munteni cari au
pregatit unirea principatelor.
 MIRLEANUL, lac, jud. Constanta lIngA satul
Mlrleanul.
MIRSA, circ. corn. jud. Vla.sea Cu 9 sate (1929).
MiRSANI, corn. rur. jud. Do lj, plasa Secuiu;
5451 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).
MARZESCU GHEORGHE ( *18341.1901 ), advocat
si om politic roman. A Post profesor de drept civil
in Universitatea din Iasi (1869),
apoi in Bucuresti (1896); mi-
nistru de culte In guvernul pre-
zid. de Dim. Ghica (1868) $i In
eel urmator prez. de Al. Golescu
(1870) ; a luat parse la coalitia
de la Mazar-Pala, care a ras-
turnat pe L. Catargiu; ministru
de culte In 1896 sub prez. lui
P. S. Aurelian. A publicat lu-
crari de specialitata (Introduce- G Mirzescu.
rea codului civil, 1865; Copiii
naturali, 1865; Testamente si dona(iuni intre vii,
1870; Casdloria, 1883) scrieri de polemics politica
(Fdrii-de-legea S f Sinod, 1873; Regimul con-
rup(iunil si al terogrel sdu guvernul lui I. C.
Bratianu, 1891) si discursurile sale rnstite In par-
lament sau aiurea (Apdrarea lui Calistrat Or-
leanu, 1884; Asupra legii Clerului, 1893).
MARZESCU GEORGE GR. (1.1926), advocat si om
politic roman, Eul precedentului. A lost ministru
de domenii In govern. prezidat de Ion I. C. Bra-
tianu, care a declarat razboiul In 1916; apoi mi-
nistru de interne in 1018, de munch, 1922, $i de
justitie In 1923.
MOACSA, circ. corn. jud. Trei-Scaune, cu 3
sate (1929).
MOARA-DE-PIATRA, corn. rur. jud. Balti,
plasa Slobozia; 2265 loc. Dupa. legea 1929, tine
de circ. corn. Slobozia-Balti.
MOCANU, instil& In Dunare jud. Vlasca, su-
praf. 330 ha.
MOCEANU GEORGE (183811909), gimnastic
roman. A Post profesor la mai multe scoale din
Bucuresti si a calatorit mult In diferite tari cu
elevii siii, dlnd reprezentatii de jocuri nationale.
MOCHIE, stint praznuit de biserica orto-
dox& Is 11 Maiu. A lost preot In Amfipole pe vre-
mea lui Diocletian. A lost supus In groaznice
chinuri si apoi i s'a Mat capul.
MOCTRLA, statiune balnearli jud. Maj. Ape
minerale: pucioasa, Fier.
MOCIU, corn. rur. jud. Cluj plasa Mociu;
2482 loc.
MOCSONYI [mocloni] ar.xxarmitu ("1841
1-1909), advocat si om politic roman In Banat. A
lost de multe on deputat In Camera ungara si a
avut importante succese parlamentare, ca susp-
nator al cauzei nationale romanesti. A lost primul
presedinte al bancii Albina".
MOCSONYI ANDREW ( *18121.1880), om poli-
tic roman In Transilvania. Cel mai
Insemnat membru al acestei fa-
milli de nobili romani din Banat
care din 1780 a purtat In titula-
tura ei gi numele DE roEN, dupa
domeniul ce li se daduse de Impa-
rat. Arnie al Casei de Austria, a
propus In 1860 organizarea impe-
riului pe baza naponalitatilor, a-
vind toate popoarele drepturi a-
gate cu institutiuni autonome. A
luptat pentru Infiintarea mitro- 4,
poliei ortodoxe romanesti, inde-
pendent& de biserica sirbeasca. De Andreiu Mocsonyi.
la 1869, vazand ca Ungurii dobln-
desc egemonie In monarhie, s'a retras din lup-
tele politico. A Post membru al Academiei Ro-
mane de la Infiintarea ei.
MOCSONYI ANTONIII ( *181611890), ofiter
roman In armata austriaca. RetragIndu-se, s'a
ocupat de agriculture si apoi de politica, fiind
ales deputat de multe oh, si a ajutat la fundarea
bancii Albina".
MOCSONYI EUGENIC (.1844t1901), advocat
Gh. Adamescu.Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
roman In Banat; s'a. ocupat $i de politica, hind MIR-
de citeva on deputat.
MOCSONYI PETRII (*1807 t1858), om poli- MOI
tic roman in Banat. A fost membru al congreselor
bisericesti, can luptau pentru independenta Bi-
sericii ortodoxe romane; a participat la actiunea
diferitelor delegatiuni can cautau sa valorifice
drepturile Romanilor pe linga guvernul din Viena;
a murit asasinat In Budapesta.
MODENA, ora$ In Italia (prov. Modena). A
lost In antichitate ora$ etrusc, apoi ocupat de
Romani; dupa caderea imp. roman fu stapInit de
Goti, de Longobarzi, de Greci; prin sec. mu pro-
vincia Intreaga deveni o parte din posesiunile
familial Este; In 1815 se forma ducatul de Modena,
dependent de Austria; In 1859 se proclarna unit
cu regatul Italiei. Azi orasul are 76.000 loc.; uni-
versitate ; e patria lui Tassoni.
MOECIUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Brasov,
plasa Zirnesti; 2079 loc.
MOERIS, lac fn vechiul Egipt, pomenit de Ero-
dot ca opera minunata dupa porunca unui faraon.
MOESIA me- MISI.
MOFTIIL ROMAN, ziar satiric, redactat de I. L.
Caragiale. Bucuresti, 1893, 1901, 1902.
MOGA DIIMITRII ('181211879), advocat roman
Trairisilvania. A lost mult timp magistrat
In
In Alba-Iulia, deputat in dieta din Sibiu.
MOGA VASILE (*177411845), episcop roman
ortodox In Transilvania. A lost
preot, s'a calugarit drip& ce a lost
ales episcop, a lost sfintit la Car-
lovit (1811); a lasat o sum& de
29.000 florini, care alcatueste o
fundatiune pentru ajutorul tineri-
lor studen4i. Persecutiile lui au si-
lit pe Gheorghe Lazar sa piece din
Sibiu la Brasov si deacolo in Mun-
tenia.
MOGOSANI, corn. rur. jud.
Dimbovita, plasa Gliesti; 2049 loc.
Dupa legea 1929, tine de circ. Ep. V. Moga.
corn. Cojocaru.
MOGOSESTI, manastire jud. Dorohoiu corn.
Buda, aproape de Herta si de Mamornita, fundata
de Stefan Holban pe la 1818.
MOGO§OATA, sat jud. Ilfov, plasa Baneasa,
aproape de Bucuresti; 1950 loc. Dupli legea 1929,
tine de circ. corn. Chitila. Statie. c. I. linia Buc.
Constanta.
MOHU, statie c. f. jud. Sibiu linia Piatra 0.-
Rfmnicul VilceiSibiu, aproape de Sibiu.
MOIGRAD, corn. rur. jud. Salagiu, pl. Zalau;
716 loc. (1919).
MOINESTI corn. urb. jud. Bacau, plasa
Taslau-Sarat; 5500 loc. Statie c. f. capul li-
niei laterale de la Comane$ti. Ex-
ploatare de petrol, rafinarii. Socie-
tatea Steaua Romana.", $. a. Sta-
tiune balneara. $i climaterica.
MOISE, personaj biblic, legis-
latorul Ebreilor; i-a scos din robia
Egiptului pe la 1320 a. Chr. Intre
diferitele reprezentliri artistica ale
lui, e vestita statue fa-
mita de Michel Angelo,
pe mausoleul lui Iuliu II
(Roma).
MOISE (1.1530), domn
al Munteniei 1529-1530;
fiul lui Vladislav III: ucis
de boerii revoltati.
MOISE DRAGOSI
( *1787 ), episcop roman
unit al Oradiei. E primul
episcop unit independent
al acestei diecese, numit Moise
la 1776 si sfintit In 1777, (de Michel Angelo).
fiind sufragan al arhiepiscopului de Strigoniu.
MOISEI, c. rur. jud. Maramures, plasa Viseu;
5000 loc. Statie c. f. linia Vales protestor Borsa.
MOISIL CONSTANTIN (*1876), profesor de isto-
1761 III
MOJ- rie la liceul Spiru Haret" din Bucuresti, conser- JUDETELE MOLDOVEI
vatorul colectiei numismatice a Academiei Ro- Dual D. Dna Dna regula- Buletinul ale-
l- mane, director general al Arhivelor Statului mem- Cantemir eatagrafla mental Organic gerilor D. div.
bru corespondent al Academiei Romane (1913). oa. 1714 din 1809 1881 adboo 1857
A publicat studii asupra monetelor si medaliilor
noastre vechi (Monetele tut Mircea, 1911, Medaliile x. Akkerman
lui Brincoveanu, 1914, Efigiile numetare ale Dora- 2. Bacau I. Bacau I. Bacau I. Bacaul
nilor romdni, 1915, etc.), o lucrare general& a. Bender
(Cumitrebue inteleasd istoria Romdnilor, 192o); 3. Botogani a Boto§ani 2. Boto§eni
conduce Buletinul Societatii num.ismatice romdne. 3. Bugeac 4. Cau§ani,
OP. MINNA, corn. rur. jud. TIrnava-Mare plasa Akkerman,
Chilia
Medial; 2188 loc. 3. Cahul
MORA, oral In Arabia, port la marea Rosie, 4. Cernauti
(golful Aden); 5000 loc; cultur& mare de ca lea. 5. Chilia
In sec. xvm In orasul principal din Yemen. 6. Cirliga- 5. Clrligiitura 3. Cirliga-
MOLDOVA p Hu, afluent al Siretului, izvo- tura tura
6. Codrul
rliste In Bucovina uda jud. Cimpulung, Falticeni, 7. Covurluiu 7. Covurluiu 4. Covurluiu 4. Covurluiu
Neamt. $i Roman, trace pe ling& orasele CImpulung, 8, Dorohoiu 8. Dorohoiu 5. Dorohoiu 5. Dorohoiu
Gura Homorulnt, Roman $i mai multe sate. Primeste 9- E.1 g E§i 6. Iasi 6. Iaaii
mai multi afluenti, Intre sari: Sadova, Moldovita, to. Falcii zo. Falciiu
II. Greceni
7. Falciu 7. Falciiul
Humora, Neamtn. ¶ ® corn. rur. jud Cetatea-Alba, In. Herta 8. Herta
plasa Palanca; 2141 loc. DupA legea1929, tine de xr. Hirlau 13. Hirlau 9. Hirlau
circ. corn. Iviinestii-vechii. ¶ ® sat, jud. Hotin 14. Hotarniceni
ling& Nistru plasa Chelminti; 2105 loc. DupA legea 12. Hotin 15. Hotin
1929 tine de tiro. corn. Tanauti. 13. Ismail 16. Ismail 8. Ismail
MOLDOVA-NOUA comuna rural& judetul 14- I.itpu2na
15. Neamt Neamt to. Neamt
Caras, plasa Moldova-nouli; 4246 locuitori. x7. 9. Neamtul
MOLDOVA-VECHE, 2011 locuitori. In apro- 16. Orheiu 18. Orheiu
17. Putna 19. Putna ix. Putna xo. Putna
piere se gAsesc zaciiininte de hull/ 18. Roman no. Roman 12. Roman ix. Romanul
MOLDOVA-SULITA, circ. comunala judetul x9. Soroca 21. Soroca
CImpulung cu 2 sate (1929, no. Suceava 22. Suceava 13. Suceava In. Suceava
MOLDOVA, principat Intemeiat pe la finale 21. Tecuciu 23. Tecuciu 14. Tecuciu x . Tecuciul
sec. xin si prima jumatate a sec. xiv de voevozi 24. Tomarova
22. Tutova 25. Tutova 15. Tutova 14. Tutova
veniti dip Maramures, unde se &eau In lupta. cu n3. Vasluiu 26. Vasluiu 16. Vasluiu 15. Vasluiul
Ludovic, regale Ungariei, care voia sa aiba sta.-
pthire asupra acestui tinut. Mica Dragof e so- STRUM DOMNILOR MOLDOVEI dupa
cotit ca Intemeietorul principatului, se pare ca. Xenopol si Iorga. Deosebirile dela Iorga shit
Bogdan e cel care a asezat definitiv domnia Mol- aratate cu [ ]. Semnul (?) arata a& anii slnt
doval. Unele povestiri populare au facut din date nesigure.
amAndoi o singura persoanti (Bogdan Dragos). Dragon, Sas Si Bale 1288-1348 [Dragos ca.1352-
DupA el au Inceput lupta Intre pretendenti, de 53, Sas ca. 1360].
regula frati sau rude Intre ei, asa cA domniile for Bogdan 1 1348 -65 (?) [ca. 1360].
au lost scurte yi turburate. Alexandra eel Bun Latcu 1365 (?) -74 [ca. 1364 - ca. 1372].
e eel dintiiu care reuseste sa se mantilla paste Inga Coriatovioi 1374-75 (ca. 1372-77].
30 de ani (ca. 1400-1432), sA alba relatii strInse Petro Bluest 1375-91 [Stefan 1377- ca. 78, Petru
cu vecinii, sa organizeze statul $i sA -i dea $io ierar- I. ca. 1378 - ca. 93].
hie bisericeascA. DupA alta serie de domni, vine Roman Murat (prima domnie) 1391-94 [ca. 1393
epoca lui .Stefan eel Mare (1457-1504), vrednica - ca. 94].
de tinut minte prin lungimea si InsemnAtatea ei. Stefan Mutat 5i till Stefan $i Petra 1395-99 [Stefan
Sub el Incep luptele cu Turcii; dupA el se stabileste 1394-1400].
un fel de protectorat al Turcilor, care, cu vremea, Roman (a doua domnie) 1399-1400 [Iuga 1399-
se transformA intr7o adevarata suzeranitate, cAci 1400],
domnii se urcli pe tron cu ajutor turcese, cad si Digs 1400-1401.
prin luptele interne, dar $i prin ingerintele Turciei. Alexandra eel Bun 1400-1432 [1400-1432].
0 clip& Moldova face parte din stapinirea lui Mi- rhe (prima )1433 [Bias 1432-34].
haiu Viteazul (1600), ea parte din Intregul pii- Stefan in (prima) 1433-35 [1434-35].
mIntului rornanesc; apoi lucrurile Isi reiau cursul, Ille (a doua) yi stet= III (a doua) 1435 - 44
politica Virii fiind In legAturA cu Polonia. $i cu [1435-43],
Turcia. La Inceputul sec. xviu, cu ridicarea puteril Stefan, Roman II Si Petra 1444-47 [Stefan 1443-47].
Moscovei, se IncearcA o scApare de sub Tura, dar Roman II 1447-48.
farli succes. Statul moldovenesc se mantilla, Isi Petra (a doua) si Alexandra (prima) 1448-49.
urmeazil traditia, dar de pe la rnijlocul acestui se- Bogdan II 1449-51.
col Incep luptele Intre Rusi $i Turci pentru sta- Alexandra (a doua) Si Petro (a treia) 1451-55.
pinirea Wilor romAne, In cari lupte se amestecA Petra (a patra) 1455-57.
uneori.si Austria. In acest Limp Austria rapeste Stefan cel Mare 1457-1504,
Bucovina, si Rusia, Basarabia. Ocupatii streine Si Bogdan Inoruoleatul 1504-1517.
Incercarea Grecilor eteristi turburA viata locui- Stefan oel Unar (StefanitA) 1517-1527.
torilor ei in primele decenii ale sec. xix. DupA Petro Rare; (prima) 1527-1538.
acest eveniment, !neap Domniile nationale si In Stefan Laoosta 1538-40.
timpul for Incepe s& patrunda spiritul nou occi- Alexandru Cornea 1440-41.
dental, sustinut mai ales prin tinerii cad se Intorc Petra Rarei (a doua) 1541-46.
de la studii din Occident; se Inceard. Introducerea Ilia 1546-51.
unor idei mai liberale, se !neap apropieri ultra Stefan Rarer; 1551-52.
tineretul cult din ambeleprincipate si ideea unirii Alexandra Lapu9neann (prima) 1552-61.
Intre ode doua principate prinde rAdAcini din ce Iacob Braolid 1561-63.
In ce mai puternice, politica ambelor state se In- Stefan Tama 1563-64.
drepteazA spre aceleasi teluri; emigratii de la 1848 LApueneanu (a doua) 1564-68.
pun Europa Occidental& In cunostimta de aspi- Bogdan Pi 1568-72.
ratiile poporului roman $i astfel In 1859 se reali- Ion Armeanul xis eel Cumplit 1572-74.
zeaza unirea personal& a Moldovei cu Muntenia, Petrn Schiopul (prima) 1574 - 79. [ Ion Potcoava
prin Cuza, iar la 1862 unirea definitiva. $i astfel se 1577, Petru Schiopul 1578-79].
naste ROMANIA. (..- MUNTENIA $i ROMANIA). lance Basal 1579-1582.
1762
www.dacoromanica.ro
Petru Schiopul (a doua) 1582-91.
Aron Emanoil zis Tirana' (prima) 1591-93 [1591-92,
Alexandru eel Rau 1592, Petru Cazacul 1592].
Aron Tiranul (adoua) 1593-94 [1592-95].
Stefan littsvan 1594-95 [1595].
uremia moviut 1595-1606 [Mihaiu Viteazul 1600].
Simian buena 1606 08 [1606-07, Mihail Movila
1607].
Constantin Movila 1608-1611.
Stefan Tomes. (prima) 1611-15.
Alexandra mama 1515-1516.
Rada manna (prima) 1616-19.
Gaspar Gratiani 1619-20.
Alexandra Ilia* 1620-22 [1620-21].
Stefan Twists (a doua) 1622-23 [1621-23].
Nadu mihnea (a doua) 1623-26.
Miron Barnovsohi 1626-29.
Alexandra Coconut (prima) 1629-30.
Main Movild (prima) 1630-31.
(a doua) 1631-32 [Alexandru
Alexandre coconni
Ilia$ 1631-33, Miron Barnovschi 1633].
Mots. moetie. (a doua) 1633-34.
Vasile Lunn 1634-54 [1634-53].
Gheorghe Stefan 1654--58 [1653-1658],
Gheorgheelhica 1658-59 [Constantin Basarab 1659-
1661].
Stefan sau $tefAnita 1659-61.
Enstratle Dahlia 1661-66 [1661-65],
Gheorghe Duca (prima) 1666-67 [1665-66].
mile 1667-69 [1666-681.
Gheorghe Dnoa (a doua) 1669-72 [1668-72).
Stefan Patricide° 1672-74.
Damara:jou Cantacuzino (prima) 1674-75.
Antonia Itnset 1675-78.
Gheorghe Duca (atreia) 1678-84.
Damitragau Cantacuzino (a doua) 1684-1685 [Stefan
Petiiceico 1684, Dimitrie Cantacuzino 1684-85].
Constantin Cantemir 1685-93.
--
constant's' Duca (prima) 1693-96 [1693-95].
Antloh Cantemir (prima) 1696 1700[1695-1700].
Coast. Duca (a doua) 1700 1704[1700-1703].
Mihail Bacovitli (prima) 1704-05 [1703-05].
Antioh cantemir (a doua), 1705-07.
Mihail Raooviti (a doua) 1707-09.
Nicolas Mavr000rdat (prima) 1709-11 [1709-10].
Dim. Cantemir 1711 [1710-11].
Nicolas mavrocoraat (a doua) 1711-16.
Mihail Racovita (a treia) 1716-27 [1716-26].
°rigors Mika (prima) 1727-33 [1726-33].
Constantin Mavr000rdat (prima) 1733-35.
Grigore Ghica (a doua) 1735 41 [1735-39. ocu-
patie ruseasca 1739, iarasi Ghica 1741].
Cont. Mavr000rdat (a doua) 1741-44 [1741-43].
loan Mavrocordat 1744-47 [1743-47].
angora Ohica (a treia) 1747-48.
Coast. Madrocordat (a treia) 1748-49.
Coast. Racoviti (prima) 1749-53.
?Satoh' Ohica 1753-56.
Coast. Racoeiti (a doua) 1756-57.
Scarlet Ghica 1757-58.
Ion Cain:ash 1758-61.
°rigors °slime (prima) 1761-64.
Grigore Al. Oblast (prima) 1764-67.
Grigore Calimah (a doua) 1767-69.
const. Mavr000rdat (a patra) 1769.
Ocupatia ruseasod 1769-74.
Grigore Al. Chloe (a doua) 1774-77.
Coast. Monist 1777-1782.
Alexandra Mavrocordat (prima) 1782-85.
Alex. Mavrocordat (a doua) 1785-86.
Alexandra Ipsilanti 1786-88.
Canpatia anstriaott 1787-91.
Oenpatia ruseasoil 1787-92.
Alexandra Moruzi (prima) 1792-93.
Mihail Bata 1793-95.
Alexandra Calimah 1795-99.
Constantin Ipsilanti 1799-1801.
Alexandra Bata 1801-02.
Alexandra monusi (a doua) 1802-06.
Scarlet Calimah (prima) 1806.
Alexandra Hangerli 1807.
Scarlet Calimah (a doua) 1807.
1763
www.dacoromanica.ro
Counatia mseasali 1808-1812.
Scarlet Calimah (a treia) 1812-1819. MOL-
Mihail Situ 1819-1821. MOL
Tarburarile eteriei 1821.
Ocupatia tarmac& 1821-22.
Ion Banda Sturdza 1822-28.
Coupatia ruseasca 1828-34.
Mihail Sturdza 1834-49.
Grigore Al. Chloe 1849-53.
Oannatia ruseaseS 1853-54.
Grigore Al. Chloe 1854-56.
Caimacam T. Bale, apoi N. vogoride 1856-58.
Caimacami St. Catargiu, V. Sturdza Si A. Palm 1858-59.
Alexandra Than Cues 1859-1862 (la aceastA data se
prociamit unirea definitive).
taILDOVEL (MITROPOLIA) a Infiintata, dupe unii
sub Alexandru cel Bun, dupe altii chiar mai lnainte.
Ea a avut resedinta In Suceava, apoi In Iasi; de
aceea astAzi ea poarta titlul de Mitropolia Moldovel
ei Suoevel. Dupa ultimate Intocmiri, de eparhia ei in
judet.ele Botosani, Dorohoiu, Pillticeni (Baia), Iasi
ei Neamtu. Late lista mitropolitilor, dupa. C. Erbi-
ceanu, cu anul sau anii de functionare, pe cIt se
cunosc: Ioasaf, Calistrat, Macarie I, Mame° n, Varlaam I,
Maratha I, Eftimie Munteanul, Stefan Munteanul, Teootist I
ca. 1399, Iasi! I ca. 1402, Grigorie I ca. 1435, Damian,
Teoctist II 1454-1477, Piloteiu, Teofan I, Gheorghie I,
Teodosie I, Ghedeon I, Pahomle, Varlam II, David Ca.
1478, Teoctist III 1509-1528, Neofit, Mitrotan II,
Gheorghie II, Gheorghie III, Anastasia I ca. 1541, Grigorie
II, Ca. 1551, Gheorghie IV, Ca. 1552, Grigorie II, Ca 1558,
Teofan II ca. 1561, Macarie III ca. 1562-1564,
Teofan II a doua oars, 1564-1570, Gheorghie V. ca.
1570, Anastasia U Ca. 1572, Tenth 1 Ca. 1575, Anastasia II
a doua °arts ca. 1577, Eftlmie Munteanul (?) 1578,
Grigorie rn ca. 1580, (theorem° VI (Movila) ca. 1581,
Nicanor ca. 1582, Gheorghie v, a doua oath, ca. 1584,
Anastasia III ca. 1590, Teodosie n (Barovschi) ca.
1605, Anastasia iv (Crimea) ca. 1609, Teofan III ca.
1617, Anastasia IV a doua oara, ca. 1620, Atanasie
ca. 1631, variaam III ca. 1632ca. 1655, Ghedeon
n, ca. 1655-4660, save I, 1660 ca.-1673, Dositein,
1673-1674, Teodosie III, ca. 1674, Dositein a doua
oara, 1675-1686, loan, Taman Iv, Sava xi, ca. 1691,
Kigali Ca. 1702, Ghedeon III Ca 1708, Gheorghie VI
ca. 1723, Nichifor ca. 1729, Antonia, Nichilor a doua
oars 1740, rune I 1750-1758, Gavriil I (Calimah)
-
1758, Leon 1786, Ambrosia 1788. Gavrill II 1792, Iwo')
n (Stamatie) 1792 1803, veniamin (Costache)
1803-1808, Guerin II, a doua oar*, 1808-1812,
1842 1844, Meletle 1844 -
veniamin, a doua oars, 1812-1842, Locotenen
1848, Locotenen
-
1848
Locotenenta 1860 -
1851, Sotronie (Miclescu) 1851 1860,
1863, c.aiinio (Miclescu)
provizoriu 1863 1865, °slink definitiv 1865-
1875, tow( Naniescu) 1875-1901, Partenie (Clin-
ceni) 1902-1908. Plmen ( Georgescu) 1909.
MOLDO-VALAHIA, nume dat de streini prin-
cipatelor In epoca dupA 1848 In vremea cind
RomAnii faceau propaganda pentru unire.
MOLDOVAiN DIMITRIN ('181111889), inginer
roman In Transilvania. S'a ocupat cu exploa-
tarea de mine; a luat parte la revolutia din 1848,
Rind ales In comisiunea care avea sA due& ImpA-
ratului petitiunea de drepturi. Dupa revolutie, a
ocupat functiuni In Transilvania $i fn Viena.
MOLDOV4N BILVESTRII ( 186111915),publicist
roman In Transilvania. A publicat sorierl pentru
Donor (Pdcald fi Tindald, 1884; Fiica a noud ma-
me, 1885, Povestea dui Ignat, 1885) $i o serie
de Dablicatinni geogralioe asupra diferitelor regiuni
ale Transilvaniei (sub titlul de Tara noastrd, 1894,
1898, 1911, 1913), apoi un Dictionar geografic (cu
N. Togan), 1909.
MOLDOV4N STEFAN ('181311900), profe-
sor $i preot roman In Transilvania. A lost pro-
fesor In Blaj, protopop In Medias; vicar episco-
peso In Lugoj. A publicat documente In revista
Transilvania".
MOLDOVALN VASILE (1824-11895), om po-
litic roman In Transilvania. A lost prefect de
legiune" In revolwtia din 1848, a luat parte la
M multe lupte, s'a retras In muntii Apuseni, unde s'a
distins In luptele contra lui Hatvani. Dupil re-
MON volutie, a ocupat functiuni administrative (vice-
notar, vice-comite).
MOLDOVANU -MICU LOAN 18331.1915), cle-
ric si pro resor roman. A studiat la Blaj, Pesta si
Viena, a lost profesor In Blaj,
preot (1859), canonic (1879), di-
rector al gimnaziului; mai tirziu
vicar capitular $i a condus arhi-
diecesa In lipsa unui titular (1892
-1895). Ca scriitor, a fost ales
prezident al Asociatiunii tran-
silvane" si membru al Aeademiei
Romane. Op. pr. Dic(ionar la-
tin-romdn, 1864; Acte sinodale ale
bisericit de Alba Julia si Fdg li-
ras. 1869-1872; Istoria Patriei,
1875.
MOLDOVEANUL, yid In I. Moldovanu-
Carpati In mun(,i Fagarasului; Micu.
!Malt 2550 m.
MOLDOITTIA ID corn. rur. jud. Clmpulung
plasa Moldovita; 6290 loc. circ. com. cu 2 sate
(1929). In satul Moldovita-Flertiatrlin e capul liniei
ferate laterale de la V ama. 1 ® manastire jud.
CImpulung In circ. com. cu aceleasi nume. Zidita.
de Alexandru eel Bun pe la 1401. Manastirea s'a
desfiintat, dar cladirile au rams. Cele mai multe
slnt ruinate. In biserick se pastreazk obiecte de
mare pret, uncle din vremea lui Stefan eel Mare. ¶
O riu afluent al Moldovei pe stInga.
MOLEST/, com. rur. jud. Lapusna plasa Ia-
loveni; 2120 loc. Dupti legea 1929, sat din circ. corn.
Cost ecti.
MOLDOVEANU ruuu medic roman. Pro-
fesor de igiena si igiena sociala la Facultatea de
medicina din Cluj. Membru corespondent al Aca-
demiei Romane (1920).
MOLIERE [moiler] JEAN BAPTISTE POQUELIN
(16221-1673), actor si autor dramatic francez, cu-
noseut In toate tarile. In rom. s'au tradus princi-
palele lui opera si uncle de mai multe ori: Precioa-
sele (de I. Ghica, 1835) si Pre(ioasele ridicole (de
N. A. Bogdan, 1925), B iidaranul (de Capitan I.
Voinescu II, 1835), Am f itrion
(de Heliade, 1835), Vicleniile
lui Scapin (de C. Rosetti, 1836,
al tit tract. In B. p. toti), Domnu
Pursoniac (de Grigore Gradi-
steanu, 1836), Sgircitul (de I.
Ruset, 1836, alta de Erdeli, 1840,
alta de I. Stroja, 1911, alta de
Mefisto, 1902), Ski/jam/ (de
I. Burchi, 1836), Don Juan (de
M. Costiescu,1846), Misantropul
(de 0. Sion, 1854, alta de B. Flo- Moliere
rescu, 1875), Amorul doctor (1872
si alta 1895 de I. Sccopul), T artuf (de Chircu-
lescu, 1873, alta de S. Virgolici, 1879, alta de- H.
Lama, f. a.), Bolnavul inchipuit (1. a.), &wain
barbaiilor (de Alexandrescu-Dorna, I. a.), Doctoral
lard voie (1906), Sganarel (de I. Stroja, 1911),
$coala femeilor (de G. Gesticone, 1922).
MOLINARI GUSTAVE (' 1819 t1911), economist
belgian. A sustinut principiul liberului-schimb
afirmind ca legile economice stilt tot ass de stricte
ca si cele fizice. Membru al Institutului Frantei
1874. Op. pr. Curs de economic politica (1855),
1880), Morals economics (1888), Teoria pro-
gresului (180).
MOLIVDOS COMNEN LOAN (t1719 , medic grec
stabilit In Romania. Doctor de la Padova (1686),
a fost profesor la Academia greceasca din Bucu-
re.$ti 1689-1700; apoi a devenit mitropolit al
Dristrei (Silistra) cu numele icroteru.
MOLNAR DE MULLERSHEIM roAN Inainte
PluAriltr ( '1749 t ca. 1815), medic roman In Tran-
silvania. A fost tnobilat si atunci si-a modificat
numele. A publicat carti de specialitate intere-
sante si pentru chestiunea terminologiei medicale
'ornanesti. S'a ocupat si de chestiuni economice
1764
www.dacoromanica.ro
( Economia stupilor, 1785, Sporirea stupila r, 1808);
a publicat un dictionar german-roman (1788), o
istorie universald tradusA (1800), si un curs de
retorted (1798 .
MOLOVATA, corn. rur. jud. Orheiu plasa Sus-
lent; 3417 loc. Dupa legea 1929. sat din circ. com.
Susleni.
MOLTKE HELMUTH corrrE (*1800 t1891), feld-
maretal prusian. Ajuta pe Sul-
tanul Mahmud II sa-si reorga-
nizeze armata ; participa la cam-
pantile contra Danemarcei, Au-
striei si Frantei (1870), ca sef
de stat major.
MOMTIA, deal In jud.Putna,
dominind valea rtului Susita.
Aci au fost trei marl lupte, In
cursul marelui razboiu: a. la
8 Ianuarie 1917, cind Germs-
nii au luat toata Inaltimea, H. Moltkc.
Invingtnd trupe rusesti si la 9
Ianuarie clnd trupe romano-ruse au atacat si
contra-atacat, dar dealul a ramas Impartit Ibtre
cei doi beligeranti; b. la 28 Februarie 1917, ctnd
Romani! au Incercat, fora succes, sa. ocupe dea-
lul Intreg: c. la 24 Julie 1917, clnd, In desfa$u-
rarea bataliei de la Marasti, trupe ruso-romane au
cucerit Inaltimea.
MOIVLMSEN THEODOR (18171.1903 , istoric ger-
man. Profesor la Aitona, Leipzig, Zurich, Breslau,
Berlin (1858); ziarist si politic
militant contra Frantei. Cu- --
noscut In toata Europa prin
studiile sale asupra istoriei
Romanilor: Sistemul monetar
(1850), Cronologiaromana Ono
la Cezar (1860), Testamentul
lui August (1865), Digestele lui
Justinian (1866), Istoria ro-
mans, trad. In mai toate lim-
bile. A fost directorul publi-
catiei monumentale Corpus in- Th. Mornmsen.
scriptionum latinarum a Aca-
demiei din Berlin. Membru asociat at Academiei
de inscriptiuni din Paris (1895). Membru onorar
al Acad. Romane (1879). Premiul Nobel 1902.
MOMULEANU PARIS BARBU ('179411837),
scriitor roman. A publicat mai multe volume de
poezii (1822, 1825). Laudat de Heliade, ridiculizat
de alth, e pomenit de Eminescu In Epigonii":
Mumulean glas de durere", aluzie la poezia Putn-
gerea .i tinguirea Patriei.
MONACO, principat pe tarmul francez al Me-
diteranei; supr. 157 hectare, 15.000 loc.; are un
port frurnos, un oras vechiu (Monaco) st unul nou
(Monte-Carlo). Guvernat de un print si de un con-
siliu de stat. La Monte-Carlo e un casino vestit,
unde yin, iarna mai ales, vizitatori din toate
din cauza climei calde si cgale si vegetatiei bogate
chiar cu plante tropicale. Orasul e vechiu: ar fi o
colonie feniciana.
MONASTIR 25 BITOLIA.
MONET cuaroE ( '1840 1-1926), pictor francez.
Unul din reprezentantii scoalei zise impresioniste.
MONGE [monj] oAspARD ( '1746 1.1818 , ma-
tematic francez. A participat la expeditia lui Na-
poleon In Egipt; prof. la scoala politehnica, mem-
bru al Academiei de stiinte; pierdu toate situatiile
in timpul Restauratiunii. Este creatorul georne-
trial descriptive; a publicat studii asupra ecua-
tiunilor, etc.
MONGOLIA, regiune din Asia, parte din China
(pm- Asia); supraf. 2.787.600 krn. p.; ca. 3.000.000
loc. budisti. ParnIntul putin fertil, china neegala;
tarn sSraeli.
MONITEGA DU PNTROLE ROUMAIN, ziar, Bucuresti,
Intemetat In 1904.
rdolaroRur, OFICIAL, organul In care se publics
actele de stat: Iegi, decrete, deciziuni, etc., precurn
si desbaterile Corpurilor legiuitoare. A fost Infiin-
tat In Moldova (M. o. al Moldovet) In 1858 sub con-
ducerea lui Teodor Codrescu, In Muntenia (M. o.
al Tiiril"Romanesti) In 1859; de la 1862 s'a numit
M. O. al Priacloatelor unite; de la 1866, Monitorni lnrnal
afloial al Romanist, de la 1884 numai Monitorni Oticial.
MONLAU FELIPE (t1871), scriitor spaniol.
S'a ocupat de filologie si de gramaticti. Are si o
scriere despre idioma valaco o romance oriental
(1868). A fost membru onorar al Academiei Ro-
mane (1870).
MONOFISITI, eretici crestini din Orient, carl
.admiteau ca Iisus a avut o singura natura: tea
omeneasca.
MONROE [monro] JAMES (*1759t1831), al
5-lea prez. al State lor Unite (1816); autorul fai-
moasei dcclaratiuni (doctrina lui M.) de la 2 De-
cambric 1823: continentele americans nu pot
admite nici o colonizare europeana; orice interve-
nine a vreunui stat european ca s& supuna vreun
stat din America sau sit-1 lnfluenteze soarta se VA
onsidera ca o manifestatie ostild Statelor Unite.
MONSIGNY PIERRE ALEXANDRE (1729-1-1817),
compozitor fr.; membru al Academiei de belle-
arta (1813). Op. pr. Dezertorul (1769), Belle Arsene
(1775), L'enf ant trouve (1777).
MONTAIGNE MICHEL DE (1533t1592), mo-
ralist francez. autorul cunoscutelor Essais (1580).
MONTANDON ARNOLD (.18521.1922), natu-
ralist francez. A venit In tar& In 1877 In admini-
-stralla Dorneniilor Coroanei si apoi a fost numit
administrator al Domeniului de la Sinaia pin& In
1886. A publicat nurneroase memorii asupra plan-
telor si insectelor din Cara noastra In diferite re-
viste de specialitate din Franta, Italia, Viena,
Bucuresti, Pesta. In 1887 a serfs o carte: Excursi-
on en Dobrodoia. A fost membru coresp. al Aca-
demiei Romane (1905).
MONTE-CARLO, oral In principatul Monaco,
3000 loc., iarna vin vizitatori multi.
MONTE-CRISTO CONTELE DE, roman de Alexandru
Dumas tatal 1841-45. Trad. WEI rom. ( .- DIIAIAS).
MONTECUCCOLI RAYMOND CONTE ( 1609
-x1681), general austriac, participa la campaniile din
1645, 1646, 1647 contra Suedezilor, contra Turci-
tor In 1664, contra Francezilor In 1672.
MONTEGOT EMILE ( 1825t1895), critic fran-
cez colaborator la Revue des deux mondes" Intro
1847-18'70.
MONTEL PAUL, matematician francez. Profe-
sor de mecanica rationata de facultatea de stiinte
din Paris. A publicat un studiu despre
nits convexe In Bule1inul Societatii romane de
$tiinte" (1927). Membru corespondent al Acade-
miei Romane (1929).
MONTENEGRO (Si MIINTENEGRU; In limba
tor: CERNA-GORA), principatin Peninsula Baleanicli
pe malul Adriaticci; supr. 9080 km. p.; 227000 loc.
capitala: Cetinie. Tara. muntoasa ri saraeli, locui-
tori razboinici. Ea facu parte din vechia Serbia,
car duph Infringerea de la Kossovo (1389) si distru-
gerea statului sirbesc, reusi s & -si pastreze o re-
lativa independenta; lua parte la toate rhzboaiele
din peninsula; dim& razboiul mondial fu alipita
in statul merit al lugoslavici.
MONTEORU, statie c. f. jud. Buzau lInga.
crasul Buzau (11 km.). In corn. Monteoru e o scoa-
la de meserii- Exploatare de petrol.
MONTESQUIEU CHARLES SECONDAT BARON
*1689 t1755), scriitor francez. Fu magistrat, dar nu
starui In aceasta cariera, ci se devota studiilor
istorice si filozofice; membru al Academiei Fran-
ceze (1727). Op. pr. Lettres persanes (1721), satira
contra societatii franceze contimporane; Consi-
derations sur les causes dela grandeur desRomains
et de leur decadence (1734); L'espril des lois
(1748). Scrierile sale avura mare influenta asupra
spiritului public si contributr& la pregatirea marei
revolutii. Traduceri romanesti drimea Roma-
nilor (de Stanciu Capatlneanu, 1830), Firea legilor
(In Foaia pentru minte" 1842, fragmente), Seri-
sorile persiene (de I. G. Diamand In ziarul Ro-
trianul", 1880).
MONTESSVS DE BALLORE FERNANDO
CONTE (t1923), sismolog francez. A fost chemat sa
1765
www.dacoromanica.ro
organizeze serviciul special din Chili; a scris /In MON-
Analele institutului meteorologic roman: La Rou- An=
manie et la Bessarabie sismique. A fost membru
corespondent al Academiel Romane (1913).
MONTEVIDEO, cap. republicei Uruguay
(we. AMERICA) pe Rio de la Plata; 448.000 loc.
MONTGOLFIER JOSEPH (1740t1810) si
ETIENNE (1754t1799),fiziciani gi mecanici francezi.
Au inventat aerostatul care le-a purtat numele.
MONTPELLIER [monpeliel, oras In Franta
(N.- Franta), 83.000 loc.; are o Universitate si alte
scoli superioare; %Mut bogat, multe industril. Are
un arc de triumf din timpul lui Ludovic XIV, o
catedrallt din sec. xiv, palat de justitie din sec.
xvii. Vechimea lui se poate urmari pina la 1141.
MONTREUX, oras In Elvetia (cantonul Vaud)
pe lacul Leman; 18.000 loc.; statiune climaterica
de iarna; In jur plantatil importante de vii.
MONTYON AUGET BARON (1733 t1820), eco-
nomist si filantrop francez, lash. prin testament
Academiei un capital important, din care In fiecare
an se premiaza carts si din care se da un premiu
faptei celei mai virtuoase din cursul anului (prix
de vertu).
MOORE [mur] THOMAS ("1779 t1852), poet
englez. Mai cunoscute din operele lui slnt: Lala
Rooch, poem oriental (1817), Irish melodies (1817).
La not s'a tradusputin din operate lui: In Con-
vorbiri literare" an. II (Melodit irlandeze) de C.
Negruzzi si In Literatorul", 1880 (Maria).
MORARIU corrszarirnr (.1854 t1927), preot gf
scriitor bueovinean. Unul din Intemeietoril foil
populare Desteptarea" din Cernauti. A publicat
articole In Biserica ortodoxa" din Bucuresti, In
Patric" gi Junimea literara" din Cernauti, at
carti tratind caestivor retigioase (Ciliti ce poate
credin(.a in Dumnezeu, 1907, Virtufea crestind,
1907; Ceva despre minuni, 1921; Fara lumina
1 egii lui IIristos nu este mintuire, 1921; etc.), de
istor:e nationala (Par(i din istoria Romdnilor buco-
vineni, 1893, 94), traduceri din operele S f. loan
Crisostom (1889), din Goethe $i Schiller.
MORARIU VASILE (1850), jurist bucovinean.
Fiul mitropolitului Silvestru. A fast magistrat to
Bucovina si in Galitia, a fost deputat In Camera
legislativa a Bueovinei. A contribuit la fundarea
soc. muzicale Armonia" (1881).
MORARIU ANDREEVICI CONSTANTIN ( 1835
1-1875), profesor gi preot In Bucovina. A predat
limba roman& si relight in gimnaziul din Suceava,
apoi morala la Institutul trologic din Cerntiuti.
A publicat manuale de religie pentru cursul se-
cundar.
MORARIU ANDREEVICI SILVESTRO Nur SILVESTRU.
MORAT (germ. MORTEN), ora5 In Elvetia (cant.
Fribourg) pe lacul cu acelasi nume; 2400 loc.
MORAVA ® rlu, aft. al Dunarei; lung. 319
km.; izvoraste din muntii Sudeti si se varsa lingti
Pressburg (Bratislava). ¶ 0 rlu, aft. al Dunarii
format din M. sirbil si M. bulgara; 240 km. ¶ ®
statie c. f. linia Ilia si llanul mare.
MORAWIA, fosta provincie a Austriei; azi face
parte din Cehoslovacia. Duna Implirtirea adrni.-
nistrativa actual& formeaza un singur despartl-
mint cu Silezia (Morava a Slzko) avind 26.738 km.
p., 3.335.000 loc. Cap. Brno (fost Brann).
MOREA, peninsula In Gree,ia (In anticitate
Peloponez ).; 22.101 km. p., 936.370 loc.
MOREAS JEAN ( = PAPADIAMANTOPULOS)
("15561.1910), poet fr until din Intemeietorii sim-
bolismului. S'au publicat putine traduceri din poe-
ziile lui In rev. Vieata nou5." de G. Duma, I. G.
Teodorescu, etc.
MOREAU [moral HEGESIPPE (.1810 1.1838),
poet fr., mort Ural' ducat o vista saraca. Poeziile
aparurti sub titlul Mvosolis; ccle mai bune skit
tole idilice gi melancolice. Traduceriputine. Mem:
Turturica de Grigoriu In Convorbiri literare",
1880.
MORVNI, com. rur. jud. Prahova pe valca Cri-
covului plasa Filipesti; 4214 loc. Circ. corn. cu 6
sate (1929). Mari exploatari de petrol ale soc. Con
MOR.,ccirdia, Astra, Creditul mincer, Forajul, Steaua
romand, Redeven(a, Romanti-americand etc. Ca-
111100 pul unei linii de c. I. laterale care pleac,11 de la
BAicolu.
MORF mac ("18181'1921), filolog german. S'a
ocupat cu studiul limbilorromanice. Opera pr.: Aus
romanischen Sprachen and Litteraturen, 1905;
Geschichte der franzosische Litteratur, 1914.
MOEFVU, pers. mitol., zeul somnului, vi-
selor si al nop%ii.
MORGAN [morghen] JOHN PIERPONT (*1837
t 1913), financiar american, Vestit prin organi-
zarile puternice de carteluri si trusturi, Intre cart
trustul ofelului.
MORISENA, fosta capital& a fostului ducat
din Banat, pe unde e azi localitatea Cenad.
MORITFELD, com. rur. jud. Timis-Torontal
plasa Warn; 2076 loc.
1VIOFtLACI, locuitori din Dalmatia, mai ales
In Zara si Spalatto si In insule. Parte catolici,
parte ortodocsi. Dupli unii scriitori, sint Slavi
(Serbo-Croata), dup& altii, Romani cari si-au
pierdut limbs si In acest caz Morlaci sau Mor-
lahi Mavro-Vlahi, Valahi negri. Nuratirul for
e socotit de unii la 80.000.
MORMONI, sect& relig. America; Intemeiata
1830 de Josef Smith; admite poligamia. Traiau
pe un teritoriu rezervat In Statele-Unite, dar, in-
terzicIndu-se poligamia, au emigrat In Maxie.
MORQIU CONSTANTIN, jurist roman. A Post
profesor la colegiul Sf. Sava din Bucuresti. A pu-
blicat o colectie de legiuiri. A tradus: V dduva vi-
cleand, dup& Goldoni (1836).
MOROZENI, com. rur. jud. Orheiu, plasa lsa-
cove ; 2350 loc. Dup& legea 1929, sat din circ. corn.
Isaco va.
MOROZEWICZ rosEv, naturalist polon. Pro-
fesor la Varsovia, membru al Academic! din Po-
Ionia, director at serviciului geologic. Starueste
pentru colaborarea tarilor din jurul Carpatilor la
studiul geologic al acestormunp. E membru on orar
al Academies Romane (1928).
MORSE [mors] SAMUEL (1791 t1872), fizician
american, invent& telegraful electromagnetic si
alfabetul care-i poart& numele.
MORTEN', corn. rur. jud. DIrnbovita, plasa
Gaesti; 2536 loc. Dupii legea 1929, tine de circ.
corn. Puntea-de-Greci.
Tacoma EST, poezie de M. Eminescu, scrislt In-
tr'o prima forma In 1866, apoi refacuta si publi-
cat& Intliu In Convorbiri literare", 1 Mania 1871.
MORTVN mum G. (1860 t1919), om politic
roman. A lost unul din organizatorii partidului
socialist In Romania; mult timp deputat; mai
t&rziu s'a raliat cu mai toti conducatorii socialist'
In partidul national-liberal si a Post ministru in
1907 (D. A. Sturdza), 1908 (Ion I. C. Bratianu),
1909 (idem), 1914 .(idem), presedinte al Carnerei
In timpul retrageru la Iasi. Mortun (cu Joan Nii-
/ dejde) a lost directorul revistei Contemporamil"
(1881 si urm.); a publicat piese de teatru (Zu/-
nia Hincu, 1891, Stefan Hudici, 1891) si multe
din cuvintarile rostite In Camera sau In Intru-
niri publice.
MORN-GHIOL, lac jud. Tulcea corn. Morn-
ghiol ; supral. 200 hectare; comunic& cu Dunarea
printr'o gIrlii.
MQRUS TOMMAS ( *ca. 1480f 1535), mare can celar
al Angliei, decapitat de Henric vns, fiindca nu i-a
aprobat reformele si faptele. Op. pr.: De optimo
reipublicae statu deque nova insula Utopia (1515
Basel). De la aceasta scriere a ramas vorba utopie:
idea sau plan nerealizabil.
MORVZI ALEXANDRII, down de doua on In
Moldova (1792 93, 1802 1806), si de dour'.
on In Muntenia (1793 96, 1799-1801). Era
fiul domnitorului Constantin. Se deosebia de a-
cesta prin faptul c& era lacom de bogatii si nu se
gindea la interesele tarii. Incepind sirul color 4
domnii In Moldova nu sta dealt opt luni si trece
In Muntenia, pe care a glisit-o saracita, bIntuita de
ciuma s de lacuste, a speculat asupra grlului si
1766
www.dacoromanica.ro
porumbului, facind un fel de monopol at sau per-
sonal din cumpararea al apoi vinzarea cAtre public
a acestor produse. Suntind ca intrigue au sa-1
doboare, parliseste tronul. Ravine dupa cltva timp
si st& doi ani, cautInd s& a-
dune bani, avind in acelasi
timp si mart dificultati din
pricina incursiunilor lui Pas-
vanoglu, pe care Sultanul 11
iertase Si -i daduse car titlul
de pass. In acel timp orasul
Tlrgu-Jiu a lost pustiit si
Craiova pradata si arse. Pie -
cind din Bucuresti, el is ohiar
In anul urmator domnia Mol-
dovei, pe care o tine patru ani,
dar fu shit a o parasi din pri-
cina greutatilor politicei ex- Alexandru Moruzi.
Larne a Turciei, pe care o con-
duces fratele sau dragomanul Dirnitrie, si din pri-
cina ch duceau o politic& de duplicitate, cautInd
a Ii amid si cu Turcii si Cu Francezii si cu Rusii.
MORVZI coNsTarrrnr, down al Moldover1777
1782. Era dragoman al Portii
si uneitise on Grigore Ghica
sa fie pedepsit cu moartea.
In politica extern& a servit
interesele Turciei, cliutind
sa impace cu Rusia in
contra Austriei, dar si pentru
a-ai asigura, prin aceasta,
tronul. In politica intern&
s'a aratat bun administra-
tor, Mtn altele, Impiedeclnd
intrarea rachiurilor din Po-
Ionia pentru a proteja indu-
stria national& a fabricilor
de rachiu (velnite). v JJ .11!
MORUZI DIMITRIE Constantin Moruzi
(1'1812), fiul lui Constantin (dupe o stamp. din
VOdA, mare dragoman, Irate col. Academiei).
cu Alexandru domnul. A fost
delegatul Turciei In timpul tratativelor de pace
cu Rusii, can s'au lncheiat la Bucuresti In 1812
prin rapirea Basarabiei de catre Rusi. Guvernul
sau, socotind ca a tradat interesele statului, I-a
decapitat.
MORVZI DIIMITRII P. (.1847 t1916), colonel
roman. A lost prefect de politic multa. vreme In
timpul guvernarii lui Ion BrAtianu (1881), mai
tlrziu a devenit membru al partidului conserva-
tor si a reprezentat In Parlament judetul sau
Dorohoiu.
MORUZI DIMITRIE (*1860 t1914), scriltor ro-
man din Basarabia. A lost ofiter In armata ruse.
Trecind In Moldova, a lost cltva timp subprefect
In 4ud. Tulcea. A publicat citeva studii sociale si
politica (Basarabia fi viitorul ei, 1905, Problema
jidoveascd fi poporul roman, 1914), o colectie de
poezii (Cintece basarabene, 1912) si citeva romane
(Instrdina(ii, 1910, Pribegi in (aril rapitd, 1912,
Moartea lui Cain, 1914).
MOSCICKI IMAM! (" 1867), fizician si chimist
polonez. In timpul cit patria sa era sub stApinire
streina, el a locuit In Londra, In Friburg, unde a
lost pus In situatiuni stiintifice importante. In
1913 s'a treat pentru el catedra de electrochimie la
politebnica din Lemberg si de atunci a lucrat In
domeniul specialitatii sale si dupa ce patria a lost
liberata, facind descoperiri si aplicatiuni de mare
interes. In 1926 a lost ales presedinte al republicei.
MOSCQPOLE sau vont:mom, oral In Gracia.
Era centru aromAnesc foarte puternic.
MOSCOPOLVNI, Aromani din Albania, lo-
cuesc In Pleasa de cos 5i Pleasa de sus, Disnita,
Poeni, comune pur romanesti. Numele vine de la
orasul Moscopole.
MQSCOVA (rus. MOSCWA ; ital: =SCA ; fr. MOB-
COU ; germ. mossau), oral In Rusia, capitala actual&
a republicei sovietice; 1.772.000 loc.; pomenit&
IntIiu pe la 1147; vestita prin bisericile sale si prin
cartierul zis Kremlin.
 MOSELLE (germ. mosErz), riu afluent al Ri-
nului; izvoraste In Vosgi, udil Frants. $1 Germania
si se varsa In Rin la Coblentz; lung. 540 km.
MOSSO ANGELO (1846 t1910), fiziologist ita-
Ilan. A studiat circulatia singelui si fenomenele
cerebrale. Op. pr. Frica (1884), Oboseala fizica
vi inte/ectuaid, Educalia fizica a tinerimei.
MOSTAR, oral In Iugoslavia (Hertegovina);
16.390 loc.
.MOSTISTEA, rlu, izvoraste la nordul jud.
Ilfov, curge spre S se varsa In lacul Cu acelasi
nume si de aci In Minnie In fata insulei Albina.
MOSTA, ora$ In Asia mica, pe Tigru, In rega-
tul Irac; 60.000 loc.; mare industrie de tesetorie.
MO$ TEAC.A, jurnal Civil si cazon (umoristic), Bu-
-cure$ti, 1895-1901, director: Anton Bacalbasa.
BlIOAIsTETI, elm. corn. jud. Hotin, plasa Chel-
menti cu 9 sate (1929).
MOSI (T/RGUL nwsrLoA), veche sarbatoare In
amintirea rnortilor, care se face la not In Bucuresti.
A devenit un simplu bllciu, care Incepe Joi Inainte
de Rusalii. Dupa unii, Infiintata de Alexandru
Voila Mircea, dupe lupta cu Ion Voda eel Cumplit.
1VIOOINIA, dm. corn. jud. Arges cu 24 sate
(1p29).
Mc:0SM statie c. t. linga Cernaull (3 km.) pe
linia spre Balti.
MOSINOAELE, manastire de cillugari, jud:
Putna.
MOSNA, corn. rur. jud. Falciu, plasa Raduca-
neni; 2749 loc. Dupa. legea 1929, face parte din
elm. corn. Rilducaneni.
MOSNITA, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, pla-
sa Chisoda; 2125 loc.
moporu TRALIN ('1868), general roman. A
comandat grupul celor patru divizii reunite sub
conducere unite, la 24 Decembrie 1918, pentru a
ocupa Transilvania. Clnd a Inceput razboiul con-
tra Ungurilor cart atacara Transilvania, a Yost
numit comandant al grupului de Nord (16 Aprilie
1919). A lost ministru de razboiu de la 2 Martie
1920 In guvernul prezidat de Vaida-Voevod si de
comunicatii In cel prezidat de Ion I. Bratianu,
1922.
MOTAS CONSTANTIN (*1869f1931), lost profesor
la Facultatea de medicine veterinara; seful Servi-
ciului veterinar din Directia sanitary. A publicat
articole in Revista de medicina veterinara si
zootehnie", In Bulletin de la section scienti-
Signe de l'Academie Roumaine", s. a. Op. pr.
lngrijirea pasarilor 1922, Importanfa politicei
sanitareveterinare 1924,Profilaxia febrei aftoase,
1922, Boalele parazitare la animate cari se tree
la om.
MOTRU, rlu afluent al Jiului pe dreapta; se
varsa In Jiu lInga comuna Gura-Motrului.
MOTATVI 0 corn. rur. jud. Dolj plasa Giube-
ga; 5594 loc. ¶ O statie c. f. linia CraiovaCala-
fat. Circ. corn. cu 5 sate (1929).
MOTI, nume dat locuitorilor din Muntii Apu-
seni ai TransilVaniei. Dupli
unii, acest nume s'ar cuveni
numai celor din clteva sate
(Vidra, s. a.). Se ocupa cu
tb.ierea lemnelor din paduri si
.cu lucrarea vaselor. Au lup-
tat cu. energie In 1848. Din
satele acestea a pornit revo-
lutia lui Horia.
MOTQC vonmoun, boer
moldovean. A avut mare rol
in schimbarile de domnie ce
s'au Merit In Moldova de la
1552 cu Lapusneanu, Despot-
Voda, Tomsa. Cronicarii spun
ey la venirea cu a doua dom-
nie a lui Lapusneanu s'a re-
tugiat cu Tomsa in Polonia
$i a Post ucis awl°. Alte iz- Tip de Mot
voare zit ca a pierit In Iasi. iucator de vasede lemn.
El este unul din eroii prin-
cipali In nuvela lui C. Negruzzi ( Alexandru La-
1767
www.dacoromanica.ro
pusneanu) 0 In piesa lui Alecsandri (Despot- MOS-
V oda).
MOUNET [mune] PAUL ( 1847 t1922), actor MOV
fr. a jucat cu mare succes piese de V. Hugo $i de
Corneille.
MOUNET SULLY JEAN ( '1841 t1916), actor
francez vestit prin rolurile din piesele lui Corneille
Victor Hugo si Shakespeare.
MOUREU [murii] CHARLES, chimist francez,
Membru al Academiei de medicing. din Paris. A
studiat diferite probleme ale sintezei In chimia or-
ganics, ale gazelor nobile si ale corpilor antioxi-
geni. E membru onorar al Academiei Romane
(1925).
MOUTON [MUt01 ETIENNE mtutrus ft 1831),
consul al Frantei In Iasi; a lost profesor de limbs
franceza la Gimnaziul Vasilian din Iasi; Linea si
o baciinie.
MOIIVEMENT ECONOMIQUE, revista lunar* Into-
meiata. de N. Xenopol, Bucuresti, 904-1916.
MOVILA-MIRVSEI, corn. rur. jud. Braila
plasa Ianca; 3153 loc. Circ. corn. en 8 sate (1929).
Aci e un lac sarat cu acelasi nume.
MOVILA ALEXANDRII v, domn at Moldovei
1615-1616. E fiul lui Ieremia si irate cu Con-
stantin, a carui moarte vrea s'o rilsbune. In adevar,
Inlatura pe rivalul sau Stefan Tomsa dar are o
domnie scurtil, fiindca Radu Mihnea din Muntenia
vine cu osti $i-1 Invinge. E nevoit sti fugit la
Constantinopol, unde Imbratiseazy religia maho-
medana.
MOVILA CONSTANTIN (t1612), domn at Moldo-
vei 1608-1611. E fiul lui Ieremia. Domne$te sub
tutela mamei sale Melania (sau Marghita); se men-
tine prin sume de bani date unor persoane pu-
ternice din Constantinopol, dar e Inlocuit de Turd
gi stilt sa se refugieze In Polonia; de unde vine cu
armata, dar este Invins in lupta de la $tefanesti (pe
.Jijia) si ucis.
MOVILA GAVRIL, domn al Munteniei 1618-20.
Era fiul lui Simion. A domnit scurt timp, fiind
Inlaturat prin intrigi si dare de bani de catre Radu
Mihnea.
MOVILA. cmoRoHn, mitropolit at Moldovei de
dont'. ori: In 1581, a stat putin, caci vazInd propa-
ganda anti-ortodoxii a. Domnului Iancu Sasu, a
parasit scaunul si Ora; In 1584, a revenit si a
protestat contra Incercarii de a se schimba ea-
lendarul dupe Indemnul Papei Grigore xur.
MOVILA IEREMIA (11606), domn at Moldo-
vei 1595 1606. Vine la tron cu
ajutorul Polonilor, rasturnind 4,7
pe Razvan, amicul lui Mihaiu
Viteazul. Razvan vine cu oaste
din Ardeal, Ieremia fuge In Po-
Ionia, se Intoarce cu oaste de
acolo si Invinge pe adversarul
sau al-1 ucide. El este atacat de
doll& ori de Mihaiu: In 1596,
cind acesta sta. putin In Mol-
dova; In 1600, clnd se socoteste
stapin, pune un caimacam si Ieremia Movila
(picturS man.
se Intituleaza domn al Munte- Sucevita).
niei, Moldovei $i Ardealului, dar
$i aceasta izblnda e trectitoare, astfel co. Ieremia
ramlne pe tron piny la moarte.
MOVILA rdnum, flu at lui Simion, a Post pro-
clamat domn al Moldovei In 1607, dar a lost In-
laturat de varul sau Constantin.
MOITTLA. MOISE, domn al Moldovei de doll& on
(1630-1631 si 1633-1634). Era fiul lui Simion.
Numit chip& ce daduse o mare sums de bani la
Constantinopol, e rastumat prin acelasi mijloc de
Alexandra Coconul. Revine iara$1 pentru un an,
In care timp Insala pe Turd In folosul Polonilor si
aduna o tnsemnata avere.
MOVILA audios (t1607), domn al Munteniei '
1600-1602 si al Moldovei 1606-1607. E fratele
lui Ieremia. Dupo. ce Mihaiu Viteazul se retrage
din Moldova si este biitut de Poloni la Teleajen,
el intra cu armata In Muntenia si ocupa tronul.
Striclnd tot ce Mouse marele sau predecesor, Isi In-
MUV_ streineaza simpatiile beerilor $i, dupa ce Mihaiu
piere, este gonit. La moartea fratelui siiu Ieremia,
MUN Ia tronul Moldovei, pe care-I tine cu mare greu-
tate un an, murind poste
otravit de cumnata sa.
MOVILA PETRII ('1597
11647), mitropolit In Rusia
(al Kievului, Haliciului $i a
toata Rusia"). Fiul lui Si-
mion, fost domnitor In prin-
cipate. Este autorul unei
vestite carti Marturisirea
ortodoxd, tradusa In rom. de
Radu Greceanu (Pravoslav-
nica marturisire, 1691). A 9 );0Pti.
ajutat pe Vasile Lupu la simion movia
raspIndirea cartilor biseri- (dup. o perdea de la
cesti, trim etindu-i mesteri si man. Sucevita).
material tipografic.
MOVILESTI, familiz boereasca din Moldova
care a dat mai multi domnitori
In ambele tart In vreme de 40
de ani de la 1595. Dupa cro-
nicarul Neculce originea ei se
gaseste la un boerna$ Aprodul Pa-
rice de pe vremea lui Stefan eel
Mare (ow ruargE).
MOVILTTA, corn. rur. jud
Putna, plasa Zabraut,i; 2045
loc. Dup& legea 1929, sat circ.
corn. Zabrauti.
MOXA zis si MOXALIE
murrAu. (sec. xvu), ciilugar $i
scriitor roman. A tradus Pra-
vita de la Govora (tip. 1640) $i Mitrop.
a scris In 1620 o cronica Intitu- Petru Beads.
let& De 'nceputul lumiei de
'ntliu, o istorie universal& pin& la 1489, imitath
dupa istorici bizantini.
MOZANLBIC, posesiune portug. pe coasta de
R. a Africei; supr. 1.300.000 km. p., 300.000 loc.
(ow Africa).
MOZART WOLFGANG AMEDEU ("17561.1791)9
muzicant $i compozitor austriac. Geniu precoce:
dadea concerte la 6 ani. A scris
foarte mutt: simfonii, opere,
concerte, sonate, etc. Mai cu-
noscute: Rdpirea din Serai
(1782), Nunta lui Figaro (Ii-
bretul dupa piesa lui Beaumar-
chais), Fluerul fermecat, Don-
Juan.
MOZACENI 0 sat jud. Te-
leorman; are o scoala de mese-
rii. Circ. corn. cull. sate (1929).
¶ 0 circ corn. jud. Arge$ cu
8 sate (1929).
MRAZEC LIIDOVIC ("1867 ),
naturalist roman. Este profe-
sor la Facultatea de stiinte Rcaad.
din Bucuresti de cristalografie
si petrografie (1894), membru al Academiei Ro-
mane (1905). A publicat articole In: Analele Aca-
demiei Romane, Buletinul Soc. de Stiinte, Mo-
niteur du parole roumain, Anuarul Institutului
geologic, Zeitschrifft der Internationalen Bohr-
techniken, Archive des sciences physiques et na-
turelles din Geneva, Bulletin de la section Scien-
tifique de l'Acadenue Roumaine. S'a ocupat mai
ales de zacamintele de sulf, asbest, minereuri
aurifere, de zlic. petrolifere $i industria petrolu-
lui, de structure geologic& a catorva regiuni ale
Comunicari la congresele internationale ale
petrolului. A fost ministru de industrie In gu-
vernul prezidat de I. Bratianu (1927).
MIXDEN, ores In China (Manciuria); 280.000
loc.; industrie de matase. Aci a fost o lupta vestita
Intre Rusi si Japonezi In 1905.
MUILTAR PA$A, general $i diplomat turc. A luat
parte la razboiul Crimeei, a obtinut victorii impor-
tante In razboiul din 1877-78, a pacificat Candle
In 1878, a fost comisar al Portii In Egipt In 1884.
1768
www.dacoromanica.ro
MULLER MAX ( *1823t1900), filolog el-10m
de origine germane. Profesor la Oxford, apoi la
Strassburg de Iimbi moderne $i de gramatica cora-
parata (1850-1869). Asociat al Academiei de
inscriptiuni din Paris (1869). Membru onorar al
Academiei Romane (1875). Op. pr. Rig Veda, edi-
tiune (1849-1875), Lec fiuni asupra stiintei limbit
(1861), Stiinfa comparata a religiilor (1874).
MULLER OTFRIED ( *1797 t1840), filolog ger-
man; prof. de arheologie la Breslau, Goettingen;
Ilia parte la sapaturi In Orient. Op .pr. Manual de-
arheologie (1830); Istoria literaturii eline (1840).
MULLER ANDREAS ( *1811 t1890), pictor ger-
man...A fost profesor la Dusseldorf.
MULLER-GUTTENBRUNN ADAM (*1852),
scriitor german din Banat. A publicat romane
cu subiecte din viata Germanilor din Un-
garia. A fost directorul unui teatru din Viena.
MVNCA, organ social-democrat, Bucuresti, 1890--
1894, red. I. Nadelde, C. Mille, I. Catina, P. Mu-
soiu, Al. lonescu.
MUNCEL Cl) piss In jud. Falticeni fost Su-
ceava (azi Baia).7 ® statie c. f. intre Roman $i Pas-
cani. ¶ 0 circ. corn. jud. Roman cu 8 sate (1929).
® sat jud. Putna, Intre apele Susita si Zil-
brauti. In apropiere de acest sat s'a dat, In zi-
lele de 1 si 3 Septembrie 1917, o mare lupta In-
tre trupele romane si cele germane. Desi ofiterii
$i soldatii nostri au dat dovezi de netagaduite
calitati militare, n'au putut castiga victoria, s'au
Intors cu mari pierderi. In luptele acestea a ca-
zut si sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu (m-
acest cuv.).
MUNCHHAUSEN CAROL FREDERIC BARON
( *1720t1797), fost ofiter In armata rush, devenit
proverbial prin cuvintele si faptele sale lndrasnete.
Aventurile" lui s'au soils Intliu In englezeste
(1758), apoi s'au tradus In nemteste si In alte limbi..
In rom. avem o traducere din 1855: Istoria si in-
t/mph/rile baronului de Miunhausen.
MUNCHEN (fr. MUNICH), oral In Germania,
cap. Bavariei pe Isar; 671.000 loc. Istoria lui se
poate urmhri pin& In sec. xi. Are universitate,
gradina botanica, academie de arta si muzee vesti-
te, scoli $i importante monumente de arta.
MUNKACSY [muncaci] MIHALY ('184411900),.
pictor ungur, trhi mai mult In Paris. Op. pr.
Ultima zi a unui osdndit la moarte (1870), Milton
dictind fetelor sale Paradisul pierdut (1878), Grist
lnaintea lui Pilat (1880), Ecce homo (1897).
MUNTEANU GAVRIL (*1812 t1869), scriitor
roman din Transilvania. A lost pro-
fesor la seminariul din Buzau $i la
eel din Rimnic, apoi la Brasov pro-
fesor $i director al givanaziului ro-
manes°. Membru al Academiei nu- 3.1
mit In 1866. A publicat carti didac-
tice (Carte de lecturd, 1857, Grama-
tied ronidnd, 1860-61, Geografie,
1864), un dictionar german-roman
cu G. Baritiu, 1853-54, $i mai multe
traduceri (Werther de Goethe, 1842,
may
Odele fi epodeleluiaoratin,1868, Ope . Gay. Munteanu-
rele lui Tacit, 1871).
MVNTELE -MARE, yid In muntii Bihorului,
!nail 1827 m.
MUNTBNI 0 statie c. I. jud. Vasluiu Intre
Crasna 91 Vasluiu. ¶ 0 c. r. jud. Tecuciu, plasa
Nicoresti; 2246 loc. Dupa legea 1929, sat circ. coat.
Ungureni.
MUNTENI-BUZAU, corn. rur. jud. Ialomita,
plasa Cazanesti; 2348 loc. Dupli legea 1929, tine
de circ. corn. Caztine$ti.
MUNTENIA, nume care se dadea principa-
tului cuprins Intre Carpati, Dunare, o linie con-
ventionala care II desp&rtra de Moldova. Polonii
11 ziceau rdnuany, alti streini li ziceau vaiahia (sau
vrahia Nor acest cuv.), In documentele interne sla-
vone$ti se gliseste numele de Ungrovlahia (Pr acest
cuv.), In documentele interne romane$ti gasim
expresia Tara-Romfineasolt. In alt Inteles Muntenia este
numai partea din spre Rasarit de Olt, send cea din
spre-Apus e numitli' °Rents. In uncle texte sau q1BUL DOMNILOR MUNTENIEI, (dupkeaM UN-
docurnente gksim $i Muntenia mare spre deosebire de Xenopol $i Iorga. Pentru primele timpuri am
Muntenia micA ( = Oltenia). Nu se $tie cu preciziune IM UN
notat $i sirul stabilit de Onciul $i General N1istu- "1
cari au Yost inaprejurkrile in cari s'a format acest rel. Deosebirile de la Iorga slut aratate cu [ ],
-stat nici tine au Post intemeietorii. Probabil ca de la Onciul cu [a ], de la Nasturel cu [** ].)
au existat stktulete conduse de luzi, apoi de voe- Redo Negro 1290-1310 [Seneslav 1247) [*Basarab
-vozi si dupa oarecari lupte until din ei a supus pe I 1310-1330], [*Tugomir 1288-1310].
ceilalti. Dupk unii istorici, primul domn care $i -a Ivanou Basarab 1310-1320? [Ivanco sau Tihomir
intins domnia peste tinuturile celorlaltl este &- 1330] [**Ivanco 1310-1331].
Imlay $i apoi fiul situ Ivanco sau Tihomir; dupit altii, Alexandra I Basarab ca. 1320-1364 [Basarab I Ca.
-este Real Negro. Dupa unii, lupta pentru suprema- 1330 -1340, Nicolae Alexandru ca. 1340 -
tie a pornit din Oltenia $i de acolo a trecut pe deo- 1364) [' Alexandru I 1330-1364] [**Nicolae
parte In tlnutul Fagitrasului, pe de alta In tinutul Alexandru 1331-1364].
Argesului; dupit altu, puterea de stitpinire a venit Vladislav I Basarab 1364-ca. 1375, [Vladislav zis
din Fagkras spre Arges. Ori cum sa fie, acest stat, $i Vlaicu 1364-1380] ['Vladislav I 1364 -
odatit Intemeiat, la 1290 sau la 1320, a avut sit 1374] [ *Vladislav I 1364-1374].
lupte cu Ungurii, cari doreau sit pastreze o supra- Radn 1375-1385 [1380] [1374 - 1385] (**1374
matie realk asupra lui, desi cea formala nu le era -1384).
refuzatit. In timpul lui Mircea, a ctruilungi.domnie Dan I 1385-1386 [Ca. 1386] [**1384-1386].
de paste 30 de ani formeazk un moment de cape- Miroea eel Mare 1386 -1418 Di Vlad I In acelasi
tenie In desvoltarea statului,incep luptele cu Turcii timp cu Mircea 1394-95].
se de $i victorios de multe ori, el e nevoit sk ga- Mihaiu I 1418-1420.
seasci£ un mijloc de intelegere cu ei. Duna moartea Dan II 1420-1431 ['Dan II 1420-1424, Radu
lui, !neap lupte Intre pretendenti, toti urmasi ai II 1427, Dan II, a doua, 1427-1431.] [ "Radu
primilor domnitori, cari in (Jou& veacuri (ler Drtli- II 1419-1421, Dan II 1421. Dan III 1421,
-cpLE$Tt $i DANE$TI). Aceste lupte se complicit prin Alex. Aldea 1427, Dan III 1428-30).
tendintele de expansiune ale Turcilor In aceste Alexandru Aides 1431 - 35 [Radu Plesuvul 1422
pkrti $1 de aci urrneaz5 $i amestecul for In condu- -27 cu Dan, Basarab II Laiot 1431, Alexan-
-cerea tariff ajutindpe unii contra altora.Secolul xvi dru Aldea 1431-35].
se inchee cu figura mkreatk a hid Mihaiu, care In- Vlad Draeui 1435-39 [1435-46].
cearca nu numai a se libera de suprematia tur- Dan fir (prima domnie) 1439-41 [1446-1447].
eeascit, dar a uni toate tarile romanesti sub un Vied Dracut (a doua domnie) 1441 - 46 [o sin-
singur sceptru. IzbInda lui este trecatoare, dar ea gurk domnie, vezi mai sus].
las& un ecou statornic In sufletele RomAnilor. Epo- Dan III (a doua) 1446-1449 [o singura domnie,
-Ca de desvoltare cultural& din timpul, lui Mateiu vezi mai sus].
Basarab e turburata prin luptele lui cu Domni- Vladislav II 1449-56 [1447-56].
torul Moldovei; dar la finale secolului xvil $i In via Tepee (prima) 1456-62.
primele decenii ale celui de al xviii vedem strain- Radii cal Frumos 1462-72 [1462-74].
cita domnie a lui Brincoveanu, insotita Ins& de o Laiot Basarab 1472-76 [1473-77].
luptk uneori surds, alteori pe fatli hare familiile Vied Tepee (a doua) 1476 [Nu e la Iorga].
sau Tractiunile de familii cart sustin pretentiile Basarab eel Omar 1476-1481 [1478-82] ['Basarab
Ia tronurile calor doutt principate. Schimbit- III 1476-77, Tepelus 1477-1482] [*Vlad II
rile domnilor dintr'un principat in altul se con- (a doua) 1476, Basarab IV 1178].
tinutt $i in sec. xviii. Poarta trimite aici numai Vlad Calugarul 1481-94 [1482-95].
.oameni pe cari li crede devotati ei, dar unii din Radu eel Mare 1494-1507 [1495-1508].
acestia !neap a unelti contra protectorilor for In- Mihnea eel Rau 1507-10 [1508 -10].
telegindu-se uneori cu Austria, alteori cu Rusia, Vlad eel TinAr sau VIM* 1510-1512.
adversarele Turciei. In acest limp o parte din pit - Neagoe Basarab 1512-21.
mintul Tkrii-Rornanesti trace In stkpinirea Au- Teodosie 1521-1522 [1521].
.striei (Oltenia, 1718), dar numai pink in 1739, clod Radn de la Atumali (prima) 1522 -23 [Vlad Dra-
ravine la patria mama. Deaici Incolo evenimente- gomir 1521, Radu Badica 1521 - 24, Radu
le politics se desfhwark ca $i In Moldova. Razboaie de la Afurnati 1521-29].
pe teritoriul lor, ocupatit rusesti sau austriace, Vladislav 1523-26 [1523-25].
eteria, toate aduc mari devastari $inenorociri, dar, Redo de la Alum* (a doua) 1526 - 29 [o augur&
(WO. ale, In 1822 reincep donmiile pamintene. domnie, vezi mai sus].
Miscarea din 48, 1112i-inn'. mai ales dupit staruinta rdo tee 1529-30
Rusiei, pune pe oamenii politici din Occident In Vlad Inecatul 1530-32.
curent cu faptele din aceste tinuturi $i, dupe Vlad Vintild 1532-35.
ritzboiul Crimeei, prin voturile divanurilor ad-hoc Redo Faisie 1535-45.
-si prinalegerea lui Cuza se ajunge la unireaprinci- Mircea Ciobanul (prima) 1545-54.
patelor (pp- MOLDOVA). Pittman eel Bun 1554-58 [54-57].
JUDETELE MITNTENIEI Mircea Ciobanul (a doua) 1558-59.
DupA peoetea Dna DnpA buletinul Petra Sobiopul 1559-67 [1559-68].
Condloil lui Geogratia lot alegerilor pentru Alexandra 1567-77 [1568-77, Vintil& 1574].
Caragea 1818 Canine 1835 div. adhoc 1857 Mihnea II (prima) 1577-83.
i. Arges x. Arge§
Petru Ceroel 1583-85.
x. Arge§ Mihnea (a doua) 1585-91.
2. Braila 2. Braila
2. Buzau 3. Buzaul 3. Buzau Stefan Surdul 1591 - 92 [Ilie 1591, Radu 1591,
.,1 Dimbovita 4. Dimbovita 4. Dimbovita Stefan 1591-92].
4. Doljiu 5. Doljul 5. Dolji Alexandra eel Rita 1592-93.
5. Gorjiu 6. Gorjul 6. Gorji Mihaiu Vitamin' 1593-1001 [In timpul domniei lui
6. Ialomita 7. Ialomita 7. Ialomita e Si Nicolae Patrascu 1599-1600 $i Simion
7. Ilfov 8. Ilfovul 8. Ilfov Movila 1600],
8. Mehedinti 9. Mehedintiul 9. Mehedinti
9. Muscel zoo Muscelul It). Muscel Simion Movild 1601-02.
to. Olt xx. Oltul xi. Olt Radn 3erban 1602-11.
ix. Prahova Ia. Prahova ra. Prahova Radu Mihnea (prima) 1611-1616.
12. Romanati 13. Romanati 13. Romanati Alezandru Was (prima) 1616 -18 [Gavril Molina
13. SAcueni x4. SAcueni 1616].
x4. Slam-Rimnic x5. Rimnicul x4. Rimnicul- Gavril Movild 1618-1620.
SArat
x5.Teleorman x6. Teleormanul x5. Teleorman Radn Mihnea (a doua) 1620-1621
x6.Vilcea r7. Vilcea x6. Vilcea Alexandra Coconut 1523-26 [1523-27].
17. Vla§ca x8. Vlasca 17. Vlasca Alexandra Dias (a doua) 1627-29.
1769

www.dacoromanica.ro
MUR Leon TOMfa 1629-1633 [1629-32, Radii 1632].
Matein Basarab 1633-54 [1632-54].
R Constantin Serban 1654-58.
[1654-58. Cons,antin Cirnul]
Mihnea in 1658-59.
Gheorghe Ghica 1559-60.
Grigore Gbica (prima) 1660-64.
Radn Leon 1664-69.
Antonia din Popeeti 1669-72.
Grigore Ghica (a doua) 1672-74.
Gheorghe Duca 1674-1779 [1674-7Ci.
$erban Cantacnzino 1679-88 [1678-1688].
Constantin Brincoveanu 1689-1714 [1688-1714].
Stettin Cantaonzino 1714-16 [-15].
Nicolas Mavr000rdat 1716-30 [1715 - 16, Ion Mav-
rocordat 1716-19, Nicolae 1719-30,
Constantin Mavrocordat 1730].
Mihail Racoviti (prima) 1730-31.
Constantin Mavr000rdat (prima) 1731-33.
Grigore Ghioa (prima) 1733-35.
Coast. Mavrocordat (a doua) 1735-41.
Mihail Racovita (a doua) 1741-44.
Coast. Mavr000rdat (a treia) 1744-48.
Grigore Wm (a doua) 1748-52.
mama awes 1752-53.
Constantin Racoviti (prima) 1753-56.
Coast. Mavr000rdat (a patra) 1756-1758.
Scarlat Ohica (prima) 1758-61.
Constantin Mavrocordat (a cincea) 1561-63.
Constantin Racovith (a doua) 1563-64.
Stefan Racovita 1764-65.
Soarlat Ghlca (a doua) 1765-66.
Alexandra Ghica 1766-68.
Grigore Alex. Ghica 1768-69[Emanoil Ruset 1770-
711.
Ocupatia rnseascA 1769-74.
Alexandra Ipsilante (prima) 1774-82.
Nicolae Caragea 1782-83.
Mihail Butt' (prima) 1783-86.
Nicolas Mavrogheni 1786-88 [1786-90].
Calmat la anstriaolt 1789-1791.
Mihail !Mtn (a doua) 1791-93.
Alexandra Moruzi (prima) 1793-96.
Alexandra Ipsilante (a doua) 1796-97.
Constantin Hangerli 1797-99.
Alexandra Moruzi (a doua) 1799-1801.
Mihail Sulu (a treia) 1801-1802.
Alexandra Satn(prima) 1802.
Constantin Ipsilante (prima)1802-1806. [Alexandru
Sutu (a doua), 1806 Constantin Ipsilante (a
doua) 1806].
Compatie rnseasca 1806-1812,
loan Camel' 1812-1819 [1812-18].
Alexandra Wu (a doua) 1818 -182i [a treia], [Scar-
lat Calimah 1821].
Tudor Vladimiresou 1821.
Oonpatia turosasok 1821-22.
Grigore Ghioa 1822-28.
()cupola ruseasoa 1828-1834.
Alexandra Ghioa 1834-42.
George Bibesou 1843-48.
Guvern provisorin 1848, . 1VIURFATLAR, corn. rur. jud. Constanta,
Calmacamia 1848.
Constantin Cantaouzino caimaoam 1848-49.
Barba $tirbein 1849-53.
Ommatia 'Imam% 1853-54.
Ocnpatia anstriaoli 1854-56.
Alexandra Ohica Caimacam 1856-58.
I. Mann, E. Baleann Si I. Filipescu eaimaoami 1858-59.
Alexandra loan Ma 1859-62 (clnd se proclamA
unirea definitivA).
MURAF4 ANDREW (t 1927), preot roman din Ba-
sarabia. Luptator nationalist, a colaborat la dife- marina roman. Sublocotenent in 1866, era In 1877
rite ziare din Chi5inau, prediclnd iublrea de tar& .maior; In timpul rhzboiului pentru independent&
gi respectul institutdilor ei. Opera sa: Dorurisfinte. a reu5it sA scufunde un monitor turcesc In fata
MURAT [mOra] IOACRIM C*1767:1-1815), ofiter BrAilei; a inaintat pina la gradul de contra-amiral
francez. Fiu de agricultor, destinat a Ii preot, ajun- $i a lost inspector general al marines romanesti.
se ofiter in armata lui Napoleon, se distinse In
multe bAtSlii 5i luind In cAsAtorie pe sora Impara- 17 sate (1929).
tului, fu numit mare5a1; apoi rege al Neapolului
(1808-1814). DupA ce fusese detronat, Incercind PersonificA amurgul serif.
sal1 reia tronu], fu Impu5cat.
1770
www.dacoromanica.ro
MURAT 9RI LODOVICO (1672t1750), arheolog
italian. Ca preot, avu un mare proces de erezie;
apoi orbi. Op. pr. Anecdofa graeco-latina, Rerun
italicarum scriptores, colectie de extrase din vechii
scriitori italieni (1709-1738).
MURAVLEANCA, corn. rur. jud. Ismail, plasa
FIntlna Zlnelor: 2039 loc. DupA legea 1929, sat
din tire. corn. GIslita-Dunare.
MVRE*, riu, izvora$te In muntii rasariteni ai
Transilvaniei; trace prin Alba
Julia, Arad,. prirneVe pe dreapta
Arieenl, Ampoinl, pe stinga Tirnava
micA un.tA Cu TIrnava mare la Blaj,
apoi Sebesul, StreMl. Se varsa In
Tisa In lata ora$ului ungurese
Seghedin.
MURE (lost MIIRE$-TURDA),
jud. In Transilvania, cap. TIrgn-
Mures ; supraf. 4203 km. p.,
245.941 loc. (1923); are 11 pia*, Sterna jud. Mures.
3 coin. urbane, 237 corn. rur.
(1926). Tine de circ. Curtii-de-apel din Titrgu-
Mures ; are 12 $coale primare urbane $i 187 rurale
(1929): 36 cooperative de aprovLiionare $i minim
cu capital 624.000 lei, 1 coop. p. exploat. de paduri
cu can. 1.602.000 lei (1925).
MURE-OORIIEFU ar TIRGUL MIIRESIILIJI.
MURE4NU ANDREW (18161.1863), poet ro-
man din Transilvania. Este au-
torul poeziei Basunetul, cuno-
scut& sub numele de Manut
anului .1848, scrisa In mijlocul
evenimentelor de la 1848. Il
prquim ca $i Francezii pe Rou-
get -de -l' Isle, autorul Marseille-
sei, pentrucA, dupo. expresia lui
Eminescu (Epigonii), a scuturat
lantul robiei. A lost ziarist In
Bra$ov, apoi functionar al gu-
vernului in Sibiu dupA 1848. A Andreiu Idureganu
publicat $i o carte de educatie
( lcoana crefterii rele, 1848), afara de volumul de
poezii (1862).
MUREANU AIIREL (1847t1.909), ziarist 91
om politic roman In Transilvania. Era fiul lui
lacob ; a condus Gazeta Transilvaniei" din 1878.
Villa In 1900.
MURE$4.NU moos ( 1 8 1 21 1 8 8 7 ) , ziarist ro-
man In Transilvania. A lost, de la 1850 la 1877,
directorul Gazetei Transilvaniei", a publicat
diferite articole Si poezii In acest ziar 5i In Foaia
pentru minte". Membru onorar al Academiei Ro-
mane (1877).
MUREV.LNU IACOB ( '1857 1.1917), profesor de
muzicA In Bra5ov 5i diriginte de cor, apoi In Blaj.
A publicat In revista muzicalA Muza romAnA ",
multe compozitii originate; piese corale, balade,
etc. Op. pr. Mandslirea Arge8ului, balada corala.
1VIUREI4NUI SEVER ( 1.858), pictor, profesor
de istoria artelor gi esteticA la $coala de bele-arte
din Iasi (1889).
plasa Medgidia; 1425 loc. Statie c. f. Intro Med-
gidia $i Constanta. Are o 5coalli de agricultura.
MURGENI, statie c. f. jud. Tutova tins B Wad-
Zorleni-Basarabeasca. Circ. corn. cu 13 sate (1929).
MURGER [mtirge] HENRI ( '1822 t 1861), scrii-
tor 5i ziarist francez, cunoscut mai ales prin Sce-
nes de la vie de boheme (1848), prefAcutA In pies&
(cu BarrAre) (1849): dupA ea s'a fAcut opera
cunoscuta a lui Puccini.
MURGESCU IOAN (*1846 11913), ofiter de
MURGE$TI, circ. corn. jud. Rimnic -SArat cu
MUMMA, erou din povestirile poporului nostru.
1VIURGOCI (bIUNTEANO) GEORGE (1.872t1925),
naturalist roman. Specialist In geologie. A pu- 35 058 km. p., 141.719 loc. (1915); are 6 pla$1, i muR.
blicat rapoarte si dari de seamd asupra lucriirilor corn. urb. si 81 corn. rur. (1926); face parte din RA us
Institutului Geologic din Bucuresti; un studiu circ. Curtis de apel din Bucuresti; are 6 $coale
asupra zdedmintelor de petrol de la Balteni (1910), primare urbane si 153 rurale (1929) ; 23 coopera-
studii hidrologice (1912), Cercetari geologice In Do- tive de aprovizionare si consum cu capit. 2.063.027
brogea (1914), Kristallographische Bestirnmun- lei Si 31 coop. pentru expl. de paduri cu capital
gen (Viena f. a.). A lost mem-
bru corespondent al Academiei
Romane (1923).
MURGU EFTIMIE ("1805
1'1870), scriitor si om politic O 1
roman din Banat. A lost pro- -SQ rr i
fesor de filozofie In la$1 (1834)
la Academia Mihaileanii; la
1 PL. To Lip, I cts
4,
Bu curesti a dat lectii particulare Nr.' I I Mures,
(1836), and a lost sj profesorul
tut N. Balcescu; stabilit ca ad-
..... L PL
Teaca
ACA
A.,) R
IN :> TOPLI

vocat In Lugoj (1840), In 1848 I I

a voit s& lupte contra Austriei I._
%

PL.OURG VI I U
In numele ideii democratice $i
a proclamat unirea tuturorRo-
manilor; mai ttrziu s'a stabi-
lit la Pesta. A sale In limbs
german& doull lucrari despre .-..-t
C./
./

.....'`.
I L,Fticiu\
.
Raciurs..
t-
PL .R

I
HIM
06urglniu
lerifuteni
s
%..... .''
1 JOS /PL.ESEMITUL ', A
...., 'Eremitul ---- 'XN.
\--......
l
i
1
c,

originea limbli si poporului ro- .s-i..--\--..L.....o.Hodosa........_so,:ta

man (1827, 1830) Si una despre
congresul slrbesc (1865); pre-
cum si prospectul materiei pro- ct
cn
e-
....
\ PLe.

'BAND!
Ba rid
I
ngbsryyuld
Sgvala
qRI. 41- M Hi El RRACIU,R,E As .1°..e''
N. ..

/ Ni Miercurea;
puse de el In Iasi (1835). I s'a A.. // Meresen PL.M\ RCS1 ,
ridicat un bust In coin. Bozo- .. 1 '2,:ist.\
vici pe valea Almajului. BE J 0 S 1 e-'"
/..-....._...1....i" 0 cloC
MURILLO BARTOLOMEO ES-
TEBAN ("1617i-1682), pictor spa-
niol, elevul lui Velasquez. Op.
pr. Adoratiunea pdstorilor (In
muzeul din Madrid), Inmultirea
T'ARNAVA MICA
Harta jud. Mure§ (Iegea 1925).
-
\
Ttini/or (bis. Sf. Gheorghe).
MURNU GEORGE ("1868), scriitor roman. E 15.666.313 (1925); tine de eparhia mitropoliei
doctor In litere de la Manchen, profesor de arheo- Ungro-Vlahiei, are 135 biserici si 2 mantistiri.
logie la Universitatea din Bucuresti (1910), mem- MUSEUM DIONISIB, prelat grec. A lost de
bru al Academiei Romane (1923). A publicat patru on patriarh In Constantinopol si a venit In
poezii In rev. Arhiva", Vatra", Ovidiu", Fla- Muntenia, adapostindu-se la Constantin Brinco-
care, etc. $1 In volume (Ginduri si vise, 1898; veanu (1690). Prin stiiruintale acestuia, a reu$it
Alme Sol, 1925), articole si dull de specialitate s& ocupe a 5-a oar& scaunul (1693), dar nu pentru
(Monumentele entice din Roma, 1908; Portretui mull Limp, caci iar a Post caterisit si iar a venit In
elfin, 1908; Arheologia clasicd, 1908; Atena Si Tlrgoviste, unde a si murit.
ruinele ei, 1910; Vase pictate greeesti, 1910; Mo- MUSICESCU GAVRIL ("1347 f1903), compo-
numente din colectia de la Adam-Clisi, 1913; De zitor si muzicant roman. Ori-
la cetatea Tropaeum, 1913), studii asupra Romani- ginar din Basarabia, a stu-
lor Macedoneni (Vlahia mare de la 1204-1259, diat la Iasi si la Petersburg.
1907; lstoria Ro- A Post profesor de armonie
QZ4
mdnilor din JS FAGARAS
la Conservatorul din Iasi
Pind, 1913; Aro. (1872), diriginte al corului
Indnii In primej- so mitropoliei (1876). A compus o
die, 1913; Pentru 4t)°1" "4-\2-2, PuLt '944 coruri religioa'm $i patriotice
Romdnii din pe- / Pa2u}a §.01, si a dat multe productiuni
ninsula balcani- I ;,,Ezerui muzicale In diferite orase ale
ed, 1920); a tra- P ! Bran /. tarn.
dus In versuri RAVI- 1RL dr L.,/ MUSPINIQTI ANASTA-
Blade (1916), ,BOAMNED DAMBOV
s w % I 81E filolog grec. A venit In /(
Odisea, 1924, si {,
N gto ximatp
ragaslajale
Iasi, unde a lost predicator
din Pinder. )0 '
%
UN lis cl Si profesor (pe la 1785). G. Musicescu.
MURRAY s ammtl , ..../ s) .....,
MUSSAFIAADOLF (*1835
fmtire), fluviu In 7 50. .Bo , r t 1910), filolog austriac. A lost profesor la Uni-
Australia, izvo- \ ARGEekLie p versitatea din Viena $i membru al Academiei de
rli$te In statul
Victoria rise var- 73
ii.PL.R
\
t
-1
RI;

jivezeniiI
/,.. : co stiinte din aces oral. S'a ocupat de
unele dialecte ale limbilor romance
(vechea spaniola, °Malaria, etc.) si
GI \ cy-
t.....
/`e'4;;"
..,., 0 de diverse legende din evul mediu
f" w ESTI re °'
facInd studii de literatura compa-
rata. (Legendele Maicii Domnului,
II: tramp
4,PL. ,..,,
1 Semnul crucii, etc.).
L.......
4si..*..I D.OTOgRc.I.Ac..
MTJSSET [M]SO] ALFRED DE
*.' (1810 t1857), poet francez, repre-
9 ef zentant al romantismului; duse
vista agitata, pasionata $i vaga-
bonda. Generatii numeroase 1-au A. de Mussel.
Sterna jud. Mused. Harta jud. Mussel. citit cu nesat ca poet al amorului.
Autor al seriei de poezii Les nulls, s. a. Din scrieri-
sa In laguna Alexandrina, lung. 1630 km. (p.. le lui s'au tradus multe, mai ales poezii, publicate
OCEANIA). prin reviste (Curierul romanesc, Convorbiri lite-
MUSOVL, jud. In Muntenia; cap. Cimpu-lung; rare, Revista contemporana, Familia, Revista lite-
1771
www.dacoromanica.ro
MUS- rara si stiintifich, Literatorul, Revista literal*
Revista noun, Tribuna poporului din Arad, Re-
MU, Z vista idealista, Ramuri, Neamul romanesc literar,
Drum drept, Mtwara, etc.) de Petre Teulescu, Al.
Macedonski, Colonel G. Boteanu, N. Nicoleanu,
I. P. Cerkez, S. Vlrgolici, P. Gritdisteanu, N. Vo-
lenti, N. Tine, T. M. Stoenescu, Th. $erbanescu,
T. Naum, Traian Demetrescu, Grigoriu, Gh. Ar-
ghiropol, C. Manolache, $. a. In volume sau bro-
suri: Petro si Camilo (trad. de Zulnia Iorga,
1875), La ce viseazd fetele (de T. M. Stoenescu,
1888), Sd nu zici vorbd mare (de Bonifaciu Flo-
rescu, 1889), Mimi Pinson (de N. Tine si Al.
Sterescu), Picdturd de iubire (de I. Massim,
1894), Noaptea de Decembre (de N. Tincu 1895),
Emelina, .Margot (de M. Iftodiu, 1914), Cele doud
iubite (de M. G. Ionescu, 1916), Spovedania unui
indrogostit (de Sotir Nassa, 1921, de G. B. Rare$,
1928), Fiul lui Titian (de I. Nestorescu, 1924, de
D. Nanu, f. a.), Frederic 0 Bernereta (de C. Bel-
cot, f. a.), Mierloiul alb (de Profira Sadoveanu,
f. a.), Andreiu del Sarto (de A. Florescu, f. a.).
MUSS OLTNI BEarro ( '1883 ), om politic italian.
A fost Invatator, socialist militant, ziarist (Avan-
ti"); a Intemeiat partidul fascist, care, organi-
zindu-se militareste (ca semn distinctiv ccimasa
neagra), a obtinut dela Rege puterea In urma mar-
sului asupra Romei (1922). De atunci Mussolini
conduce politica Italiei, a schimbat constitutia,
formlnd un parlament pe profesiuni, introducind
numeroase reforme In toate ramurile actkvitatii
publice.
MUSTAFA. CARA Par CARA MUSTAFA.
MUS T.A T A NICOLAE ( 1339), om politic
roman In Bucovina. Ca membru In consiliul co-
munal In Cernauti, ca deputat In diets Bucovinei
Ca consilier In directia fondului religionar, aphrh
interesele poporului roman si ale preotimei,
MUSTEA FILARET ( 1839 t1930), arhiereu, ales
episcop de Caransebes In locul lui N. Popea la 21
Septembrie P08, dar neconfirmat de guvern.
MUSTEA NIcULAE, cronicar roman. Cronies
lui, care merge de la Istrate Dabija pink la Mihaiu
Racovita, s'a publicat de M. Kogtilniceanu in
colectia Lelopisefilor vol. in (ed. 1-a $i 2-a).
MUSA MARE 0. MUSA MICA, munti jud.
Buzau corn. Minzalesti.
MUATESTI, circ. corn. jud. Arges cu 20
sate (1929).
MUTSU-HITO (*185211912), Imparat (mi-
cado) al Japoniei dela 1867. In timpul lui s'a in-
trodus culture europeana In Japonia si statul sau
a devenit o putere cu autoritate mondialti.
MTJZACHIARI, Aromani cari locuesc In Alba-
nia In jurul orasului Fearica (Fieri) si In ye-
larde Berat)si In satele din jur. Se ocupa cu agri-
culture. Numele vine de la tinutul Muzachta.
M;TZE, fiinte din mitologia greaca, trecute la
Romani. Ele erau divinitatile
inspiratiei poetice sub diferitele
eimanifesthri. Erau 9: Clio, muza
istoriei,Calliope, a poezieiepice,
Polimnia, a pantomimei,
Euterpe, a poezieibachice, Ter-
psicara, a poeziei Brice, Erato,
a poeziei ditirambice, Melpo-
inena, a tragediei, Talia, a co-
mediei,Urania, a astronomiei.
Conduchtorul lor era Apollon (nu-
mit de aceea si Musagetul), care
era si zeul soarelui si zeul pro-
ductiei artistice.
MUZEU NATIONAL, gazette Mere-
rte, redactor I. Eliade Rdclulescu,Apollon Musagetul.
Bucuresti, 1836-1838.
MUZEUL AMAN, In Bucuresti, strode. C. A. Ro-
setti, Infiintat In 1908, duph. ce Statul a cumptirat
case pictorului si a adunat In ea, pe ling& ce a aflat
acolo, si alte opere ale lui. Directorul actual este
pictorul Mihail Teisanu.
MUZEUL ARMENESC DIN GHERLA, Infiintat In 1904.
Are obiecte felurite vechi si noi. E menit sti oglin-
1772
www.dacoromanica.ro
deem& particularitatile vietii Armenilor dinr_par-
tile acelea.
muzEta, ASTREI" DIN slam este asezat In clti-
direa ridicata de vechea Asocia(iune transilvand.._
(Pir acest cuv.). Este un muzeu etnografic, menit
Muzeul Astrei" din Sibiu.
a adaposti obiectele din cari sh se vaa. caracterele
specifice ale poporului roman din Transilvania.
In aceeasi °Mire este si biblioteca.
MUZEUL BATTHYANEUM din Alba-Iulia (cetate),
Infiintat In 1792 de episcopul Ignatiu de Batthyani_
Cuprinde desenuri, gravuri si mai ales manuscrise
vechi cu pretioase erdundnures". E si o sectie-
eclesiastica.
MUZEUL BANATEAN DIN TIMISOARA, infiintat In
1872 de o societate numita a Muzeului". Turbu-
rat In organizarea lui si cu colectiile micsorate,.
In timpul revolutiei duph razboiul mondial, a fost
Intemeiat din nou prin grija.,,Societd(ii de istorie
si arheologie" in 1922, datoritil sthruintelor lui
Emanoil Ungurianu acest cuv.). Societatea
aceasta 1-a cedat municipiulul Timisoara. Direc-
torul actual este loaltim !%liloia.
MUZEUL BIBLIOTECII V. A. UREMIA" din Galati
(In localul liceului). Are documente, monete,
medalii. S'a format printr'o donatiune a Begelui
Carol I $i alte donatiuni particulare.
MUZEUL BISERICESC din Valenii-de-Munte, Inte-
mciat de N. Iorga, cuprinde icoane, cruel, vesminter
etc.
MUZEUL BRUCKENTHAL DIN SIBIU, Intemeiat de
Baronul Bruckenthal (..- acest cuv.), are si o ga-
lerie de tablouri, deschish publicului In 1817. Ea
cuprinde opere de valoare, fiind bogat reprezen-
tatti scoala flamanda (Jan van Eyck. Hans Mem-
ling, Jacob Jardaens), arta romanica si germanicb
mai slab rerpezentate. E si un tablou de 7'izian.
MUZEUL DE ANTICHITATI, In Bucuresti, In localul
Universitatii, infiintat In 1864, cind generalul N.
Mavros a dhruit Statului o bogath colectie de
obiecte vechi. Cuprinde mai multe sectii: preisto-
rich, eclesias tick romans; mai multe tablouri vechi,
pietre cu sculpturi din monumentul de la Adam-
Clisi, card si manuscrise vechi romanesti si sla-
vone$ti. Prirnul director a fost Grigore Tocilescu,
apoi V. Pirvan, astrizi e I. Andriesescu.
MUZEUL DE ARME AL ORASULUI SIBIU, Infiintat In
1872. Pastreaztt arme, coifuri, platose, stindarde,
etc. din sec. xv si xvi gasite In Transilvania.
MUZEUL DE ARTA NATIONALA CAROL I". Infiintat
In Bucuresti In anul 1906. A fost instalat Intiiu
In vechiul local al Monetariei Statului, apoi Intr'o
cash particulara. In 1912 s'au Inceput clhdirea unuf
local propriu asezat pe Soseaua Kisselef, care nu
s'a terminat. Este destinat sa reprezinte arta ro-
maneasca din toate domeniile si din toate timpu-
rile. In aripa de Suds'au putut deschide acurn trei
sectiuni (ceramics., lemn, tesatorie, mai ales co-
voare si costume). Depozitul e bogat, multe obiecte
au fost expuse la diferite expozitii In streinatate
(Roma, Berlin, Geneva, Paris, Barcelona). Direc-
tor de la Infiintare este Al. Tzigara-Samurcas.
MUZEUL DE ARTE PLASTICE DIN BUCURE$TI (8...-
Pinacoteca Statului
MUZEUL DE ARTE PLASTICE (Pinacoteca Statului
din Iasi e In Wahl( Scoa lei de bele-arte din acel
oral.
MUZEUL DE ARTE $1 MESERII DIN CLUJ, Infiintat
In 1904. Are mobile, covoare, ornamente de gips,
cusaturi, lucrari In lerrin si piatra, etc. produse ale
industriei nioderne. Are si sali speciale In cari se
organizeaza diferite expozitiuni.
MUZEUL DE ISTORIE NATURALA, In Bucuresti, $o-
seaua Kisselef, Infiintat In 1838, In timpul dom-
niei lui Alexandru Ghica, prin staruintele lui Mi-
halache Ghica, fratele domnitorului si ministru de
instructie. Asezat Int liu In cuprinsul colegiului
Sf. Sava, a lost Instalat de italianul Fererati, a
avut apoi ca director pe pictorul Wallenstain; mai
tlrziu a fost mutat In cuprinsul Universitatii si a
avut director pe (irigore tefanescu din 1866.
Colectiile au fost distruse aproape complet prin-
tr'un incendiu In 1885, S'a Infiintat din nou In
1906 sideschis In localul actual In 1908 sub di-
rectda lui Gr. Antipa. El este numai muzeu zoolo-
gic; are animale de tot feint impaiate, asezate
in vitrine si In salt dupa clasificarea stiintifica,
precum si un numar de diorame In can se afla
animale grupate dupa mediul zoologic si botanic.
MUZEUL DIN ALBA-MLIA (oral) al Societatii isto-
rice si arheologice a judetului Alba, Infiintat In
1886. Cuprinde monete, bancnote, caramizi, arme.
sculpturi, etc., cele mai multe aflate cu ocazia di-
feritelor sal)a.turi facute prin apropiere. Inchis
dupa razboiu, s'a redeschis In 1920, deli multe
obiecte au lost transportate la Pesta.
ranzEux, DIN RIBINICUL-V/LCII, instalat In cuprin-
sul cladirii liceului local, are obiecte de pictura si
sculpture. S'a Inceput printr'o donatiune parti-
culara.
MUZEUL DIN TURNU- SEVERIN, instalat In cladirea
Teatrului National, facuta de o Societate dupa
initlativa profesorului T. Costescu. Are ca prim
fond colectia Dr. C. Istrati. In acelasi local
este si Biblioteca I. G. Bibicescu ".
MUZEUL ESARCU, In palatul Ateneului Roman In
Bucuresti, cuprinde toate operele de pictura si
sculptura. donate de el acestei Societati culturale
cum si o alm& de relicvii interesante.
MUZEUL ETNOGRAFIC DIN CLUJ, Infiintat In 1923,
ca urmare a unei dorinte a actualului rege Carol II.
Destinat se serveasca studiilor asupra etnograliei
Transilvaniei, s'a deschis pentru public In Iunie
1927. Dup& programa de la Infiintare, el trebue sa
cuprinza urmatoarele 5 sect,' tint : romaneasca; a
minoritatilor din Rbmania; a popoarelor vecine
Intruclt au Inriurit poporul roman; a popoarelor
Inrudite prin singe cu Romanii; internationala.
Directorul lui, de la Infiintare, este R. Vuia.
MUZEUL FALTICENILOR. Infiintat In orasul Fhl-
ticeni din initiativa lui V. Ciurea, care-1 conduce
astazi. A lost cliva timp adapostit in corpul li-
ceului. iar de la 1929 s'a asezat In local propriu.
Cuprinde trei despartituri marl: istorica si preisto-
rick etnografica, stiintifica. Are colectie de docu-
mente, de fotografii, carti vechi. monete si me-
dalii, etc.
MUZEUL FUNDATIUNII AMAN DIN CRAIOVA, !rite-
meiat Impreunti cu Intregul asezamInt, In 1908,
prin donatiunea lasata. de Alexandru si Aretia
Aman. Cuprinde mai ales opere de artisti roman!
vechi si noi, pe ling& copii dupa tablouri clasice
italiene. Conducerea o are scrilioarea Elena Fa-
rago.
MUZEUL ciourmur, In orasul Targu-Jiu, asezat
1773
www.dacoromanica.ro
Intaiu In localul prefecturii, apoila gimnaziul, MUZ-
In fine in tr'un local propriu In gradina publics. Infi-
intarea lui (In 1894) se datoreste staruintelor de- M UZ
puse de $tefulescu, Rola Piekarski si Iuliu Moisil,
profesori, si inginerul Diaconovici. Cuprinde
obiecte de etnografie, tesaturi, ceramica, do-
cumente.
MUZEUL INDUSTRIAL DIN TIRGUL-MURES, Infiintat
In 1874 de Asociatia .culturala si econornica sa-
cuiasca". Are obiecte de olArie, metalurgie, de
lemn, etc.
MUZEUL moan DIN TURNU-SEVERIN, instalat in
corpul cladirii liceului, cuprinde obiecte de pre-
istorie, istorie romans si istorie veche romaneasea.
MUZEUL JUDETEAN DIN DEVA, hifiintat In 1880
de o societate istorica din jud. Hunedoara. A
adapOstit, In primul rind, antichitatile gasite In
judet. Sub stapinirea romaneasca s'au asezat co-
lectiunile, devenite proprietatea judetului,inteun
edificiu mai potrivit. Are si o sectie etnografica.
MUZEUL JUDETEAN DIN ORADEA, Infiintat In 1872,
e instalat Inter) cladire proprie special construita.
Mare parte din obiecte au fost transportate In
1916 si 1918 In Budapesta. Cu ce a ramas, el a
Post redeschis In 1921. Are resturi preistorice, ta-
blouri si sculpturi din diferite epoce, obiecte de
arta industriala din see. NITIXVIn $. a. In aeelasi
local e si o biblioteca.
MUZEUL KALINDERU, In Bucuresti, strada Re-
nasterii, Infiintat In 1913, and mostenitorii lui
au vindut Statului cladirea cu toate colectiunile
Pi de sculpture, pictura, gravure, etc.
MUZEUL LIMBII ROMANE, Infiintat in Cluj In
1919: o biblioteca filologica specials, o colectiune
de file bibliografice despre tot ce se public& cu
privire la limbo. romana $i materialulnecesar pen -
tru lucrarea Dietionarului Academiei si pentru alte
eercetari, toate sub directiunea lui SentilPuscaliu.
MUZEUL MILITAR, In Bucuresti, parcul Regele
Carol I, Infiintat In 1923, ca o continuare a sectiei
militare a muzeului national infiintata In 1914.
Cuprinde: drapele, piese de artilerie, arme de foe
Si albe, uniforme. tablouri, gravuri, Yn legatura cu
diferitele epoce ale istoriei noastre.
MUZEUL NATIONAL DE V/NATOARE din Bucresti (In
localul Ministerului Agriculturii) cuprinde tot ce
Ora produce ca vinat" Infatisat In grupuri bio-
logice, apoi miniaturi de amenajari pentru vtna-
Ware etc,
MUZEUL NATIONAL DIN CtElIfillati are o sectie de
geologie, alta care cuprinde flora si fauna Basara-
biei, alta pentru industria casnica (covoare, cu-
0027411m0On.018
fisn
tll
Muzeul National din Chi}inhu.
saturi), o colectie de modele ale portului moldo-
vean din Basarabia. Director a lost Paul Gore;
azi este Florov.
MUZEUL NATIONAL DIN CLINT, Infiintat In 1859,
reorganizat dupa Unire. Cuprinde mai multe sec-
tiuni: antichitati. numismatics, etnografie bota-
nica, zoologie, mineralogie.
MUZEUL NATIONAL SACIIESO din SI. Gheorghe, In-
fiintat In 1875. Are antichitati, obiecte etnogra-
fice, preparate de stiinte naturale, cum si obiecte
de arta. Mare parte din averea muzeului, destinatik
M Z- a oglindi particularitatile vietii poporului sacuesc, RALE din Sibiu, Infiintat In 1851: zoologie, bota-
a Yost transportata la Budapesta. nick etnografie, etc.
M MUZEUL ORA$ULUI SIGHI$OARA, Infiintat 1n1898, MUZEUL SOCIETATII DE MEDICI SI NATURALL$TI DIN
tontine mai mult obiecte privitoare la trecutul ti- LAU (se- Societatea de. .) cuprinde colectii de pa-
nutului. sari $i animate marl Imp&iate, fosile, minerale, etc.
MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN ARAD, Infan- S'a deschis publicului la 14 Februarie 1834. Este
ta In 1848, a Post instalat In cladirea special& legat, printr'o Imtlmplare, $i de istoria noastr&
terminate In 1913. In acelasi local este $i o biblio- contemporana. In sears de 3 Ianuarie 1859 s'au
teca. Autoritatile romanesti s'au ocupat de a- adunat mai multi deputati din Adunarea elective
proape de aceasta institutie. Muzeul cuprinde: la Costache Rolla, care locuia In localul cabine-
antichitati, relicvii, monete $i medalii, o colectie
etnografica, etc.
MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN SIGHET, Infiin-
tat In 1837 de o asociatiune particulars, instalat
mai tlrziu In localul palatului cultural. De la 1921
e pe tale de reorganizare.
MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN. TIRGU- MURE$,
Infiintat In 1913, este asezat Intr'un etaj al pala-
tului, care mai cuprinde un Conservator de muzica,
o biblioteca publics, o sal& mare de serbari, o
sal& mai midi pentru conferinte $i concerte. Edi-
ficiul a Post Inceput In 1911 $i terminat In
1913.
MUZEUL PEDAGOGIC AL CASEI $COALELOR, Infiintat
In 1910 (azi Inchis pentru a se reface). Cuprinde
exemplare de'mobilier $i material didactic, colectii
de diapozitive pentru conferintepopulare si o bibli-
°tee& special& cu carti $i reviste de pedagogie
$i cu o sectie de carti didactice streine $i roma.-
nesti vechi $i noi. A publicat ai un &Wain cu Muzeul Simu din Bueureoi.
articole de specialitate.
MUZEUL REGIONAL AL OLTENIEI, Infiintat In tului de istorie naturals al Societatii, $i acolo, In
Craiova pe la 1910. La Inceput avea numai colec- sala zisa Elef ant (sau a Elefaniului. fiindca era
tiuni pentru stiintele naturale. Dupe razboiu are un schelet al unui asemenea animal) s'a semnat
$i obiecte de geografie $i arheologie. E instalat In procesul-verbal prin care cei prezenti se leaga a
localul Prefecturii judetului. E condus de Marin sustinea candidatura lui Alex. Cuza.
Dimitrescu $i N. Plopsor. MUZEUL $COALEI PRIMARE No, 8 DIN GALATI,
MUZEUL SASESC AL TARII BIRSEI din Brasov. In- Intemeiat de institutorul PautPasa. Are colectii
fiintat In 1908 de cItiva particulari, cuprinde o de stiinte naturale medalii, monete, obieecte
sectie preistorica, una istorica, alta etnografica $i diverse.
alta de stilt* naturale. Obiectele slut, In genere, MUZEUL TOMA STELLAR, In Bucuresti, soseaua
adunate din Imprejurimi. Kisselef. Infiintat In 1926 In conformitate cu, te-
MUZEUL SIMU din Bucuresti Intemeiat de Anas stamentul lui Stelian (wr acest cuv.). Cuprinde
tasie Simu (ow acest cuv.) In 1910 $i daruit Sta- opere de pictura $i sculptura. Directorul actual e
tului roman In 1927. Cuprinde opere de pictura profesorul G. Oprescu.
$i de sculptur& datorite mai ales artistilor din a MYLLER TEODOR, scriitor roman. A colaborat
doua jum&tate a sec. xix. la diferite reviste lit erare din Bucuresti (1872-76),
MUZEUL SOCIETATII ARDELENE DE $TIINTE NATU- publiclnd nuvele, piese de teatru $. a.

Li

---
14,
11011111NA 'Hot. ha,i-j:411111114".'....

1774
www.dacoromanica.ro
 AZIIVS 11
1217:1.14117rmamgoilam=7:241: rl
teittti
I itegrira,:a4111MX"Prini;_elellageure0A\
IIIII el NNW
44,

%.001
i will

NEUOIA§: TUNICLUL CIILOR FERA1

NABOB, ofiter superior la curtea sultanilor musul- tilor si calugarilor. A Post membru onorar al Aca-
mani din India. demies Romane (1888).
NABONED w BALDASAR. NANKING, oras In China pe 11. Iantekiang;
NABUCODONOSOR I, regele Caldeei ca. 1240 300.000 loc.; vestit In sec. xvu. Centru industrial.
a. Chr. NANSEN FRIDTJOF ( 1861
NABUCODONOSOR II, regele Babiloniei *i 1'1930), naturalist $i explorator
al Ninivei, vestit prin razboaiele sale; el cuprinse norvegian. Vestit prin calatoria
Ierusalimul si-1 &trim& (587 a. Chr.); f ticu multe spre polul nord (1893-96), fa-
constructii In Babilon. cuta Intliu cu -vaporul Fram"
NACU CONSTANTIN ( 1844 t 1920), om politic (pIna. la 84°4), apoi pe jos cu
roman. A studiat dreptul la Paris, a Post magistrat Johansen (pint la 86°14). De-
(1870-1876), deputat, vice-presedinte al Camerei, scrierea calatoriei a publicat-o
ministru de finante (1885), de interne (1888), pro- tntr'un volum (Spre pot, 1897),
fesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti trad. In mai toate limbile. La
(1879) si a publicat mai multe carp de specialitate.
. NAGASAKI, orasJaponia, ins. Kiu-Siu ; 107.000
loc.; industrie de portelanuri; comert cu paste.
not s'a tradus de N. Pandelea,
1909, $i de B. Marian, 1924. In '
Nsneeu
timpul razboiului mondial s'a ocupat cu protec-
.0%

orez, ceaiu. tiunea prizonierilor.

NAGY MIHAIL ( *18181-1879), prelat roman In NANTES [nant), ora$ In Franta pe rlul Loire;
Transilvania. A lost preot unit, profesor la semi- 132.000 loc.; are o scoala de medicin &, o cate-
nariul din Oradea, la Beius, secretar episcopesc drala sec. xv, un castel al fostilor duct ai Breta-
la Lugoj (1857), vicar capitular (1873) si arhiman- niei. Vechimea lui se poate urmitri pint. In vremea
drit (1875). A lasat averea pentru un fond destinat Galilor. Cunoscut In istorie prin edietul de la
ajutorului preotilor. Nantes, dat In 1598 de Henri iv pentru a stabili
NAGY-VARAD PP- ORADIA. drepturile protestantilor In Franta, revocat In
NAID.O.S (sau tillwagi), corn. rur. Jud. Cara$, 1685 de Ludovic my.
plasa Racasdia; 2456 loc. NAPO CA, cetate roman& In Dacia, unde este
NAMUR (flamand Namen), astazi orasul Cluj.
oras In Belgia; 330001oc. Are o NAPOLEON I ( 17691-1821), Imparat al Fran-
catedrala si muzeu; industrie, tei. Dupa cariera military nere-
oteltirie, distilerie. In sec. xvii gulata, turburata $i de miscarile
era oras tntarit si avu rol im- revolutiei celei marl (In 1793 era
portant In diferite razboaie. capitan),ajuta. pe Barras sa sdro-
NANA, corn. rur. jud. Ilfov, beasc& reactiunea contra Con-
plasa Budesti; 2198 loc. Dupe ventiunii, fu numit general al ar-
legea 1929, sat circ. corn. /. matei trimise In Italia (1796) si
Curcani.
NANIES CU iosrF (1820
1.1902), ierarh roman. A lost
egumen al man. Gaiseni, pro-
fesor la seminariul din Bucu-
resti, arhiereu (1865), episcop
1. Naniescu.
'/ avu numai triumfuri, cars li asi-
gurara un mare prestigiu In o-
pinia publica $i 0 mare dragoste
a soldatilor (Ii ziceau: micul ca- Napoleon I.
poral). General al Directoriului,
facu o expeditie In Egipt (1798). Dupe ce disolvit
de Arge$ (1873), mitropolit al Moldovei (1875). A acest guvern (lovitura zisa. dela 18 Brumaire), fu
dus viata calugareasca. §i a impus disciplina preo- proclamat consul (1800), apoi prim-consul.ai consul
1775

www.dacoromanica.ro
NAP pe viata (1803), In fine Imparat (1804). Politica de
expansiune $i de anexiuni pe cari o practica, pro-
NATIONALIIL, gazeta politica, a aparut In Bucu-
re$ti, In August 1848. Redactori: P. Cerndtescu
NiklD voce contra lui multe coalitiuni ale statelor eu-*i T. Strimbeanu.
ropene, pe cari le sdrobi; dar Incepind a fi Invins NATIONALIIL, ziar politic al partidului liberal-
In Spania(1808), steaua sa pall In expeditia contra conservator, a aparut in Bucuresti, 1889-1896,
Rusiei 1812). Astfel ajunse la InfrIngerea din sub directia lui I. N. lancovescu.
1814, care 11 sili se abdice $i sa se retraga In in- NATIVNEA, ziar politic, .aparut In Bucuresti,
sula Elba. In Martie 1815 Incerca sl 5i reia tronul, 1882-1891, reprezentlnd ideile grupului liberal
veni pe neasteptate In Franta, dar, dupa o domnie sub prezidenta lui Dimitrie Brdtianu.
de 100 de zile, fu Invins la Waterloo $i silit a doua NAUHEIM, oras In Germania Massa , 10439
oara stt abdice. Englezii II facura prizonier 51-1 loc.; statiune balneara.
diner% In insula Sf. Elena, unde muri. Acolo scrise NAULIN ( 1870), general francez, coman-
Memorialul sau, In care 1$i explica $i comenteaza dant suprem al trupelor cari au luptat In
toata activitatea politica. Maroc (1925); a luat parte la razboiul mondial,
NAPOLEON II (1811 t1832), fiu al lui Napo- a fost comandant al trupelor aliate in Silezia de
leon I $1 al Imparatesei Maria-Luiza (pe care tatal sus, In timpul aplicarii tratatului (1921), $i co-
sau o lua In casatorie dupa ce se desparti de lose- mandantul armatei franceze din Levant (1923).
fina. de Beauharnais, prima sa sotie), numit dela NAUM, profet din Vechiul Testament, praznuit
nastere Rege at Romei, proclamat Imparat In 1815 de biserica ortodox& la 1 Decembrie. A prorocit
(dar far& sa fi domnit efectiv). Dupa ca.derea im- despre Niniva.
periului, fu crescut de bunicul sau Imp. Austriei NAUM RIMNICEANU PROTOSDIGHEL ( ca.
Francisc I, purtind titlul de duce de Parma 0 17641 ca. 18381, scriitor roman. A fost calugar la
duce de Reichstadt. Viata lui inspire poetului fr. man. Hurez (1784), a emigrat In Transilvania;
Edm. Rostand piesa L'Aiglon, care, deli nu e In mai tirziu Il gasim protonsinghel In Buzau, In fine
totul conform& cu adevarul istoric, dar e foarte calugar la Cernica. C. -Erbiceanu, care a scris
mi$catoare. ROSTAND). biografia lui, Citeaza un mare numar de manu-
NAPOLEON III (1808 t1873), Imparat al scrise, cele mai multe grecesti, putine roma.nesti.
Frantei. Flu al lui Louis Bona- Din acestea din urma notam: psallichie (1788),
parte, (fratele lui Napoleon I, rage abecedar greco-roman (1805), istorie bisericeascd
al Olandei), $i al Hortensiei, se (1834).
stabili, In 1819, In Elvetia; dupa NAUM ANTON ( 18351-1917).
moartea ducelui de Reichstadt, scriitor roman. A fost profesor
publica o expunere a doctrinelor de literature franceza la Uni-
sale politica, cari se rezumau In versitatea din Iasi, membru al
doua puncte: principiul nationali- Academiei (1893); a publicat
tatilor si grija de masele populare. multe traduceri, mai ales din
Dupa citeva Incercari nereusite autori francezi, $i poezii origi-
de a provoca o schimbare politica Napoleon III. nate ( Traduceri, 1875; Aegri
In Franta, profit& de revolutia Somnia, 1S76; Veisuyi, 1890)
din 1848 si fu ales deputat, apol presedinte de precuin $i o poema. eroi -comi-
republica, In fineproclamat Imparat (plebiscitul din os Povestea Vulpei, 1903.
1852). Citeva razboaie Sericite li asigura un mare NAUSTCAA, pers. legend.
prestigiu In Europa, mai ales prin proclamatla ca grec. Se vorbeste de ea in 0- I

voeste sa ajute nationalitatile a se libera de sta-
piniri streine: ajuta pe Italieni contra Austriei,
pe Polonezi contra Rusiei, pe Romani contra Ru-
$ilor $i Turcilor. Razboiul cu Prusia (1870) aduse
infringerea Frantei $i abdicarea lui (1871). A
nturit In Anglia.
NAPRADI DEMETRII, episcop catolic al Tran-
silvaniei, numit de Sigismund Bathori In 1580,
dupa ce scaunul fusese neocupat mai bine de un
secol; persecutat $i destituit tot de Bathori, care
desfiint,s $i episcopatul (1601).
NARUTOVICI (11922), om politic polon.
Ales prezident al Republicei, a fost asasinat.
NASLAVCEA, 0 corn. rur. jud. Soroca, plasa
Otaci, 2549 loc. Dupa legea 1929, sat tire. corn.
Otaci. Static c. f. linia laterala Lipnic-Atachi.
NASSAU, ducat In Germania, Incorporat In
Prusia la 1866; formeaza provincia Hessen-Nas-
sau.
NASSAU (CASA DE) famine princiara ger-
mania, datind din sec. xn, desparlita In 2 ramuri,
cari au dat suverani statelor germane $i Olandei.
NASTASA.CHI, st. baln. jud. Bacau corn.
TIrgul Ocna.
NASTRATTN-HoGEA, numele romanizat al lui
NASR-ED-DIN, fabulist turc din sec. xiv, caruia i
s'au atribuit o sum& de snoave, cari se gasesc In
diferite literaturi occidentale $i orientate $i unele
isi au izvor in povestiri indiane sau chineze.
In 1. francez e cunoscutift colectia facuta de De-
oonrdemanche (Plaisanteries de Nasreddin Hodja,
1876); In rom. e colectia lui Anton Pann (Nazdravd-
niile lui Nastratin Hogea, 1853.)
NATAL, colonie engleza. In Africa de S. Supr.
70.890 km. p., 920.000 loc. Cap. Pietermaritzburg.
NATAL, ora$ In Brazilia; 7000 loc.
NATIONAL GALLERY, VCStit Muzeu de arta_ din Lon -
Ira, fundat In 1824.
NATVRA pp- IBIS.
1776
disea; era fiica lui Alcinoos, Anton Naum.
regale Feacienilor ; tip de fata
simpla, bunil $i plin& de dragala.$enie.
NAVARRA, fost regat cuprinzind parte din N.
Spaniel $i S. V. Frantei. Azi provincie a Spa-
niel, 10506 km. p., 330.000 loc.
NAVARTN ora4 In Grecia (Pelopones), 2000
1oc. In fata aeestui ora$ s'a dat hip ta (20 Oct. 1827)
Intre flota turco-egipteana $i cea Franco -ruse, In
timpul clnd Creel se rasculase contra Turciei
pentru a-si asigura independenta.
NAZART [turc. EN EAsnr.4], ora$ In Palestina
(Asia mica); 7500 loc. Aci a lost resedinta tamrliei-
lui Iisus; In timpul cruciatelor a fost un episcopat.
NAZARIE CONSTANTIN ( * 1865 t 1926), preot ro-
man. A fost profesor la fadultatea de teologie din
Bucuresti. A publicat carti de teologie dogmatics,
scrieri de propaganda contra adventistilor, cu.
vIntari bisericesti, etc.
NAZIANZA, In vechime oras In Capadocia
(Asia mica). Era resedinta unei episcopii crestine.
NADA.B, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisineu;
2054 loc. Static c. f. Intre Arad $i Salonta-Mare.
NAD.4, corn. rur. jud.
Arad, plasa Spineni. 2447 loc.
Static c. f. Intre Ilia $i Rodna
spre Arad.
NADEJDE IOAN ('1854t
1929), om politic roman. Or-
ganizatorul $i unul din princi-
palii conducatori ai partidului
social-democrat, a fost ales
de multe on deputat; mai tir-
ziu a intrat Impreuna cu alti
tovarasi In partidul liberal, a
lost deputat $i redactorul zia- 04-
rului oficios Vointa Natio- loan Nadejcle.
nale". A lost director al re-
vistei Contemporanul (1881) $i al diferitelor ziare

www.dacoromanica.ro
si reviste socialiste (Drepturile omului, Munca",
Critica social. ", Lumea noun.", s. a.). Om cu o
cultura enciclopedic., a fost profesor la scoalele
secundare din Iasi, fiind destituit din cauza pro-
pagandei politice socialiste; a fost, dup. razboiul
de Intregire, jurisconsult la Curtea de Casatie
pentru dreptul rusesc. A publicat scrieri felurite,
intre cari: Istoria limbii si literaturii romdne,
1887, Botanica, 1889, Geologic, 1890, O. un dic-
tionar latin-roman, 1894; traduceri comentate
ale diferitelor legiuiri rusesti: procednra comercialk
codul penal, comerciai §i civil, 'ogee oamblilor (1918-
1921).
NADRAG. corn. rur. jud. Severin. Mari uzine
metalurgic,e.
NADUSITA, corn. rur. jud. Sonora, plasa NA-
d.usita ; 2680 loc. Dupa legea 1929, corn. cu 22 sate.
NAMAE§TI, manastire, jud. Muscel In satul
cu acelasi nurne aproape de Cimpulung, pe malul
drept al Argesului. Nu se stie data Intemeierii,
poate prin sec. xvi.
NAMOLOASA, sat jud. Putna, Infiintat 1818
de Logof. Costache Conachi. Aci au lost fortificatii
importante. In timpul marelui razboiu, aci s'a
petrecut un caz de tradare a Buqi lor. Se pre-
gatise de catre armatele ruso-romane o mare ofen-
siva, care a Inceput sub cele mai bune auspicii prin
bombardamentul din zilele de 23, 24 si 25 Julie
1917, dar In seara zilei a treia soseste ordinul de
la comandamentul general rus dare trupele for
prin care li se poruncestesh. stea pe We in pozitiile
ocupate fart nici o miscare. Constituirea iron-
tului rusoroman era asa Intemeiata Melt ideia
ofensivei a trebuit sit fie parasita.
NANESCU PETRE, tunctionar roman
la Spitalul BrIncovenesc In 1848. A luat
parte In revolutie si a fost exilat,. Dupa
afirmatia lui Ion Ghica, a lost elev al \ ......
lui G. Lazar si pe Ghica 1-a invatat sa
serie romaneste.
NANTE (sau NONTE, turc. NOTIE),
orasel in Meglenia, 5.59,9 loc., cei mai
multi Aromani (ow Meglen).
NAPADENI, corn. rur. jud. Balti,
NEAGRA-$ARULUI sat jud. Neamt. NAD-
NEAGRA, com. rur. jud. Turda plasa Cimpeni;
3355 loc. NEA
NEAGRA MAREA (Pontul Euxin al celor vechi),
asezata. Intre Rusia, Turcia, Bulgaria, Romania,
comunica. cu Mediterana prin Dardanele si cu
Marea de Azov prin strlmtoarea Ienicale; supral.
423.939 km. p.
NEAJLOV, riu, afluent al Argesului, In jud.
Vlasca. Pe malurile acestui rlu, si pe ale Argesului,
s'a dat, in timpul razboiului pentru tnteegire, marea
batalie numita de la Neajlov §i Argq sau pentru
Bueuresti. Inceputa. In ziva de 29 Noembrie 1916
$i condusa. (sub comanda suprema a generalului
Presan) In mod victories In primele ei faze, a
devenit nenorocita In urmil (si prin refuzul
trupelor rusesti de a intra In luptli. cind si unde
trebuia) si s'a terminat cu InfrIngerea In ziva de
2 Decembrie, dupa care a urmat si caderea Bu-
cure$tilor.
NEAMT 0 jud. In Moldova; cap. Piatra; 3977
km. p.. 176.025 loc. (1915); are 6 plasi, 3 corn. urb.
si 60 corn. rur. (1926); tine de circ. Curt,ii-de-Apel
din Iasi; are 28 scoale primare urbane si 201 sc.
ruralc (1929); 20 de cooperative de aprovizio-
nare si consum cu capital 2.575.000 lei si 25 coop.
p. exploat. de paduri cu cap. 6.496.24$ lei (1925);
al.]'e 191 biserici ortodoxe si 9 mtinastiri, tine de
eparhia Mitropoliei din Iasi. ¶ ® pirau format
din Nemtisor si Ozana, se vars11. In Moldova pe
dreapta, In jud. Neanyt. ¶ ® manastire de calu-
gari, una din cele mai vechi si mai importante.
0 traditie spline ca s'a fundat de trei calugari In
1392. Document sigur despre Intemeiere nu avem.
P MARAMU RE S
r- ...
I ',Pl. NA sin\ idna
\
i
-o

plasa Cornesti 2385 loc. Dup. legea i PL \% co. /* ageorr ...)

din 1929, sat circ. corn. Comesti. ° \MOM)! L.5AN6 EORZ Bilj ye
NASAUD 0 jud. Transilvania, cap. \ N siud
Distri(a; 4332 kin. p., 131322 loc. oco. 1rbndel Bargiu 1.....\,......
f1923); are 6 plasi, 2 z ----
corn. urb. si 110 corn. %"*"......
rur. (1926); tine de rn -0,
PL.BARGAULUI
circ. Curtii- de - Apel
din Cluj; are 2 scoale
primare urbane si 123
rurale (1929); 26 co-
operative de aprovizi- Pi
\/'
Lit inta,
e
BISTRITA

PL.SIEU
iieu
I'
/
ti
.. ..... ....... Ay'
.4 .)
4.

onare si consum cu \LECRINT

cap 766.051 lei (1925). /
1 ® corn. urb. jud.Stemn jud. NAsSud
Nasaud; 3107 loc. Sta-
.... . tt.
J° CLUJ
tie c. f. linia lateral. BecleanRodna-
Veche. Harta jud. NSsSud.
NASTUREL UDRISTE sau IIRIIL, boer
roman. Crunnatul lui Mateiu-Basarab; era pro- Stim ceva mai bine cladirea bisericilor: cea mare,
tectorul scriitorilor, ajuta tiparirea ciirtilor. A Intaturea, e facuta de Stefan cel mare In 1497;
tradus Insusi Povestea lui Variaam i loasaf bis. Sf. Gheorghe, poate In 1392; bis. Vovidenia,
(1648) ramasa. In ms, $i tip. de generalul P. Va- nu se stie; bis. Sf. loan de Alexandru eel Bun
siliu Nasturel In 1904. In 1402. Are carti si odoare
NASTUREL - HERESCU de mare pret. Intre alto mor-
HERESCII. minte, este al lui $tefan-Voe-
NASTUREL VAS= P. No- vod, fiul luiAlexandru eel Bun.
PABILIII NASTURVL. A fost aci la Inceputul sec. xix
NEAGOE BASARAB IV o tipografie In care s'au tiparit
(t1521), domn al Tarii-Roma- multe carti biserice$ti. In anii
nesti din 1512. Suveran pacific, din urrna s'a instalat iarasi o
vestit prin cladiri de biserici, tipografie, din care au csit la
Intro cari manastireaArgesului, lamina un numar Insemnat de
gi printr'o scriere Invatatu- lucrari. Aci a functionat un Sterna jud. Neamt.
rile" catre tint sau Teodosie, Neagoe liasarab. seminariu teologic de la 1855
ce i se atribue (Pr- acest Guy.). pin& la 1862, cand s'a fnlocuit printr'o *coal&
El a adus moastele Sf. Nifon de la muntele primara. Dintre profesori clam pe: Ghenadie
Atos (our NIFON), Popescu, doctor in teologie, Policarp Popescu,
Gh. Adamcscu. ,Dictionar enciclopedic ilustrat. 1777 112

www.dacoromanica.ro
 Climent Nicolau, Nirhifor Meson. ¶ 0 statiunr
NEA- climaterica. jud. Dolj; supraf. 80 hectare; comunic& cu alte
IWO Tirgul-Nearntului;;440 m. altitu - balti verine (Circa, Zglavociu).
NEG dine. E si un izvor de apa sulfuroasa neexploatat. 1
NEDELCU ALExaNnau, filantrop roman din
NEAMUL ROMANESC, ziar politic
sub directia lui N. lorga, spare
In Bucuresti din 1906.
NEAPOLE (ital. NAPOLI, fr.
NAPLES, germ. NEAPEL) (:) oras In J° FALT/Ce N
Italia, ling& Vezuviu; 900.000
loc. (recens. 1929). Are o cate-
drala din sec. xur si multe castele oC) ''' ....,
si palate. Fundarea lui se dato- Brosten 0 P/Pirg '6,6 .
reste vechilor Greci, a avut rol \
k Pb.. TG NEAMT?
Insemnat In timpul Romanilor,
earl 11 luara de la Samniti In 1--..../
327 a. Chr. ¶ 0 golf In Italia
la Mama Mediterana. ¶ 0 lost C- -. S
P L.
-
ST Eil:1.1-1\C ErTlaTraE°A N EA
i s \aiititarti:cada:4;
o
jAVropenti
regat, care cuprindea provincia eio-- Hangur
Neapole si Sicilia, fundat pe la ,,:\
1130 si Incorporat la statul Ita- PL.CEAHLA
\.
\
I
liei In 1860. G Ear igi ks 13,,
NECKER JACQUES (*1732 40 s Tug es / .4 t
Pangarat/
n
B it-itaRiaBoEtl% 4:9
t1804), financiar francez, nascut .4)1 ...i /.- - iCaZ
IATRA NEAMA *
In Geneva. Dup& sfaturile lui au
lost convocate statele gene- ......"AN,..... i '
.y!
i

PL.PIATRA
o
,
umPra.sva ROp.il,

rale" de catre regale Ludovicxvi. - -Join , nesti

NECTARIE COTLARCMC, mi- 1,;,
tropolit al Bucovinei, ale'; la 28 Is, \1Pt.BISTRITA
\\(,)
\ A
Noembrie 1924.
NECTARIE MORAITUII
("1825), prelat roman, de ori-
gine greceasch.. Episcop al Rim-
nicului 1792-1812, apoi Mitro-
Jo
C-^ C
`--/
I
----------
J° BACAU
,--
BUHUS

pollt, al Tariff-Romanesti intre Harta jud. Neamt (legea 7925).

1812-1819.
Ora.5u1 Neapole.
NECULCE ION ("1672 t ca. 1744), cronicar mol-
dovean. Boer mare, a ocupat functiuni importante
sub diferiti domni, iar Dumitru Cantemir 1 -a numit
mare hatman si astfel a luat parte in luptele contra
Turcilor in alianta cu Petru-cel-Mare. Dupti In-
vingerea acestuia, Neculce a fugit In Rusia cu
Cantemir si a stat acolo refugiat pin& In 1719, cind
s'a Intors; a stat retras cItva timp, a Post numai
°dat& vornic sub Constantin Mavrocordat. Cro-
nica lui povesteste evenimentele Moldovei de la
1662 (Dabija Vocla) pin& la 1743 (loan Mavro-
cordat); are la Inceput O seama de cuvinte", po-
vestirea diferitelor traditii despre diferiti Doinni
si oamenii lor. Opera lui Neculcea a Post publicata
de Kogalniceanu In Letopiseti", vol. D.
NECULE (sau NACULE), vlrf de munte jud.
Rlmnic Sarat; alt. 1293 in.
NEDABATTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Clis-
cauti; 2613 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn.
Rucsin.
NEDBAL OSKAR ('1874t1930), muzicant ceh.
Cunoscut ca dirijor de orchestra, a functionat In
Praga, In Viena. A Post de mai multe on In Bucu-
resti, unde a condus concertele Filarmonicei'
(1920-1923). S'a sinucis In Zagreb.
NEDEIA 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Gin -
geova; 2366 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn.
Gingeova. ¶ 0 lac ling& corn. cu acelasi nume
1778
www.dacoromanica.ro
Transilvania. A liisat averea lui de 100.000 co-
roane bisericei ortodoxe din Lugoj pentru o fun-
datiune bisericeasea, scolara si de binefacere.
NEDELCU CHERCEA, corn. rur. jud. Braila
plasa Viziru; 5175 loc. Dupa legea 1929, circ. corn.
cu 8 sate.
NEGEL PILULE (t1923) medic roman. A lost
profesor la Universitatea din Iasi (1888) si medic
primar al Epitropiei Sf. Spiridon.
NEGOESTI, fast& manastire In jud. Ilfov,
fondat& In 1650 de Mateiu-Basarab. De la 1884
e bisericti de mir.
NEGOIU 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Bad-
lesti; 2422 loc.; dup/i legea 1929, sat circ. corn.
Rastu. ¶ 0 vlrf de munte jud. Arges ; alt. 2547
m. De aci izvoreste rIul Arges.
NEGOSTINA, corn. rur. jud. Radauti plasa
Siretului; 2062 loc. Dupalegea 1929, circ. cam. cu
3 sate.
NEGREANU DUMITRU (" 1858 t1908), om de
stiintli roman. A Post profesor de fizica la Uni-
versitatea din Bucuresti; membru corespondent
al Academiei Roma.ne (1893). A publicat studii
generals despre gravitate, caldurd ti electricitate,
In legatur& an cursurile sale, precum si cercetari
speciale despre fuziune, rezisten(a specified elec-
tried, separarea electrostaticd a minereurilor, §. a.
In Analele Academiei" si In Bulletin de la So-
ciete des sciences de Bucarest".
NEGRENI 0 corn. rur. jud. Cluj plasa Cri-
sului; 2318 loc. Statie c. f. linia Ingustil Ban -
dul-de-Clmpie Mihaiu Viteazul. ¶ 0 corn. rur.
jud. Vlasca plasa Glavacioc; 2014 loc.; dup& legea
1929 sat eim. corn. Seism.
NEGRESTI 0 corn. rur. jud. Satu Mare, plasa
Oasiu; 4130 loc. ¶ p statie c. f. jud. Vasluiu linia
lateral& RomanBuhaesti.
NEGRI CONSTANTIN (t1822), Boer roman.
Dupii isbucnirea revolutiei din 1821, Alexandru
Calimah a Post numit de Turci Demn In ambele
principate, dar nelndrasnind a se prezenta, numi
caimacami: In Moldova pe Stefan Vogoride, In
Muntenia pe Costache Negri. Acesta fu ucis de
Turd dupa. unii, In timpul turburarilor din Bu-
curesti dupit altii, oslndit pentructi ar fi tradat
interesele Portii.
NEGRI CONSTANTLN ("18121.1876), om politic
roman. Unul din cei mai Inflacarati luptatori pen-
tru unire. In timpul domnieilui M. Sturza, el aduna
la mosia lui Minjina (Moldova)pe patriotii munteni
si moldoveni stabilind astfel le-
gaturi amicale Intre ei. La 1848
In ziva Sf. Stefan, /Mid la Paris,
a rostit In mijlocul emigratilor
un discurs In care a vorbit des-
pre unirea tarilor. In timpul di- \
vanului ad-hoc si dupa aceea a
facut acte de mare devotament
pentru cauza nirii, iar dupa &
votul de la 24 Ianuarie 1859 s'a
dus 1a Constantinopol spre a )
starui pentru recunoasterea lap- \
tului Implinit. Mai tlrziu a lost 7
un bun ajutor al lui Cuza In
chestiunea secularizarii averilor C. Negri (t1876).
manastiresti, publiclnd la Con-
stantinopol In limba franceza un memoriu de-
spre manastirile Inchinate. Dup& aceste eveni-
mente, a stat retras din politica. El a publicat
prin reviste si citeva scrieri literare, cari au lost
adunate si publicate de E. Glrleanu In 1909.
NEGRO RIO, rlu In America de S., uda Colum-
bia, Venezuela, Brazilia., se varsli In Amazon; lung.
2500 km.
NEGRU-VODA opt RADII I.
NEGRU-VODA. sau RADU-VODA, lost schit jud.
Muscel corn. Badeni. Cladirea lui se atribue lui
Radu-Negru. Biserica a Yost refacuta. In 1859.
NEGRU-VODA (CETATEA ma), ruinele unui ce-
tat/ vechi jud. Muscel pe malul DImbovitei lInga
satul Badeni, com. Stoenesti plasa D/mbovita.
NEGRUT FEKETE marl ( '1817 t1888), paroh
sf protopop In Cluj; inspector scolar, canonic.
Autor de carti didactice.
NEGRUT FEKETE IOAN ( *1854), cleric si pro-
fesor roman In Blaj; autor de dull didactice, 5i de
vulgarizare, mai ales In domeniul agriculturii.
NEGRUZZI CONSTANTIN ( *ca.1808t1868), scriitor
roman. Nascut In Iasi, 5i-a Mout studiile numai In
tail. In timpul zaverei (1821) a fugit cu familia
In Basarabia, unde a facut cu.
nostinta cu poetul Puschin. A
ocupat putine posturi politice:
deputat in obsteasca obi5nu-
ita adunare si, mai Urzin, In
timpul lui Cuza; la 1840 a Post
director al teatrului din Iasi
cu Alecsandri si Kogalniceanu.
N'a luat parte la mi5carea din
1848. E Insemnat ca traduca-
tor din V. Hugo (Balade, 1845 ;
Maria Tudor, 1837; Angelo,
1837), din Antioh Cantemir ( S a
tire, cu Al. Donici, 1844), din Const. Negruzzi.
pusohin ( $alul negru), etc; mai
Insemnat ca prozator (Intemeietorul prozei In
Moldova. Operele sale originate au lost rin-
duite de el, sub titlul general de Pacatele tineretelor,
In 4 grupe: Amintiri din copildrie (Intre earl:
Cum am inva(at romaneste), Fragmente istorice
(Intre cart: Alexandra Lapusneanu, Sobieski si
Romdnii), Neghind si palamidd(poezii si teatru,
si clteva traduceri), Negru pe alb (treizeci de
scrisori, can pastreaza In genere mare interes).
A lost membru al Academiei Romane (1868).
NEGRUZZI IACOB ( '1842), scriitor roman. Fiul
lui Constantin N. Dupa studii juridice la Berlin, a
lost numit profesor de drept comercial la Uni-
versitatea din Ia5i, apoi transferat In Bucu-
resti. S'a retras In 1897. A Post unul din lute-
meietorii soc. Junimea" sl directorul Convor-
birilor" In timp de 28 de ani. A facut parte din
gruparea politica a lui Carp si Maiorescu; s'a
ales de mai multe on senator si deputat. Membru
al Academiei Romane (1881), a lost ales de mai
multe on presedinte. In 1894-96 au aparut ope-
rele sale complete In 6 volume. Dintre ele, mai
cunoscute shit: Copii de pe natura, mici scrieri
satirice In versuri sau prozit, In forma de epistolli,
1779
www.dacoromanica.ro
etc. Vol. II cuprinde poezii lirice, balade, satire si NEG-
o poem& Miron si Florica. Vol. III are romanul
Mihaiu Vereanu si relatii de calatorie. Volumele NEN
urmatoare cuprind piese de teatru ant originals (Nu
to jucacu Dracu, lmpacare, Amor si viclenie, 0
alegere la Senat, s. a.) clt si traduoeri din Schiller
(Ho(ii, Conjura(ia lui Fieschi, Cabala si amor,
Don Carlos, Maria Stuart). Cu succes s'au jucat
revistele Nazat (1886) si Zeflemele (1888), sense
In colaborare au D. R. Rosetti. In colaborare cu
I. L. Caragiale a scris Hatmanul Baltag, opera
bufa. (1884). Negruzzi a publicat multe articole In
Convorbiri literare, Intre can amintiri despre
activitatea societatii Junimea" $i a Convor-
birilor literare".
NEGULESCU PETRE P. ( *1872), scriitor si pro-
fesor roman. Licentiat al fac. de litere din Bucu-
resti cu teza Critica apriorismului si empirismu-
lui (1892), a debutat prin articole In Convor-
birii literare" (1892), continulndu-si colaborarea
phia pe la 1906. Profesor la universitatea din Iasi
de istoria filozofiei 5i logic& (1899), apoi In Bu-
cure5ti de istoria 5i enciclopedia filozofiei (1910).
Ministru de instructie In guvernele prezidate de
generalul Averescu (1920 si 1926), apoi prezident
la Camerei; a alcatuit proiecte de legi pentru
reforma InvathmIntului (publ. 1922). Dintre lu-
crarile sale de specialitate, citam: Psichologia
stilului (1896) si cele clou& volume despre Filo-
zofia renasterii (1910-14). E membru onorar al
Academiei Romane.
NEGULICI IOAN (*1817t1852), pictor roman.
A facut studii la Paris. Pe la 1845 s'a ocupat si de
literatura. A luat parte la revolutia din 1848 0 a
Post exilat.
NEGURENI, corn. rur. jud. BAIIi, plasa Mis-
cani; 2500 loc. Dup5. legea 1929, sat dm. corn.
Cornesti.
NEHOIAS, static c. f. jud. Buzau, capul liniei
BuzauNehoias.
NEHOIU (:) coin. rur. jud. Buzau, plasa Bu-
zau; 3180 Inc. Duph. legea 1929. sat tire. corn.
Nehoias. I ® statie c. f. linia BuzauNehoias. If
-0 plrau jud. Buzau, izvoraste din m. Monteoru
si se vars5. In r. Buzau.
NEIPPERG ADALBERT CONTE ( *1775 t 1829 ),
ofiter austriac, lil& parte in multe razboiae; di-
plomat, lucra pentru Intretinerea urii guvernelor
europene contra lui Napoleon I. Sot morganatic
al Mariei Luiza, fosta sotie a lui Napoleon.
NELSON HORACE ( 1758 t 1805 ), amiral en gl.
vestit prin luptele contra lui Napoleon I, a ciirui
flota o distruse la Abukir (1798), si prin victoria
contra flotei franco-spaniole la Trafalgar (1805),
cu care prilej fu ucis.
NEMES mArt (t1848), Invatator roman In
Transilvania. A luat parte la revolutia din 1848,
a lost prins si spinzurat de Unguri.
NEMROD ( = NEMBROD ), pers. biblic, nepotul
lui Ham, care ar fi Intemeiat imperiul Babiloniei.
NEMTEANU BARBU, numele literar poate si
oficial al lui BENJAMIN DEUTSCH ( *1887 t1919), scrii-
tor roman. A debutat cu poezii In Viata noua"
(1907) sub pseudonimul Luca Zimbru, a colaborat
la Convorbiri cHtice" $i alte reviste si ziare; a
tradus din Tolstoi, Andersen, Bernstein, $. a. 0
eulegere din operele lui s'a publicat de Mihail
Dragomirescu In editura Casei Scoalelor, 1926.
NEMTISORUL, plrau, se varsa In rlul Neam-
tu.
NENCIULESCU ALExittMail, Boer roman din
Muntenia. Il gasim Mare Vistier In 1833-34 si
madular Inaltului Divan In 1837.
NENITESCU DIMITRIE a. (t1930), orn politic
roman. A lost ministru de industrie si comer In
guvernul lui P. P. Carp (1910) $i al lui Maiorescu
(1912); a lost membru al Ateneului Roman. A
publicat scrieri de politica, economie politica 5i un
studiu asupra Dunarii.
NENITESCU IOAN (*1854 .1.1901), publicist
roman. A luat parte la razboiul independentei ca
oliter, a lost ranit la Grivita. A facut studii de
NEO- filozofie la Berlin si Lipsca; a fost revizor scolar,
profesor de istorie si pedagogie la Swals de insti-
N I C tutors din Bucuresti, inspector scolar, deputat,
prefect. A intemeiat revista economic& si literara
Tara noud. A publicat poezii (Flori de primavard,
1880; $oimii de la Rdsboeni, 1882; Pui de lei,
1891), o carte pentru scolari (Tatal nostru in islo-
rioare, 1894) si un volum In care relateaza calatoria
lui la Macedo-romani: De la Romanii din Turcia,
1895. A lost membru corespondent al Academiei
Romane (1896).
NEOFIT I CRETANUL sau AL MIRELOR, mitropolit
al Ungro-Vlahiei 1738-1754. A Incurajat tiparirea
de carli bisericesti.
NEOFIT, episcop al Rtmnicului 1824-1829,
apoi si loctiitor de Mitropolit
al tarii, iar Mitropolit In 1840
sub numele de Neofit II. A
dernisionat In 1849. In tim-
pul miscarilor din 1848, a
fost Intaiu In capul guver-
nului revolutionar, dar, dupa
caderea ei, 11 vedem spriji-
nind reactiunea. In 1845 a , scoalelor greco-orientale din Ungaria. Prin silt-
trimis cltiva tineri In strai-
nAtate ca sa.-si des&viAeasca.
studiile.
NEOFIT CAVSOCALIVITUL
, $
Mitrop. Neofit II.
to cAvSOCALIVITUL.
NEONIL (t 1853), &IWO'. roman. A fost staret
la manastirea Neamtu (1834, 1838, 1843), can-
didat la mitropolia Moldovei dupe retragerea lui
Veniamin. A trait clitva timp la man&stirea Bar-
boiul si la mitropolia din Iasi.
NEPAL, stat din India (Himalaia), 140.000 km.
p., 5.600.000 loc. E stApInit de un maharajah sub
protectia Angliei. Cap. Katmandu, 80.000 loc.
NEPOLOCACITI, corn. rur. jud. Cernauti,
plasa Sipenitului; 1489 loc. Dupa legea 1929, elm
corn. cu 4 sate. Statie c. f. linia VijnitaGrigore-
Ghica.
NEPOS muumuus (*ea. 95 t ca. 28 a. Chr.),
istoric roman. Opera 111i: De viris illustribus, tra-
dusa In rom. de mai multe or! In total si in parte :
de Andrea Liviu (Lugoj, 1863),
de AI. Stoicescu (Buc. 1916, Bibl.
Minerva), de Vasile Green (Bib!.
p. toti).
NEPTVN, pers. mit. rom.
echivalent cu Poseidon al Gre-
cilor; zeul miirilor.
NERA, rlu, afluent al Duntirii
jud. Severin; se varsa ling& Ba-
zia.5.
NERONE ( LUCIUS DOMI -
TIUS NERO) (37 t68), imparat
roman, vestit prin cruzimile si
prin crimele sale de ordin privat
(Britannicus, mama sa Agrip-
pina, s. a.), dar istoricii spun ca Zeul Neptun
nu era un ram administrator.
Poporul 11 acuza si de incendiul
Rome!, dar zic istoricii ca nu
e lucru dovedit.
NERUSAI, corn. rur. jud.
Ismail, plasa Cismele, 3463 loc.
Intern. 1822 In locul unui sat
tataresc distrus de Rusi la 1770.
Dup& legea 1929, corn. cu 5 sate.
N E R V A MARCUS COCCEIUS
(.221-98), Imp. roman dup& Do-
mitian; a adoptat pe Traian. Nerone
NESFOAIA, corn. rur. jud.
Hotin, plasa Lipcani; 2167 lo;. Dup& legea
1929, sat Dire. corn. Stanilesti.
NESSELRODE CAROL CONTE ( *1780 t 1862),
politic rus; diplomat, semn& multe conventil in-
bernationale, participift la Congresul de la Viena
(1815); lndemn& pe Tar s& dea ajutor Austriei In
1848 contra Ungurilor, voi s& Impiedece rAzboiul
Crimeei si reusi s& convoace congresul din Paris
(1856).
1780
www.dacoromanica.ro
NESTOR (10561.1114), calugar si eronicar
rus. Probabil cs cronica lui e o compilatie dim&
vechi anale. Vorbeste si despre Romanii din Dacia-
NESTOR (*ea. 1770t1838), jurist roman. A
dobindit ranguri boeresti si a ocupat functiuni
importante de pe la 1800. A sutinut pe Gh. Lazar
In 1816 ca s& deschida Academia sa; a luerat Ia.
Condica lui Caragea; acesta 1-a numit in eforia
scoalelor si poate a fost si profesor de drept la Sf.
Sava. S'a bucurat do deosebitii consideratie din
partea lui Grigore Ghica. A fost deputat in Ob-
steasca Adunare care a ratificat Regulamentur
Organic. 11 gasim in Adunare si mai tirziu, prin
1836, si in sfatul do justitie in 1837. In scricrile
contemporane e numit de obiceiu Logotatul Nestor.
Dupa studiul lui Andreiu RAdulescu, numele lui
Intreg a fost .Stefan Nestor Craiovescu.
NESTORIENI, eretici crestini; sustineau ca.
In Iisus shit don& firi: cea omeneasca si cea
dumnezeeased. Eresul for a lost osindit prin con-
ciliul de la Efes (431). Fundatorul este Nestorius
(t ca. 440) patriarh al Constantinopolei 428-431.
NESTOROVICI STEFAN (-I. 1825), inspectorul
ruintele lui s'au intemeiat mai multe scoale peda-
gogice pentru Romani.
NEUCHATEL, [nOsatel], ora$ in Elvetia (can-
ton cu acelasi nume); 20.000 loc.; se poate urrn&ri
vechimea lui din sec. xi; are cladiri vechi, Intre
cars un castel din sec. my.
NEUSCHOTZ [noisot] IACOB (18091.1889),
,banrher din Iasi. A zidit un templu israeiit in
Iasi si a lasat un fond Acadeiniei Romane ca ss
ajute pe studenti.
NEUWIED [nolvid], oras In Germania (Ko-
blez) pe Rin; 16.800 loc. In apropiere e castelul
Mon Repos, locul de nastere a Reginei Elisabeta
a Romaniei.
NEUVILLE ALPHONSE (.1836 t1885 , pirtor
rnilitar francez. A infatisat, in operele sale, multe
episoade din rAzboiul franco-prusian din 1870.
NEVA, fluviu in Rusia, se varsa in golful Fin-
landa, trece prin Petersburg; lung. 75 km.
NEVADA, munti In Spania, cu virful mai Inalt
Mulahacen Inalt 3534 m.
NEW-YORY [n/uforc], oral In Statele-Unite
(statul N. Y), la Oceanul Atlantic;,43.800.000 loc.;
dateazs din sec. xvi.
NEW ORLEANS, oral In Statele-Unite, cap.
stat. Luisiana; pe Missisipi; 287.000 loc.; fundat
1718.
NEWTON [nlut'n] ISSAC ('1642t 1727), ma-
tematic si fizician englez. A
descoperit legile gravitatiunii
universale; a explicat fenome-
nul mareelor, descompunerea
luminii, echinoctiile.
NGAMT, lac In Africa de S.
ow AFRICA.
NIAGARA, rlu America de
Nord Intre Canada si Statele
Unite, trece prin lacurile Erie
si Ontario; are o ciidere de apa
vestita In lume. I. Newton.
NIASSA (NYASSA), lac In A-
frica de Sud (or AFRICA).
NIBELUNGII (germ. NismumEN), chip& mitol.
germ., popor de pitici, stapin al unor comori, pen-
tru cars s'au dat lupte mart Sub acest nume se
Intelege si o poemd poporand germand scrisii pe la
1200; ero!i principali: Siegfried, Krimhilda, regale
Gunther. De ad s'a inspirat Wagner pentru seria
de opere ale sale. Trad. rom. de V. A. Trifu (tip-
Piatra Neamt.).
NICARAGUA, republics In America Centralli,
cap. Managua. Supraf. 123.950 km. p.; 63811910c.
NICEA, ora$ In Anatolia (Asia mica); In locul
ei este orasul Isnik. S'au dat aM multe lupte In
antichitate; tot acs s'au Unlit doll& maxi sinoade
ecumenice: In 325 (I-iul) In care s'a osIndit arianis-
mul si s'a compus simbolul credin(ei (Crezul); In
787 (II-lea), In care s'au osindit iconoclastii. In
evul mediu a lost aci un imperiu gr. c, fundat de
Imparatii din Constantinopol cari au lost siliti sa
lase oraaul for lalinilor cruciati; a tinut de la
cz EOktiaiikorp HATA -Rind CHAtirlaro-1140
.ino4,4 per p utfAarnKEA,4cXiftli VirilizririTrii
I
.4.1Imiltinall
_ 'Mt _ "WA.,
Li.
*Oa...it
viLt
MI
1111111.11111.11 11.111111.11101111.
sinlimmallataw,Allimisini&
Primul Sinod deIla Nicea.
(dupd. Indreptarea Legii" 1652).
1204 pina. la 1261, and Imp. Mihail Paleaogul a
reintrat In Constantinopol.
NICHIFOR MARTIRUL (t ca. 260), praznuit de
biserica ortodox la 9 Februarie. Avea un amic,
$i stela tot crestin, pe care Il suparase cu ceva $1
nu putea sa dobIndeasca iertare cu toate umilintele
si cu toga citinta ce arata. Acel amic hind prins
$i obligat a sluji zeilor, ajunse In momentul in
care trebuia st fie jertfit, dar se Intoarse spre
paglnism, Atunci Nichifor, care se tot ruga a fi
iertat, se declarii. crestin 3i pieri In locul lui. Cartile
spun al el a dobIndit trei cununi: a credinfei, a
gi a dragostei.
NICHIFOR PATRIARHUL (158 t828), praznuit
de biserica ortodox& la 2 Lunie. Era fiul unui mare
demnitar Imparatesc, el insusi mare demnitar
$i om invatat. In 806 ajunse Patriarh al Constan-
tinopolului $i armui diecesa cu mult zel *i au-
toritate. In timpul lui Leon Armeanul, care Linea
cu iconoclastiii el lua cu multi tarie apararea
icoanelor si, dupa multe Incercari de a i se schimba
ciedinta, fu depus In 815 4i trinris In exil. Muri
exilat si corpul sau fu adus In Constantinopol
dupa porunea imparatesei Teodora.
NICHIFOR, mitropolit al Moldovei In doull
rinduri (dept lista Erbiceanu) : Intliu In 1729, apoi
Inure 1740-1750. Era calugar la man. Neamtu,
om Inviltat, se zice ca a Post profe4;orul lui (rigore
Ghira, domnitorul.
NICHIPERCEA. ziar satiric redactat de N. Ora-
sanu, Bueuresti 1859-1879. Fiind de multe on
suspendat, aparea sub diferite numiri ca ai cum ar
fi lost ziar nou: Coafnele lui Nichipercea, Coada
lui Nichipercea, Ochiul Dracului, Ghiarele Dra-
cului, etc.
NICHITA (t372), martin, praznuit de biserica
ortodox& la 15 Septembrie. Calendarele noastre ii
dau de obiceiu numele de Romdnul"; sigur este
ca era ilinteo tart stapinita de Got.i si In timpul
nersecutiilor lui At'tnaric contra crestinilor din
tinuturile sale acest Nichita a pierit prin foe.
NICHITA EGIIMENDL (1824), praznait de bise-
rica ortodox la 3 Aprilie. Crescut de mic in
practica virtutilor crestinepi, s'a idea calugar
Intr'o manastire din Bitinia, unde a devenit egu-
men. In timpul lui Leon Armeanul a Yost perse-
cutat de iconoclasti $i exilat Intro insult pint cind
urmatorul Imparat 1-a liberat. De atunci Nichita
a trait izolat Intr'un mic schit ling& Constanti-
nopol.
NICHITA, EPISCOP AL CALCEDONIEI, praznuit
de biserica ortodoxii la 28 Maiu. A Post persecutat
1781
www.dacoromanica.ro
de iconocla$ti si a suferit toate cu resemnare, apa-
rind ortodoxia. NIC-
NICHITICI QHEDEON (1-1788), episcop roman MC
ortodox in Transilvania. E primul autorizat de
imparat la 1783 cu sediul la Sibiu. S'a ocupat de
progresul scoalelor.
NICHOLAS PRANCISC, me mbru al Academiei
de *tante a Statului Maryland (Statele-Unite).
Membru corespondental Academiei Romane (1921.)
NICOARA MOISE ("1785 t1862J, profcsor ro-
man In Transilvania. A Post $i
capitan In armata austriaca. Pro- ,6f."'sfk-S,
fesor al imparatului Ferdinand
V. Prin staruinta lui s'a Infiintat
o scoala romaneasai In Arad $i
s'a schirabat episcopia ortodox&
de aci din sirbeasat In roma.-
neasca. Persecutat de Stria, a
trecut In Muntenia $i a lost pro-
fesor in Bucu2esti.
NICODIM SFXNT (t ca. 1372),
praznuit de biserica ortodox& la Muise Nicoard.
26 Decembrie. Ruda cu cneazul
slrb Lazar, a plecat la muntele Atos, unde s'a
allugarit. A venit In Serbia $i a dada o manastire
la Cladova, de aci a trecut in Muntenia si a Inte-
meiat mai multe manostiri: Vodi(a (jud. Mehe-
dinti),Motru $i Tismana (jud. Gorj). Se zice ca
relicvlile ce se pastreaza la aceasta man. ant ale
sfintului.
NICODIM MUNTEANII, Yost episcop de Hu$i
1912-1923. Retras la mankstirea Neamtului. E
membru onorar al Academiei Roma.ne (1918)
NICOLAE ARHIEYISCOPUL (t ca. 342), stint ie-
rarh praznuit de biserica ortodox& la 6 Decembrie.
A lost calugar Intro manastire din Lida (Asia
mica) *i apoi egumenul ei. In Mira, capitala acestei
provincii, Bind o arhiepiscopie, el fu ales $1 con-
duse diecesa cu mult zel $i virtute $i lua parte la
sinodul intliu ecumenic In care a Post oandit aria-
nismul.Moastele sale au lost aduse in orasul Bari
(Italia) In anul 1087 $i se pastreaza 011 multa cin-
ste. Sf. Nicolae era patronul Rusiei.
NICOLAE BALAN, mitropolit ortodox al Tran-
silvaniei din 1929. Membru onorar at Academiei
Romane (1929).
NICOLAE IOAN (*1827 1.1877), maior roman,
distins In razboiul independentei, mod In lupta
de la Grivita.
NICOLAE NICOLAEVICI (*1831 t1891), mare
duce rus, fiul Imptutatului Nicolae Pavlovici. In
razboiul din 1877 a avut coman-
da generals a armatei de la Du-
nare, dar n'a Yost fericit In acti-
unea sa $i a lost oarecum dis-
gratiat.
NICOLAENICOLAEVICI ( *1856 r),
t1929), mare duce rus. La Ince-
putul razboiului mondial a Yost
numit generalisim al armatelor. ht,
In Sept. 1915, and tarul a luat '
comanda, vice rege In Caucaz.4-'
In Martie 1917, and a abdicat
tarul, i s'a transmis lui comanda, Marele duce
dar guvernul provizoriu nu 1-a Nicolae (t 1891).
admis; s'a dus In Franta, unde
a ramas. In 1924 ernigratii 1-au ales $ef al nati-
unii, dar fara nici o urmare po-
sibila de realizare.
NICOLAE sau NICHITA PETRO-
VIC' ( *1841 t1921) print al Mun-
tenegrului, apoi rege (1910), a pa-
rasit tronul dupa razboiu (1918),
iar statul sau s'a Incorporat la
Iugoslavia.
NICOLAE II ALEXANDROVICI
(18681-7 1918), tar al Rusiei, fit-icaok..441/
suit pe tron 1894, casatorit cu
printesa Alice de Hessa. Avind Tara) Nicolae II.
tendinte pacifice, Incheia (1897)
alianta franco-rusa; Indemna la Infiintarea con-
ferintei de pace de la Haga (1899). In interior
MC- pastra autocratia. In 1914 spre a Impiedeca A fost prim presedinte at Curtii de Casatie,
de a sdrobi Serbia, mobilize intra 1927-1930.
NIH Austria
in razboiu. Conduse razboiul cu slabiciune, se NIEBUHR [nibur] BARTHOLD ("17761-1831),
zice ca ar fi vrut sa Incheie pace separate lm- istoric german. A scris Istoria .Romanilor, cu ye-
partind Moldova cu Austria. A fost silit a abclica deri not si originale. A fost si reprezentant diplo-
in 1917 si, Mout prizonier de bolsevici, a lost omo- matic at Prusiei $i ministru de finante. S'atradus
rlt cu familia sa In Siberia. putin din operele lui: ctteva extrase: Povestiri cu
NICOLAE I PAVLOV= ("1796 11855), tar al eroi greci (tr. I. Corbu, 1923).
Rusiei Intre 1817-1855; Invinse pe Persi, apoi NIEMEN, fluviu In Rusia europeanti, trece In
pe Turd, cu cari Inchei& tractatul de la AdrianopoL Prusia, unde e numit Memel. Lung. 830 km., mare
(1829); reprima revulutia poloneza (1833); ajuta. parte navigabil.
Austria sa scape de revolutia Ungurilor (1849); NIETZSCHE [nice] FRIEDRIM ("18441'1900),
sili Turcia sa Incheie tratatul de la Balta-Liman filozof german; prof. de filologie la Basel; de la
(1849) prin care se definea dreptul de protectie 1889 a fost nebun. Autorul teoriei supra-omului.
asupra principatelor romane; muri In timpul Opera pr. Asa a vorbit Zaratustra, tradusa de G.
razboiului Crimeei, vazInd dezastrul. E. Bottez, 1916.
NICOLAE II PATRASOII, domn al Munteniei NIFON, schit de calugb.ri jud. Buzau corn.
("1599 t1600), fiul lui Mihaiu Viteazul. A fost, Mkgura, fundat In 1811 de ierodiaconul Nifon.
oarecum, numai loctiitor de Domn In timpul cit Ling& schit e o sta(iune balneard.
tatal sau avea resedinta In Transilvania. NIFON SFINT (t1508), praznuit de biserica or-
NICOLAE, PRINCIPE AL ROMANIEI (1903), fiul todox& la 11 August. Era din Dalmatia: a plecat
regelui Ferdinand si al reginei aproape copil cu un calugar $i s'a Mout lnsusi
Maria. Este inspectorul general calugar la o man. din muntele Atos, devenind si
at armatei de uscat, at marinei preot. A fost mitropolit in Tesalonic si apoi pa-
si al aeronauticei si are gradul triarh la Constantinopol. Acuzat c/i ei-a Insusit pe
de vice-amiral. A fost membru nedrept averea fostului patriarh Simeon, a fost
al Regentei dela moartea re- destituit si exilat la Adrianopol. De aci 1-a chemat
gelui Ferdinand pin& la suirea Radu-Voda, domnul Munteniei, si 1-a Merit mi-
pe tron a regelui Carol n. tropolit. In aceasta calitate s'a ocupat de reorga-
NICOLAENI, corn. rur. jud. nizarea manastirilor si a eparhiilor. Atunci s'a
Tighina, plasa Sturzeni: 2527 loc. desfiintat mitropolia de la Severin si s'a constituit
Dupa legea 1929, sat circ. corn. lit episcopia Rimnicului numita si Noul Severin".
Manzar. Produclndu -se un conflict Intre el si domnitor (din
NICOLAIDE PANAIT (11829), pricink ca naitropolitul n'a voit sa pronunte di-
medic grec stabilit In Romania. Principele Nicolae
al Rom&niei. vortul unui Boer care urma sa is In clisatorie pe
Doctor de la Halle (1799), a sora domnitorului), a lost gonit din scaun. Ada-
practicat In Craiova, apoi In Bucuresti postit citva timp de Neagoe, a plecat din tarsi,
NICOLEANU NICOLAE ("183311871), poet blestemlnd pe Radu, si s'a dus In muntele Atos,
roman. Originar din Craiova, fost director al unei unde se spune ca a stivIrsit multe minuni. Murind,
scoale din Iasi, functionar In Bu- a lost declarat ghat, si Neagoe, deveninddomnitor,
curesti. A murit nebun la spit alul i-a adus moastele cu mare cinste. 0 parte din ele
Pantelimon. A lost redactor la zia- se aflii la manlistirea Argesului, ziditti. de Neagoe.
rul cu Hasdeu si altii NIFON ("17971-1875), mitropolit at Ungro-
(1866). A publicat un mic volum
',Satirul" Vlahiei. C6lugarit la 1809,
de Poezii fare, numele intreg (1865), arhiniandrit (1836), egu-
pe cari le-a tiparit din nou Iacob men la Cozia (1839), vicar
Negruzzi cu o prefata. Este pre- al Mitropoliei (1841), ar-
cursorul lui Eminescu ca poet pe- hiereu (1842), loctiitor de
simist. episcop la Rimnic (1848),
NICOLINA, statie C. f. jud. N. Nicoleanu. de mitropolit In Bucuresti
Iasi ling& 'Drawl Iasi. (1849), mitropolit (1850),
NICOLITEL, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Isac- dobindind pentru prima

.
cea, 4204 loc. Dupa. legea 1929, circ. corn. cu 4 sate. oara titlul de Prinaat al
NICOPOLI, oral In Bulgaria, pe Dunare peste Romaniei In 1865. A lasat
drum de Turnu-Magurele; 500 loc. Aci a fost Nico- prin testament o mare a-
polis, fundat de Traian. vere din care s'a Intemeiat
NICORENI, corn. rur. jud. Belli, plasa Ras- si se sustine Seminariul
cani ; 3562 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. Ras- numit Nifon Mitropoli- Ni ton
cani. tul" din Bucuresti, care da
NICORESTI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa Ni- anual un numar de preoti cari servesc In diferite
coresti; 953 loc. Dupa legea 1929, circ. corn. cu biserici ale tarii.
18 sate. Regiune renumita de vii. Are o ooalii de NIFON NrounEscrr 1923), prelat roman.
meserii. Episcop al Duntirli-de-jos de la 1909 pin& la 1921.
NICULESCU IoAN, ("18411 ), medic mi- A lost gray rant cu ocazia atentatului cu bomb&
litar colonel. A Intemeiat pe o proprietate a sa de la Senat In 1920.
o scoal& primal* Inzestrind -o NIGER, fluviu In Africa (pp acest cuv.); 4160
cu toate cele necesare si in- 11\
km. lung.
stituind lin fond pentru In- R. NIGERIA, colonie engleza In Africa Intre Gol-
tretinerea ei pe care-1 admi- \ ful Guineei si lacul Ciad. Englezii s'au asezat act
nistreaza Casa $coalelor. In 1879. Supraf. 870.000 km. p., 18 milioane loc.
NICULESCU IOUS (1824 Oras princip. Kano (ow Africa).
t1878), filantrop roman. Pro- NIGRA CONSTANTIN CONTE (.1828 t 1907), di-
prietar agricultor, senator si plomat italian. Lucre cu Cavour; reprezinti Italia
deputat de mai multe ors. A la Paris, Petersburg, Londra, Viena.
lasat prin testament averea sa NIHILISTI, sectari politici a caror doctrina
pentru a trimete tineri roman -- este distrugerea societatii actuale fara a propune
sa-si desavIrseasca In streina- Fr- Yn locu-i aft& organizare. .E protestarea indivi-
tate studiile superioare, pentru dului contra oricarii constrIngeri a mediului sau a
a ajuta studenti si scolari In losif Niculescu societatii, cerInd libertatea absolute. S'a desvoltat
timpul studiilor, s. a. Fondul Intilu In Rusts (In timpul lui Alexandru II) prin
se administreaza de Casa $coalelor. cugetatori si scriitori ca Kropotkin, Cernisevski,
NICULESCU OSCAR ("1860), jurist roman. s. a.; apoi si-a fixat centrul In Elvetia si a adoptat
1782
www.dacoromanica.ro
 ca metodli de actiune teroarea (executat& mai
ales prin aruncAri de bombe.) Tarul Alexandru a
pierit astfel. Dup& citeva asemenea crime, orga-
nizatiile s'au risipit cu Incetul.
NIL, 11. In Egipt (Pr Africa), lung. 6500 km.
Multa vreme nu s'au cunoscut izvoarele: azi se
consider& lacul Victoria-Nianza ca izvor. Re-
varsarea lui anuala educe fertilitatea regiunilor
prin cari trece; de aceea se zicea In anticitate:
Egiptul e un dar al Nilului"; vechii Egipteni )I
adorau ca pe un zeu si-i ridicau statue. Dupti ce
ucla. Sudanul si primeste o serie de afluenti, int%
in Egipt trecind pe linga un mare numar de orase
marl sau midi. Primul este Assuan, pin& unde vine
lima ferat& de la Cairo, apoi Luxor, Keneh, As-
siut, Beni-Suej, Cairo; de aci se despart cele
cloud brate (in vechime erau sapte), cari formeaz&
delta. La varsarea fiec&rui brat In Mediterana, se
ail& orasele cari dau si numele bratelor: Damieta
(la E.) si Rosetta (la V.). La punctul de unde se
despart este un mare baraj, destinat a& Inalte ni-
velul fluviului ca sa alimenteze trei canaluri. Lu-
crarile acestora au limit 20 de ani (Incepind de la
1805) si au costat 1.200.000 livre egiptene (1 livr&
eg. = 25 franci fr.). Pe malurile Nilului sau In
apropiere de ele se gasesc resturile vechii civili-
zatii egiptene alaturi de centre mod erne de popu-
latie.
NIJMEGEN (ft. NIMEGUE), oral In Olanda;
44000 loc. Are cllidiri din sec. xui. Aci se incheia
pacea Intre Franta si Olanda (1678), urmat& de
diferite tractate, cari asigurar gloria lui Ludo -
vie xiv, numit de atunci cel mare.
NINIVE, capitala Asiriekpe malul sting al Ti-
grului; aci se gasira resturile unei biblioteci de
cardinal; in 608 a. Chr., cazu In mina Mezilor;
mai tlrziu deveni colonie romank oras arab, tur-
cesc. La inceputul sec. xix era cu totul distrusa.
De la 1848 se fac exploriiri si studii arheolo-
gice.
NIOBE, pers. mitol. grec. sotia lui Amfion, avea
vre-o 12 copii si se 15.uda cu ei, sfidlnd pe zeita
Latona, care avea numai doi; de aceea acestia
(Apolon si Artemis) Ii uciser& cu sagetile toti copiii
si ea, de durere, se prefacu In stIncii.
NIPPON (sau HONDO), cea mai mare din insu-
lele cari formeazil arhipelagul Japoniei; 226.579
km. p., 35.460.0001m E si numirea indigen& pen-
tru Intreaga Japonie.
NIPRU (rus. DNIEPR, In anticitate BORYSTENES),
fluviu In Rusia europeank se varsti In Marea Nea-
gra.; 2265 km. lung.
NIRVANA, recompense final fagaduita de
budism drept credinciosilor. Nu se poate stabili
frisk dupli textele acestei religii, dada se Intelege
distrugerea total& sau o altd vzapl fericita.
NISA (fr. NICE), oral In Franta, la Marea Me-
diteranift; 105.000.1oc ; are cladiri din sec xvu;
Nisa.
dim& duke, care atrage In toate iernile mil de
dilator' streini. Zidita. de Fenicieni, fu stlipinit&
In timpurile moderne clnd de Franta, cind de
vreun stat italian; In 1860 printr'un plebiscit se
anexA Frantei.
1783
www.dacoromanica.ro
NISPORENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Nisporeni; 5624 loc. Dupli legea 1929, sirs. corn. NIL-
cu 13 sate. NOB
NISTOR IOAN (.1876), istoric $i om politic ro-
man. Profesor in Suceava, apoi In CernAuti, numit
In 1911 conferentiar la Universitatea din Viena
si in 1912 la cea din Cernauti. Membru al Aca-
demiei Romane (1915). S'a dus in Basarabia,
chip& unirea ei, ca propagandist pentru ennui%
romaneasca. A intrat In primul guvern al Roma-
niei Intregite de la 29 Noembrie 1918 sub prezi-
dente lui I. I. Briitianu, ca reprezentant al Buco-
vinei Impreun& cu Iancu Flondor; apoi In a-
ceeasi calitate In guvernele prez. de General VAi-
toianu (1919), de Vaida-Voevod (1919), de G-ral
Averescu (1920), de I. Bratianu (1922), apoi ca
ministru de lucrari publice In 1926. A fost Intre
fondatorii revistei Junimea literara." (1904). Pri-
mele sale opere scrise In limbs germana. (Intre
1910-1914) trateaz& chestiuni privitoare la is-
toria Moldova', mai ales In raporturile ei cu veci-
nii (Chestia Pocutiei, Comerful ,si vdmile In sec.
XIVX vi) si o cercetare asupra scoalelor din Bu-
covina. Apoi studiaz& problemele specials ale Bu-
covina': Bucovina sub raportul politic $i adminis-
trativ, 1915; .Romdnii si Rutenii, 1915, Istoria
bisericii din Bucovina, 1916; iar mai tlrziu In
limba germanA aerie pentru cunostiinta streina-
tatii: Der nationals Kampf in der Bukovina, 1818.
Alte opere: unele asupra problemelor provinoiale
(Pondul bisericesc din Bucovina, 1921; Istoria
Basarabiei, 1923), altele asupra chestiunilor din 18-
toria areneralli a patriei (Pomenirea lui Cantemir,
1924), cum 4i o lucrare despre consecintele raz-
boiului pentru independent& din 1877 asupra Bu-
covinei (conferinta. In ciclul organizat In 1927 de
Universitatea libera din Bucuresti).
NISTRU (rus. DNIESTR, In anticitate TYRAS),
fluviu care desparte Rusia de Romania. Se vars&
in marea NeagrA; lung. 1371 km. E navigabil p ina
aproape de Soroca. Afluenti principali pe dreapta:
Rdutul, Bleu', Botna. La varsarea In Dunhre for-
meaz& un mare golf care se numeste Limanul Nt-
strului.
NI, oras In Iugoslavia, provincia .Nisava,
28.000 locuitori. Oras insemnat Inc& pe timpul
Imparatilor Bizantului. Era la raspintia drumu-
rilor ce legau Europa de Constantinopole. Ast.zi
e nodul cailor ferate BelgradSkoplieSalonic
Atena, BelgradSofiaConstantinopole, Nis
ZaiecearPrahova (pe Dunare), deci in curind
al liniei BucurestiNisSkoplieSalonicA-
tens. A fost reluat de la Turd la 1878. De vreo
dou& on sediul Adunarei Nationale sirbesti sub
ultimii Obrenovici.
NTSCOV, rlu, izvoreste In corn. Laposul, se versa
In r. Buzau.
NITCHIDORF, corn. rur. jud Timis-Torontal,
plasa Buzias, 2300 loc.
NITULSCU NICOLAE (1837 ti904), teolog
roman. A fost profesor de limbs ebraic& la faculta-
tea de teologie din Bucuresti (1892)si decan (1893-
1896). Opere pr. Istoria Bisericii, 1875, Grama-
tied ebraicd, 1877.
NIVELLE [nivel] ROBERT (18561.1924), ge-
neral francez. S'a distins in razboiul mondial la
Douaumont (1916), la Chemin-des-Dames (1917).
NQA, statiune climat. jud. Brasov la 5 km. de
°rapt Brasov.
NOAILLES [noel] ANNE ELISABETH CONTESA DE
( ' 1876), poet& francezii, de origine romanii, nascuta
Brtncoveanu. S'a Mout cunoscutA prin volumele
de poezii Le coeur innombrable si L'ombre des jours
(1901, 1902). A publicat apoi romane (Nouvelle
esperance, 1903, Le visage (merveille, 1904) si apoi
alte poezii.Prin acestea 4i-a inscris numele inisto-
ria literaturii franceze. E membra onorar& a Aca-
demiei Romane (1925).
NOBEL ALFRED (1833t1896), chimist suedez.
Flicu utilizabila nitroglicerina, invent& dinamita
si pulberea far& fum; las& prin testament averea
pentru instituirea a chici marl premii inter-
NOC- rationale pentru stiinth, lite-
NOS ratur& si unul pentru pace. Pe
acest din urma
II acord& Dieta
norvegiank pe
celelalte Aca-
demia suedeza.
NO CERA
UMBRA, oras
In Italia (Peru-
gia); 7545 loc. /'''
Ape minerale Nobel
vestite.
NODIElk [nodie] CHARLES
(*1780 t1844), literat francez.
A Post membru al Academiei
Franceze. S'au tradusputine din
operele lui:nuvele, prin ziare, si
un volum: Povesti $i nuvele (de
N. N. Rautu 1915, Bibl. Mi-
nerva).
NOGHT MARESIICA (*1849
t1912), maresal japonez. S'a
distins In razboiul cu Rusia. A
vizitat Cara noastr& In 1911.
Chid a murit Imparatul, s'a
sinucis, facInduli harachiri.
NORDAU MAX(*1849t1923),
scriitor austriac, locuindmult la
Paris. Op. pr. Minciunile con -
ven(ionale hle civilizatiei noa-
stre (1883), Degenerarea (1893),
traduse In principalele limbi
europ. La not prima s'a tradus
In 1895 de M. Canianu, apoi de
B. Marian si M. Negru; a done
de R. Vermont .5i H. Streitmann
In 1894.
NORDENSKJOLD NILS
ADOLF (*1832 t1901), naturalist
suedez, venit din Finlanda; iscu
multe caliitorii (la Spitzberg
1858, Groenland 1870, .. a.), pe
cari le descrise In cacti, dintre
cari e mai cunoscut& Calatoria
pe Vega. A, Post membru al
Academiei de stiinte din Paris.
NORMANDIA. prov. veche
a Frantei in Nord (1.- Frantal.
NORM4NI (NoRmarizi), por-
nind din Scandinavia, unii ( Va-
regi sau .Rusi) Mouth incursiuni Harta Norvegiei.
In Rusia si ajunsera pina la
Constantinopol (941 p. Chr.); altit (Vikingi) $i rlun: multe, dar scurte; mai Insemnat: Gtom.
pornirii spre Oc. Atlantic, atacars imperiul lui Sint si multe lacuri, unele In leglitura Cu fior-
Carol eel Mare .5i, chip& moartea lui, ocuparil parti durile.
din Nordul Frantei, de unde navalira. si In Paris. Mare parte din pamintul ei este neproductiv;
Un rege al Frantei le-a dat tinutul care se nu- industria cea mai Insenanata este pescaria cu
meste si azi Normandia. De aci pornirk si cucerira. diverse ramuri; alt produs important este lemnul
Anglia prin Gulielm Cuceritorul. din paduri.
NORVEGIA (NORGE), stat In Europa (we- Capitals: Oslo (lost Cristiania). Orasepr Bergen,
Europa) In partea de V. a penins. Scandinaviei. Drontheim Kristiansand,Tromso, Larvik, Narvik.
Supraf. 3,22.987 km. p.; Istoria Norvegiei se poate Incrpe din sec. yin,
2.330.000 1QC.; densitatea cind t rau acolo mid state, dar In sec. ix se unificil
populatiei 8,2. Se mar- acestea, In sec. x se introduce crestinismul. PM&
gineste la N. cu Oceanul In sec. xiv ea traeste independentk dar units, prin
Inghetat Arctic, la E. cu suveranii ei, chid cu Suedia, cind cu Danemarca,
Rusia .5i Suedia, la S. cu intl.& In uniune cu aeeste doull state (1397) si are
Marea Nordului .5i strlm- epoce de via liber& $i prosper& si epoce de ade-,
toarea Skagerrak, la V. cu varata vasalitate fata de Danemarca. In contra
Oceanul Atlantic. acesteia se unesc cele dou& state ale peninsulei
Toga coasta din spre Scandinave, se separ& de ea si formeazA numai
Ocean este Mat& de un ele o ricotta. uniune (1814), care cu Incetul, dupA
mare numar de fiorduri multe lupte politico interne, se transform& In
(Dorntheim, Sogne,H ardan- uniune personalA, pentru a ajunge In 1905 la
ger, s,. a.), Si In fata for shit N orvegian separatie totalA, chid Norvegia doblndeste nu
o swat de insule mari si (Costum Nalional). numai un guvem al sail, dar gi un rege deosebit.
rnici. dintre cari MagerO, Hamer /est, Tromso, NOSIEVICIU STEFAN (*1833 t 1869), profesor
Vesteralen, Lofoten. roman In Bucovina. S'a ocupat cu matematicile
Parnintul Norvegiei este muntos: Dealungul .5i cu muzica: a Mout citeva compozitii foarte
tarii se Intind muntii scandinavici cu putine vir- apreciate In timpul lor.
furl Inane. Intre car! Galdhopig (2560m ). Fluvii NOSTRADAMUS MICHEL ( *150311566), me-
1784
www.dacoromanica.ro
dic $i ocultist francez, Cam multe profetii si ra-
mase ca tip al ghicitorului.
NOTARA DOSITEM ( 16411.1707), prelat grec.
A Post sfintit ierodiacon din vIrsta.foarte tuners de
catre mitropolitul din Corint. In 1675 a venit la
Constantinopol, unde a gasit pe Paisie, patriarh
din Ierusalim, si cu el a Mout multe calatorii, a
servit apoi ca arhidiacon al lui Nectarie, patriarh
al Ierusalimului (dupe moartea lui Paisie), cu
el a calatorit asemenea vizitind Muntenia $i Mol-
dova. In 1666 a Post hirotonisit mitropolit al Ce-
sareei (Palestina). Mai tirziu a devenit patriarh In
Constantinopol .si In aceasta calitate a calatorit
mult prin Sud-Estul Europei si prin Asia. In tarile
romane a venit de mai multe on $i a stat mai mult
timp fiind bine primit de loan Dues, de Serban
Cantacuzino $i de Constantin BrIncoveanu. El a
tiparit in principate mai multe carp grecegi, unele
lucrate de el on traduse, alte lucrate de altii $i
editate de el. Dintre primele: Manua/contra rata-
cirii calvine, Bucuresti 1690, Manual contra lui
loan Karyopylles, Iasi, 1694, Tomul dragostei
asupra latinilor, Iasi, 169s. Dupa
moartea lui s'a tiparit Istoria pa-
triarhilor Ierusalimului, 1715. No-
tarn ca. In Biblia din 1688 se ga-
sesta o prefata semnata de el, in
care zice ca opera e destinath Ru-
rna.nilor, Moldovenilor .si Ungro-
vlahilor".
NOTARA HRISANT, prelat grec.
Nepot al patriarhului Dositeiu, a
j
10)U
Mout studii Initalia si Franta Hrisant Notara
Venind In Bucuresti, si-a facut
profesia de credinta ortodox& printeun discurs
In biserica Mitropoliei; a Post profesorul copiilor
lui Const. BrIncoveanu. Incepind ca diacon, a
Inaintat In ierarhia bisericeasca si a devenit pa-
triarh al Ierusalimului. A tiparit In greceste o
carte despre Deninitatile bisericestt (Tirgoviste,
1715) si Cuvini despre preolie (Buc. 1702).
NQTHNAGEL HERMANN ( * 18411-1905), medic
din Viena, profesor la Universitate. A studiat boa-
lele cerebrate. A vizitat des Cara noastrh.
NOTTARA CONSTANTIN (1859), artist drama-
tic roman. A creat roluri In multe piese streine si
romb.nesti; e profesor la Conservator si director de
scene la Teatrul National din Bucuresti; membru
at Ateneului Roman.
NOIIA REvisTA PEDAGOGICA, organ al societatii
corpului didactic primar din Romania, apare In
1901, In locul altor don& reviste: Invardmintul
primar si Convcrrbiri didactice, cars reprezentase
doua grupe de institutors deosebite prin oarecari
idei, apoi Impacate. A Incetat In 1903.
DRAM REVISTA ROMANA, pentru politica, literature,
*Uinta. si arta, Bueuresti 1900-1902 sub directia
lui C. Radulescu-Motru.
NQUA SULITA, corn. rur. jud. Hotin plasa
Sulita pe malul Prutului aproape de gura plraului
Rachitna; 5432 loc. cf. leg. 1929, circ. corn..
cu 5 sate.
NQUA ZELANDA, numire ce poarta 2 insule
marl ale Oceaniei, despartite Intre ele printr'o
strimtoare zisa a lui Cook; asezate la S. E. Austra-
liei. Supr. 270.935 km. p. Locuitori indigeni zisi
Maoriti 40.000; colonisti 822.000. Capit. Wellington
pe insula din N. (pr. harta Oceaniei).
NQUA ZEMBLA, grupa de insule In Oceanul
Inghetat arctic la N. Siberiei.
NOUL-NEAMT, manastire numita si CHIT-
CANI (Pr acest nume).
NOVAC sau BABA NOVAC, general al luiMi-
haiu-Viteazul. A lost ucis de Unguri In Tran-
silvania. Este si unul din eroii baladelor poporane
Infatisat ca viteaz cu marl puteri luptl nd Im-
preun& cu fiul sau Gruia contra Turcilor (Colec-
tia Alecsandri, Bibicescu, G. Dem. Teodorescu si
Materialuri folkloristice).
NOVACI, statue climaterica jud. Gorj, plasa
Novaci: 600 m. altitudine. Are o $coala de me-
serii.
1785
www.dacoromanica.ro
NOVACOVICI DIONISIE, episcop sirb In Buda.
Dupa ce Mitrop. Transilvaniei Atanasie p&rast NOT-
biserica ortodox& pentru a deveni capul bise- NYS
rich unite, el a Yost numit In 1759 de Imparat
administrator al eparhiei romanesti ortodoxe
(zisa: greco-orientala), dar s'a aratat mai mult
favorabil unirii si peste eitiva ani a paPasit aceasta
sarcina.
NOVAKOVICI STOIAN (*1842t1945), om po-
litic si Invatat slrb. Profesor universitar, membru
al Academiei de stiinte din Belqrad. A surfs nu-
meroase studii istorice,literare $1 filologice, Intre
cars: Bibliogralia generald sitho-croald, Istoria
literaturii sirbesti. A propus ca sub auspiciile Aca-
demiei sa se adune material lexical de prin toate
tinuturile locuite de Slrbi sau Croati, pentru pre-
gatirea dictionarului limbii slrbo-croate. A lost
seful partidului progresist, ministru, prezident de
consiliu, reprezentant al tarii In streinatate. Ca
prieten al Romanilor si partisan al unei conlucriiri
cit mai strinse, a scris la 1878 un articol foarte
violent la adresa Rusiei pentru luarea Basarabiei,
pentru care lucru s'a cerut de prietenii Rusiei
scoaterea lui Novakovici din invatamint, lucru ce
nu s'a facut.
NOVALIS numele literar al lui FREDERIC DE
acest cuv.).
HARDENBERG (No-
NOV4RA, oral In Italia (Pie-
mont), 33.000 loc.; are un dom
din sec. v. Aci armata regelui Ca-
rol Albert al Sardiniei fu Salvias&
de cea austriaca, comand. de Ra-
detzki (25 Mart 1849).
NOVELLI ERMETE ( * 1851
t1920), artist dramatic italian cu
reputatie europeana. A jucat pe
scena Teatrului National din Bu-
curesti In 1903. E. Novelli
NOVGOROD, numele a 2 orase
In Rusia: unul aproape de lacul Ladoga, 25.000
loc.; altul In partea de S. V. 40.000 loc. (Fr-
harta Rusiei).
NUBIA, regiune In Africa de Est la S. Egiptu-
lui. 250.000 km. p. (or- harts Africei).
NUCET 0 corn. rur. jud. DImbovita; plasa
Nucet; dupe legea din 1929, circ.
corn. cu 10 sate. Are o stoats in-
ferioar& de agriculture. Aci este
o herghelie a Statului, ¶ 0 sta-
tie a. I. lima TituTIrgoviste--
Pietriosita, la 16 km. de Tlrgo-
vista. I ® corn. rur. jud. Sibiu rfg:,
plasa Nocrich; 880 loc.
NUMA POMPILIU ("714
1'671 a. Chr.), al doilea rege al
Romei antice, caruia legenda Tip de locuitor
atribue organizarea statului. din Nubia
NUMTDIA, regat In antichi-
tate, In Africa, pe teritoriul Algeriei de azi; apoi
provincie romans; devastate de Vandali In sec. v.
NUMITQR, pers. legend. roman; rege alAlbei,
tatal Reei Sylvia (sec. viii a. Chr.).
NUNEZ DE BALBOA Pr BALBOA.
NURNBERG (fr. Nuremberg), oral In Ger-
mania (Bavaria) pe r. Pegnitz; 384.272 loc.; are
o catedrala din evul mediu vestita.; patria lui
Albert Dtlrer; renumit pentru fabricele de jucarii.
Partea central& a orasului pastreaza aspectul
stradelor din sec. xvu si xvm.
NU*FALAU, corn. rur. jud. Salaj, plasa 5im-
leul- Silvanici; 2487 loc.
NYANZA sau NIANZA, doua lacuri (Victoria §i
Albert) In Africa centrala (pr. Africa si harta
Africei).
NYIREGYHAZA, oral In Ungaria; 43.340 loc.
NYROP CHRISTEF (ERISTOFFER) (*1858 t 1931),
filolog danez; profesor la Copenhaga de limbile
romanice. Op. pr. Istoria epopeei franceze (1883),
Gramatica istoricd a limbii franceze. A publicat
multe studii de amanunt asupra chestiunilor
gramaticale ale limbilor romanice. A Post membru
onorar al Academiei Romane (1926).
 NYS ERNEST ( 1851'1'1920), jurist belgian. A Post
NYS profesor
la Universitatea libel% din Bruxelles; a
studiat mai ales dreptul international si a publicat
multe lucrltri speciale. (Dreptul .Rdzboiului, 1882;
Rozboiul pe mare, 1881; Teoriile politice in
Franta, 1891; in Anglia 1892). A lost unu Min
directorii Institutului de drept international *i
al revistei Cu acelafi nume; a lost membru cores-
pondent- al Academiei Roma.ne (1903).

1786
www.dacoromanica.ro
 )11 ri,
COIL."7- 63
1 .,
OANCEA, cam. rur. jud. Covurluiu, pe Prut,
plasa Prutul-de-jos; 2780 loc.; are vechime de-
partata; se vorbeste de ea tntr'un document de
la Stefanitii-Voda 1521. Dupalegea 1929,formeaza
o tire. cora. cu 5 sate.
OAR, com. rur. jud. Satu-mare, plasa Satu-
mare; 2056 loc.
OA$ = TARA ompLui, tinut romanesc asezat
Intre Tisa si Someg, la apus de Sighet gi la rasarit
de Satu-mare. Sint acs 14 comune locuite numai
de Romani (Negresti, Certeze, Bicsad, Boinesti,
Cdlinesti, Cdmarzana, Lecinta, Racsa, Prilog,
Tirso i( , Trip, Tur,Vama, Moi§eni). Vorbirea for
prezinta interesante particularitati dialectale, pe
can le-a studiat A. Candrea.
OBEDEANCA, Hu, izvoragte din jud. Mehe-
dint", trece In Do lj si se varsa In Jiu pe dreapta,
In comuna Breasta.
OBEDEANU coNSTANTIN, boer din Oltenia.
A Post consilier imperial pe vremea ocupatiei
austriace (1732), caimacam (1740); a zidit bise-
rica din Craiova care-i poarta numele, o scoala
gi un spital.
OBEDEANU Nicoi4E, ban at Craiovei la 1716.
OBEDEANU PETER, Boer roman din Oltenia.
Capitan a lui Brincoveanu, si capichehaia la
Poarta, a Post unul din conducAtorii revolutiei
oltenesti care a prins si a arestat pe Nicolae Ma-
vrocordat (1716).
OBEDEANU PETBE, boer
muntean; a lost logofat al
dreptatii membru at Obste-
gtei Adunari Intre 1836-1855.
OBEDEANU OSCAR ( *1868
t1914), pictor roman. Studii
speciale la Munchen ca bursier
at Regelui Carol I. Intre alte
lucrari: Begele Carol in jata
Grivi(ei, Mamandni(ilor, Mi-
haiu Viteazul, Stefan cel Mare
dupd bdtalia de la Bacova. Oscar Obedeanu
OBEDEANU VASILE (1834
t1902), colonel roman. A lust parte la rSzboiul
Crimeei In arrnata turceasca si a participat la lup-
www.dacoromanica.ro
tlha
1 1111111PRo..."...
012:0TIE : LIOEUL
tele de In Balaklava, g. a. A terminat *costa de
cavalerie de la Saumur (Franta). A avut rol
politic important In luptele pentruunire; a Yost
profesor la scoala military; a lust parte si la
razboiul independentei. Ca om politic, a lost sena-
tor in 1864 si In multe legislaturi ma; tIrziu ca
membru at partidului liberal.
OBEDENARU-GEORGIADE ?Gam, ('1839
t1885), medic, diplomat $i scri-
itor roman. A Post agent si
apoi ministru at tarn in Ro -
ma, Constantinopol, Atena.
A Post membru corespondent
a] Academiei Romane (1871),
clireia i-a lasat averea. A pu-
blicat studii medicale despre
febre si In deosebi despre fri-
gurile palustre (1868, 1871,
1873), studii economice (La
Roumanie economigue, 1876), ,t`c
taL--
cercetari privitoare la Romani Dr. Obedenaru
!acute la Roma (1885), Si ci-
teva articole filologice; a adunat texte macedo-
romdne publicate dupti moartea lui de I. Bianu
(1891).
OBERAMIVIERGAU, sat In Germania (Ba-
varia), vestit prin serbarile populare ce se dau
°data. Intr'un deceniu in timpul saptiima.nei
Pastilor (Passionsspiel), cars atrag numerosi vi-
zitatori streini.
OBERLAND, masiv muntos Elvella (cant.
Berna); vIrful cel mai malt Finsteraarhorn (4275
m.).
OBERON, personaj din mitologia nordica. Il
gasim in diferite productiuni poporane din evul
mediu. Acestea au dat material epopeei luiWietand
(1780) gi operei lui Weber (1826).
OBI, 11. In Siberia; lung. 4300 km. (..- Asia).
OBQR, cartier In Bucuresti; gar& pentru linia
BucurestiOltenita.
OBORITE, statie c. f. la hotar, capul liniei
MedgidiaBazargic--Oboriste.
OBRADOVICI RosiTEru, scriitor sirb. Cele
mai insemnate scrieri ale sale slut: 0 colectie de
1787
OBR- tula
ab 1788; S faturile intelegetil cei sanatoase,
1802; Adunare de lucruri moralicesti, 1808. Prima
ODO si a treia au fost traduse de Cichindeal.
OBRADOVICI GRIGORE, profesor roman In
Banat. A fost director al scoalelor din Caransebe5
si apoi din Timisoara. A publicat o carte despre
lucrarea cimpului, cresterea vitPlor $i pasdritor,
tradusa din slrbeste.
OBREGIA ALEXANDRII (.1860), medic roman.
Profesor la facultatea de medicina din Bucuresti
de istologie (1893) apoi de psihiatrie (1910), di-
rector al ospicinlui de boale mintale din Bucu-
resti. A fost director al Serviciului sanitar (1900),
senator. E membru al Ateneului Roman din Bu-
curesti 5i multi ani a lost vice presedinte. A co-
laborat la revistele Spitalul", Romania Medica-
la", Revista stiintelor medicale"; a publicat
rnulte lucrari de specialitate, studii clinice In le-
gaturA cu alienatia si cu boalele mintale, cum si
comunicari la societatile savante din streinatate.
E unul din propagandistii contra alcoolismului;
a publicat multe brosuri de vulgarizare si un
proect pentru vinzarea bauturilor spirtoase. Ca
director al serviciului sanitar, a publicat rapoarte
despre situatia sanitara a lath.
OBREGIA ANASTASE (*1864), profesor de
chimie organics la Universitatea din Iasi (1892).
OBREJA ® corn. rur. jud. Alba, plasa Teius;
2032 loc. ¶ ® sat jud. Gorj, plasa Novaci: 302 loc.
Dup& legea 1929, tine de circ. corn. Novaci. c.
r. jud. Severin, plasa Caransebe5; 2038 loc. 9 ® 0.
VECHE, c. r. jud. Balti, plasa Fale5ti1498 loc. Dupa.
legea 1929, sat circ. corn. Falesti.
OBRENOVICI MILAN (* ca. 1775 t1810), voe-
vod slrb, devotat lui Caragheorghe In rascoala
contra Turcilor (1801). Venind In Bucuresti pen-
tru o misiune politica pe ling& Rusi, muri se
zice otravit de un compatriot.
OBRETIN, lac jud. Tulcea corn. Cara-Orman,
In legatura ctr bratul Sulina. Supr. ca. 6 km. p.
OBSERVATORIULII, ziar politic sub redactia lui
G. Baritiu, a aparut In Sibiu Intre. 1878 si 1885.
OCEANIA, cell mai nou descoperit continent
de pe glob, asezat la S. E. Asiei. Se compune dintr'o
mare insula numita Australia si dintr'un mare nu-
mar de arhipelaguri. Unii autori numesc Oceania
numai arhipelagurile fara Australia. Altii deose-
besc Australia Impreuna cu insulate mai apropiate
la S. E. si S., faclnd din toate un grup numit
Australasia.
Australia (numita si Noua Otanda) are o su-
prafata de ca. 7.631.513 km. p., ca. 5.500.000 loc.
ApartIne Angliei ca Dominion. E Impartita In 6
regiuni: Australia Occidentals, A. Septentrionala,
A. meridionald, Queensland, Noua Galie de Sud,
Victoria. E muntoas& mai mult In partea de E.
spre tarmul marii. Fluviul principal este Murray.
Orase pr. Melbourne Sydney, Adelaida, Perth,
Brisbane. Organizatia de guvern este republic&
rederativ/t. La S.E. este insula Tasmania cu cap.
Georgetown. Mai departe Noua Zelandit, compusa.
din 2 insule: deNord si de Sud.
Numeroasele arhipelaguri slut grupate In 4
diviziuni: maiesict (ins. Sonde, Borneo, Celehe,
Moluce, Filipine), cu o supraf. de 1.995.930
km. p.; Melanesia (Noua Guinea, Arhipelagul
Bismarck, s. a.) cu o supraf. de 953.848 km. p.;
Micronesia (Arhipelagul Magellan, s. a.) cu o
suprafata de 3.540 km. p.; Polinesia (Noua Ze-
landcl, Insulate Sandwich, etc. cu o suprafata de
305.475 km. p. Acestea ne dau total de peste
2.250.000 km. p. Ele apartin Angliei, Frantei,
Japoniei 5i Statelor-Unite americane. Uncle
insule au o parte a for sub o stapinire, alta
sub alta. sta-pinire.
OCEANU P. (t 1919), fost profesor la $coala
superioara de medicin& veterinara din Bucuresti.
OCHIUL-ALB, com. rur. jud. Balti, plasa Ra5-
cani ; 3036 loc. Din 1929, sat In circ. corn. Ra5cani.
OCINA-DE-SUS, sat jud. Prahova, plasa Pe-
le5; 2103 loc. Dupa legea 1929, sat In circ. com.
Provita.
1788
www.dacoromanica.ro
OCNA ® com. rur. jud. Cernauti, plasa Nistru
2002 loc. Dup& legea 1929, formeaza circ. corn. cu
8 sate. ¶ ® 0.-DEJULIII, c. r. jud. Some5, plasa De-
jului; 2895 loc. Min& de sare. Statiune balnearift:
bai de sare. ¶ ® 0.-DE-SUS, corn. rur. jud. Odor-
heiu, plasa Praid; 2170 loc. ¶ ® o.-muRzsuLtri,
c. r. jud. Alba, plasa Ocna Muresului; 5119 loc.
Mine de sare. ¶ ® 0.-sraruun, c. urb. (1926) com.
rur.(1929) jud. Sibiu, plasa Ocna Sibiului; 5000 loc.
Statiune baln: sare, nomol. Static c. f. Intre Sibiu
$i Coma-mica.
OCNELE MARI, corn. urb. jud. Vulcea; 5493
loc. Salina foarte important& si penitenciar; stati-
une balneara: bai de sare, iod, .s. a.; static c. f.
linia secundara. Rtureni- Ocnita.
OCNITA ® com. rur. jud. Dimbovita, plasa
TIrgoviste; 2913 loc. Dupe, legea 1929, formeaza
o circ. corn. cu 6 sate. ¶ ® sat jud. Hotin, plasa
Secureni; 3525 lee. ¶ ID sat jud. Soroca, plasaOtaci;
2313 loc. Dupli legea 1929, tine de circ. corn. Otaci.
Static c. f. ¶ ® fost sat jud. Valcea, alipita la
com. Ocnele-Mari.
O'CONNEL DANIEL (*17751-1847), politic irlan-
dez, luptiltor pentru independenta Irlandei si pen-
tru catolicism. Membru In Camera comunelor
din Londra, forma un curent puternic pentru ideile
sale si avea o mare popularitate In provincia sa.
Persecutat de guvernul englez pentru regiona-
lismul sau, criticat de compatrioti ca nu destul
de 1ndrasnet, fu silit sa se expatrieze si muri In
Italia.
OCTAVIAN or AUGUST.
°DAM, com. rur. jud. Teleorman, plasa Turnu;
2492 loc. Dula& legea 1929, corn. suburban& la
Turnu-Magurele.
ODEON ® nume dat unor teatre din vechia
Grecie. ¶ ® numele unui teatru din Paris, fundat
1797 si reconstruit de mai multe ori; apartine
Statului.
ODER, fl. In Germania, izVora.ste din muntii
Sudeti (Moravia), uda Frankfurt, Stettin si se
varsa In mares Baltica; lung. 864 km.
ODESA ® oras In Rusia (distr. Kerson), port
la Marea-Neagra; 405.000 loc.; fundat 1795 de
Imp. Caterina II. ¶ ® sat jud. Cetatea-Alba,plasa
Volintiresti; colonie germana.
ODESSOS, ora$ antic la Marea Neagra, colonie
a Miletului. Azi Varna.
ODHNER a. T. (t1904), istoric suedez. A lost
director al Arhivelor regale din Stockholm; mem-
bru corespondent al Academiei Romane (1890.)
ODIN, zeu mitol. scandinav ( germ. WIIOTAN)
In liter. noastra e pomenit de Eminescu In Stri-
goiP'.
onrsvit, a doua poem& omerica. Povesteste peri-
petiile prin cari a trecut Odiseu (Ulise), unul din
sefii expeditiei contra Troiei, pleclnd de la Troia
pina sit ajunga In patria sa (Itaca). Fir OMER.
OD 0.4CRU (t 493), seful Herulilor, ajunse
comandantul gardei pretoriene din Roma, rastur-
nil pe Romulus Augustulus, Imparatul, $i se pro-
clama rage al italiei (476-493).
ODOBESCU ALEXANDRU ( *1834t1895), scrii-
tor roman. A rant studii la Paris si a debutat prin
poeziisi articole In revista Ro-
mania literara", a lui Alecsandri
(1855). A fost magistrat, me nbru
In comisiunea d mumentala,. direc-
tor al ministerului nstructici (1861),
ministru de culte (181;3). A demi-
sionat din pricina chestiei secu-
larizarii manastirilor in privinta
careia se deosebea In pareri de
colegii sai si a publicat o carte
despre aceasta (sub pseudonim
Agaton Otmenedeo). ouprt ce a fost
membru In consiliul (Iv stat, i s'a Al. Odobescu
dat sareina de a organiza aeel iunea romanii la expo-
zitia din Paris (1867) $i atunci a scris In colabo-
rare cu P. S. Aurelian: Notice sur la Roumanie
Ales membru al Acadernici (1870), s'a alaturat
de aceia cari an combatut curentul latinist, ma-
nifestat prin Dictionariul lucrat de Laurian $i perit electro-magnetismul, a sustinut ideia identi- ODO-
Massimu. In 1874 a tinut curs de arheologie la tatii fortelor naturii.
facultatea de litere din Bucuresti (tip. In /sIoria OFELIA, personaj .din tragedia Hamlet a lui 0 I T
arheologiei,1877). In 1876-77 a publicat In Ro- Shakespeare. Ea personifica iubirea sincera $1
manul" mai multe articole sari pledau pentru admirativa, dar neinteleasa: moare nebuna.
intrarea Romaniei In razboiii. Stabilindu-se la OFFENBACH JACQUES ( 1819t 1880), compozi-
Paris, ca secretar de legat1e $i Inslireinat-de-afa- tor francez de origine german; Intemeietorul tea-
ceri (1882-85), a lucrat studiul sau (In 3 volume) trului Bouffes-Parisiens din Paris; autor de ope-
despre a$a numita closed cu pui (Le tresor de Pe- rete cari au avut mare sueces. Op. pr. Orfeu in
iroasa, 1889-1900); apoi a venit In Bucuresti, a Intern (1858), Cintecul lui Fortunio (1861), F71.1.-
continual cursul de arheologie (1887) $i a lost nu- ;masa Elena (1864), Perichola (1868), Frumoasa
mit membru In Consiliul permanent de instructie, parfumcireasa (1873), Povestirile lui Hof fman;
apoi director al Scoalei normale superioare. A (reprez. dupa moartea liii).
murit sinucis. Odobescu a fundat Revista Ro- Multe din ele s'au reprezentat
mind (1861-63) la care au colaborat scriitorii pe teatrele din Bucure$ti $i alto
nostri cei mai de seamy .$1 In care el a publicat in- ()rase din tara.
teresante articole de folklor. De la at avem doua OGLINZI, sat jud. FILM-
nuvele istorice: Mihnea Vodd (1857) $i hoamna eeni (Baia); 1593 loc. Statie
Chiajna (1860); dolt& conferinte: loin. $i Curcanii haln.: sare, pucioasa, Fier.
(1878), In can studiazt revolutla lui Iloria $i un OGREZENI, corn. rur. jud. __
episod din razboiul pentru independents: avem o Ilfov, plasa Bolintin; 2613 loc.
biografie a lui Petru Poenaru (1889), carp didactice Duna legea 1929, sat circ. corn.
de curs primar (In colaborare) $i Pseudocynegeti-
cos, studii asupra operelor de arta din toate vre-
I3olintineanu.
OHIO ® rlu In America de r4
mile cu subiect vinatoresc, opera unica. In felul N., se varsa. In Misisipi; lung. J. Offenbach
ei In literature noastra 1600 km. ¶ ® stat din St. U.
ODOBESCU LOAN (`1793 t1857), ofiter ro- A. (,w America N.); supr. 106.340 km. p.; 4.157.000
man. A servit In armata ruseasca in timpul raz- loc.; admis In uniune In 1802.
boiului contra Turcilor (1828) $i a trecut In armata OHNET [one] GEORGES (`1841811918), roman-
roman& cu gradul de colonel sub Regulamentul cier francez, foarte popular, dar ram aperciat de
Organic. A lost $ef al ostirii (1846 $i urm.) $i a unii critic! din Franta. Traduceri romane$ti: Con -
arestat in ziva de 19 lunie pe menabrii guver- tesa Sarah (In ziarul Romania libera ", 1883),
nului provizoriu (1848), dar dupa pleearea Dom- Cinlecul lebedei (de G. Iorga, Bibl. Minerva, de
nitorului Bibescu s'a retras si el. G. Costescu. Bibl. Lecture, In ziarul Tribuna
ODOBESTI ® corn. urb. jud. Putnaplasa Mil- poporului" 1903), Jale $i bucurie (de G. lorga),
coy; 9200 loc. Podgorie Insemnata. Static c. f. Sergiu Pannine (de V. Radovitz, 1883), Hot*
FocsaniOdobesti $i de aci linie ingusta la Cu- (ca. 1892), Lama In Flame sure (de M. Gaspar,
cueti. Are gimnaziu, $0. secundara de fete, $c. 1907), Prin(ul fatal (de C. A. Ghica, Buc.
de meserii, $e. de viticultur. (1929). ¶ ® c. r. 1925).
jud. Dimbovita, plasa Titu; 2109 loc. Dupa legea OHRIDA, ora$ to Iugoslavia, ltnga lacul cu
1929, sat din circ. corn. Titu. acela$1 nume; 9.000 lac. Aci locuesc $1 AromAni
ODORHEITJ ® jud. In Transilvania; cap. OISE [oaz], rlu In Franta, isvora$te In Bel-
Odorheiu; 2939 km. p., 122697 loc. (1923);
are 6 plasi, I corn. urb. $i 140 corn. rur. I
(1926); face parte din circ. Curtii-de-apel /
din TIrgu-Mures; are 2 $coale primare ur-
bane $i 92 rurale; 2 cooperative de consum
cu cap. 345.200 lei
(1925). ¶ ® corn. urb.
cap. jud. Odorheiu, pe
';',
l. S
,. Prald (
l's i'.'"..."ii) L. MO
lrt.N
'
t ,
valea riului Tirnava-
mare; la 535 in. altit. co,
..,°
a
_./P L .
I
..A...,
.e .-- SS n g ea rg iu I cle--'c'-.
,i PL
)..,,
%
X
/6.
/
1
c3,
Statie e. f. linia laterals ....z 1EnAENI 61 DO uR Re U/ L., 1 r a d ure\ TARIM DEsus 4-.1 0
Sighi$oara Odorheiu.
Statiune balm sare, sulf. ),C ,PL.CMSTLIM 1
1
I
1N
Bliciuri; 15 Maiu, 18 zeclean
lunie, 1 Octombrie, 18 09 lk y 00j)RH
Decembrie. In apropiere .,,,..- 'sGrist
....
',
-7
de acest ora$ s'a dal Fe item
olupta importanta intre Sterna jud. Odorhci 4 TAR N A VA DJ)
PL. 0 GLAND v..
armata romana. $i cea
ungara, Inceputa In ziva de 16 Septem-
7.4 b.
Ng
%.` - Ocland

brie 1916 $i terminal& cu victoria Ro- A,

74RE
mAnilor, can au intrat In ora$ In ziva J° TREI
de 18 Septembrie. 1

OECONOMU [ec....] emu (`1848 I SCAUNE

11910 , magistrat roman. A lost procuror
la Curtea-de-apel din Bucuresti (1876),
secretar general al Ministerulul Justitiei
{1579), procuror general (1882), procuror la
Curtea-de-Casatie (1884), apoi consilier. A pu-
blicat lucrbri de specialitate ( Istoria dreptului
romdn... 1882; Vechile asezaminte judecdtore$ti,
1891; Apele de domen public, 1893) $i de litera-
tura: poezii (in Convorbiri literare" $. a.) $i
romane (Fiica lui Sej an, Rdsbunarea lui
Anastase).
OERSTED IOAN CRISTIAN ( * 1777 11851), lizi-
clan $i chimist danez. A Post profesor la Universi-
tatea din Copenhaga $i la $coala politehnica,
secretar al Academiei de stiinte. A publicat mult ;
a experimentat pile electro-magnetiea; a desco-
1789
Harta Jud. Odorheiu
gia, se varsa In B. Sena; lung. 300 kin. E In buns
parte navigabil.
OITUZ 0J rtu, afluent al Trotu$ului. Izvora.ste
In Transilvania, udh jud. Putna gi Bacau si se
varsa In Trotu$, la satul One$ti. ¶ ® masiv muntos
jud. Bacau, cu mai multe culmi, strabatut de tre-
catorea cu acelasi nume la o Inaltime de ca. 850
m. ¶ ® circ. comunala jud. Bacau, plasa Trotu$
cu 10 sate. ¶ ® Julianne de la Oiluz din vremea
razboiului pentru Intregirea neamului, date prin
trecatoare sau pe culmi sau pe malurile rluIui,
sint trei: a. 10-27 Octombrie 1916, atacurile
date de o armata german& ca sa intre In Moldova

www.dacoromanica.ro
OJD- prin trecatoare, se terrain& cu completa Infrin- corribiile for $i dobindirli multe colonii. Astazi
, gere a navalitorilor; b. 10-18 Noembrie 1916, imperiul colonial al Olandezilor se compune din
0 I- I non& Incercare de patrundere odat& cu atacul de 1) India olandezd (In Asia) cu 1.483.892 km. p.
la Jiu, sfIrseste %Iasi cu victoria Romani lor; gi 50.000.000 loc. (insulele lava, Sumatra, Riau,
c. 8-22 August 1917, lupte provocate de Austro- Borneo, Celebe, parte din Sonde, etc.) cu cap.
Germani concomitent cu lovitura de la Mara$esti. Batavia, 53.000 loc. In insula lava; 2) Noua Gui-
$i de astadata, dugs ofensivele du$mane urmars nee de Vest (In Australia) 416.260 km. p. $i 200.000
contra-ofensive romanesti gi sfirsitul a fost vic- loc.; 3) Guiana olandezd (In America) 129.100
toria Romanilor. Pierderile noastre au lost Ins& km. p. gi 140.000 loc., cu cap. Paramaribo, 46.000
foarte marl: se socotesc la 14.000 de
oameni. Inteuna din aceste lupte $i-a
gasit moartea sergentul grdnicer Musatt
care pierduse mai inainte un brat $1
refuzase de a fi reformat, cerInd s& fie
Wails pe front ca sa arunce granate
cu mina ce-i ramasese.
OJDULA, corn. rur. jud. Trei Scaune,
plasa TIrgul-Silcuesc; 3020 loc. Dupti
legea 1929, are In circ. sa 3 sate.
OJVA, sat jud. Hotin, plasa Se-
cureni ; 2135 loc. Duptilegea 1929, tine
de circ. corn. Lomacineti.
OKOTC (= OKHOTSK) marea, In
Oceanul Pacific (8.- harta Asiei), intre
Siberia, Camciatca $i Sakalin. M rg
OLANDA (= NEDERLAND; fr. PAYS -
BAS, germ. NIEDERLANDE, ital.PAESIBAS-
SI), stat In Europa. Se margineste la
N. cu Marea Nordului, la E. cu Ger-
mania, la S. cu Belgia, la V. cu Ma-
res Nordului. Supraf. 34.208 km. p.;
7.642.000 loc. Dupik cum arat& $i nu-
mele, parnantul Olandei este $es, In-
clinat spre tsrmii msrii $i In unele parti
este chiar sub nivelul apei, astfel ca te-
renurile acelea se spar& prin diguri a-
nume (acute. Un mare golf numit
Zuidersee face o larg& spartur& In teri-
toriul Iaric, fiind Inchis prin don& pe-
ninsule cari formeaz& provinciile Friza
$i Olanda septentrionald . La ie$irea
golfului sint insulele numite Friaice:
Ameland, Terscheling, Vielend, Tenel.
Numeroase cursuri de apii, legate Intre
ele prin o sum& de canaluri, brazdeadt
pamIntul Olandei. Intre acestea, Wats
SI Hegge $i mai ales Rinul cu afl. Meuse. I-Tarta Olandei.
Rinul vine din Germania, intra In tar&
aproape de crawl Niemegen 9i-5i desparte apele loc.; 4) insula Curacao (In arhip. Antilelor), 1130
In trei fluvii: Ijssel, care severs& In G. Zuidersee, km. p. $i 59.000 loc. cu cap. Willemstad, 18.000 loc.
Lek gi Vaal, care se van& In M. Nordului prin OLARIU MID (.1859), teolog roman. A Post
numeroase guri ce formeaz& mai multe delte. profesor la institutul teologic din Caransebe$ $i
In apropiere de gurile Rinului shit multe gol- director. Op. pr. Introducere In cdrfile Vechiului
furl gi insule mici; far ceva mai la S. este viirsarea $i Noului Testament, 1891; Tipicul bisericii orto-
11. Eecant, care vine din Belgia $i care formeaz& doxe, 1897.
mai multe insule prin gurile lui, Intre cari Schu- OLANTI 0 corn. rur. jud. VlIcea, plasa
wen, Beveland, $. a. Olanda produce putine ce- Cozia; 2100 loc. Dup& legea 1929, sat. circ. Pau-
reale $i legume, dar culture plantelor industriale $e$ti-Magla$i. Statiune balnearh: pucioask cod,
e foarte desvoltatA; se crest multe vite marl $i sare, etc. ¶ ®e. r. jud. Cetatea Alba, plasa
mici, cal, porci; pescuitul e o ramur& de activi- Volintire$ti; 3573 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
tate foarte productiv5.. Are $i multe fabrici. corn. Purcari.
Comertul interior e ajutat de numeroase ca- OLIMP (oLymP), munte din Tesalia pe care
naluri. Cap. Hasa. Ora$e print. Amsterdam, Rot- vechii Greci Ii socoteau drept locuinta zeilor.
terdam, Utrecht, Haarlem, Leiden, Maastricht, OLIMPIADA, SFINTA (*ca. 368 t ca. 410), prrtz-
Dordrecht, Leeuvarden, Groningen, Zwolle, Nie- nuit& de biserica ortodoxa la 25 Iulie. Apartinea
megen, Vlissingen. unei farailii foarte bogate $i nobile, In leg&turi cu
Dup& ce a (scut parte din imperiul lui Carol Curtea imperial& din Constantinopol. RamInInd
eel Mare, Olanda a Post supuss diferitelor case vaduva, a refuzat o noun caslitorie gi $i-a risipit
domnitoare din Germania, apoi casei de Austria. averea In binefaceri $i milostenii. Amestecindu-se
Persecutati de stapinitorii lor, mai ales dupe in- In luptele religioase gi luind partea Sf. Joan Hri-
troducerea reformei, locuitorii se revoltara. Dup& sostom, a lost persecutata de urma$ul acestuia $i
multe gi grele Incercari se form& uniunea de la de prietenii lui.
Utrecht (23 Ianuarie 1579) sub domnia lui Gulielm OLINESCU DIONISIE, scriitor roman bucovi-
de Orange cu titlul de Statholder, recunoscut& de nean. A lost $i profesor In Romania. A scris bro$uri
Europa In congresul de la Westfalia (1648). Cuce- $i articole istorice; a (scut cercetari arheologice
rite de armatele franceze form& Republica Batavd in Bucovina.
(1795), transformat& de Napoleon in .Regatul Olan- OLINT (oLyNTH), ora$ In Grecia antic& (pen.
dei (1801); se liber& In 1813 $i In congresul de la Calcidic&). Rival cu Sparta $i Atena, se uni cu
Viena (1815) fu recunoscut Regatul Tarilor de Filip II al Macedoniei (343 a. Chr.). In chestiunea
jos, unindu-se cu Belgia. Aceasta din urn& se aceasta tinu Demostene trei discursuri vestite
desp &rid In 1830_ (Olintiace).
Incli din sec. xvi Olandezii se av1ntara pe marl cu OLICANI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Ras
1790
www.dacoromanica.ro
popeni; 3701 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn, vesti; 2690 loc. Dupa legea 1929, are In Circ. sa 7 OLI-
Raspopeni. sate.
OLIVARES GASPAR DUCE (1587f1645), om OLTENIA, regiune a Romaniei cuprinsti Intre OME
politic spaniol. Ministru al lui Filip IV (1621), gu- Carpati, Duntire si rtul Olt. In partite acestea au
vernti cu mare autoritate, dar, fiind Invins Yn raz- lost In sec.
boiul de treizeci de ani, fu rasturnat (1643). xLIsi xm Jo
OLLANESCU CONSTANTIN ("1845 t 19X), in- mid state
giner roman, a Mout studii la Paris. Inner set nurnit e ju- 4
al concesiumi Strussberg pentru linia Bucuresti de(e si sta.- P
Craiova ; deputat, ministru de lucriiripublice (1891) pinite de 0
In guvernul prezidat de G-ral Florescu *i In cel juzi, cei PL. , / vats
o
prez. de L.Catargiu; de interne In guvernul lui mai multi OUMITRESTI' 1

P. P. Carp (1900). sub suze- ,PLSPINENI / cP

OLLANESCU DIMITRIE C. (1849 f 1908), di- ranitatea
plomat si scriitor roman. Sef de divizie In minist. C" cOumllres7n5PinAl% r
regilor un-
de Externe (1876), secretar guri. Pro- rn
general (1885); a reprezen- babil ca 7
tat Cara ca secretar de le- hotarele a- i !pi. POT AA
gatie apoi ca ministru la cestora se
Constantinopol, la Viena, intindeau vales Mpoe Noua
Pill oava
la Atena; a fast comisar al Si dincolo SLAT219%
guvernului la expozitia din de Carpati.
Paris (1900). Membru al Mai tlrziu i(0 LIU
Ateneului Roman $i al Oltenia lu-
Academiei Romkie (1893), tra ca par- z -4
membru al comitetului tea- te inte- 0 rn
\ r0
: PL VEDEA )
trelor (1884, 1897). A de- grant& a - Cra mpoat
butat (sub pseudon. Asca- nouluistat Ahmgait
nio) cupoezii In Convorbiri al Munte-
literare" (1878); a fondat cu niei; dar OrAnies 1 %. I ,3
N. Petrascu revista Lite- if Dim. C. 011Anescu. ea a pas- .7 w PL.\ \ 1 %
ratura si arta" (1896); a trat tot- ORAGANESTi\ I"
publicat piese de teatru (Pe malul girlei, 1879; deauna o \r;,:-. Z 1
Pribeagul, Fanny, Primul bal, 1893, *. a.), poezii situatie
(Satire, 1896; Poezii, 1891), cercetari asupra tea- privilegia-
trului ( Teatrul la Romani, 1897, 1898); rapoarte tfi, avind fgt.)
despre expozitia din Paris (Buc. 1901) si despre un guver-
carts prezentate la premiile Academiei; In fine nator spe-
traduceri din Catul si din Horatiu (aproape In- cial,un ban
treaga opera). (care era Harta jud. Olt.
OLLIVIER (olivib) Minim (1825f1913), po- titlul de
litic fr. cunoscut ca ministru presedinte al lui boerie eel mai mare, pe chid In Moldova era un
Napoleon m (Ianuarie 1870), Incurajind pe parti- titlu mac). De atunci soarta ei a fast una cu Mun-
zanii rEtzboiului cu Prusia; fu rasturnat dupa. pri- tenia; flume Intre 1718-1739 a lost sub sta-
mele InfrIngeri si criticat ca unul din cei ras- p Inirea Austriei. Azi ea are 5 ju-
punzlitori de dezastru. Fu *i scriitor, membru dete: Mehedin(i, Gorj, Dolj, Vil-
al Academiei franceze (1870). Pr. Op. Imperiul cea si Roman*.
liberal (1895-1901). OLTENITA, corn. urb. jud.
OLMUTZ ( ceh. °Lome), oral In Cehoslova- Ilfov, plasa Oltenita la confluenta
cia (Moravia); 20.000 loc. Universitate din sec. Argesului cu Dunarea; 8000 loc.
xvi. De acs a dat Imparatul Austriei Ferdinand I Static a. f.capul liniei care pleaca
proclamatia de abdicare In 1848. de la Bucuresti; alta statie la
OLOGENI, sat jud. Dlmbovita, plasa Bilciu- port. Are liceu de baieti*i sc. de
resti; 2019 loc. Dupti legea 1929, tine de circ. corn. meserii (1929).
Cojaca. OLTET, riu, afluent al Oltului Sterna jud. Oh.
OLT, rlu ailment al Dunarii pe stinga; lung. pe dreapta; uda. jud. Gorj, VIlcea
600 km.; izvoraste In muntii rasariteni ai Transil- si Romanati; lung. 150 km. Afl. principal : Cerna.
vaniei, strabate Transilvania spre V., trece muntii OLTINA 0 corn. rur. jud. Constants plasa
ci desparte Oltenia de Muntenia; trece pe linga. Traian, 2618 loc. 11 0 lac. jud. Constanta pe teri-
Miercurea Ciucului, Sj'. Gheorghe, Fagdras, Rim- toriul corn. Oltina, Satul-Nou Si Lipnita; comuni-
nicul Vileii, Drdgasani, Slatina; se varsa In at cu Duntirea prin 2 brate mid; supraf. 70.000
Dunare la V. de Turnu Magurele. Afluenti pe hectare. Se scoate mult peste. In apropierea a-
dreapta: Vdrghiasul, Omorodul Mare si 0.-Mic, cestuilac s'au dat In zilele de 12-14 Septembrie
Cornd(elul, Lotru, Rimnicul, Luncava(ul, Olteful; 1916, marl lupte Intre Romani si Ru*i, alaturi de
pe stings: Mu/ Negru, Birsa, Topologul. can an luptat si regimente sirbesti, deoparte, si
OLT, jud. In Muntenia; cap. Slatina; 2863 km. Germano-Bulgari de anti parte. Desi au avut a-
p., 179.593 loc. (1915); are 4 plasi, i corn. urb. teva succese, Romanii an fast siliti a se retrage
*i 109 corn. rurale (1926); face parte din circ. In fate fortelor superioare.
Curtii-de-apel din Craiova; are 5 scoale primare OMAN 0 golf sau mare In Oceanul Indian
urbane si 176 rurale (1929); 25 cooperative de (1.- harts. Asiei), comunica cu golful PersieilT 0 stat
aprovizionare si consum cu cap. 4.632.824 lei, 3 la Sudul Arabiei (sub protectie engleza); 150.000
'coop. p. exploat. de pliduri cu cap. de 277.951 lei km. p., 500.000 loc. Cap. Maskat. 25.000 loc.
(1925); are 240 de biserici, tine de eparhia episco- OMAR ( c. 5811644), calif al Arabilor 634-
piei de Arge*. 644, mare luptator pentru raspindirea islamismu-
OLTEANCA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa lui, supuse Siria, Palestina, Egiptul.
Tumu: 2107 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa OMEIAZII, califi domnitori In Damasc; au
6 sate. avut epoce de mare stralucire cu deosebire In
OLTEANU LOAN (183911877), episcop gr. cat. timpul lui Abd-ul-Melik I (685-705) care reuni
roman al Lugojului In 1870, apoi al Oradei In 1873. sub sceptrul lui toatalumeamusuhrianti. Un urmas
OLTENESTI, static a. f. jud. Motu linia se- al lui s'a dus In Spania, unde a fundat un calif at
cundara CrasnaHusi. care a tinut pin& In 1031.
OLTENI, corn. rur. jud.Teleorman, plasa Sla- OMER (saris st HOMER), poet grec, a carui exis
1791
www.dacoromanica.ro
olviE_ tent& a contestat& de unii critici, ar fi trait, dupti
spusa lui Erodot, pe la 850 a. Chr. El se consider&
ORA autorul marilor epopei lliada $i Odisea (pp- aceste
cuv.) si al epopeei cornice Batracomyarnachia. Ope-
rate acestea s'au tradus In intregime in rom. Prima
traducere din lliada, neterminata, e facia& de C.
Aristia (1837,1868), apoi de Chr. I. Suliotis
(1876); Intreaga s'a tradus In versuri de G. Murnu
In 2 vol. (4906. 1912) cu alte editii ulterioare.
Odiseea $i Batracomyomachia In proza. de I. Cara-
giant, (1876), Odiseea singura de Sim. P. Simon
(1880), de G. Murnu in versuri (1924) si de Cezar
Papacostea In versuri (1929).
OMER PA$A (*ISO° t1871), numit inainte MI-
HAIL LATTAS, originar din Croatia:
general turc, participa la pacifi-
careaAlbanieisi a Kurdistanului ;
comanda armata de ocupatie In
principate (1848-1850); comanda
apoi In diferite expeditii $i raz-
boaie.
OMSK, ora$ In Siberia pe rlul
Irtici; 37,470 loc.; Fundat 1716;
statiune important& pe transsibe- -
rian.
OMTJI, yin! In mun(ii Bucegi,
jud. Prahova si Dlmbovita; 2508 Omer Pap.
m. Inaltime. Are 3 virfurl.
ONCIUL DIMITRIE (.1856 t 1923), istoric ro-
man. Nascut In Bucovina, a devenit profesor de
istoria Romemilor la facultatea de litere din Bu-
curesti (1895 , director al Arhivelor statului (1900),
membru al Ateneului Roman (1904), membru al
Academiei Romani. (1905); a lost presedinte al
Acaderniei, decan al facultatii (1919-1923). .1
publicat Intliu In limbs german& citeva lucrari
despre Bucovina (1887, 1899) siMaramures (1850);
apoi a Imbratisat istoria RomAnilor In genera,
ocupAndu -se cu uncle chestiuni controversate, mai
ales C11 lnceputurlle prineMatelor.
( Originile principatelor,
1899; Tradi(ia istoricti in
chestiunea originitor romdne,
1907; Biserica domneascd
de la Aram 1916); arfieole In
Convorbiri literare": luga
V o rid $i Bogdan, R adu Negru,
T itlul lui Mircea,Filia(iunea
lui Basarah, Papa Formo-
sus); a scris si despre uncle
perioade marl Cnn elnii din
Dacia traiana nand la lute-
meierea principatelor, 1902); D. Onciul.
pe ling& acestea, citeva opera
de sinteza (Epocele istorici romanc $1, Impartirea
ei, 1906; Ideea latinila(ii $i a unita fii na(io-
nale, 1913; Fazele desvoltdrii istorice a poporu-
lui roman, 1920). A scris si un rezumat al !afre-
sh istorti nationale (1906, In multe editii) si priviri
asupra unor persoane si momenta marl din trecut
( Zece Motu, 1899; $tefan eel Mare $i Mihaiu
Viteazul, 1904; Domnia Regelui Carol,1914; Mi-
hail Kogcllniceanu, 1918 ;Mircea eel bdtrin, 1918).
ONCIUL ISIDOR ('18341-1897), preot si teolog
roman din Bucovina. A lost profesor In Institutul
teologic. din Cernauti (1867), apoi la Universitate
(1875) de limbs ebraica si exegeza vechiului Testa-
ment.
ONEGA ® fluviu In Rusia de N., lung 428 km.
¶ C) golf la Marea Alba, supraf. 16387 km. p. ¶
(g) lac, supr. 9751 km. p. ¶ C) oras In Rusia. (Ar-
hanghel), 3000 loc.
ONESTI, com. rur. jud. Bacau, plasa Trotus;
2498 loc. Dup& legea 1929 circ. com. cu 7 sate.
Statie c. f. Intre Adjud si Tlrgu -Ocna.
ONISTPOR, sf. martir, praznuit de biserica
ortodox& Ia 9 Noembre. Marturisind c& e crestin
In timpul unor persecutii, a Post chinuit, fiind pus
pe un gratar de her ars, apoi a Yost legat de coada
until cal salbatic si asa a pierit.
ONISIM (t95), praznuit de biserica ortodox&
la 15 Februarie. A fest ucenirul Sf. Pavel la Roma.
1792
www.dacoromanica.ro
El a fost trimis sa duct. Colosenilor epis tola sfintului
apostol. In timpul lui Domitian a pierit ca. martin.
ONICANI, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Bra-
vicea ; 2192 loc. Dupa legea 1929, formeaza o circ.
corn. cu 9 sate.
ONITIU [writ] VIRGILIII ('1864t1915), pro-
fesor roinan In Transilvania. A Post profesor $i
directorial ginmaziului roman din Brasov; mem-
bru corespondent al Academiei Romano (1902).
A publicat citeva lucrari beletristice (De toate,
1908, Clipe de repaos, 1901, In sat la TInguoti,
1912), Carte de cetirepentru diferite clase, diferite
editiuni (1893 si urrn. , Limb a romans, Iiinta, ru-
deniile $i istoria ei, 1894, etc.
ONORIU (FLAVTUS AUGUSTUS HONORTUS) (.384
1-423), Imp arat roman, fiul lui Teodosiu. Duparnoar -
tea tatalui sau (395), imperiul s'aimpartit in doll& :
Arcadiu a luat Rasaritul Ii Onoriu Apusul, care
cuprindea Italia, Spania, Africa, Galiile, Iliria
occidentala. In timpul lui a inceput desmembra-
rea imperiului. Meritul lui este a a protejat ere-
stinismul.
ONTARIO, lac In America de N., unul din cele
5 mars lacuri intre Canada si St. U.; supraf. 18750
km. p.
ONUFRIE EGIPTEANUL (t ca. 400 , praznuit de
biserica ortodox& la 12 Iunie, A trait ca sihastru
in pustie timp de 60 de ani hranindu-se cu smo-
chine $i rugindu-se necontenit.
OP.A.CI, corn. rur. jud. Tighina,plasa Sturzeni;
3243 loc. Dupa legea 1929, sat In corn. Causani.
OPINTA, ziar conservator, apare in Iasi din 1897..
OPINIVNEA, organul Romanilor din strainatate,
a aparut In Paris, in 1857, sub directia lui V. A,
Urechid.
OPINITINEA NATIONALE, ziar politic, aparut In
Bucuresti, In 1865, sub redactia lui N. Ord$anu.
OPORTO, oral In Portugalia, port Ia vArsarea
11. Douro In Ocean; 203.199 loc. (Se zice si PORTO).
OPPERT JULES (*18251-1905), orientalist fran-
cez de origine germand. Lua parte la o expeditie
In Mesopotamia. Profesor la College de France
(1874), membru al Academiei de inscriptiuni
(1881). Op. pr, Inscriptiile cuneiforme (4859),
Gramatica asiiand (1860), Inscrintiile asiriene
(1860). lstoria Caldeei (1866), Babilonul (1869).
OPRISENI, corn. rur. jud. Radauti plasa Si-
ret ; 2227 foe. Dupa legea 1929, formeaza o circ.
corn. cu 3 sate.
OPRISOR, corn. rur. jud. Mehedinti plasa Ba-
lacita; 3670 loc. Dupd. legea 1929, sat aim com.
BAlAcita.
(DRAMA (lost 0.-MARE), municipiu cap. jud.
Bihor, 90.000 loc. Static c. f. de undo pornesc
trenuri in diferite directiuni: 1) spre Sintana-
Arad; 2) spre Cluj deoparte si spre Episcopia-Bi-
horului de alta; 3) spre Holod-Vascau; 4) spre
Cheresig; 5) spre Secueni $i Careii mars si de acs,
trecind pe teritoriul Cehoslovaciei, la Sighet si
Valea Viseului.
ORADEA, episcopie greco-catolica intemeiata de
Maria Tereza In 1776. fat& lista episcopilor pink
azi: Moise Drago$ (1776-1787), Igna(iu Darabant
(1788-1805), Samuil Vulcan (1806-1839), Va-
sile Erdelyi (1842-1862), losif Papp Szilagyi
(1862-187.), Than Oltean (1873-1877), Mihait
Pavel (1879-1902), Dintitlie Radu (1902-1920),
Roman Ciorogariu 1920.
011.171N, ora$ In Algeria; 146.156 loc. Fundat in
see. x.
ORANGE foranji ® ora$ in Franta In sud;
11.087 loc. Multe monumenteromane si un teatru
din timpul lui Adrian, in care se dau citeodata re-
prezentatii: prima In 1869. 1 ® stat In Africa de
Sud (or Africa.): supraf. 131.070 km. p. ; 207.503 loe.
Capitala Bloemfontein. Fundat de Buri t836, su-
pus Angliei, apoi stat liber (1854), In fine anexat
de Anglia In urma razboiului (1900).
ORAVITA corn. urb. cap. jud. Cara plass.
Oravita; 6823 loc. Stat. balneara; In jut pod-
gorii Insemnate. Static c. f. linia Berzovia-Anina
si spre Iam.
 ORASCU ALEXANDER (*1817 t1894), profesor
de matematici $i arhitect roman. A fost profesor
de geometric la facultatea de stiinte din Bucu-
resti (1865), rector al Universitatii (1885-92).
Dintre lucrarile lui de arhitecturA
se citeazapalatul Universitatii din
Bucuresti (azi In completa reta-
cere) inceput In 1857 $i care a
Yost atunci un monument maret
In capitala. A fost $i ministru
de culte In 1876; presedinte al
Ligei Culturale (pp- acest cuv.).
ORAA.NU NICOLAE T. (*1833
11890), ziarist $i satirist roman In , diferiti poeti din anticitate (Virgiliu, Ovidiu $. a.)
Bucuresti. Dupa ce a debutat cu
un volum de versuri (Floricele de Al. Orascu
primcivard, 1854), a publicat brol
*uri umoristice (Buletinul Cimigiului, 1857,
C din(a lui Filfilson, 1857, $. a.), a colaborat
la diferite ziare $i a redactat Insusi: Nichipercea,
Ghimpele, Daracul, $. a., In timpul lui Cuza, dup&
lovitura de stat din 1864, fiind de multe on In-
chis, apoi In timpul guvernului lui Lascar Catargiu
(1870-76), cind a scris satire In contra Domnito-
rului Carol, care totusi peste eitiva ani 1-a de-
corat cu bene-merenti. Temperament combativ $i
nedisciplinat, a ocupat citeva functiuni (In politia
Capitalei, In administratia Regiei Monopolurilor
$i director al Monitorului Oficial), dar nu s'a
fixat $i uneori a trebuit sale paraseaSca din cauza
spiritului rnuscator cu care se adresa unora din
superiorii sai. A Mout $i o lucrare serioasa: a tra-
dus Istoria Moldovei $i .Romdniei de Carra (1857).
ORAANU $TEFAN ( *1869t1903), scriitor ro-
man. A publicat (sub pseudonim Polit $1 Z. Miron)
diferite articole, recensii $i critici literare. In bro-
sura: Cronicarii moldoveni din sec. al 18-lea,
1899; lstoria Romdnier contimporane, 1900; etc.
A fost bibliotecar la Academia Romana.
ORAENI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Si-
penit ; 2493 loc. Dupa legea 1929, sat. circ. corn.
Nepolocauti.
ORA.§TTE corn. urb. jud. Hunedoara, plasa
Orastie; 8000 loc. ; acisetipari In 1582 cea maiveche
biblie (vechiuj testam.) In romAneste: Palia de la
Ordstie. Statie c. I. linia TeiusAradCurtici.
Are 1 liceu de MeV, 1 gimnaziu, 1 coals de me-
serii inferioara. (pr. frontispiciul literei 0).
°RATH, munte jud. Muscel (se numeste $i
Soma).
ORBEASCA-DE-JOS 0 corn. rur. jud.
Teleorman, plasa Slavesti; 2293 loc. It ® 0.-DE-
SUS, tot acolo ; 3025 loc. Dupa legea 1929, ambele
slut sate din circ. corn. Olteni.
ORBTC, sat jud. Neamt, plasa Bistrita;
1443 loc. Aci a fost In 1457 o lupta Intre Petru
Aron, domnul Moldovei, $i Stefan, care 11 invinse $i
°cup& tronul.
ORBIT, sat, jud. Tecuciu, plasa Podul Turcului;
2763 loc. Dupa. legea 1929, tine de circ. corn. Gohor.
ORCADE (engl. ORCNEYS),insule la N. de Scotia
(56 la numar); supraf 973 km. p.; 32.000 loc. In-
sula centrals: Mainland.
PERINEA, Male politica, aparuta In Bucuresti, In
1866-67, condusa de un comitet: Lascar Catar-
giu, G. Costaforu, Dim. Ghica, Aristid Pascal,
Manolache Costache, $. a.
OREB (noREB), nume al muntelui SinaiIn
vechtul Testament (Deuteronom).
ORENOC, fluviu In America de S. (Venezuela),
se vars& In Oceanul Atlantic; 2800 km. lung.
OREST, stint, praznuit de biserica ortodox&
la 10 Noembrie. A lost doctor Intr'o cetate din
Capadocia. In timpul persecutlilor lui Diocletian,
a fost Mut, apoi legat de un cal stilbatic $i asa
a pierit.
. OREST (sau IOREST), mitropolit roman de Alba-
Iulia, numit In 1640. Fost ieromonah la man.
Putna. A tiparit un catehism II o cazanie In spi-
rit calvinesc. A lost depus In 1643 prin hotar/-
rea unui sinod, acuzat ca duce vista desfrinata.
ORESTE, pers. mitol. grec. fiul lui Agamem-
Gh. Adarnescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.
1793
www.dacoromanica.ro
non $i al Clitemnestrei; amic devotat al lui Pila- ORA-
de; ucise pe Clitemnestra $i pe Egist, omorltorii
tatalui sau. Alte legende spun ca, dupe aceasta, ORH
a fost persecutat de Furii, can i-au luat mintile.
Faptele lui, diferit prezedtate, se gasesc In multe
piese antice $i moderne: Andromaca de Euripid,
Coeforele $i Eumenidele de Eschil, Electra de
Sofocle, I figenia in Taurida de Euripid, An-
dromaca de Racine, If igenia de Goethe, $. a.
OREZ ow- HOREZ.
ORFEU, pers. mitol. grec., poet $i muzicant.
Legendele 11 consider& ca originar din Tracia si
fiu al muzei Calliope. Faptele lui au inspirat pe
$i din timpurile noastre, pe compozitori (Gluck
$. a.).
ORGANULU LUMINARII Si ORGANULTJ NATIONALE,
reviste politice din Blaj sub conducerea lui T.
Cipariu 1847-1818.
ORGHIDAN RUDOLF (*1797t1862), negustor
roman din Brasov. Dupa comertul de Meanie, In-
ceput In 1826, $i -a murit opera-
tiile, infiintind in cursul anilor
trei fabrici de hartie, o fabrics de
otet, o fabrics de lucrat iasca,
spalatorii de Ilnit ($i export mare
de lIna); el a lost, In 1856, Intre
primii subscriitnri ai fabricei de
hirtie de la Zirnesti. Pe linga
afacerile acestea. el a ajutat in
multe imprejurari desvolt area
cultural& a Romanilor transit-
vaneni. Prin colaborarea lui s'a
Infiintat de catre comitetul bi- Rudolf Orghidan.
sericii sf. Nicolae din Brasov In
1835 (sau 36) o scoala. la care au chemat ca pro-
fesor pe G. Baritiu. Cu cheltuiala lui Orghidan
s'a tiparit revista popular& Foile dt duminica"
Oq
o r."'"1.
fla,pulm.i\RePziLnar
%...Ls/ PL. IfiEZINA
IRA
v3
1 .. .,
.rieleneqti
IPL.TELENE
\
I HP ticNhve
coil3e
,.." ,..-. \ PL.SUSLENI
/...PLISRA
I s'ctiO' r *Susi ni
ORMEI
.. Bravicea..TITISACO IP/
i'
1 ,,pie,-eem;
'' ''', s., PL CRIULERI
4 4P *,
SN4
Harta jud. Orheiu, (legea 1925)
(1837) $i 0 gramatica romaneasca $i nemteasca"
(1838), precum $i traducerea lui I. Barac din 0
mie $iuna de nopti". In 1858 s'a
mutat In Bucure$ti, unde a $i
murit.
ORHEIU 0 jud. In Basa-
rabia; cap. Orheiu; 4246 km. p.,
342557 loc. (1922); are 8 plasi, 1
corn. urb. $i 117 corn. rur. (1926);
face parte din circ. Curtii-de-ap el
din Chisinau; are 11 $coale pri-
mare urbane $i 227 rurale(1929);
16 cooperative de aprovizionare Sterna
Ri consum cu cap. 730.786 lei $i 3 jud. Orheiu.
coop. p. exploat. paduri cu cap.
377.200 lei (1925); tine de eparhia mitropoliei
din Chisinau. ¶ ® corn. urbane cap. jud. Or-
ir3
ORI- heiu; 16119 loc.; are scoalti normal& de baeti,
ORT liceu de b&eti si liceu de fete, *coal& profesional&
de fete. Oras vechiu; unii II consider& din sec.
xm. Are o biserica zidittl de Vasile Lupu.
ORIGEN (185 t254), teolog. Proles& la Ale-
xandria, apoi la Cesarea, muri In urma torturilor
suferite de Ia persecutorii crestinilor. S'a ocupat
cu comentarea bibliei, afirmand c& Dumnezeu
este absolut si are trei fete: Ott'', care are ple-
nitudinea divinitatii, fiul, subordonat tatklui,
care este organul creatiunii, sfintul duh, care
depinde de tatal si de fiul. Teoriile lui au lost
osindite de al doilea conciliu ecumenic din Con-
stantinopol (553).
ORIENTULULATINU, ziar, care a ap&rut In Brasov
Intre 1874-75, fondat de Aron Densusianu.
10% ORLAT, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Sidiate;
2200 loc. Statie c. f. Intre Sibiu si SMiste. Aci
s'a dat, in ziva de 22 Septembrie 1916, o lupt&
a unei brigade romane cu Germanii, nenorocit&
pentru noi.
ORLEA, corn. rur. jud. Romanati, plasa Du-
natrea; 2883 loc. Dup.Iegea 1929, sat circ. corn.
Gura Padinei.
ORLEANS [orlean ], oras In Franta, pe Loire;
67.311 loc. Catedral& vestita sec.XVI; palat co-
munal sec. xv. Aci e casa In care a locuit Joana
d'Arc. Dateaza din sec. v, construit pe ruinele unui
oras roman (Genabum).
ORLEANS LOUIS-PHILIPPE, DUCE DE (*1747
t1793), om politic francez. Deal rucl& de aproape
cu Regele Ludovic xvi, era rau Want la Curte si
avea idei liberale. In timpul revolutiei a avut o
atitudine anti-regalistk din gradina lui au pornit
uncle grupe de rasculati cari au darimat Bastilia,
a votat pentru moartea regelui, dar a devenit sus-
pect unora din tovarasii sai cari avurti la un mo-
ment puterea, fu osindit la moarte si decapitat.
A Yost numit Philippe-Egalit fiul sau a devenit
rege al Frantei In 1830.
ORLOV ALEXEI GRIGORIEVICI ( *1737 t 1808), mi-
litar *i om politic rus. A comandat ca amiral flota
In lupta cu Turcii la Ceme (pe tarmul Asiei mici
In fata insulei Chios) si a repurtat o mare victorie
Ia 6 Julie 1770; dim& aceea a Yost numit Cesminski;
a treat rasa de cal care-i poart& numele.
ORLOV ALEXEI ( "1787t1861), general si om
politic rus. A avut comanda, In razboiul contra
Turcilor (1828-29) *i a Yost delegatul tarii la In-
cheierea tractatului de Ia Adrianopol (1829) prin
care s'au stabilit drepturile Rusiei asupra princi-
patelor si In deosebi acela de a face regulamente
organice. (my acest cuv.).
ORMUZ, divinitate din Avesta (religia Medo-
Persilor, mazdeism). Zeul creator a tot ce e bun In
univers, In lupta cu Ariman, zeul a tot ce e ram.
pe care-1 va Invinge la sfir*itul veacurilor atunci
va domni numai binele.
ORODEL, corn. rur. jud. Dolj, plasa Plenita;
2702 loc. Dun& legea 1929, sat circ. corn. Caraula.
OROLOGHION (dupli greceste), carte care cores-
punde cu Livre d'heures a catolicilor, este aduna-
rea de rugaciuni ce trebuesc citite In diferite ore
de zi si de noapte. Intre acestea slut multi psalm!.
In genere, In vechia noastr& literaturik s'a dat car-
tilor acestora numele de Ceaslov sau Ceasoslov
(de la ceas); numai una din 1764 poart& numele
de Orologhion (tip. Blaj.) Aceste carti au aparut
si la noi ca *i In tarile catolice cu mult In urma
cartilor de fond si de ritual, utilizate In serviciul
religios sau diferitele slujbe ale preotilor. In Apus
ele ajung a fi In mlna laicilor prin sec. xm. La noi
probabil c& credinciosii cari doreau sli citeasca
acasil rugliciunile la anumite ore se serveau ca si
in apus C de colectia psalmilor; numai In 1685
gasim un Ceaslov propriu zis (Ceaslovet, Balgrad,
1685, trad. din slavoneste). De aci Incolo numarul
for se mareste treptat mai ales In sec. xviii si la
Inceputul sec. xrx. Mai tlrziu s'au pierdut ant
numele slavon eft si cel grecesc si operele acestea
au dobindit titlul de Carte de rugaciuni. Multe
vreme c &rtii acestea au Post In uz; credinciosii
1794
www.dacoromanica.ro
mergeau si la biseric& cu de; In ultimii 40 de ani
ele au devenit cu totul rare.
OROS (sau RUSSU) /0AN, functionar roman In
Transilvania. A luat parte la revolutia din 1848
si a luptat contra Ungurilor, avind titlul de
prefect de legiune.
ORSOVA corn. urb. jud. Severin, plasa Or-
soya; 4560 loc. Statie c. f. Intre Turnu-Severin
si Caransebes. Asezat& pe Dunare aproape de
gura Cernei. Nu departe se afla muntele Alionul.
Aci s'au dat lupte mari la Inceputul razboiului
din 1916, armata noastr& fiind comandata de
Generalul Dragalina. Aci a lost inchis grupul zis
de la Cerna, dup& ce Germanii au trecut In
tar& pe la Jiu *i au ocupat Oltenia. El s'a retras
pe marginaa Duniirii dar n'a reusit s& trate&
Oltul.
ORTISOARA. (lost cocoTA), corn. rur. In-
jud. Timis-Torontal, plasa Vinga, 2192 loc.
ORTIZ RAMIRO (1879), profesor italian, sta-
bilit In Romania. Doctor in filozofie, a Post numit
profesor de limba si literatura italian& la faculta-
tea de litere din Bucuresti (1913). Membru cores-
pondent al Academiei Roma.ne (1920). Primele sale
lucrari, tiparite In Neapole (1900-1910), se °cup&
cu chestiuni speciale din istorialiteraturii italiene.
Mai tlrziu, pe linga aceste, dii cercetari despre
legaturile dintre literatura Italian& si cea romana,
Intre cari: Metastasio fi poe(ii Vdcdre?ti, 1914,
Istoria culturii italiene In .Romdnia, 1916, con -
tinulnd studiile sale de literatur& italiank mai ales
asupra lui Dante, cum si de literatur& comparata.
(Manzoni si Stendhal, 1923, Leopardi Si Spania,
1924). Toate acestea slnt redactate in 1. italiana;
dar are si luertai scrise romaneste, intre cari Cro-
nici italiene, 1921, Renasterea la Florenta In
timpul lui Lorenzo de Medici, 1922, cum si o cu-
vintare festiv& la Academic cu ocazia comemo-
rani! lui Dante (1922). In anii din urma a cola-
borat la publicarea traducerii Comediei divine de
G. Cosbuc, facind comentariile necesare. Au apa-
rut: Infernul si Purgatoriul.
ORTODOXA (BISERICA), numele uric! pilxtI a
Bisericii crestine, care se numeste si de Rdsdrit.
Ea s'a despartit de cealaltA de Apus, numit& de
obiceiu catolica pentruca episcopii (asa aveau
la Inceput titlul) din Roma pretindeau a fi cap! ai
Bisericiicrestine din toata lumea si nu voiau sa ad-
mit& egalitatea cu ceilaltiepiscopi. Discutiile aces-
tea au tinut citeva secole, In care timp s'au stabilit
deosebiri mai ales de functionare intre Biserica
din Roma si cea din Constantinopol si uncle de
dogma. Sinodul din 691 numit Quinisext, tinut Ia
Constantinopol far& adesiunea episcopului din
Roma este Inceputul separatiunii Bisericilor,
care se incheig. definitiv In 1054, chid trimisii de la
Roma, aruncar& anatema asupra patriarhului Mi-
hail Cerularius, iar acesta raspunse printr'o an&
anatem& asupra papei Leon X si credinciosilor
sal. Incerc&rile de Impacare Monte Yn Conciliul de
la Florenta In 1439 nu reusira Si cele dour!. Biserici
rilmaseril desplinite, fiecare socotind schismatic&
pe cealalta. Conducatorul Bisericii din Roma do-
bindi suprematie asupra tuturor episcopilor si
mitropolitilor din Virile apusene (numele de papa
fu interpretat ca Insemnlnd pater patnim); iar cel
din Constantinopol (patriarh), doblndi Intlie-
tatea asupra celor din Rasarit, fu mentinut In
aceeasi situatle si drip& ce orasul cazu in mina
Turcilor. De dogtnele *i regulele acestei Biserici
in credinciosii din Grecia, Bulgaria, Romania,
Serbia, Georgiasi Rusia. Ea admitea de la Inceput
un fel de egalitate Intre patriarhul din Constanti-
nopol si cel din Antiohia, Alexandria si Ierusalim,
cari formau un fel de Sinod suprem prezidat tie
patriarhul din Constantinopol; cu timpul se ad-
mise independenta unora dirt Bisericile cre*tine
ortodoxe cari fur& decretate autocef ale. Autoce-
falia Bisericii romane a Post recunoscut& de sino-
dul din Constantinopol In Aprilie 1885 (PrOrga-
nizarea de azi a Bisericii rom. la Romdnia).
ORTOLAN JOSEPH ("1802 t1873), jurist fr.,
 studia dreptul roman $i institutiile evului-mediu;
prof. la fac. de drept. Op. pr. Institute le lui Justi-
nian (1827), Dreptul constitutional in evul-mediu
(1831), Drept penal (1856).
OSAKA ora$ In Japonia In insula Nippon;
1.252.983 loc.; port, scoala de medicine.. Streinil
fl numesc Manchester al Japoniei.
OSCAR II ( *1829t1907), rege al Suediei $i
Norvegiei din 1872 pia. In 1905, clnd s'a separat
Norvegia; de atunci numai al Suediei. A lost pro-
tector al artelor, el Insu$i a scris poezii $i carti de
istorie.
OSTCA-DE-SUS, corn. rur. jud. Romanati
plasa Oltu-de-Sus; 3589 loc. Dupa legea 1929, are
In circ. sa 19 sate.
OSIE, profet pomenit de Vechiul Testament,
praznuit de biserica ortodoxa la
17 Octombrie. Prorocia lui se ga-
sesta In Testamentul vecbiu (Ed.
Sf. Sinod 1914 pg. 1052).
OSTRIS, zeu egiptean; adorat
In tot Egiptul. El personifica
Soarele sau Lumina $1 era In lupta
cu fratele sari Seth, zeul Intu-
nerecului sau al Noptii. Lupta for
se repeta In fiecare zi.
OSLO, cap. Norvegiei; 256.227
loc. A purtat acest nume plot
In 1624, apoi s'a numit Cristiania
$i de la 1925 1 s'a dat numele eel
vechiu.
OSMAN PASA (1837 t1900),
general turc. A reprimat o ras-
coala In Greta (1867), a comandat
o armata In contra Slrbilor (1876); Osiris.
dupti ce Rush trecura Dunarea,
el a repurtat o victoria contra lor, dar a fost silit
sa se Inchida. In Plevna, unde s'a aparat cu bar-
batie contra atacurilor ar-
matei ruse$ti unite cu cea
roma.neasca, sub comandasu-
pram& a Domnitorului Carol.
Incercind o esire, a fost ranit
$i s'a predat IncredintInd
sabia colonelului roman Cer-
chez. A fost prizonier Ins
Romania $i dupa. Incheierea
pacii, a avut rol mare In
organizarea armatei, apoi a
fost comandant general In raz-
boiul contra Greciei (1897). Osman Pap.
Sultanul Abdul Hamid II
tines In mare onoare $i-1 daduse titlul de Gazi.
OSSIAN, personaj legendar scotian, sec. DI p.
Chr., erou razboinic $i poet. Ar fi scris 'mead,
pe can Macpherson le-a publicat In 1760, dar era
o mistificare, caci poeziile vechi can ar fi putut fi
scrise de el s'au publicat cu traducere Latina In
.1807. Publicatia lui Macpherson a fost aceea care
a influentat literatura romantics In Franta $i
alte tari. La not Heliade a scris Fingal (N.- acest
cuv.). Traduceri: Dargo.(de G. Mavrodoliu, 1886),
Trathal (de Costia Rovine, 1914), Poeme gaelice
(de Costia Rovine, 1915).
onAgn NOSTRI, colectiune de poezii ale lui V.
Alecsandri, 1878. Cuprinde poezii cu subiecte
relative la rSzboiul pentru independents.
OSTENDE, ora$ In Belgia, port la Marea
Nordului. Statiune balnearS cu renume european;
45.268 MO. Dateaza din sec. x.
OSTQVCINA, insult). In Dunare la gura bra-
tmlui Chilia.
OSTRITA, corn. rur. jud. Cernauti plasa
Cosmin; 2543 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Mahala.
OSTROGOTI, ramurS a Gotilor. Au avut a$e-
zari In regiunea Niprului, apoi la Dunare. Chemati
de Imparatul Zenon (489) ca sS apere Italia de
Heruli, s'au stabilit acolo $i, cu regelelor Teodoric,
au format un stat, care a tinut pint). In 553, clnd
au lost Invin$i de un general al lmparatului
Justinian.
1795
www.dacoromanica.ro
OSTROV C) corn. rur. jud. Tulcea, plasa To- OSA-
polog; 1512 loc. Dupa legea 1929, sat In circ. corn.
Daeni. ¶ op sat jud. Romanati, plasa Oltu-de-Sus; 0 VI
1512 loc. Dupit legea 1929, tine de corn. Osica-de-
sus.1 10 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Sarmi-
segetuza;852 loc. ¶ 0 c. urb. jud. Durostor plasa
Silistra; 2486 loc. ¶ ® manastire de calugliri
jud. Arge$.
OSTROVUL CORBULUI, insula In Dunare
jud. Mehedinti; supraf. ca. 1200 ha.
OSTROVUL MARE, insula In Dunare, jud.
Mehedinti; supraf. ca. 2200 ha.
oswiEcrm STANISLAV, dilator polon. A vi-
zitat multe ora$e din apusul Europei $i a sods
despre ele In memoriile sale. Prin t &rile noastre a
trecut In 1643.
0E.TILIB, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Se-
penit; 2000 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Ivancauti.
9§ORBEI corn. rur. jud. Bihor plasa Tileagd;
2763 loc. Statie c. f. In apropiere de Oradea.
OTACI-TIRG, sat, jud. Soroca, plasa Otaci;
3580 loc. ¶ 0.-SAT, tot acolo; 2487 loc.
OTELO (OTHELLO), tragedie de Shakespeare
(1604), In care se arat& pasiunea geloziei. Dupa
aceasta s'a Mout libretul operei cu acelasi nume si
cu muzica de Rossini (1816) $i altul cu muzica de
Verdi (1887).
OTAS4U, rlu jud. Vilcea, afluent al Bistritei.
OTESCU NONNA I. compozitor roman. Direc-
tor al Conservatorului din Bucure$ti. Premiul
national pentru muzica 1928.
OTETELIB4NU BARBU, boer oltean, a fost
consilier In timpul administratiei austriace.
OTETELIBANU ILIE (11733), vornic, Inte-
meietorul bisericii Sf. Ilia din Craiova.
OTETELI§ANU IORDACHE, boer oltean. A
Intemeiat o tipografie la Craiova pe la 1830.
OTETELI*ANU LOAN ( *17951-1876), om politic
$i filantrop roman. A fost Vornic al orasului Bu-
cure$ti (Primar), minis. de finante In 1866 (sub
Cuza). A lasat prin testament averea sa pentru o
institutie de cultura $i Ion Kalinderu, executorul
testamentar, a daruit-o Academiei Romane $i
astfel s'a infiintat $coala de fete de la Magurele
(jud. Ilfov.).
OTHON I cm, MARE ('9121973), Imparat ger-
man Intre 936-973; purta. multe $i marl razboaie
In Apus $i In Rasarit; Invinse pe Unguri (955) $i
fund& Marca Austriei, intra In Roma $i fu Inco-
ronat Imparat de papa Man xtr (962). Este Inte-
meietorul imperiului roman german care tinu p Ina
In 1806.
OTHON I (*1815 11867), fiul regelui Ludovic
al Bavariei, rege al Greciei Intre 1832 $i 1862, clnd
fu detronat.
OTLACA, statue c. f. jud.Arad; cap. lintel Arad-
SIntana-Nadab-Otlaca.
OTOPENI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Ba.-
neasa; 1863 loc. A Mout parte din linia de forti-
ficatii a cetatii Bucure$tilor, fiind un punct cu
instalatii de aparare.
OTTAWA, cap. Canadei, pe r. cu acelasi nu-
me; 119.000 loc.; industrii Infloritoare.
OTWINOWSKI ERASM, scriitor polon. A In-
sotit o soli e polona. trimisa In Turcia de regale
Sigisrnund $i, trecind prin Mol-
dova In 1557, desorie calatoria
aceasta. A tradus In limb a polona
poeme persane.
OUBORUL, munte neted In
apropiere de Vatra Dornei.
OVTDIU PUBLIIIS OVIDIUS NASO
(*43 a. Chr. 116 p. Chr.), poet
latin, renumit In tot imperiul,
atrase ura lui August $i fu
exilat. Muri la Tomis (cam unde
e azi Constanta). Din operele Ovidiu.
lui s'au tradus multe bucati
raslete prin diferite reviste de Hasdeu, St. VIr-
golici, V. Bumbac, G. 0. Garbea, S. Noac, etc.
(In Convorbiri literare, Junimea literary, Epoca,
OVR- Foals p. minte, etc.), iar In volume si brosuri:
OZU Metamorlozele (bucati alese, 1898), Arta iubirii
(de Manolescu-Silva,1899, de D. Stoicescu, 1915),
Elegiile (parti, de St. Bezdechi, 1928), Scrisori
din Tomis (de St. Bezdechi, 1930). Are o status
In orasul Constanta.
oviDru, revista literara, a aparut In Constanta.
sub directia lui Petru Vulcan Intre 1898-1906,
Omni, piesil. In 5 acte de V. Alecsandri, jucata
pe soma Teatrului National din Bucuresti la 9
Martie 1885. Tip. 1890.
OVREI w EBR1I.
OWEN [oen] ROBERT (* 1771 t1858), reformator
engl. Lulnd conducerea fabricelor de filatura. din
NewLanark de la socrul sau, organiza acolo un
sistem de vista comunista. Dora el se Mara si alti
citiva In America si Europa, dar Coate orga-
nizatiile se deshintara; rarnase doar ideea coo-
peraliunii, care se desvoltai pe alte cal.
OXENSTIERNA [osensern a J AXEL corm
( *1583t1654), om politic suedez, canceler al lui
Gustav Adolf IL
1796
www.dacoromanica.ro
OXENSTIERNA GABRIEL THIIRESON CONTE
(1641 t1707), om politic si scriitor suedez. A ocu-
pat functiuni Insemnate sub Carol xi si Carol xii,
dar In curs de cniva ani a Yost silit a se exila. A
publicat In limba franceza Pensees sur divers
sujets avec des reflexions morales". 0 editie din
1825 a servit unui traducator roman (necunoscut
ping azi) pentru o traducere ce se gaseste In ms.
la Biblioteca din Iasi, studiata de Al. Lambrior In
Convorbiri literare" (An. vii).
OXFORD, oral In Anglia, 57.052 loc., vestit
prin Universitatea fundata pe la 1249.
OY.E.LMA ivtio (*1843 t1916), maresal, om po-
litic japon. Fhnd In Franta In 1870, studia me-
todele de lupta europenesti si be Introduse In tam
sa. In timpul razboiului cu Rusii (1904) comandai
un corp de armata si avu victoria de la Port-
Arthur.
OZVN, corn. rur. jud. Trei Scaune, plasa Ozun;
2075 loc. Statie c. f. Intre Brasov si Sfintu Gheor-
glie.
 .
..111411(4,- ..",11#40 -
4.

vo.4 u°2
------ximNkJLLIYVJW

1/41Trixer. ,-.1.-. ma

----.--,--1--wgirigii
.._..,.
.-.1o..,,,,i0
,,._,,,,or.,. __ ._.._ ...
kL, mk.,-------, PATNA NANASTIILEA).

PAAPA VASILE (* ca. 1819 t 1884), filantrop ro- PACVVIUS MARCUS ('220t130 a. Chr.), poet
man. A lasat intreaga sa avere pentru diferite fun- latin, a scris numeroase tragedii, cari s'au pierdut.
datiuni scolare $i a construit chiar In timpul vietii PADEREWSKI IGNATIII ( 1859), pianist si
sale scoale la diferitele sale compozitor polon. S'a facut
proprietati. II gasim inginer cunoscut la Paris In 1887 $i c""4,915
In Bucuresti In 1846. A Post apoi a devenit celebru In toata.
ministru interimar in cabine- Europa. Op. pr. Fantezie po-
tul directorilor In 1861. lonezd. Patriot, lua. parte la
PACE ow- TRATATE DE PACE. manifestatii contra asupririi
PACIFIC OCEAN, se Intinde germane. Dupa. renasterea Po-
Intre cele druid Americi, loniei a Post presedinte de con-
Asia si Australia; supr. c. siliu si presedinte al Republicei
160.000.000 km. p. Anticii in 1921.
nu-1 cunosteau ; d'abia la PADINA, corn. rur. jud.
finale evului mediu diferiti V. Paapa. Buzau; plasa Clinpu; 429 loc.
navigatori au descoperit parti PADOVA, oras In Italia I. Paderewski.
din el si de atunci pin& la Inceputul sec. xix s'au (prov. Venetia) 91.000 loc. Uni-
facut cercetari pina a fost deplin cunoscut. versitate, biserica din sec. xiii, catedrala dup&
PACTJIUL MARE, - MIC, - MIJLOCIII, -LUI SOARE, planurile lui Michel Angelo ; baptisteriu din sec. xiv.
insule iii Dunare jud. Constanta. PADU (fr. Po, ital. PO), fluviu In Italia, lung
PACIURE DIMITRIE, medic In Bucuresti; Il 652 km.; strabate N. Italiei de la V. la E. si se
gasirn hirurg al oraptlui In 1837-1840. varsa. In Marea Adriatica printr'o delta.
PACIVREA D., sculptor roman. I s'a dat pre- PAFNUTIE, EPISCOP AL TEBAIDEI, praznuit de
miul national In 1927. biserica ortodoxii la 25 Septembrie. A luptat con-
PACTUL DE SIGURANTA. DE LA LOCARNO tra arianismului In Sinodul de la Nicea 325. Venind
(PACTE DE secummt) Incheiat Intre Germania, In sinodul de la Tir din 335, a Infruntat pe parti-
Franta, Anglia, Italia, Belgia, Polonia $i Ceho-' zanii arianismului, can formau majoritatea si a
slovacia, se compune din 7 tratate semnate In ziva parasit adunarea.
de 16 Octombrie 1925 $i anume: 1) intre Germania, PAGANINI NICCOLO (*1784 t1840), violonist
Belgia, Franta, Anglia si Italia, 2) Intre Germania italian, geniu precoce: la 9 ani
ti Belgia, 3) Intre Germania $i Franta, 4) Intre dete primul concert, la 15 Incepu
Germania si Polonia, 5) Intre Germania $i Ceho- turneuri In Europa. Vestit prin
slovacia, 6) Intre Franta si Polonia, 7) Intre Franta abilitatea de a cInta pe o sin-
si Cehoslovacia. Acestea formeaza, un singur corp guilt coarda. Fu si compozitor:
pe baza urmatoarelor puncte: se garanteaza men- concerto, sonate, capricii, etc.
/inerea statului quo teritorial zi inviolabilitatea
frontierelor fixate prin tratatul de la Versailles;
se is angajament a nu se face vreun atac sau in-
PAGINI ALESE, culegere de bu-
cat,i din diferiti autori roman,
Insotite de biografii, note cHtice,
4,^0-
vaziune si a nu se recurge In nici un caz la raz- etc. publicat& saptarninal de soc.
boiu, afar& de cazul de legitima aparare; orice ne- Cartea Romaneasca". li
intelegere care nu se va putea deslega prin trata- PAGINI LITERARE, revista. lite- N. Paganini.
tive diplomatice directe se va supune unei co- rara, a aparut In Bucuresti 1899
misiuni de judecata fat& de care partile con- 1900, avind colaboratori pe V. A. Urechia, G.
tractante declara ca se vor sunune. Cosbuc, Dr. Urechia, Artur Stavri, *. a.
1797

www.dacoromanica.ro
 PAHLEN [palen] PETRU PETROVIC/ CONTE ('1778
PAH- -11864),
general rus. A participat la toate razboa-
PA, iele tarli sale In primele decent' ale sec. xix. A co-
mandat armata de ocupatie In principate In 1828
$i a luat parte la razboiul cu Turcii.
PAHOMIE CEL MARE (* ca. 292 t ca. 348)
praznuit de biserica ortodox& la 15 Maiu. Este In-
temeietorul vietii calugaresti In manastire, a scris
o serie de regule ale vietii monahale. In manasti-
rile Intemeiate de el, se pa.stra tacerea absolute.
A murit In timpul unei epidemii de holere impre-
un& cu o mare parte din calugari.
PAILLERON [paleron] EDOUARD (*1.834 11899)
autor dramatic francez. Membru al Academiei
Franceze (1882). S'au publicat putine traduceri:
de N. Tine In vol. Comedii si monoloage", 1892.
S'au jucat din piesele lui pe scena Teatrului Na-
tional din Bucuresti: Scinteia, Soricelul, Parazi-
tul, Lumea in care (i se ura. te, In timpul balului.
PAINLEVE [p en leve ] PAUL ("1863), matematic
$i om politic francez. A Post ministru de instructie
1 815-16), ministru de razboiu (1917) $i prase-
dinte de consiliu.
PAIS ETTORE, istoric Italian, profesor la Uni-
versitatea din Roma. Opera pr.: Storia critica di
.Roma durante i primi cinque secoli (In curs de
publicatie de la 1913). Cartea Roma e la Roma-
nia nell' antichita (1915) ne priveste In mare
parte. E membru onorar al Academiei Romane
(1924).
PAISIE, primul episcop al Buzaului, 1496-
1526.
PATS= VELICIOVSHI (t 1794), calugar malorus.
A Invatat la Kiev, a trait cltva timp In man.
Poiana-Marului (jud. Rlmnicul-Sarat), apoi s'a
V. Paisie.
(Din cartea: Adunare a cuvintelor, 1817)
(its la muntele Atos; de acolo s'a Intors In Mol-
dova §i In 1763 a lost numit egumen la man.
Dragomirna, unde, cu scolarii sai, a talmacit carti
din slavoneste si greceste. In 1775, ctnd Buco-
vina a Incaput pe mina Austriacilor catolici, s'a
refugiat cu toti elevii sai In Moldova la man. Se-
cul. Aci a stat trei ani ca egumen si apoi a trecut
la man. Neamtu, unde fu facut arhimandrit gi
unde -$i sfirsi zilele. Aci, cu elevii a tradus $i a ti-
plait din Vie(ile slinfilor; a lAsat si o opera ori-
ginala: Adunare a cuvintelor calor pentru ascul-
tare, tip. Neamt, 1817. In aceasto. carte se WI-
sesta Si biografia lui.
PALAFTTE, clAdiri de locuit ale oamenilor
primitivi In mijlocul lacurilor.
PALAC.ICY MARGIN ('1798 t1876), istoric ceh
1798
www.dacoromanica.ro
$i om politic, partizan al unei constitutii federale
a Austriei si adversar al dualismului din 1867.
PALADE TE0voR, pictor roman. I s'a dat pre-
miul national pentru picture In 1926.
PALADI TE0DoR, profesor In scoala lui Gheor-
ghe Lazar In Bucuresti dupA 1823. A lost Intre
cei dint!' (UrechiA zice: primul) can au introdus
metodulide Invatamint lancasterian.
PALA1VLED, erou din mitologia greaca. Parti-
cipa la rAzb. Troiei, fu ucis cu pietre ca tradator.
Traditia Yi atribue inventia calendarului, a ma-
surilor, a monetei, etc.
PALANCA 0 vIrl de munte jud. Neamt corn.
Hangul $i Baltatesti. ¶ ® statie c. f. linia Ga-
latiMarasestiGhirnesTIrgu-Mures, la 3 km.
de Ghimes. II (zi) c. r. jud. Cetatea-Alba plasa Pa-
lanca; 2115 loc. DupA legea 1929, formeaz& circ.
corn. cu 6 sate.
PALATINAT, stat vechiu In Germania. Au
lost douA: Palatinatul .Rinului §i Palatinatul
de sus; s'au impartit Intre diferite state germane.
PALEOLOGUE MAURICE ("1859), diplomat
francez. A Post ambasador In Rusia In timpul
razboiului mondial. A publicat articole cu im-
portante destainuiri din acele vremuri; a vorbit pe
larg $i despre situatiunea tarii noastre.
PALERMO, oras In Italia (Sicilia); 400.348
loc.; universitate, monumente vechi vestite. Aci
,
Casa din Palermo unde a murit Balcescu.
(Colectia Academiei)
In otelul numit atunci Trinacria a murit istoricu)
*i marele luptAtor national Nicolae BAlcescu In
ziva de 16 Noembrie 1852.
PALESTINA, tinut In Asia micA(Siria); apar-
tine Turciei; supr. 25124 kin. p.; 650.000 loc. Aci
a locuit poporul ebreu: cele 12 triburi, cele 2 re-
gate Iuda si Israil; ad a lost leagAnul mozaismu-
lui $i al crestinismului; aci e Ierusalirnul.
PALESTRINA GIOVANNI PIERLITIGI (*1526
t1594), compozitor italian, creatorul muzicei re-
ligioase la Catolici.
PAPA DE LA ORA$T1E, text tiparit In orasul Ora-
stie In 1582 si cuprinzind traducerea Vechiului
testament (incomplet), facut& de: Tordq Mihaiu,
episcop, Herce Stefan, preot, Zacan Eirem, dAscAl,
Pe§ti.7el Moise, preot, $i Achirie, protopop.
PALICARI, soldati ai unei militii nationale
grecesti, cam neregulatA, cars luarA parte la raz-
boiul independentei Greciei (1821); azi nurne dat
Yn batjocurA Grecilor.
PALISSY BERNARD ( ca. 1510 t ca. 1590), scrii-
tor, savant, ceramist francez. S'a ocupat de
fizica, geologie, chimie, agronomie. In muzeul
de la Sevres $i In altele se pAstreazA multe din
operele lui artistice: vase, farfurii, etc.
PALLADE GHEORGHE (*185811903), om poli-
tic roman. Deputat In multe legislaturi, Incepind
din 1884, redactor la ziarul Ronatinul" al lui
C. A. Rosetti gi la Naldunea" a lui num. Bra-
tianu, director al Gazetei Poporului" (1895).
ministru de domenii In cabinetul lui Dim. Sturdza
(1895), de justitie (1898), de finante (1898 si 1901),
de interne (1902). A murit In Blrlad, orasul sau
natal, In cursul unui banchet politic In momentul
cind rostea discursul.
PALMERSTON HENRY LORD (1784 1-1865),
cm politic englez, reorganize finantele militare
11825); regula chestia Egiptului contra Frantei
1840), totusi se alia cu Franta contra Rusiei
1853) si sprijini politica europeana a lui Napo-
leon in (1859). )
PALMESUL, munte jud. Falticeni (fost Su-
ceava), alt. 1258 m.
PALMIRA sau PALMYRA, oral In Turcia asia-
tic& Intre Damasc si Eufrat (Pr harta Asia).
Ruinat si rezidit de multe on In cursul secolelor,
a fost vestit prin gloria lui Odenat si a sotiei sale
Zenobla (sec. in p. Chr.), rezistlnd puteriiromane.
Cucerita si dezarmata de Turci In 1519, a ramas
asa si de multe on a citata de soriitori ca simbol
al ruinei dupe o mare glorie.
PANIFTLE TUDOR (t1921), folklorist roman.
A fost ofiter superior. Cele mai multe din lu-
crarile lui au fost publicate de Academia Romanti.
El a cules mai ales material privitor la credinte
si datine (Sarbatorile de yard, 1910; Sflrsitul
lumii, 1911; Crdciunul, 1914; Sarbatorile de loam-
na, 1914; Diavolul, 1914; Cerul si podoabele lui,
1915; Dusmani si prieteni ai omului, 1916; Co-
morile, 1916). A mai publicat Cimilituri (1908),
Jocuri de copii (1909), Ghicitori, Colinde, etc.
Are si citeva schite si nuvele (Noaptea Sf. An-
dreiu), o comedic popular& (Cuiul lui Pepelea,
1920) si o expunere istorica despre Hotin in 1817.
PAMIR, platou In Asia centrala (mrharta Asia)
marginit la S. cu muntii Karakorum; supr. ca.
70.000 km. p., 20.000 loc. Turci. Aci ar fi leaganul
civilizatiei indiene, prin migratiunile In India si
In Iran.
PAMPA, regiune In Argentina, vestit& pentru
pasunile Intinse; supr. 144.919 km. p., 40.000 loc.
PAMPER AMVRQSLE, calugar grec. A calatorit
prin principatele romane (mijlocul sec. xvur).
PAMPER DIMITRIE PROCOPIE, medic grec, poate
roman macedonean de origine. A fost secretarul
lui Nicolae Mavrocordat si profesor la Academia
domneasck din Bucuresti. Dupe alte informatii,
a fost si preceptorul lui Constantin, hint lui Nicolae.
PAN, personaj mitologic grec, zeul pastorilor,
reprezentat cu picioare de tap
si cu cornice In cap. Era mu-
zicant : invent& un instrument'
care seaman& cu naiu/ nostril.
Obisnuia O. sperie pe locuitori;
de aci expresia de teroare pa-
Wed" sau panied".
PANAGHTA. virf demunte,
cel mai Irian al Ceablaului, jud.
Neamt; alt. 1908 m.
PANAITEANU GHEQRGHE
('1816t1900), pictor roman.
PANAITESCU scdunaT
(1865), general roman. Membru
corespondent al Academiei Ro-
mane (1919). A publicat articole Pan.
In Buletinul Societatii geogra-
lice", ,.Revista infanteriei", Revista armatei"
si, In volume, diferite studii de tehntoa militara
(Curs de topografie, 1909: Istoria fortificatiei,
1914 Stiinla fortifica(iei in Romania, 1923),
de tsIorle mintari (Rolul Romdniei in rdzboiul mon-
dial, 1919; Turtucaia, 1924), de istorie (Valurile
lui Tralan din Basarabia, 1926) si de eeonomle
general t (Industria lemnului, 1919).
PANAMA 0 republic& In America Centrala
(Fir AMERICA); 74.522 km. p., 446.200 loc. Capitala
Panama, 59.458 loc. ¶ ® golf In Oceanul Pacific. ¶
0 istrn Intre Marea Antilelor si Oceanul Pacific,
unind cele douk Americi, Mat printr'un canal,
a °Ann canstructie a Inceput In 1881, a tinut multi
ani, a dat nastere la maxi procese si agitatii poll-
tice In Franta si a Inceput a fi utilizat In 1914.
1799
www.dacoromanica.ro
PANATU-NOU, com. rur. jud. Arad, plasa PAL-
2037 loc.
PANCA, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Dum- PAN
Drava Rosie; 2239 loc. DupEt legea 1929, sat circ.
corn. Jadova. ¶ O statie c. f. linia Adtncata-
Berhome te.
PANCIOVA (PANCEVO), oral in Iugoslavia
(Banat); 19.000 loc.
PANCIU, corn. urb. jud. Putna, plasa Za-
brauti: 3000 loc. DupA legea 1929, are5 corn. sub-
urbane. Are 1 gimnaziu si o scoala de meserii
(1929). Statie c. 1. capul liniei laterale de la Mara-
sesti. Act s'a dat o lupta in ziva de 12 August
1917 In care frontul rusesc a fost Invins.
PANDACLTA, corn. rur. jud. Cahul, plasa
Traian; 3900 lot. Dupe legea 1929, s'a trecut la
jud. Cetatea Alba.
PANDORA, personaj mitologic grec. Zeus i-a
dat o cutie, in care Inchisese toaterelele,cas'o dea
lui Prometeu (care furase focul din cer), daracesta
nu deschisecutia; Inschimb fratele lui, Eyrimeteu
lua de sotie pe Pandora, deschise cutia si de
atunci toate nenorocirile se raspindira peste ne-
fericita omenire.
PANDEOTELE ROMANE, repertoriu de jurispru-
denta, doctrine si legislatie sub red. lui C. Ha-
mangiu. Apare In Bucuresti din 1921. Sub aceeasi
directie, Pandectele sdptdminale, revista fun-
data In 1923:
PANGRATI ERMIL ( *1864t1931), inginer ro-
man. Profesor de geometria descriptivo. la Facul-
tatea de stiinte din Bucuresti (1894), profesor si
director al Scoalei de arhitectura. A fost profesor
la Scoala de arte din Iasi, inspector general al
Invata.mIntului secundar, decan al Facultatii de
stiinte, ministru de lucrari publice (1912), deputat,
senator, rector al Universitatii.
PANGRATI I., profesor In Iasi, mernbru In
Comitetul de inspectiune al Scoalelor din stInga
Milcovului, 1861 - 1864..
PANN ANTON (ca. 1794 t1854), scriitor roman.
Originar din Bulgaria, a trecut cu familia In Ba-
sarabia la 1806, apoi a venit In Bucuresti cu mama
sa; a fost paracliser, cintaret, tipograf, profesor
de muzica In Bucuresti si la Rlannicul-Vilcii;
din pricina unei aventuri amoroase a fugit la Bra-
sov, In fine a trait In Bucuresti ca profesor de
muzica la seminariu. S'a ocupat cu muzica bise-
riceaseti si a tiparit multe carti necesare scolarilor
si preottlor (Axion, 1819, Bazul
teoreti,c si practic at muzicci
bisericesti, 1845, lrmolog hion
1846, Noul doxastar,1841, Epi-
taful, 1846); a ordonat melo-
diile cintecelor de stea (nume-
roase editiuni de la 1821, pin&
1829), apoi : Anastasimatar,
1847, Paresimiar, 1847, Tipic,
1851, Antifoane, 1853; a scos
calendare In timp de peste zect
ani, Incepind de la 1821; a tra- Anton Pann.
dus din greceste Noul Erotocrit
si Hristoitie sau scoala moralului, a scris satire
glumete despre betie ( Indreptatorulbetivilor, 1832,
Ctntdtorul be(iei, 1851, Triumful be(iei, 1852), a
publicat o colectie de poezii erotice ironic Intitu-
lath Spitalul amorului, 1850-52; dar cele mai
Insemnate lucrari ale lui shit cele cari reprezinta
latura folkioristica a activitatii lui: Fabule, 1839,
0 sezdtoare la lard, 1851 (un fel de epopee comica.
In care Mos Albu 1st povesteste ratacirile lui prin
sate si In care se intercaleaza povesti, ghicitori,
anecdote, etc.), Nastratin Hogea, 1853 (colectie de
anecdote despre, acest erou comic al literaturii
orientate) si cu deosebire Povestea Vorbei, 1851,
anecdote si proverbe (lor Nastratin si Povestea).
Operele lui au fost foarte pretuite In vremea tor;
uitate cltva timp ele atrag din nou atentia citi-
torilor prin umorul special si prin morale Ingli-
duitoare, dar serioasii, ce se degajeaza din ele.
PANONIA sau PANNONIA, tinut In Europa cen-
tral& cuprinzInd parte din Ungaria de azi, Sla-
PAN_ vonia, din Bosnia, Croatia, Istria si Austria de
jos. Locuitorii erau Celti si Iliri. Apartinu Mace -
PAP doniei, apoi imperiului roman (33 a. Chr.), mai
tirziu Hunilor (sec. v), Ostrogotilor, Lombar-
zilor, Avarilor (568), lui Carol cel Mare, In fine
Ungurilor (893).
PANTAZI EMANUEL (*1870), advocat roman.
Membru onorar al Academiei Romane (1929).
PANTELIMON, sf. martir, pra.znuit de bi-
serica ortodox& la 27 Iulie. Era crestin, dar traind
lntr'un mediu paginesc, fiind si medic a] unui
Imps rat roman, parasi religia. Influentat Ins& de un
zelos amic incepu sa aiha remuscari $i, revenind
la crestinism, Isi Imparti averea la saraci $i primi
martiriul In timpul unor persecutii (poate sub Ga-
leriu ?). In multe tar! el este patronul medicilor.
Asa se explic& de ce spitalul zidit ling& Bucuresti
de Domnitorul Ghica, poarta numele acestui stint.
PANTELEMON, sat jud. Ilfov, azi comuna
suburban& a municipiului Bucuresti. Aci este
spitalul si biserica zidite de Grigore Ghica (ter-
minate 1750), care se afla Inmormantat in bise-
rick 41-O statie c. f. aproape de Bucuresti pe
linia care merge spre Fetesti-Cernavoda.
PANTEON, templu consacrat tuturor zeilor,
apoi cladire In care se depun mortii celebri ai
unei natiuni. Sint vestite: Panteonul din Roma,
cladit pc la 28 a. Chr., cel din Atena, construit de
Adrian, cel din Paris, Inceput ca bisericaln 1764,
decrrtat ca local din urma pentru oamenii marl
de catre Revolutia franceza.
P.O.NTU coNsTANTD/ (1824t1885), advocat ro-
man In Transilvania. A lost magistrat; deputat In
dieta Ardealului 1863-65.
PANU ANASTASE (181011866), om politic ro-
man. A fost magistrat In Husi,
functional' In Iasi; loctlitor de
ministru de justitie In timpul lui
Mihail Sturdza; deputat In diva-
nul ad-hoc, luptatox pentru unire;
membru al ckimacamiei de trei
In 1858, a fost onorat de Aduna-
rea electiva din 1859 cu o meda-
lie pentru purtarea patriotic& pe
care a avut-o impreunti cu co- 14t, gr«
legul sau V, Sturdza; deputat
sub Cuza $i presedinte al Camerei. A. Panu.
P4NU GHEORGHE ( 1848
t1910), ziarist si om politic roman. A Inceput ca
redactor la din Iasi *i a fost remarcat
Rosetti. Deputat
de Costache ',Liberalul"
In Camera de revizuire (1884),
a tinut discursuri interesante
In chestiunea reformei elec-
torate, propunlnd sufragiul
universal si s'a retras chid
s'a votat articolul privitor la
libertat ea presei, care i se 'A-
rea putin democratic. Atunci
a Intemeiat ziarul Lupta"
(1886 1891) si a format o
grupare politic& radicald; a
combatut cu violent& guver- ch. p,,_
nul liberal si scriind articolul
Omul periculos, contra Regelui, a lost osIndit la
Inchisoare, dar a plecat din Cara. Peste putinli
vreme Suveranul 1-a gratiat. A continuat activi-
t itea sa politic& $i ziaristick dar gruparea lui s'a
d solvat .5i el Insusi a revenit Ia partidul liberal.
In ultimo ani a redactat o revista politica si li-
terara Sdptdmina, (1902 - 1910).
PAP IOAN (t1925), episcop al Aradului de la
1903.
PAPA, statie c. f. jud. Teleorman Intre Costesti
si Rosiori.
PAPADOPOL-CALIMACH ALEXANDRE, (t
1898), scriitor $i om politic roman. A fost mi-
nistru de culte clteva zile In cabinettil prezidat de
Dim. Ghica In 1868. Membru al Arademiei (1876),
a publicat scrieri istorice despre difrrite orage
(Tecuci In Cony. liter." 1885,Bo(n*ani, Analele
Arad. 1886, Birlad, 1889) $i personagli din tre-
1800
www.dacoromanica.ro
ctunl nostru (Alm Mavroeordot,1884, Gheorghe
Stefan, 1886. isselaf, 1887, Domni(a Olena,
Anal. Acad. 1895'.
PAPAHAGI FERT0LE (*1782), profesor roman
originar din Macedonia. Di-
rector al gimnaziului din
Silistra. A studiat folklorul
$i dialectul Aromanilor, ocu-
pindu-se de literatura po-
poran& In genere, In deosebi
de basme, de proverbe, de
etnografie si de scriitorii a-
romani din sec. xvin. E
membru corespondent al A- Nk\\.
cademiei Romane (1916).
PAPARUDE, obiceiti popo- Papridopol-Calimach
ran : in timp de seceta, femei si fete tinere (mai
des Tiganci) se Imbraca foarte sumar si se gatesc
cu frunze, flori, ramurele, astfel colinda pe la lo-
cuitori cintInd un cintec traditional, care este
invocatiunea ploii: Paparudd rudd, vino de ne
udd".
PAPAZOGLU DIMITRIE (18111-1892), ofiter
roman. Intrat In armata In 1830 s'a retras cu
gradul de locotenent colonel. A publicat numeroase
ilustratiuni prin cars a popularizat figuri si mo-
mente mars din istoria noastra $i vederi din trecut,
PAPAU, vIrf al muntelui Gheazera jud. Muscel.
Alt. 2094m.
PAPE CARPENTIER [pap carpantio] MARIE
(*18151-1878), pedagogy franceza. S'a ocupat de
organizarea azilelor de copii mici $i de raspIndi-
rea educatiei $i instructiei In popor. Rolul ei a
Yost important pe la 1848, clnd a creat o scoala.
normal& pentru scolile de copii mici (pe cars le
numim not grddini de copii), apoi pe Ia 1867-78,
rind publicatiile ei dobindira premii acadeinice_
PAPFALVI (PAPUCIU) CONSTANTIN ( 180&
t1892), preot si profesor roman In Transilvania_
A fost paroh In Hunedoara si mai tirziu canonic la
Blaj.
PAPIN DENIS (16471.1714), fizician franca_
FiMd protestant, a trecut In
Anglia (1680), a trait acolo
multa vreme, a fost $i pro-
fesor la Marburg. A inventat
marina cu vapori; s'a ocupat
de marina pneumatics, de
praful de pusca, $. a.
PAPINIU IOAN (*1853),
diplomat roman. A repre-
zentat Ora, ca agent diplo-
matic, cancelar, secretar de
legatie, consul, ministru In Denis Papin.
Salonic, Constantinopol, Bu-
da-Pesta, Sofia, Belgrad; a fost $i secretar ge-
neral al ministerului de externe In 1891.
P.APIU tom, scriitor roman teolog. A fost pro-
fesor la Nasaud, inspectorul $coalelor din diecesa
Gherlei.
PAPIU-ILARIANU ALEXANDRU (1828 t1873)
istoric roman. Originar din Transilvania; a luat
parte, ca student, la miscarea din
1848; a studiat dreptul la Padova
si In 1855 a lost numit profesor de
legi la Academia Millaileanti din Iasi
si jurisconsult al Moldovei. Dupa
unire, procuror la Curtea de Casatie,
ministru de justitie In guvernul lui
M. Kogalniceanu 1863. A publicat
revista Tezaur de monumente isto-
rice (1862) si diferite cart! dintre
cars: Istoria Romdnilor din Dacia Papiu Ilarianu.
Superi oard, 1852, Viafalui Sincai,
1868. A fost membru al Academiei Romane (1868).
PAPP SZILAGY IOSIF (*1812 t1873), episcop
gr. cat. al Oradiei. Dupa ce a fost vicar episcopesc,
a lost numit episcop In anul 1862 $i instalat In
1863. A luat parte la conciliul ecumenic din Va-
tican (1869).
PAPURA-VODA, porecla data de popor lui ?te-
fanita, fiul lui Vasile Lupu (..- STEFANITA).
 PARACELS, numele lui rum. BOMBAST TOE
HOHENREIM ('1493(1541), medic elvilian, celebru
prin peregrinatiile $i prin teoriile lui. A calatorit
prin Italia, Franta. Germania, Spania, Anglia,
Polonia, Egipt, Turcia; a avut epoce de mare ce-
lebritate, a Post profesor la Universitatea din
Basel (1526), dar $i epoce de persecutii, de mi-
zerie. Se zice ca a Post ucis de inimicii lui. A pre-
tins sa reformeze medicina, a introdus, pe Eng.
.cercetarile stiintifice, practice ascunse asemana-
toare cu ale vratitorilor $i ale magiei. A publicat
foarte mult. Unele opere shit scrise Intr'un stil de-
clarnator $i Englezii le-au dat epitetul de bombasti-
.ce dupe numele lui $i acest calificativ a trecut In
toate limbile.
PARACHIOI, corn. rur. jud. Constanta, plasa
Traian; 2102 loc.
PARADISIIL PIERDVT, epopee de Milton (ow acest
cuvant), tradusa In principalele limbi europene.
PARAGUAY ® fluviuln America de Sud, izvor.
In Brazilia, uda Bolivia, Paraguay, Argentina, se
varsa in Parana pe dr.; lung. 2500 km., din cari
1500 navigabil. j O republics. In America de Sud
few America); supr. 253.100 km. p., 700.000 loc.
Capitala: Asuncion. Climacalda $i salubet. Desco-
perita 1527 de Sebast. Cabot,a apartinut Spaniei,
apoi Argentinei; independents In 1814.
PARANT Louis, diplomat francez. Numit In
1796 cancelar al consulatului francezi din Prin-
cipate, apoi vice-consul In Iasi.
PARASCHTVA, sflnta, praznuita de biserica
noastra la 14 Octombrie. Era fiica unor bogatasi
din Tracia; si-a parasit familia $i a calatorit In
iocurile sfinte, a intrat tar' o manastire de ca-
lugarite din partea locului, apoi a trecut la Con-
stantinopol $i a murit Intr'un sat, fiind Ingropata
In biserica de acolo. Moastele ei au Post duse mai
tlrziu (pe timpul imperiului romeno- bulgar) la
TIrnova, la Belgrad, la Constantinopol $i de acolo
au Post luate, cu aprobarea Sultanului, In anul
1641 $i aduse de Vasile Lupu la Ia*i, unde se afla
si acum. Sf. Paraschiva este patroana Iasilor.
PARCE, persoane din mitologia greaca $i ro-
mana. Trei surori : Clotho. supraveghia nasterea,
Lachesis, tortes firul vietii omului, Athropos,
taia firul. (.'- PLUTON).
PARCHES, lac jud. Tulcea In corn. cu acelasi
nume; supr. 115 hectare.
PARCUL CAROL, linfiintat In Bucuresti In 1906
(In rnahalaua zisa a Filaretului, aproape de gara
cu acelasi nume). Aci a lost expozitia organizatil
cu prilejul serbariijubileului a 40 de ani de domnie
a regelui Carol I. In cuprinsul acestui pare se
ells Muzeul armatei.
PARH9N CONSTANTIN I. ( * 1874), medic roman.
Profesor la Universitatea din Iasi de clinica boa-
lelor nervoase $i mentale. A publicat lucrari asu-
pra endocrinologiei si diferite alte memorii In
specialitatea sa. Membru corespondent al Aca-
demiei Romane (1928).
PARIBENI ROBERTO, istoric italian, directorul
muzeului national din Roma $i membru al Aca-
demiei dei Lincei. A studiat, Intre altele, epoca
lui Traian $i deci originele poporului nostru. Mem-
bru onorar al Academiei Romane (1926).
PARING, culme din Carpati jud. Vilma cu
virfurile: Parirujul 2076 m. alt., Balota, Cocorul,
Briota, Chindia, Naururul, etc.
PARIS, personaj mitologic. Erou troian, fiul
lui Priam $i Ecubei. Chid pazea turmele pe mun-
tele Ida, aplirura zeitele Hera, Afrodita $i Atena
deters un mar ca sa -1 ofere celei mai frumoase.
El It dete Afroditei. Venind In Grecia, raps pe
Elena, sotia lui Menelau, regele Spartei. De aceea
se porni razboiul troian.
PARTS, cap. Frantei; 2.906.472 loc. Asezat pe
Sena, Isi poate socoti Inceputul In vremea lupte-
tor lui Cezar pentru cucerirea Galiei. Pe atunci se
numia Lutetia Parisiarum; mai tlrziu Clovis a
ales-o de capitalii. Dupa ce a scapat de devasta-
rile Normanzilor, s'a merit $i s'a infrumusetat ne-
contenit. Azi e unul din orasele cele mai intere-
1801
www.dacoromanica.ro
sante din lume, avInd o viata artistic& proprie, PAR.
avind o mare miscare ponied, flind un centru
stiintific de prima ordine. Romanii au avut de PAR
la sfirsitul sec. xviii legaturi cu acest oras; acolo
s'au dus si se due necontenit serif de tineri cari
Isi lac studiile, far viata socials are numeroase ra-
porturi cu cea deacolo. De aceea s'a zis In glurna:
Cind Bucuregii strdnutd, Parisul are guturaiu.
PARIS GASTON (.1839 t1903), filozof francez,
profesor la College de France (1869 , membru al
Academiei de inscriptiuni (1876). Studia vechia
limn franca* literatura medievala si dete solu-
tiuni pentru multe probleme de romanistica. A
Yost unul din Intemeietorii revistei de filologie
Romania"; a publicat articole de morfologie,
fonetica etc., texte din literature veche franceza
lnsotite de comentarii (Les romans de la table
ronde, La chanson du pelerinage de Charlemagne,
$. a.) cum $i studii generale (La litterature /ran-
gaise an moyen-doe).
PARTS, corn. rur. jud. Cetatea Alba, plasa
Decebal; colonie germana; 1850 loc. Dupa legea
1929, sat din circ. corn. Arciz. Statie c. f. Intre
Basarabeasca $i Cetatea-Alba.
PARLAMENT, veche institutie medievala.: nobili
cari ajutau pe rege In anume actduni, mai ales In
Impartirea justipei (Fran%) sau earl votau sub-
sidiile necesare curtii regale (Anglia). De acs esira
adunarile reprezentInd unele clase ale societatii,
mai tltrziu vointa generala a poporului. La not a
existat din vechi timpuri un divan domnesc, adica
o mica adunare de boeri si clerici cu cari se sfa-
tuia Domnul, dar o forma de parlament gasim
numai de la Regulamentul Organic (1832). Atunci
se institue o obgeascd Adunare, care este Intliu
extroordinard $i are de stop sa revizuiasca $i sii.
aprobe Regulamentul (1831), apoi obiqnuitd, care
se aduna anual $i discuta proectele de legi $i alte
chestiuni ce i se supun de domnitor. Aceasta a
tinut Ono. In 1857, cind s'au adunat Divanurile
ad-hoc $i dupe ele adunarile zise elective (1859),
apoi legiuitoare (In fiecare principat). De la 1862
a lost o singura Adunare In Bucuresti, care a Yost
modificata In 1864 prin statut, clnd s'a crest $i
un Senat. Dupa constitutia din 1866, cu modifi-
carile ei ulterioare, am avut si avem sistem bi-
cameral: Camera $i Senat.
PARMA, oras In Italia (ow- Italia), 58.255 loc.
Universitate fund. 1512; catedrala sec. xi. In
apropiere fabrici de brine'. vestita (parmezan).
PARMA SI PIACENTA, mare ducat In Italia
de N. anexat la regatul Italiei In 1859.
PARMENTIER [parma^tie] ANTOINE (*1737
t1813), agronom francez, introduse In Franta cul-
tura cartofilor. Membru al institutului (1795).
PAR9DI ERNESTO GIACOMO (.1862 t-1923), fi-
lolog Italian. A studiat vechile traduceri italiene
din Eneida, dialectele italiene (Toscana , Latina
vulgar& $. a., a Mout cercetari asupra studiilor
privitoare la Dante $i In urma s'a ocupat de isto-
ria literara.
PAROS, insula In Marea Egee, arhipel. Cicla-
delor ; suprab. ca. 200 km. p., 12,171 loc. Capitala:
Paros. Vestita prin marmora ce se extrage.
PA.FISIFAL, epopee medieval& germana.; din
care s'a inspirat R. Wagner ca sa scrie opera sa
In 3 acte cu acest nume (1882).
PARTENIE EPISCOPUL LAMPSACULIII (Anatolia),
prilznuit de biserica ortodox& la 7 Ianuarie. A
trait pe timpul lui Constantin cel Mare. A Ince-
put prin a fipescar. Devenind preot $i apoi episcop,
a savIrsit multe fapte bune si vindecari mira-
culoase.
PARTENIE, episcop al RImnicului In 1764,
nu se tie clnd a Vaasa seaunul. Poate a Yost scos
In 1771 In timpul turburarilor razboinice. Acesta
e poste $i anul mortii, caci In 1772 e trecut ca
decedat.
PARTENIE craNcaart ( *1847 1.1.91o), episcop
al eparhiei Dunarii-de-jos; apoi mitropolit al Mol-
dovei de la 1902 pin& la 1908, clnd a demisionat.
PARTHXNIE.Mitropolit al Proilaviei pela 1803.
PAR PARTHENON Mr ACROPOLE.
PARTA, corn. rur. jud. Timi$-Torontal plasa
PAT Chi$oda; 2500 loc. Statie c. f. Intre Timi$oara
$i Cruceni.
PARTI, semintie seitica, stabilit& In Hircania
(Coasta de S. E. a Marii Caspice); au format un re-
gat puternic pe la 260 a Chr. sub regele Arsaces.
PASAREA Ct mlinlistire de maici jud. Ilfov
pe girla Pasarea, Intemeiatti 1813 de Arhiman-
dritul Timoteiu. Biserica nouli e din 1846. ¶ 0
statie c. 1. linia Bucure$tiFetesti. ¶ ® plau
jud. Ilfov, se vars& In riul Dlmbovita.
PASCAL ARISTIDE (*1827 t1900), jurist $i om
politic roman. A lost profesor de drept civil la
Universitatea din Bucure$ti, decan al facultatii ju
ridice 1880-1899; a lost deputat $i senator In
multe legislaturi, a redactat ziarul Tara" cu P.
P. Carp $i N. Blaramberg (1867-1869).
PASCAL BLAISE (*1623 -1'1662), matematic, fi-
zician $i filozof francez; geniu
precoce: la 12 ani descoperi sin-
gur principalele teoreme ale
geometriei, la 16 ani compuse un
tratat despre sec(iunile conice;
s'a ocupat de chestiunea vidului
In natura, $. a. In 1646 a im-
bratisat doetrinajansenista (mr-
acest cuv.), $i In directia filo-
zofica religioash a scris mai
multe opere, intre cari vestite B. Pascal.
sint: Pensees, Les provinciales.
PASCALI MIHAIL (* ca. 1829'1'1882), artist
dramatic roman. A jucat in 1848 Intr'o pies& (Pa.-
blirnicia de trei zile) a lui I. Dumitrescu, In 1853
a Yost angajat de .Millo la Teatrul National din
Bucure$ti. In 1877 a Yost Intre primii membri ai
Societdlii dramatice din Bucure$ti. A jucat $i la
alte teatre $i a lost totdeauna apreciat cu deosebire
de public.
PAS-DE-CALAIS [pad'cale] strlmtoare Intre
Franta $i Anglia, prin care Marea MInecii comu-
nick cu Marea Nordului.
PASKEVICI rvAN ( *1782t1856), gen. rus, par-
ticip& la luptele de la Borodino (1812), comanda
In Caucaz armata contra Per$ilor (1826), cuprinse
Armenia (1829), sdrobi revolta Polonilor $i ocupa
Varsovia (1831), conduse expeditia de ajutor Au-.
striei (1849) $i primi capitulatia de la Vilagos; In
1854 intrti in Moldova.
PASSAROVITZ (POJAREVATZ), ora$ in Iugo-
slavia, la varsarea Moravei In Dunare; 13.620 loc.
Aci se Incheitt tratatul din 1718 Intre Turcia $i
Austria, prin care Austria ocup& Serbia de N.,
Banatul $i Oltenia.
P4SSAU, oras In Germania (Bavaria), 20.541
10e. A$ezat pe Duntire; aci e punctul pin& unde
acest fluviu e navigabil.
PASTELIIRI, colectie de poezii ale lui V. Alecsan-
dri, publicate In Convorbiri literare" intre 1867-
74, apoi adunate $i publicate In al treilea volum al
editiei de opere complete 1875. Sint In total 40.
Se consider& de multi critici drept cele mai bune
opere ale lui. Cele mai multe infati$az& privelisti
din 'Ora, putine sint exotice.
PASTEUR Louis (1822 t1895), chimist fran-
cez. A Post profesor la liceul din Dijon, la facul-
tatea de $tiinte din Strasbourg
(1852), director de studii la Scoala
Normal& Superioar& (1857), mem-
bru al Academiei de $tiinte, al Aca-
demiei Franceze de medicina. Lu-
crarile sale despre fermentatiunea
lactic& $i alcoolica demonstrara ca
fermentatiunea este un fenomen
determinat produs prin desvolta-
rea unei fiinte specifice. Studiind
mai tlrziu vinul, otetul, berea $i
boalele lor, descoperi metode L. Pasteur.
pentru a be saps de anume boale
(pasteurizarea). TrecInd la studiul maladiilor con-
tagioase, descoperi, dupa multe altele, metoda
de vindecare a turbarii (1885), care-i facu numele
1802
www.dacoromanica.ro
cunoscut In toga lumea $i-i asigura recuno$tinta
omenirii Intregi.
PASTRAMAGT, insulk In Dunare jud. Con-
stants, supr. 120 hect.
PASVANOGLIJ OSMAN ( *1758 t1807 ), revolu-
tionar turc pe la finele secolului xviii. Cuceri Rus-
ciucul $i malul Dunarii pink la Belgrad, facu marl
incursiuni In Muntenia. In 1798 Sultanul, ca s&-I
Impace, i-a dat titlul de pasd. Poporul nostru li
zicea $i Pasvantoglu, iar soldatilor lui Pasvangii;
de atunci a ramas $i expresia pasvant: om rau,
crud. lark milli.
PACANI corn. urb. jud. Rliticeni (lost Su-
ceava ) azi Baia ; 10.000 loc. statie c. f. linia
principal& Bucure$tiCern&uti; de aci porneste
$i o linie spre Ia$i. Mari ateliere ale c. f. r. Are
un gimnaziu (1929). In apropierea Pa$canilor
s'a dat In ziva de 25 Ianuarie 1918 o lupta Intre
trupele romanesti $i cele ruse$ti cari veneau din
muntii Neamtului $i urmareau IntIlnirea cu alte
trupe din Bucovina $i apoi pornirea spre Ia$L
Ru$ii slut dezarmati si siliti sli se retraga spre
Nordul Basarabiei cum era stabilit de marele
comandament.
PASCANU MIHAIL (.1879 t 1927), advocat ro-
man. Profesor la Facultatea de drept $i la Aca-
demia Comercial& din Bucure$ti. A publicat
scrieri de specialitate o dramtt: Moartea Cleo-
patrei (1920) reprezentata pe scena Teatrului,
National.
PAGIGI NICOLAE ( *184511926), om politic slit.
Intorcindu-se din Elvetia, unde studiase ingineria,
a intrat In politic& formInd
partidul radical. In 1886 a Yost
gonit din ark de guvernul re-
gelui Milan $i din Bulgaria s'a
refugiat in Romania, unde a
gasit adapost pink dup& abdica-
rea lui Milan, and a putut s&
reintre in tart.. Ajucat un mare
rol politic sub regele Petru, a
lucrat pentru reorganizarea ad-
ministratiei $i armatei $i a pu-
tut vedea victoria patriei sale
In luptele cu Turcii $i apoi cu
Bulgarii; a suferit In timpul N. Pa.2ici.
rlizboiului mondial, dar a avut
multumirea s& lucreze la organizarea t &rli marite.
A sustinut ideea prieteniei Intre Romani, Greci $i
Sirbi.
PATAGONIA, tinut In S. Argentinei. Ora$:
Santa Cruz.
PATAPIE, stint praznuit
de biserica ortodox& la 8
ri.lurt
Decembrie. A lost calugar In 1
Egipt, a trait In pustiu $i a
sb.vir$itvindecari miraculoase.
PATERCULUS vELLErus
cArus (* ca. 19 a. Chr. t ca.
31 p. Chr.), istoric roman, au-
torul unei istorli romane pink 0/
In epoca lui.
PATERNO EM., Patagon.
chimist italian. Profesor la
Universitatea din Roma, membru al Academiei
dei Lincei. S'a ocupat de chimia organicii, studiind,
Intre altele, derivatii exigenati ai azotului.
Membru onorar al Academiei Romane (1925).
PATRAS, on In Grecia (Mores), 52.147 loc.
PATRIARHIA ROMANIDI, Infiintat& la 17 Februarie
1925.
PATRIE (LA), ziar politic liberal, aparut in Bucu-
re$ti 1892-95 sub conducerea unui comitet: D. A.
Sturdza, Eug. Stdtescu, M. Pherechyde, C. Nacu,
§. a.
PATROCLE, personaj mitologic grec. Amic al
lui Ahile, particip& la razboiul Troiei; elnd Ahile
sta retras, el hi& armele amicului sau *i se avInta
In contra Troienilor. Fu ucis de Hector. Ahile Il
rasbuna omorind pe Hector, apoi ii lam funeralii
solemne.
PATTI ADELINA (1843 t1919), vestita einta-
reap italiank cutreera. Europa $1 America. La
noi a dat reprezentatii In 1885-86.
PAUL pr PAVEL.
PAUL DE ALEP, arhidiacon al patriarhului
Macarie din Antiohia (Siria), care a Mout o cilia-
torie de la Alep la Moscova prin Principatele ro-
mane pela 1653, calatorie a carei descriere a flicut-o
arhidiaconul In limba araba. Trad. rom. In Ar-
hiva istorica a Romaniei" a lui Hasdeu, (Tom. I,
Partea 2-a, 1865), in volum de Emilia Cioranu,
1900, de Popescu-Ciocanel, 1909.
PAUL I PETROVICI ( 1754 t1801), imparat al
Rusiei Intre 1796-1801. Fu adversarul revolutdei
franceze. Cind Francezii =mar& Malta, el trimise
trei armate contra lor, dar nu reusi. Chid Malta
trecu la Englezi, el se uni cu Napoleon contra
acestora. Muri asasinat.
PAUL /GAN (1837 1-1926), profesor roman la
Caransebes, Slatina, Iasi, apoi din 1919 Ia Uni-
versitatea din Cluj, de estetica.
PauL 8I VIRGINIA, roman de Bernardin de St.-
Pierre (1787) (or trad. la SAINT-PIERRE).
PAULVSCU NicoLAE (" 1869 t 1931), medic
roman. Profesor de fiziologie la Facultatea de
medicina din Bucure$ti (1905). A publicat articole
In revista Spitalul", Revista $llintelor medi-
cale", Buletinul soc. de *tiinte" din Bucure$ti,
Journal de medecine" din Paris, Journal de
physiologie" din Paris. Dintre volume citam: Pa-
nalite. Ame et Dieu, 1908; L' hypophyse du cerveau,
1908; Fiziologie filozolia, 1910-1921; Train de
physiologic medicate, 1919-22--28; Jidanii fi
alcoolismul, 1927.
PAULIAN ooNsTANTM (1874t1919), general
roman. A murit in lupta cu Ungurii bolsevici in
ziva de 17 Aprilie 1919 In Valea-Crisului-Alb, In
momentul In care a pornit la atac cu trupele.
PAUSANIAS (sec. Ii p. Chr.), scriitor grec, au-
torul Descrierii Greciei In zece carti: descrie tinu-
turile, operele de arta, tradipile locale, etc. Carte
putin rasp indita.
PAVEL sFINTur, (tca. 65), praznuit de bis. orto-
dox& la 29 Iunie. Evreu numit Saul, persecutor al
crestinilor. Pe cind intra In Damasc, Ii aparu Isus
si-I Intreba de ce-I urmareste. El cazu Ia pamInt
$i se ridica orb, dar In acela$i timp convins de
divinitatea lui Isus. Botezat, isi redoblndi vederea
$i deveni un propagandist cretin cu numele de
Pavel. Cntreera prin Asia mica, Grecia, Macedonia;
pieri In Roma ca martir. El a lasat $i opere, cu-
noscutele Epistole: Catre Filipiseni, Coloseni. Ro-
mani, Corinteni (dotal), Galateni, Efeseni, Tesa-
lonicheni (doua), Evrei, catre Timoteiu (doua),
catre Tit $i catre Filirnon. Se gasesc In colectiile
complete de traduceri din Noul Testament.
PAVEL TIBEUL (942), praznuit de biserica or-
todoxa la 15 Ianuarie. Ca sa scape de persecutiile
din timpul lui Decius, se duse In pustie, dar se
deprinse cu viata de acolo $i nu mai reveni. A
trait acolo pin& la virsta de 113 ani $i In ultimele
zile a lost hranit de un corb.
PAVEL MARTURISITORUL, praznuit de biserica
ortodox& Ia 6 Noembrie, arhiepiscop la Constan-
tinopol; a luptat contra Arienilor, a lost la un mo-
ment scos din scaun, instalat din nou, dar in cele
din urma a lost iarasi persecutat $i a murit, se zice,
ucis de Arieni.
PAVEL MIHAIL ( ca.1827 1-1902), episcop greco-
catolic roman Ia Oradea din 1879. Inainte de a-
ceasta a Post preot (1852), notar In Gherla (1856),
vicar In Maramure$ (1860), deputat dietal (1871),
episcop la Gherla (1873). A avut titlul de conte
roman, de prelat domestic al Papei,de consilier
intim al Imparatului. A tnfiintat fundatiuni im-
portante pentru ajutorul tineretului, a cla.dit lo-
caluri de social& $i case canonicale In Oradea,
$. a.; totalul binefacerilor sale se socote$te la 3
milioane coroane.
PAVELESCU ononiAT (*1873), poet roman.
E cunoscut mai ales prin epigramele sale. A lust
premiul national In 1927.
PAVIA, ora$ In Italia (Lombardia), 42.042 loc.
1803
www.dacoromanica.ro
Universitate din 1360. Catedralli sec. xv. PAU-
PAVLICHIENI sau PAULICIENI, alt nume dat sectei
bogomililor acest cuv. pentruca socoteau pe P AT
Sf. Pavel ca adevaratul Intelegator al evangheliei.
Unii istorici cred ca sint deosebiti de manichei
sau bogomili $i c& initiatorul dootrinei for este un
Constantin, care a trait pe la 660, clnd a Infiintat
o comunitate religioasa. Ap lost persecutati in
imperiul bizantin. Probabil ca au venit $i Ia noi In
tars, de vreme ce avem o localitate numita Po-
pedi-Pavlichieni jud. Ilfov.
PAVLOVCA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, pla-
sa Cogilnic; 2183 loc. Dupe, legea 1929, sat circ.
corn. Arciz.
PAVLOVICI DIMITRIE (t1930), patriarh sirb.
PAVLOVICI DRAGOLIUB ( '1866 1-1920), istoric
$i om politic slrb. Profesor de istoria modern&
la Universitatea din Belgrad. A publicat multe
opere de specialitate. A lost deputat si prezident
al Adunarii Nationale dupa unirea Jugoslavilor.
PAYS ROUMAIN (LE), revista politick aparuta In
Bucuresti 1867-1869; redactor!: N. Blaramberg,
Arid. Pascal, P. Carp 5i Ulysse de Marsillac.
PAZMANIAN COLEGIU (Pazmaneum), institut de cul-
tura teologica pentru tinerimea catolicii In Pesta,
infrintat pe la 1635 de cardinalul ungur Pazmdny.
PAZVANTOGLU, PASVANOGLU.
PACALA, ziar umoristic aparut In Bucure$ti In
1860 sub red. lui Pantazi Ghica.
PACURETI, sat jud. Prahova, plasa Podgorla.
Exploatare de petrol.
PADUREA-NEAGRA.(SCHWARTZWALD),munti
in Germania (Baden $i Wartemberg), de uncle
isvoraste Dun&rea $i Neckar.
PADURENI com. rur. jud. Arad, plasa Chi-
$inau ; 2564 loc. Statie c. I. Intre Nlidab $i Otlaca
(de la Arad).
PARNESTI, sat corn. Duda jud. Mein; loos-
Mate cunoscut& pentru vinuri.
PALTINI$ (germ. HORS-nnniB), statiune cli-
materic& in jud. Sibiu, la 30 km. de °rap' Sibiu;
1400 m. alt.
PALTINOASA, corn. rur. jud. Clmpulung,
sa Humorului; 2100 loc.
PAN4DE, statie c. f. jud. Ttrnava-mica a-
proape de Blaj.
PANCV$TI, com. rur. jud. Putna plasa Sascut;
2867 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Sascut.
PAPUA 0 lost schit. jud. VlIcea Intre man.
Bistrita. $i Arnota, Intern. probabil in timpul lui
Mateiu Basarab. ¶ 0 yid al muntelui Gheazera
jud. Muscel; altit. 2326 m.
PA.RHA.VTI corn. rur. jud. Suceava. Are o
biserica din 1522 Mout& de logof. Trotu$anu. Sta-
tie c. f. ling& Darmanesti pe linia spre Vama
Clinpulung.
PARTESTI 0 statie c. f. jud. Suceava linia
DarmanestiVamaCtmpulung. ¶ 0 P.- DE -1OS,
corn. rur. jud. Suceava plasa Arbore; 4000 loc.
¶ 0 P.-DE-SUS, c. r. tot acolo; 2505 loc.
PAC.ANU MIHAIL sir PA$CANIT.
PATIRLAGE com. rur, jud. Buzau; statie. c. f.
linia BuzauNehoia$; are un glmnaziu qi o
$coalii de meserii (1929)
PATRASCU or NIcoLAE II.
PA.TR4.*CU GEORGE (1872), pictor roman.
Premiul national pentru arta In 1925.
PA.TRASC4NI, sat jud. Putna, plasa Za-
brauti. Aci a Post In ziva de 8 August 1917 o luptil,
In care portiunea de front tinuta. de Ru$i a lost
Infrinto. de Austro-Germani.
PATRAUTII SUCEVEI 0 corn. rur. jud.
Suceava, plasa Dragomirnei; 3632 loc.; biserica
dada& de Stefan eel Mare 1487. ¶ 0 P.-PE-SIRET,
statie c. I. pe linia lateral& CarapciuCiudei. ¶ 0
P.-DE-JOS, c. r. jud. Storojinet, plasa Siretelului;
250 7 loc. ¶ 0 P.-DE-SUS, tot acolo; 3782. Dupa
legea 1929, ambele shit sate din circ. corn.
Patrautii-pe-Siret.
PATROAIA, lost& manastire jud. Dlmbovita,
fundata. In 1715 de catre un Cantacuzino $i un
Greceanu.
PAT- PATULELE, corn. rur .jud. Mehedinti plasa
Blahnita; 4173 loc. Dupa legea 1929, are In circ.
PEI sa 9 sate.
PEUCS CU GRIGORE (* 18421-1897), advocat si
oin politic roman. A Post magistrat (1866), ajun-
gind procuror la Curtea-de-Casatie (1868); apoi
deputat (prima data 1875) In multe legislaturi,
vice-prezident al Camerei, ministru de domenii
sub prezidenta lui L. Catargiu si a Gener. Mann
(1889); ziarist, a condus Timpul" si Epoca".
A fundat, cu altii, revista de specialitate Dreptul"
(1873). A publicat un studiu asupra Obligafiunilor
(1878) si altul asupra chestiunii agrare.
PAULEN', corn. rur. jud. Cetatea-Alba. plasa
Volintiresti; 2768 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
corn. Frumusica-Veche.
PAtILT corn. rur. jud. Arad, plasa Radna;
2207 loc. Statie c. f. Intre Radna sr Arad.
PAUN ioAN (PiNcio) (18681.1895), scriitor ro-
man. A publicat poezii In Contemporanul" (1890
$. u.), Evenimentul literar" (1894). Dupa.moartea
lui s'a publicat un volum: Versuri si proza (1896).
PAUN VASILE ( *1 850 t1908), profesor si scriitor
roman. A Post profesor la liceele Sf. Sava" si
Gh. Lazar" din Bucuresti; a dat lectiuni de limba
roman& fostului Rege Ferdinand. A publicat poezii,
studii de literature (Fic(iune, imagine *i compa-
ra(iune, 1896; Inradirea poeziei Cu celelalte arte,
1898) si multe articole diferite In diverse ziare la
cari a colaborat.
PAUNESTI, corn. rur. jud. Putna plasa Adjud;
5400 loc. Dupa legea 1929, are In circ. sa 6 sate.
PECENEGI (sau Pacnwri), popor barbar de
rasa mongols, dupe unii, resturi ale vechilor Huni.
Au trait In regiunea fl. Volga, apoi au vent pin&
la gurile Dunarii (sec. ix), au trecut In Wile ro-
mane si pe la naijlocul sec. x au Inceput navaliri in
imperiul bizantin. Invingatori la Inceput, soarta
se schimbli si prin sec. xu shit distrusi de impara-
tul loan Comnenul. In toponimia noastrA au
ramas urme de la ei, numiri de localitati si ape.
PECESTEA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Ras-
popeni; 2814 loc. Dupa legea 1929, sat corn. Ras-
popeni.
PECICA corn. rur. jud. Arad; plasa Pecica;
9149 loc. Statie c. f. capul liniei laterale care
pleats de la Arad.
PECTLI, golf In Marea Galbena (Asia de E.)
Pm- Asia si harta.
PECINEAGA sau PECENEAGA (J) corn. rar. jud.
Tulcea plasa Topolog; 2040 loc. ¶ O numele a
doua pirae din Dobrogea, se varsa In Miriam.
PECIUL NOU corn. rur. jud. Timis-Torontal
plasa Giulvtiz; 2504 loc. Statie c. 1. linia late-
rals TitnisoaraCruceni.
PECS [peel] (germ. FUNFKIRCBEN), oral in Un-
garia: 47.560 loc. Are o catedral& zidita pe la 1064.
PEDAGQGII ( = Scoli pentru pregatirea Invata-
torilor) in Transilvania: Blaj,1nfiintat 1833, Arad,
Inc. 1811, Nasaud, Inf. 1859.
PEDRO D'ALCANTARA ('1798 1.1834), fiul re-
gelui loan vi at Portugaliei, declara Brazilia in-
dependent& si se Incorona ca Imparat (1822),
PEEL [pit] ROBERT ('1788 t1850), om politic
englez. Deputat la 21 de
ani, apart actele partidu-
lui conservator, fu secretar
al lrlanclei st comb&tu pe
0' Connel ; ministru de in-
terne (1822 si 1828), de
finantm (1834), prezident
de consiliu de douA on
(1841, 1846), facu multe re-
forme, mai ales in finante.
PEGAS, flint& mitolo-
gicli greats. Cal Inaripat
Intrebuintat de diferiti Pegas.
aro', apoi de poeti cari
voiau sa. se ridice In Olimp ; deveni astfel simbolul
inspiratiei poetice.
PEI-HO, fluviu In China, se varsa in golful
Pecili; lung 556 km.
1804
www.dacoromanica.ro
PEIPUS, lac In Estonia; supr. 3513 km. p.
PE-KIANG, rlu In China, afluent at 11, Si-
kiang; lung. 380 km.
PEKING (azi se numeste PEIPING), oral In Chi-
na pe fluviul Peiho, capitala imperiului; ca.
1.500.000 loc. harta Chinei). Are ca port Tien-
tsin la golful Pecili .
PELAGHIA CUVIOASA (sec. v), praznuit& de
biserica ortodoxa la 8 Octombrie. Era comediana
si avea succese mari si mari bogatii. Ascultind In-
tro zi o predica, s'a convertit, s'a botezat si a
trait phi& la sfIrsitul vietli Intro pesters pe mun-
tele Maslinilor.
PELAGHIA DIN TARS, praznuita de biserica
ortodox& la 4 Maiu. A trait pe timpul lui Dio-
cletian; era logodnica fiului imparatului. Con-
vertindu-se la crestinism, logodnicul ei s'a sinucis,
iar Pelaghia a Post omorlta. In chinuri.
PELASGI, poporul primitiv al Greciei. El
locuiau si In insulele din marea Egee, Ionics, si
unii se stabilira In Italia.
PELEE, munte In insula Martinica; 1330 m.
Vulcan stins, dar In April 1902 a izbucnit si a.
acoperit orasul Saint-Pierre.
PELES, Oran In jud. Prahova. Se varsii. In
r. Prahova, trace pe ling& Castelul zis Pales din
Sinaia. Apt. repede. Din legendele despre el s'a
inspirat Carmen Sylva ca sa. scrie Poveftile Pete-
§ului.
PELES, castelul regal din Sinaia, zidit de Regale
Carol I, Intre anii 1875-1883.
to.
a
.1°.17../..4
Castelul Pele§.
PELIMON ALEXANDRU ( *1820 t 1881), scriitor
roman. A publicat, incepind de la 1846, numeroase
volume de poezii, piese de teatru, clteva povestiri
istorice (Batalia de la Cdlugareni, 1848, Campania
din Crimea, 1855, Revolu(ia din 1848, 1886) $i
mai multe traduceri din Lamartine, Al. Dumas
(Trei Muschetari), Camile Souvestre, B. de Saint-
Pierre (Coliba Indians), etc.
PELISSIER [pelisie] JEAN JACQUES ('1794
11864 , general francez, lupta in Algeria, supu-
nind triburile din Slid; In razboiul Crimeei, cuceri
turnul Malacof; apoi fu ambasador, guvernator al
Algeriei.
PELLE MAURICE ( *1863 t 1924), general fran-
cez. A Yost, inainte de razboiu, atasat militar la
Berlin. A avut rol important In timpul marelui
razboiu; mai tlrziu a Post trimis In Siria si In 1923
a reprezentat Cara sa la conferinta de la Lausanne.
PELLETIER [per tie] PIERRE ('178811842),
chimist francez, lam descoperiri importante: sul-
fa tul de chinina (premiat cu premiul Mon tyon
1827) prof. la scoala da farm acie, membru al Aca-
demiei: dP *Uinta (1840).
PELLICO SILVIO (*ca. 1789 t1854), scriitor
italian; profesor. Acuzat cs face parte din socie-
tatea carbonarilor, fu osindit la moarte de tn-
bunalele austriace (1822), dar ImpAratul ii schimba
pedeapsa $i stete 10 ani Inchis. Liberat, scrise
memoriile mtit. Inchisorile mete (1833), cari avur&
mare succes. In romaneste s'au tradus de Clelia
Bruzzesi (1878) si de N. Pandelea (1910). Alt&
op. tradusa: Datariile omului (de P. M. Georgescu
1892).
 PELOPONES (PELoPoNEz), penisula a Gre-
ciei, legata prin istmul de Corint. Numele modern:
Moreea (pw. GEEciA).
PENCOVICI EusTATIU, ofiter roman. Colonel
In 1870. Membru In comitetul permanent de pe
linga Statul-major general.Ministru de razboiu
In guvernul lui loan Ghica (1870). Mai tlrziu
Inaintat general.
PENDJAB, provincie In India la N. V.; supr.
258.591 km. p., 20.685.000 loc. (m- ANA). Cap.
Delhi.
PENDIDECA CONSTANTIN, eterist, venit cu
Alex. Ipsilante In Bucuresti. A ramas aci dupe
fuga lui si a dovedit multa Indrifisneala.
PENELOPA, persoana mitologica greaca, sotia
lui Odiseu (Ulise). In timpul clnd sotul ei era dus
In razboiul troian se raspindise vorba ca a murit
si multi pretendentl o cerura In casatorie; ea tot
amIna raspunsul pina va termina de tesut o pInza,
dar ce lucra ziva desfacea noaptea $i astfel trecu
vremea pina se intoarse Odiseu. De aci expresia
pinza Penelope!, o afacere care nu se mai ispra-
veste.
PENES CURCANUL, poezie de V. Alecsandri, scristi
In 1877 (tiparita In Convorbiri literare" 1878).
E o povestire a unui soldat din bare reese firea
ostasului roman.
PENINSULA BALCANICA, ziar al interese1or Roma.-
nilor macedoneni, aparut In Bucure$U In 1894 sub
directia lui $te an Miltaileanu, care 1-a condus
pin& rind a fost ucis de un Bulgar; apoi a continuat
pin& In 1901.
PENTATETJCUL, numele primelor 5 carts din
Vechiul Testament: Geneza (Facerea , Exodul
(Esirea), Lcviticul,Numerii,Deuteronomul (A doua
lege). S'ar fi scris de Moise prin sec. xv a. Chr. La
not s'a tradus intliu In parte in Palia de la Ord-
$tie (Pracest env.) si complet In Biblia lui $erban $i
alte traduceri ulterioare, Intre cari citAm, editia
Sf. Sinod din 1914.
PENTELEU, munte jud. Buzau corn. Goi-
de$ti, 1753 m. alt. Pe aici multe turme de of cari
dau un lap te bun si Intr'o vreme erau pe aici cele
mai vestite casarii (la Viforita, $. a.).
PEPENI, corn. rur jud. Balt!, plasa Pepeni;
2365 loc. Dupa. lege°. 1929, sat circ. corn. Singerei.
PERA, cartier din Constantinopol, locuit din
vremuri vechi mai ales de Europeni de diferite
nationalitati (Peroti).
PERCIN [persin ] ALEXANDRE (*1846 t1928),
general francez. A comandat In luptele dinAlsacia,
la Inceputul operatiilor militare. A publicat scrieri
asupra rAzboiului.
PERECOP, istm, uneste Crimeea cu continen-
tal.
PERESCHTVUL, plrau jud. Tutova, se varsa.
In riul BIrlad.
PERESECINA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Isa-
cova; 5075 loc. DupA legea 1929, are In circ. sa
8 sate.
PERET, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Ro-
$iorii-de-Vede; 5924 loc. Stalie c. f. linia Ro-
$ioriZimnicea.
PERGAM, ora$ In Asia Mica, fondat de un pers.
legendarPergamos; cucerit de Alexandru eel Mare,
deveni capitals Regatului cu acelasi nume; dupA
Attal III fu declarat provincie roman& (138 a.
Chr.). Vestit In antidtate printr'o biblioteca de
200.000 volume si prin fabricarea pergamentu-
lui. In evul mediu a fa cut parte din imperiul
bizantin $i apoi din imp. turcesc.
PERI, manastire In Transilvania, jud. Mara-
mures. Aci a fost resedinta unui episcopat or-
todox pe la 1620, Infiintat nu dupa. norme cano-
nice, caci episcopii erau alesi de cAtre preotii din
partea locului. Principii Transilvaniei au recuno-
scut-o si unii episcopi s'au hirotonit de Mitropolitii
Moldovei. S'a desfiintat In 1733.
PERIAM, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa
Periam; 5265 loc. Gimnaziu de MeV.. static c. f.
Intre Timisoara si Vllcani.
PERIBECAVTI. corn. rur. jud. Cernauti, pla-
1805
www.dacoromanica.ro
sa Nistru; 2574 loc. Dupe legea 1929, sat din PEL-
circ. corn. Nepolocauti.
PERICEIU, corn. rur. jud. Salaj, plasa Simleul PER
Silvaniei; 2534 loc.
PERICLE ("499 t429 a. Chr.), om politic ate-
nian, mare orator. A guvernat Atena In Limp de
30 de ani $i a obtinut maxi succese In lupte cu unele
state ale Greciei, mArind presti-
giul patriei sale, a organizat dupe
principii democratice conducerea
puterilor publire. a 1nfrumusetat
Atena cu constructiuni marete si
cu opere de arta de mare valoare,
a Incura,iat pe artisti si pe poetl,
astfel ca epoca guvernarii lui s'a
numit secolul lui Pericle". In tim-
pul razboiului peloponeziac a In-
ceput a pierde din autoritatea sa,
a lost chiar inlaturat pentru Maya Pericle.
vreme de la comanda armatei. A
murit In timpul vestitei chime, care a adus mars
nenorociri asupra Atenei si despre care vorbeste
inimieul sau Thucidide.
PERIDE AR. ("1848 t1906), medic roman,
originar din Basarabia. A Yost profesor la facul-
tatea de medicine din Ia$i (18851. A publicat o
carte despre reumatism (1868 $i la Paris despre
oase, probabil teza de doctoral, 1874.
PERIENI, corn. rur. jud. Tutova, plasa Simila;
2430 loc.
PRIER [eerie] CASIMIR JEAN PAUL (*1847
t1907), om politic francez. Ministru In mai multe
rInduri, prezident de consiliu (1893), a fost ales
prezident al Republicei dupe ucideren lui Carnot
(1894), dar un curent ostil s'a format In Camera
si el a socotit nernerit sa demisioneze (1895) $i sa
se retraga din viata politick.
PERIETI. corn. rur. jud. Ialomita, plasa Slo-
bozia; 2216 loc. DupA legea 1929, are In circ. sa 8
sate.
PERTS, static c. I. jud. Ilfov corn. Cocioc, linia
BucurestiPloesti.
PERNICE ANGELO, istoric italian. S'a ocupat
cu istoria bizantina si cu istoria statelor balcanice.
Membru corespondent al Academiei Romane
(1926).
PERRAULT [p ern] CHARLES ( '1628 t1703),
scriitor francez. Membru al Academiei franceze
(1670); fu adversarul clasicismului si sustinatorul
modernismului In ass numita cearta. dintre antici
si moderni; dar renumele ii sta in colectia de bas-
me publicate pentru distractia copiilor lui (1697)
si cari devenira celebre In toga Europa. La not
trad. Povestile (de I. Rascanu, Bibl. p. t.).
PERRIN JEAN, chinaist francez. Profesor de
chimie si fizica la facultatea de stiinte din Paris,
distins cu premiul Nobel. S'a ocupat de chestiunea
atomului, de problems fluorescentei, etc. A vizitat
tara noastrA si a tinut conferint.e. Membru onorar
al Academiei Romane (1930).
PERRONCITO EDUARDO (*1852), medic ita-
lian. Profesor la $coala veterinara din Torino; In-
terneietorul still-10i veterinare moderne. A lucrat
cu Pasteur si altii la studierea boalelor special°
ale animalelor $i a boalelor microbiene cari se
transmit omului prin animate. Membru onorar al
Academiei Romane (1922).
PERROT[pero] GEORGES ( *1832 t1914), arheo-
log francez. A fAcut calatorii In Grecia si Asia
mica $i a publicat opere de arheologie si epigrafie.
El a dat textul Testamentului lui August, cunoscut
sub numele de monumentum ancyranum.
PERSHING [persin] JOHN (*1860), general
american. A comandat trupele In razboiul cu
Spania cind a ocupat Filipinele (1899-1903), si
In 1917 a fost $eful armatei arnericane din Franta.
PERSIA (mAmAL1E-I MAHRUSSEH-I IRAN), stat In
Asia. Se margineste la N. cu Caucazia, Marea Cas-
pica. $i Turchestan, la E. cu Afganistan $i Belu-
cistan, la S. si S.-V. cu Golful Oman $i G. Persic,
la V. cu Turcia si Irac. Supraf. 1.645.000 km. p.,
9.000.000 loc. Dens. pop. 5,5 loc. pe km. p.
PE
,
PER-1 Cuprinde cea mai mare parte din podisul Ira-
!mini, care are o inaltime de 1500 pin& la 2500 m.
deasupra nivelului maril, iar muntii earl II Inchid
pop. 4,3 loc. pe km. p. Tara muntoasa, straba-
tut& de Cordilieri(Anzi). Virfuri mai importante:
Cuzco (6153 m.),Huascan(6721 m.).
spre N., N.-V. V. si S. au Inaltimi cari ajung phia Din cauza. ea fat& de Wile din E., Peru are munti
la 5000 m. Acesti muuti pe de o parte pornesc Inalti pina spre Ocean, fluviile si Muffle pornesc
din Muntii Armenia, merg pe ring& M. Caspica din aceastA tar& si tree spre E. spre a se varsa in
sub numele de Elburz si
continua In regiunea Ko-
rasan, pe de alta coboara
tot din spre Armenia si :
. CALI CAr,
merg pe ling& golful Per-
sic prin provincia Lztri-
stan pin& In Kirman; la RC
E. shit alte siruri cari fac
hotarul spre Afganistan
si Belucistan. Virfuri prin-
cipale: Demavend (5670 31.7.1,
m.), Korasan (4360), Demavend
5670
xtur
S attend (3550), Zagros

'
.Teheran
(5180 m.)
vinviisirturi Lar, Atrek, \\ LURISTAN
Burarthrd 0 IRAK -ADJEMI
K 0 R ASAN

Gurgan (In M. Caspica), -n

Heri, Bud, Murgab, Is- .7
JPJA670
KUHISTAN 0)
tarab (In M. de Aral), Ka-
run (care se varsa In $at-
el-Arab si astfel In Golful
Persic). In centru shit Oiras o
°
Obrahlo
dnu,
I
1
2
0
rluri cari isvorasc din CN31....14 riz
-
munti si nu ajung la vreo tri t-fiC;
apt). mai mare, ci se pierd FARSISTANN z
In nisipuri sau se varsa A
In lacuri Inchise (Urmia
Hamun, Niriz). Cel mai
important din
este Helmend.
acestea
1.B2Arn
Sic

6.0
e,
end Aids

Dead
\
t
tic
In golful persic stripl- 74-4

neste insulele Bahreim. CMAM

Persia se Imparte in 20
de provinicii, din cari mai
importante shit: Azer-
beid j an, Kurdistan. Irak-
Adjemi, Luristan, Korasan, Kuhistan, Farsistan.
Cap. Teheran. °rase pr. Tabriz (Twirls), Ispahan
Kirman, $iras, Abadeh, Bender-Busir (Bushir),
portul cel mai important in G. Persic, Buru-djird,
$uster (Chouster), Hamadan (vechia Ecbatana),
Mesed (Meched).
Persia e un stat foarte vechiu. Scapind de su-
prematia Asiriei, deveni prin sec. vi a. Chr. un
regat puternic, care cuprinse Egiptul (548 a.Chr.),
invinse pe Macedoneni si armatele ei ajunsera
in Dunare; dupit Incercari zadar-
nice de a supune Grecia, regatul
Insusi fu cuprins de Alexandru
eel Mare, apoi cazu sub Parti. In
Harta Persiei.
Oceanul Atlantic. Astfel shit: Maraj7on cu Hua-
laga, Ucayali, lsanas, Rio Madre de Dios, Rio
Purus.
Cap. Lima. Orase pr. Callao, Arequipa, Cuzco,
Ayacucho, Catacaos.
Aci a Post Inainte de descoperirea Americei (ca.
1021), regatul Incasilor, In care se desvoltil o
important& civilizatie. Cucerit de Pizaro (1532),
fu provincie spaniolA pina In 1824, chid deveni
independent prin luptele lui Bolivar.
PERUGIA (fr. PEROUSE), oral in Italia (Um-
bria); 72.995 loc. Are un palat municipal care
dateaza din sec. xiv.
PERUGINO vANuca PIETRO 1446 t1524), f,

sec. ni si iv Persia se lupta cu pictor italian. A lucrat in Umbria, in Florenta, In

Turd', cu Arabii; prin sec. xi, fu capela SixtinA la Roma. El face parte din prima
cucerita de Seleucizi, de Mongoli; generatie a renasterli italiene. Opere mai cunoscu-
apoi se ridica prin sec. xvi, for- te: Sfinta familie (Paris, Louvre), Schimbarea
mind noul regat persan, dar iar la tatd (Perugia), Punerea in mormint (Florenta).
decazu, fiind silita In sec. xix sa PES.AC p com. rur. jud. Timis-Torontal piasa
cedeze Rusiei unele din provin- Periam; 2889 loc. ¶ C) statie c. I. linia AradJim-
ciile sale. In 1906 $ahul Muzafer- bolia Intre Periam si Lovrin.
ed-Din proclama o constitutie, PESTALOZZI Branum ( * 1746 1.1827), peda-
pe care succesorul lui o desfiinta. Person gog elvetian. A dus o viata agitata,
In timpul rhzboiului mondial a a Incercat o sum& de Intreprin-
Post atacata si de Rusi si de Turci; iar In anii din deri si In toate a Post nenorocit.
urma e turburata de mis- DupA ce a voit sA facA gradinarie
earl bolsevice. si crestere de vite, a deschis o
PERSU GEORGE A. f}coala. pentru copii saraci, ca sA
(t1903), medic veterinar le des si invata.tura si pregatire
roman. A Post profesor in pentru viata (baietii, agricultura;
$coala superioara de me- fetele, gospodArie si gradinarie),
dicina veterinara. cunoscuta sub numele de scoala de
PERU (REPUBLICA DEL in Neuhof (cantonul Argovie).
PERU), stat In America de Ideile sale au devenit cunoscute H. Pestalozzi.
sud. Se margineste la N. cu , prin °neva carti, Intre cari Leonard
Equador si Columbia, la E. ' ;4 Gertruda (tip. in Berlin 1781) si In timpul revo-
tu Brazilia si Bolivia, la S. lutiei franceze s'a vAzut numit cetatean de onoare
Cu Chili si Oceanul Pacific, 41 Locuitor din Peru al Frantei si a stat cltva timp in Paris. Intorcin-
la V. cu Oceanul Pacific. (indigen) du-se In Elvetia, a continuat sA Incerce aplicarea
Supraf. 1.355.054 km. p.; 5.850.000 loc. Densit. ideilor sale prin diferite institutiuni, Intre cari
1806
www.dacoromanica.ro
cea din Yverdon, cu Inceputuri fericite, dar part).- non (Franta), unde cunoscu pe Laura, careia li In- IDE.
sita dupa marl deceptiuni. A publicat atunci si china sonetele sale. Trad. rom. putine: de G. Panu
car i importante si a avut satisfactia sa vada ca (Conv. lit. vii), A. L. Bolcas (Familia", xxxii), PET
Fichte, In discursul seu dare natiunea germane, T. M. Stoenescu (Literatorul", II, partea I).
a dat metoda lui Pestalozzi drept model pentru PETRESCU CEZAR (*1892), ziarist si scriitor
compatriotii siii. Trad. rom. Cum fsi Invafd Ger- roman. Premiu national p. proza 1931. S'afacut cu-
truda copiii (de E. B.lteanu, 1898),
Leonard $i Ghertruda (de I. A. RA-
dulescu-Pogoneanu, 1909).
PE$TERA 0 schit jud. Dimbo-
vita, fundat In 1819 de than Baltac.
E ascuns ca Intr'o pester% Intre
munti. ¶ P lost schit cu bisericii. zi-
dita In 1675 de plrcalabul Bosie pe O
malul r. Rant, jud. Orheiu.
PE$TISANI, com. rur. jud. Gorj,
plasa Vulcan. $coaltt de mesern
(1929).
pETAIN HENRI PHILIPPE ( '1856),
maresal francez. A comandat In 1915
armata de la Verdun, a Post apoi,
Intre 1917 1919, comandantul ar-
matelor de N. si N.-E.; In 1922 in-
spector general al armatei franceze.
PETCOVICI VLADIMIR, naturalist
slrb. Profesor la Universitatea din <
Belgrad. A Mout 'tercet/Ili si In Ro-
mania, e membru In asociatia geolo-
gilor carpatici si a lust parte la re-
uniunea din Bucuresti. Membru co-
respondent al Acaderaiei Romane
(1928).
PETELEA corn. rur. jud. Mures
plasa Reghin de jos; 2100 loc. Sta-
tie c. f. Intre Reghin si Tlrgu-Mures.
PETERSBURG, oral In Rusia,
zidit de Petru eel Mare (1703). A Post
capitalalkusiei WO. In 1918. In tim-
pul razboiului mondial si-a schimbat
numele In Petrograd, iar dupa insta-
larea regimului bolsevic s'a numit
Leningrad.
PETICA STEFAN (*1877 t1904),
ziarist si scriitor roman. A publicat
lntr'un volum trei Poems (1902), iar
postum a .aparut Cintecul toamnei Harts. Statului Peru
(1909).
PETIT DE JULESVILLE [p'ti... LOUIS noscut prin vol. de nuvele Scrisorile unui razes
(1841t1900) scriitor francez, profesor la scoala (1922) si Drumul cu plopi (1924). A publicat alte
normalk superioara. Op. pr. Istoria limbii si a li- culegeri si nuvele si apoi mai multeromane: Intu-
ter aturii franceze In 8 vol. (Inceputli. 1896). necare (1927), Aranca stima lacurilor, Comoara
PETLIURA (t1927), general rus. In timpul regelui Dromichet, Omul din vis,
miscarilor revolutionare ce au urmat dupe ras- PETRESCU DIMITRIE (t1896), Yost profesor
turnarea regimului tarist si-a organizat o armata de astronomie si geodezie la Facultatea de stinte
de rezistenta. In Ucraina, a Post chiar prezidentul din Bucuresti (1863).
republicei din aceasta regiune, dar a Yost Invins PETRESCU GHEORGHE, jurist roman. A Yost
de armatele sovietice si silit a se expatria. prezident de sectie la Curtea de Casatie.
PETOFI SANDOR (ALEXANDRII) PETRESCU VANGHELI CRUSOVEAND scriitor
(*1822 t1849), poet ungur, ucis roman din Macedonia. A publicat Mostre de
In lupta de la Sighisoara, In tim- dialectul macedo-romfln (basme, poezii), 1881.
pul revolutiei ungare contra PETRESCU ZAHARIA ('1841t1901), medic ro-
Austriei. Autor al imnului re- man. A fost profesor de terapeutica in facultatea
volutionar maghiar din 1848. Din din Bucuresti (1870); medic militar, a ajuns Ia
operele lui trad. rom. bucafi a- gradul de general si a Yost inspector medical.
lese in diferite reviste (Litera- Membru corespondent al Academiei Romane
torul", 1880, Familia", Ra- (1885). Opera pr. Elements de f arrnacologie, 1870;
muri", 1908 s. u., Convorbiri Elemente de terapeutica, 1884; memorii si rapoarte
critice", 1908Neamul roma- S. Petcifi. prezentate la diferite congrese.
nese literar", 1'909Junimea PETRESTI 0 corn. rur. jud. Atha, plasa Se-
literara", 1907. SamLatorul", bes; 2490 loc. ¶ 0 coin. rur. jud. Iasi, plasa Co-
1910) de 0. Goga, I. Vulcan, I. pou ; 2155 loc. St. c. f. Intre Vasile-Lupu si Balti.
U. Soricu, V. Stoica, N. Vulo- PETRIVABILE,pedag. roman In Transilvania, di-
vici, P Dulfu, V. Loichita., I. rectoral scoalelor graniteresti, profesorla pedago-
Brosu. In volume: Apostolul (de \\ giul din Days. A dat directive not In activitatea cor-
St. 0. Iosif, 1896), Poezii alese pului didactic primar: carp didactice (Abecedar,
(de St. 0. Iosif, 1897), Punia \ 1864, Legendar) si carti de metodica (Scriptolegia,
ca/au/ui (de I. R. Dietrich si C. , 1872, Plan de lec(iuni). A condus revista $coala
Ghiteanu, 1909, de V. Mircea, romdna de Ia 1878 WWI la 1881.
f. a.). PETRICEICU STEFAN, domnitor al Moldovei
PETRARCA FRANCESCO F. Petrarca. 1672-1674. Avind Turcii razboiu cu Polonii, cer
("1304 t1374), poet italian, stu- boerilor sa aleaga pe unul din ei In locul lui Duca
dia dreptul si teologia, trai mai multi ani la Avig- eel mazilit si pus la inchisoare. Clucerul Petri ceicu,
1807

www.dacoromanica.ro
PET. lulnd astfel domnia, servi intereseleTurcilor,fara a
prejudicia pe ale tarii; dar mai tirziu se hothrl a
PET parasi pe Turd si a trece In partea Polonilor(contra
I guvernele prezidate de G-ral Averescu (1920 si
parerii boerilor si In special a lui Miron Costin).
Se intelese cu Grigore Ghica din Muntenia si
amindoi tradara pe Turci si Inlesnira Polonilor
o mare victorie sub zidurile Hotinului (10 Noem-
brie 1873). Aceasta politick nu le-a Post de mare
folos, fiindca Polonii nu i-au putut ajuta In dea-
juns si si-au pierdut tronul. Petriceicu a fugit In
Polonia si acolo a ramas.
PETRICENI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa
Durnbrava-Rosie; 4427 loc. Statie c. f. intre Dor-
nesti si Adincata.
PETRTCU iotor (t1902), Post profesor de chi-
mie anorganica. la Facultatea de stiinte din Bucu-
resti (1895).
PETRTLA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa
Petroseni; 10.926 loc.
PETRTNI PAUL (1847 -1-1924), medic roman.
Doctor de la Paris si intern al spitalelor. Profesor
de anatomie la facultatea de medicina din Bucu-
resti (1888), medic primar al Asezamintelor Brin-
covenesti. A infiintat muzeul de anatomie la fa-
cultatea din Bucuresti. A Post de mai multe on
senator. Op. pr. Des injections hypodermiques de
chlorhydrate de narceine, tezk, 1871, Paris;
La lepre en Roumanie, 1897.
PETRINI - GALATI M. (1846t1926), medic
roman. Profesor de clinic& dermatologica Ia facul-
tatea de medicina din Bucuresti, director general
al Serviciului sanitar. A publicat articole in rev.
Romania medicala ", Spitalul" s. a. Dintre vo-
lume, cithm: Le traitement de la syphilis, 1889;
Lec(iuni de clinicd dermatologica, 1891; Lec(iuni
asupra boalelor de piele, 1892.
PETRINQ ALEXANDRU (18241-1898), om po-
litic roman In Bucovina. A Post
deputat In Dieta Bucovinei si In
Camera din Viena, a Post si mi-
nistru in 1870; a staruit pentru
curentul autonomist $i a ajutat
miscarea economica roma.neasca,
InfiintInd o banca In fruntea careia
a stat el insusi.
PETRINO DIMITRIE ( 1846
t1878), scriltor roman din IBuco-
vina. Dupll o viat& aventuroasa, m.
a Post nevoit sa vie In Iasi (1875),
unde a lost numit prin sprijinul membrilor ,Ju-
nimei", bibliotecar. A murit in Bucuresti. Multe
din poeziile sale au Post publicate in Convorbiri li-
terare" si In volume: Flori de mormint (1869), Lu-
mini si umbre (1870), Raul (1875). A Post membru
corespondent al Academiei Romane. (1877).
PETROGRAD or PETERSBURG.
PETRQNIUS ARBITER cArus (t ca. 66 p. Chr.),
p oetla tin, avu mare trecere la curtea lui Neron, care
Insa ii porunci sa se sinucida. ceea ce facu In mij-
locul unui somptuos banchet. Lui i se atribue frag-
mentul de roman Satyricon, transmis din anti-
chitate. Trad. rom. de G. Popa-Liseanu In rev.
Flacara", 1921-22, de I. M. Marinescu in vo-
lum, 1923, si sub titlul Orgia romand, 1918.
PETRO§ANI (sae PETROSENI) ® com. urb.
jud. Hunedoara plasa Petroseni; 14.000 loc.; aci
shit vestitele mine de carbuni. Are un gimnaziu
de fete si un liceu de baeti. In apropierea acestei
comune s'au petrecut fapte importante la incepu-
tul razboiului pentru Intregire Duptt luptele din
zilele de 14-22 Septembrie 1916, localitatea a
lost ocupata de armata inimica; armata roman&
o reia in ziva de 24 Sept., dupa o puternica
contraofensiva; dar nu se poate folosi mult de
acest succes, caci o pierde din nou In ziva de
2 Octombrie si de atunci Incep miscarile de retra-
gere dincoace de vechile hotare. q ® statie c. f.
linia laterala de la Subcetate la Lupeni.
PETRO§ITA Imp PIETROSITA.
PETROVA, corn. rur. jud. Maramures, plasa
Viseu; 3972 loc.
PETROVICI WAN (1882), scriitor roman si
1808
www.dacoromanica.ro
om politic. Profesor de filozofie la facultatea de
litere din Iasi. A Post rninistru de instructie In
1926). Membru corespondent al Academiei Ro -
mane (1927). A publicat poezii( 1901-1910), arti-
cole biografice (Amintiri universitare, 1920, Fi-
guri dispdrute, 1924), studii filczofiCe (Cerce-
tdri filozolice, 1907, Introducere in metafizica,
1924), discursuri (Momente solemne, 1927), rela-
t1uni de calatorie (Raita prin (ara, f. a.).
PETRU, sf int din Lampsac, praznuit de biserica
ortodoxh Ia 18 Maiu. Pe timpul imparatului Decius
a Post martirizat, fiindca n'a vrut sa jertfeasc&
idolilor si a staruit In credinta.
PETRU SFINTUL ( ca. 10 a . Chr. t ca. 67 p.
Chr.), primul din cei 12 apostoli. Se numea Simon
Inainte de a fi ehemat de Isus. A trait aproape de
el si evangheliile povestesc multe din faptelesale.
A asistat la schimbarea la MO a lui Hristos. CInd
trupa de soldati a inconjurat pe 1-Iristos ca sa-1
aresteze dupa tradarea lui Iuda, Petru a scos sa-
bia si a taiat urechia unui alter. Atunci i-a zis
Isus : Pune sabia in teaca I tine scoate sabia, de
sabie va pieri". Precum Ii prezisese Isus, In noaptea
judecatii. cuprins de frica s'a lepadat de trei on de
Invatatorul sau, lucre de care s'a cait toata viata.
Dupa. inviere, Mintuitorul s'a aratat apostolilor
si le-a poruncit sa mearga. In toath lumea pentru a
predica evanghelia. Petru Incepu Intliu In loeu-
rile unde traise Domnul, apoi calatori In Antiohia
si In alto tar! si apoi la Roma, unde In timp de 25
de ani lucre pentru organizarea bisericii; de aceea
este socotit drept primul papa. A avut so, sufere
mult din pricina c& a combatut pe Simon Magul,
care dobindise admiratiunea lui Neron. Instiintat
ca va fi arestat, a plecat din Roma. In drunl i-a
iesit inainte Domnul Isus si cud I-a Intrebat
Petru: Quo vadis, Domine? (unde to dud, Doamne?)
i-a raspuns: Ma cluc la Roma ca scl fiu rastignit
a doua oar& Apostolul a Inteles, s'a Inapoiat si
s'a predat autoritatilor. A murit ca martir, dupa.
unit In aceeasi zi cu Si. Pavel. De aceea biserica
crestina Ii sarbatoreste pe amlndoi In aceeasi zi.
PETRU I ALEXEIEVICI zis CEL MARE (1672
t1725), imparat al Rusiei. Incoronat tar la virsta
de 10 ani (1682) Impreuna cu fratele sau Ivan, care
muri dupe scurt timp, se instrui singur cu ajutorul
mai multor streini din Mos-
cova si Incepu sh organizeze
o armata dupe modelul euro -
pean si s& pregateasca flota
(lucra el insusi la construe-
tia vaselor). A facut doll&
calatorii In Europa occiden-
tals: Intiiu, cu nume de .
simplu lucrator, In Germa-
nia, Olanda si Anglia (1697);
apoi In Franta (1717); tot
timpul 11 Intrebuinta ca sa. /-
studieze organizatia si viata Petru I.
din orasele vizitate. Pentru
a asigura tarii sale o esire la mare, a Intr eprins
razboaie numeroase. mai ales cu Suedia si cu
Turcia si a ajuns sa ocupe teritorli importante
la Marea Baltic* A introdus cu forta toate formele
externe ale civilizatiei occidentale, luptind cu
Impotrivirea clasei boeresti, care provoca mai
multe revolte, dar el be reprima cu mare cruzime;
pint si costumul occidental 1-a introdus si a silit
pe Rusi sa-si taie barbile. S'a ocupat de organizarea
administrative si financial* de progresele in-
structici; a Intemeiat orasul Petersburg, unde
si-a mutat capitala, a supus puterea eclesiastica
celei politica, desfiintind partiarhatul si instituind
sinodul, care avea In smut sau un procuror re-
prezentant al tarului. Autoritatea lui a Post imensa:
i s'a dat titlul de imparat si numele de mare. Pen-
tru istoria noastra, el are mare insemnatate, de la
el au Inceput legaturile mai apropiate cu princi-
patele. In 1711 Dim. Cantemir, Domnul Moldovei,
s' a aliat cu el si a suferit consecintele Infringerii
comune. De atunci Sultanii au Inceput a trimite
ca domni pe difenti Greci din Fanar. In privinta
testamentului" politic (prin care se urmarea cu-
Cerirea Constantinopolului) cercetarile istorice au
ajuns la Incheierea ca nu apartine lui Petru, ci
este inventat la Inceputul sec. xix spre a da un
fel de justificare necontenitelor razboaie ale Ru-
silor contra Turcilor.
PETRU zis ARON, fiu nelegitim al lui Alexan-
dru eel Bun a domnit In Moldova sau o singura
data (lorga) Intre 1451-1457 sau de trei patru ori
(Xenopol) Intre 1444-1457, fie in unire cu fratele
sari Stefan apoi cu nepotul sau Alexandru, fie
singur. El ucise pe fratele sau Bogdan $i, la rindul
lui, fu gonit de fiul acestuia Stefan (devenit eel
Mare); se duse In Polonia sperind ca, prin aju-
torul de acolo, sa reia tronul; dar interesele Po-
lonilor hotarlra altfel $i do aceea fugi In Transil-
vania. Prinait bine de regele Mateiu Corvin, care
voia sit aiba un mijloc de amenintare rata de
Stefan. el Insoti se zice armata ungureasca
In expeditia In Moldova, dar, lupta de la Baia
terminIndu-se cu victoria lui Stefan, se intoarse
In Transilvania, unde mai tirziu (pe la 1569) fu
ucis de oamenii lui Stefan.
PETRU zis CERCEL, mr- Ceroel.
PETRU ERMITIIL (t ca. 1115), considerat ca
initiatorul prirnei cruciade prin predicile cart stir-
neau entuziasmul rnultirnilor. Dunmezeu voeVe!"
erau cuvintele pe cari le repeta.
PETRU II ALEXEIEVICI (1716-1730), Imparat
al Rusiei 1ntre 1727-1730, Mau un tratat de de-
limitare cu China
PETRU HARAGHEORGREVICI ( 1846 t 1921 ), print
Orb, fiul lui Alexandru K. A trait mult timp in
streinatate, a servit In armata
franceza In timpul razboiului
din 1870; a fost proclarnat rege
al Serbiei In 1903, a suferit ne-
voile Inceputurilor nenorocite
ale razboiului din 1914, dar s'a
putut bucura de izbinda finals.
PETRU III zis CEL MARE
('1236t1285), rege al Arago-
nului (din 1276 $i al Sieiliei
(din 1282 . ._
PETRU I XII$AT, domn al
Moldovei (ca. 1375ca. 1391), Petru I arSerbiei.
dupa uciderea lui Iuga Coriato-
vici. Dupa unii ( lorga) se tragea din familia Inte-
meietorului Bogdan printr'o femee numita. Mu? at a ;
dupa altii (Xenopol) apartinea unei familii din
Muntenia, a Musetestilor, poate 1nrudita cu Ba-
sarabii. Dupa Grigore Ureche, a domnit 16 ani.
A cautat sa mentina prietenie $i cu regele Po-
loniei si cu al Ungariei.
PETRU II, fiul lui Stefan Mu.at, sidomnit In
Moldova, dar data e nesigura (Xenopol: 1395-99,
Iorga: 1448-49). Se pare ca a donmit cltva timp
Impreuna cu fratele sari Stefan, apoi s'au des-
partit $i an luptat pentru tron, ceeace a adus o
expeditie a Polonilor spre a ajuta pare-se
pe Stefan.
PETRU I zis PATRA4CII CEL BUN (f1557), domn
al Munteniei Intre 1553-1557. Era fiul lui Radu
Calugarul $i tatal lui Mihaiu Viteazul $i al lui
Petru Cercel. A domnit putin. A fost invitat de
Turci sa tread]. In Ardeal ca sa-i ajute In sta.-
phiirea acestei tari. A fost otravit de un boer Socol,
care voia sa devina domn.
PETRU zis SCHIOPOL, domn al Munteniei (1559-
1568) $i de trei ori al Moldovei (1574-1577, 1578
1579, 1582-1591). Era fiul lui Mircea Ciobanul
$i al Doamnei Kiajna. A domnit Intliu In Muntenia
sub regenta mamei sale, cu greutati marl, fund In
mai multe rinduri atacat de boerii pribegi din
vremea lui Mircea $i ar fi putut sa continue, data
nu ar fi intervenit cearta Intre mama -sa $i Slihail
Cantacuzino, om influent la Constantinopol, care
voia sa is In cgtsatorie pe sora lui Petru $i to refuzat.
De aci urma nu numai mazilirea acestuia, dar $i
trimiterea In exil. Dar iscusinta Kiajnei $i cadourile
bogate ce stia sa faca la momentul potrivit, izbu-
Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.1
www.dacoromanica.ro
tira ca dupa 6 ani, sa dea fiului sau de asta data PET-
tronul Moldovei. Acum Petru, In virsta matura,
urma o politics personala, sprijinindu-se pe ele- PET
mentul boeresc. Poate ca de aceea a fost putin
iubit de tarani: ei au ajutat navalirile preten-
dentilor cari Il rasturnara de dougt ori: In 1577
veni Nicoara Potcoava, Ii Invinse, dar nu putu
timplara la fel. Dar paste un an ,
'Astra tronul, fiindca Turcii reintronara pe Petru;
In 1878 veni Alexandru Potcoava $i lucrurile se In-
$i citeva luni Turcii 11 mazilira. ,;,
Ii.-1 trimisera In exil la Alep. -----,\:,4142'4--,
De aci isbuti sa scape $i sa ;*/___44t,
vie din nou In 1582 la tron.
Acum cauta sa -$i doblndeasca
un nou sprijin prin legaturile
ce stabili cu Papa Sixtus $i
deci si cu Polonii. Incurajind A
cultul catolic, hind laudat In /11;
scrisorile ce primea, incerca
sa dobindeasea prin Turci tro- m' !./
nul Poloniei (la rnoartea lui Petru §chiopul.
Stefan Bathori. 1586), lard a
izbuti. Soarta ins& nu-i surise mult timp. Se ivira
mai multi pretendenti $i unii venire chiar cu o$tiri
streine. De aceea, temlndu -se poate ca va pierde
bunavointa Turcilor, fugi din tara In August 1591
si, dupa ce rataci prin citeva state apusene, muri
la Innsbruk clndva dupa 1593 (cad la aceasta
data e pomenit ca fiind in viata).
PETRU zis CAZACUL, domn al Moldovei clteva
luni In anu11592. Venind cu o$ti cazacesti, rastoar-
na pe Aron Tiranul, dar este gonit de o armata
trimisa de Sigismund Bathori dupa. cererea Tur-
ciei.
PETRU zis BARES (t1546), domn al Moldovei
1527-1538 $i 1541-1546. Era fiu natural al lui
Stefan cel Mare $i nazula la tronul Moldovet Inca
din timpul lui Bogdan, dar nu-si realiza. dorinta
(teat la moartea lui Stefanitt. (1527), clnd boerii
pribegi 11 proclamara Domn. Legenda spune ca
era pescar $i a primit vestea alegerii sale clnd se
afla In drum cu un convoiu de care cu peste. Rare$
a faurit planuri indrasnete. Murind regele -Unga-
riei Ludovic, se ivira doi competitori: loan Za-
polia, principele Transilvaniei, $i Arhiducele Fer-
dinand. Bares, care stapinea In Transilvania ce-
tattle Ciceul $i Cetatea de Balta $i sustinea un
episcop la Vad, fu Intliu partizanul lui Ferdi-
nand, dar apoi, chid. Turcii voira sa dea tronul
Ungariei lui Zapolia, Rare$
trecu In partea lui. Aceste (IP
imprejurari Ii dadura ocazie
sa faca mai multe incursiuni
In Transilvania, sa dobindeasca.
cetatea Bistritei $i sa obtingt
victorii contra Sailor din Bra-
sov $i Bistrita; In felul acesta
ajunse la un moment sa stapl-
neasca de fapt o mare parte
din teritoriul Transilvaniei, cu
glndul de a avea $i o stapl-
nine de drept. Somat de Zapo- It l..
lia $i amenintat cu intervenirea Petru Rare,
Turcilor, renunta la planul (dupa o fresca de la
sau *Psi Intoarse privirea spre Probota).
Polonia, eerInd restituirea
Pocutiei. Refuzat de Poloni, ocupa provincia,
dar o pierdu In urma Infringerii de la Ober-
tin (1531 ; dupa aceasta urmara incursiuni de
o parte $i de alta, far& sti. se 'mat& ajunge la un a-
cord. Polonii intervenira la Sultan, care Incepu nti-
jlociri pentru aceasta. In acest stop fu trimis ye-
netianul Gritti, dar, tentlndu -se de vreo cursa,
nu se duse In Moldova; mai tIrziu se duse In
Transilvania ca sa reguleze afacerile de acolo, In
urma incheierii pall dintre Turci $i Ferdinand.
Acolo Gritti fu ucis de Unguri $i capul lui trimis
lui Petru, Impreuna cu doi fii, pe care el Ii ucise.
TemIndu-se de urgia Turcilor, facu alianta cu
Ferdinand; dar clnd Soliman porni cu armata
contra lui, nu dobindi nici un ajutor. Parasit $i de
1809 14
PET_ boeri si de trupe, fu silit sa fuga peste munti si sa
se Inchizli In cetatea Ciceului. Aci ramase pin& In
PIE 1540, clnd se duse la Constantinopol si reusi prin
iscusintli si dare de bani s& is din nou domnia In
1541. In aceasta domnie urmareste un joe dublu:
se aliaz& In ascuns cu loachim, marchizul de Bran-
deburg, In vederea unui razboiu contra Turcilor,
der, dup& ce razboiul e Inceput, ajuta pe Turci si,
clnd vede c& puterile crestinilor shit Infrinte de
pagini, ramlne de partea Sultanului. Rare a mu-
rit In scaun in Septembrie 1546. Intre alte ecouri
ale vietii lui In literatura noastra citim: Visti/ lui
Petru Rare?, poezie de V. Alecsandri, Luceaf drul,
dram& de Barbu Delavrancea.
PETRU Q1 ASAN (secol. xn), frati din pe-
ninsula Balcanied, trimisi ca deputati ai Romani-
lor la Imparatul Isac II Angel; ei rasculara po-
porul romanesc din partile acelea si, uniti cu Bu-
garii, tntemeiarli imperiul romano-intlgar.
PETRUSZEWICZ A. s. CANONIC (t1913), isto-
ric polon, lost membru onorar al Academiei Ro-
mane (1890). A editat cronici, a publicat mono-
grafii din cari unele intereseaza trecutul nostru:
Torturarea dornnitorului moldovean loan Pot-
coavd, 1876; Cine au lost Cnejii valahi, 1877;
Regele Poloniei loan in si Moldova, 1898.
PEUCER GASPAR ('1525 t1602), savant ger-
man (matem. medic.), profesor la universitatea
din Wittenberg. Elev si ginere al lui Melanchton,
s'a ocupat si de propaganda. religioas& (calvinA),
pentru care a suferit si cltiva ani de Inchisoare.
PEUPLE ROUMAIN (LE). ziar politic aparut In Bu-
curesti 1885-86 sub directia lui N. Blarambe7g.
PEUTINGER co NNAD ( *1465 t1578), savant
german. Sub numele lui s'a publicat o hart& a
drumurilor din imperiul roman Mout& prin sec.
III si pastrata. Intro copie de la 1264 (Tabula peu-
tingeriana). Originalul se gaseste la bibl. din
Viena.
PHEREKYDE MIHAIL (*1842 1-1926), om po-
litic roman. A lost advocat; deputat (1875) si se-
nator In multe legislaturi, vice-presedinte si pre-
sedinte al Camerel si al Senatului; ministru de
justitie In guvernul de concentrare prezidat de
M. C. Epureanu (1875), de lucrAri publice In gu-
vernul lui I. BrAtianu In 1878, de justitie In gu-
vernul lui Dim. BrAtianu In vremea IncoronArii
(1881), apoi In guvernele prezidate de Ion C.
BrAtianu pin& la 1888, avind portofoliul justitiei
si al externelor, cu o Intrerupere de citiva ani cit
timp a Yost ministru plenipotentiar la Paris; mi-
nistru de interne In 1897 (cab. D. Sturdza) si In
1909 (cab. I. I. BrAtianu). ministru de stat In
guvernul concentrat al razboiului (1916), In fine
min. de externe in 1918 (cab. BrAtianu).
PHEREKYDE scARLAT (18411-1914), jurist
roman. A Yost prim-prezident al Curtii de Casatie.
PHILIPPIDE ALEXANDRU (1859), filolog ro-
man. A Post profesor la un liceu din Iasi si apoi
(1896) la Universitatea de acolo. S'a Mout cu-
noscut prin o lucrare bibliografic& si biogratiea
( lntroducere in istoria limbii $i literaturii romdne,
1888); a publicat articole de Grilled in Convorbiri
literare" si In Viata romAneascA ", cercetAri asu-
pra elementelor limbii si diferite etimologii (Alt-
griechische ElemPnte, 1897, Rumanische Elymolo-
gien), o gramatica elemental% a limbii romane
1897) si primul volum din Istoria limbii romane,
(cuprinzind Principii de istoria limbii (1894 . In
anii din urm& a dat la lumina douA marl volume
despre Originea Romdnilor: I. Ce spun izvoarele
istorice 1923. 11. Ce spun limbile romana si
albaneza, 1928.
PRYSIOLOGUS, culegere de povestiri populare le-
gendare despre viata animalelor. Ede origine bi-,
zantin& si, de prin sec. v dupA Chr., s'a raspindit
traduclndu-se In diferite limbi (etiopica, armeanA,
siriana, etc.). Ecouri din aceasta gasim In Invd(d-
turile lui Neagoe, apoi multe parti cuprinse In
cartea noastrA de literatura poporana serisa nu-
mit& Flo area darurilor, care s'a tipArit prima oar&
In 1700 (Snagov).
1810
www.dacoromanica.ro
PIACENZA, oras in Italia; 431.717 loc. (p.- rrA-
LIA .
PIANUL-DE-SUS, corn. rur. jud. Alba, plasa
Sebes; 2003 loc.
PIARISTI, congregatie de calugari fundatA In 1607
la Roma avind de scop educatia copiilor.
PIATRA 0 corn. rur. jud. Romanati, plasa
Oltul de-sus; 2380 loc. Are o scoala de meserii
(1929). La 3 km. e statia c. f. numit& Piatra -Olt,
pe linia principalk Bucuresti Craiova; de aci
porneste linia RImnicul-VIlciiSibiu si linia spre
CaracalCorabia. ¶ 0 c. r. jud. Teleorman, plasa
Zimnicea; 5656 loc. Dup& legea 1929, centrul
circumscriptiei cu 4 sate.
PIATRA ARSA, pisc jud. Prahova, alt. 2120
m.
PIATRA CRAIULUI p vlrf de munte In
muntii Fagarasului (jud. Muscel). La S. E. este
pasul Bran. ¶ 0 statie c. f. aproape de Ciucea
(9 km.) pe linia principal& BucurestiOradea.
PIATRA DIN CASA, comedie de V. Alebsandri, sal-
sa In Italia In 1847, reprezentatii. pentru prima
data in Iasi la 3 Maiu 1847 In folosul arsilor" din
Bucuresti (In focul eel mare, cintat de Anton
Pann).
PIATRA-[NEAmTu],com.urb. cap. jud. Neamt.;
26.000 loc. Statue c. f. capul liniei laterale de la
BacAu. Statiune climatericA, 300 rn. altitudine.
Are liceu de baeti, sc. secundarA d fete, sc.
profesionalA de fete si sc. de meserii.
PIATRA RO,SIE, numele a doll& dealuri din
jud. Tulcea (1Inga corn. Cerna si Iing& orasul Isac-
cea).
PIC [pica] IOSIP LADISLAU, istoric ceh, profesor la
Universitatea din Praga. Op. pr. Veber die Ab-
stammung der Rumtinen, 1880; Der nationale
Kampf gegen das ungarische Staatsrecht, 1882;
Die rumanischen Gesetze und ihr Nexus mit dem
byzantinischen und slavischen Recht, 1885 (trad.
In 1. francezA, Buc. 1887); Zur rumanisch -unga-
rischen Streitfrage, 1886.
PICARD [pieta') EMILE (*1856), matematic
francez. Fost profesor la Sorbona. Membru onorar
al Academiei Romane (1911).
PICK BEHRENDT, numismat german. Conserva-
torul cabinetului numismatic ducal din Gotha.
Membru onorar al Academiei Romane (1914).
PICO DELLA MIRANDOLA IOAN ('1346
f149/4, filozof italian vestit prin eruditia sa: In
1486 anunta cd va sustinea In public la Roma 900
de teze despre cele mai variate subiecte (de omni
re scibili). Osindit de autoritatile bisericesti, se
refugia. In Frant,a, de unde mai ttrziu se Intoarse
si se aseza la Florenta.
PICOLO NICOLAE, medic grec In Bucuresti. A
ocupat si functiuni publice: seful censurii, di-
rector al eforiei scoalelor (pe la 1836 si urm.).
PICOT [pico] EMILE (*1844 1.1918), filolog
francez. A Post secretar al Domnitorului Carol In
1866; vice-consul al Frantei In Timisoaramaimuni
ani de la 1869; profesor de limba roman& la $coala
de limbi orientale din Paris. Membru onorar al
Academiei (1879). A publicat (In colab. cu G.
Bengescu) un studiu asupra lui Alexandra eel
Bun (1882), o colectie de poezii poporane ale Ro-
mdnilor din Serbia (1889), o Bibliografie come-
liana (1875), textul si traducerea Cronicei lui
Grigore Ureche (1878), Biogra- \N.N\Y
(
fia 0 bibliografia lui Nicolae 's.NIAtA
Milescu (1883).
PICTET [picte]oAormr 1842
t1929), chimist elvelian. A reu-
sit sa, lichefieze idrogenul si azo-
tul; a construit o masina pen-
tru producerea frigului pe tale
ihdustriala. A scris si o opera
de filozofie a stiintei: Essai
dune methode generale de syn- C4ir
these chimique.
PIEI-RO§II. nume dat Tip de Piei-Ro§ii
unora din locuitorii primitivi
ai Americii, pe cari Europenii i-au gasit acolo si
1-au numit In primate timpuri Indieni. Ei tootles°
mai mult In State le-Unite si In Maxie si se Im-
putineazii treptat.
PIELEqTI, statie c. f. jud. Do lj Intre Piatra-
01t si Craiova.
PIENIQNT, regiune din Italia, supr. 29.349
km. p. (Turin, Alexandria, Novara. Coni). Pin&
In sec. xi erau aci multe state mici; de atunci Incep
a se grupa pentru a forma In sec. xv un singur stat.
Acesta a fost simburele unitatii Italiei.
PIERRON ALEXIS (*1814 t1878), profesor
francez; traduse multe opere din elineste (Meta -
fizica lui Aristotel, Teatrul lui Eschil) si publics
Istoria literaturii elene (1850) si a literaturii la-
tine (1852).
PIETI§TI, adeptii unui partid religios care s'a
produs In sinul protestantismului german pe la
1670, avind drept centru Universitatea din Leip-
zig, apoi pe cea din Halle. Ei n'au format o sada,
ci au urmarit numai o prefacere a cadrelor servi-
torilor bisericesti. Cu oarecare Inclinare spre as-
cetism, ei ostndeau teatrul, dansul si chiar plim-
barea recreative. Pe la naijlocul sec. xvui miscarea
a Inceput a pierde din influenta sa.
PIETRELE-DOAMNEI, masiv stincos intre
jud. Falticeni (azi Baia) si jud. Suceava. Prezint&
o frumoasti priveliste si despre el circula In popor
diferite legende. Carmen Sylva s'a inspirat din
ale si a saris povestea Pietrele Doamnei.
PIETRELE-FETEI, munte jud. RImnicul-
Sarat corn. Jitia, alt. 1280 m.
PIETRICICA, munte jud. Neamt In rata ora-
sului Piatra.
PIETROA.IA, statie c. f. jud. Dimbovita, In
tre Titu si Golesti linia BucurestiPitesti.
PIETROASA, p culme de munti jud. Bacau.
40 corn. rur. jud. Bihor; plasa Vascau; mine de
mangan.
PIETROASA-DE-JOS, corn. rur. jud. Buzau
pe coasts muntelui Istrita; plasa Tohani; 2456 loc.
Aci s'a gasit tezaurul zis de la Pietroasa sau Cloaca
cu pui. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Stirateanca.
PIETROIU, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Fe-
testi ; 2740 loc. Dupa legea 1829, sat circ. corn. Co-
cargeau a.
PIETROSUL, yid In masivul zis muntli Rodnei
alt. 2300 m.
PIETROSANI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa
DunArea, 4894 loc. Are o scoala de economie
casnica (1929).
PIETROMA, corn. rur. jud. DImbovita
plasa Pucioasa, pe malul Ialomitei; 2839 loc. Are
izvoare de apti. mineralii. Statie c. f. linia Titu-
TIrgoviste. Dupa legea 1929, are In circ. sa 9 sate.
PIGNIALION (PYGMALION), rege legendar din
Cipru, care sculptase o statue de tildes reprezen-
ttnd o femee si se Inamorase de ea.
PILAT DIN PONT (PONTIUS PILATUS) (t ca. 39),
guvernator al provinciei Iudeea, In timpul pro-
cesului lui Isus. Nefiind convins de vinovatla lui
si neavind curajul sit-1 scape, isi spat& mlinile si
zise: Sint nevinovat de singele acestui om. Actul
lui a devenit simbolic, spre a arata pe un om
onest, dar lipsit de energie pentru a opri un fapt dm.
PILAT CONSTANTIN ( *1838 t 1922), ofiter roman.
Sublocotenent In 1858, capitan In 1865, a luat
parte la miscarea de la 11 Februarie 1866, fiind
Intre cei cari au prezentat lui Cuza actul de abdi-
care; s'a angajat In armata franceza si a luptat In
razboiul din 1870, a reintrat In armata romans
In timpul razboiului din 1877; a Inaintat apoi pin&
la gradul de general de divizie.
PILSEN (ceh. PLIZEN), oral In Cehoslovacia
(Boemia); 88.416 loc.; vestit prin berea ce se fa-
bric& acolo.
PILSUDSKI iosiF (*1867), om politic si mill-
tar polon. A trait pin& la razboiul mondial In Po-
Ionia stlipInitil de Rust si a lost, chiar ca student,
un element de agitatie nationalists, a suferit si
5 ani de Inchisoare In Siberia. La Inceputul raz-
boiului 1914 el formeaza un corp de soldati cu cari
lupt& in rIndurile Austro-Germanilor contra Ru-
1811
www.dacoromanica.ro
siei. Dupa ce Polonia ruseasell e ocupat& de acestia, PIE.
el Incepu agitatia contra lor, Impiedicind recruttl-
rile si rechizitiile si contribui la crearea statului 1-11%
polon. El fu ales presedinte al comisiunii militare
si apoi la 14 Noembrie 1918 sef al statului si al
armatei. In aceasta calitate duse lupta contra
armatelor sovietice cari nu voiau sti primeasca li-
berarea Polonilor de sub jugul rus. Momenta grate
avu maresalul In 1920, cind Rush inaintase pin&
aproape de Varsovia, dar dobIndi o victoria strti-
lucitil contra for si stabili hotarele din spre Rasarit.
A fost presedinte al Republicei pIna. In 1922, clad
s'a retras, raminInd numai sef al statului-major.
In 1926, socotind ca siguranta tarii e periclitata
din cauza luptelor politice, rasturn& t,u ajutorul
armatei, pe presedintele si guvernul de atunci si
In guvernul format sub noul presedinte al Re-
publicei, primi portofoliul afacerilor militare si
al celor externe si de atunci el a rilmas, ocuptnd
diferite situatluni lnalte, arbitrul vietii politice,
bucurindu -se de lncrederea deplins a poporului.
A vizitat de multe on Cara noastrA.
PILLTL, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2047 loc.
PIMEN GlIviosuL (t ca. 451), praznuit de bise-
rica ortodox& la 27 August. S'a retras In pustie si
a trait In post si rugaciuni, formind o comunitate
cu mai multi frati Intro pustnicie.
PINIEN GEORGESOU (1853), prelat roman.
Episcop al Dunitrii de jos (1902); mitropolit al
Moldovei (1909); membru onorar at Academiei
Romane (1918). A fost profesor de teologie dog-
matic& si simbolica la facultatea de teologie din
Bucuresti.
PINACOTECA STATULUI (Inf. 1864), asezatit In
palatul Ateneului Roman din Bucuresti. Cuprinde
tablouri vechi si noi de pictori romani si streini si o
colectie de sculpturi. Director: pie torul G. Potra$ru.
PIND sau rluNTll PINDULUI, sir de munti In
Grecia, Incep In Albania si se desvolta In Grecia
paralel cu Adriatica. Inaltimea cea mai mare o
atinge virful Moon al m. Smolica, 2575 m. Pin-
dul are mai multe ramuri.
PINDAR ( ca. 521 t ca. 441 a. Chi.), poet grec
lirie. Autorul vestitelor ode, adresate mai ales In-
vingatorilor In jocurile olimpice. Trad. rom. pu-
putine de Artur Berar, V. Bogrea, G. Murnu,
I. Al. George.
PTNI, consul rus In Bucuresti In 1821. La insta-
larea domnitorului Grigore Ghica (1822), el s'a
dus la Sibiu si de acolo a uneltit prin boerii ne-
multumiti mai multe revolte, unele destul de se-
rioase, sperind sa justifice o interventie a armatei
rusesti care sta Bata la Prut. Nereusind, a Yost
shit sit se retraga.
PINTEA VITEAZUL, erou din poeziile noastre po-
porane.
PINZGAU, regiune din Austria (Salzburg), re-
numi ta pentru frumoasele bovine ce se erase acolo.
PIONUL cEAHLAu.
PIPRA corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bkneasa.
Statie c. f. ling& Bucuresti linia spre FetestiCon-
stanta. Aerodrom si garage p. aeroplane.
PIPIRTG, corn. rur. jud. Neamt, plasa Cetatea-
Neamtului. Dup& legea 1929, sat din circ. corn.
VInatorii-Neamtalui. Vorbeste de aceasta. locali-
tate Creang& In Amintiri si Vlahutli In Schitele
de calatorie. E acolo si un plrau cu acelasi nume.
PTPO$ roax ("18221-1888), magistrat si om po-
litic roman. A luat parte la lup tele din Transilva-
nia In 1848; apoi sub regimul austriac a fost ma-
gistrat, prefect si In 1865 membru In Camera mag-
natilor. A lucrat pentru interneierea gimnaziului
roman din Brad.
PIPO§ PETRU, magistrat roman din Transil-
vania. A fost membru la tribunalul din Tlrgul
Mures. In 1858-63 a fost functionar In canoe-
laria consular& austriaca din Bucuresti.
PrPO POMPILIU (1857 t1893), ziarist roman
din Transilvania, stabilit In Cernauti. (1891), unde
a lucrat la Gazeta Bucovinei".
PIR, corn. rur. jud. Salaj, plasa Tasnad; 2540 loc.
P 1 R.. PIRAMIDE (PYRAMIDE), vestite In Egipt sint trei
cad se atribue regilor: Cheops, Chefren $i Miche-
PAD, rx Tinos. Cea mai mare e Inalta de 146 m. In launtrul
for sint mormintele regilor.
PIRANDELLO Luiar (*1867), dramaturg ita-
lian. Director la Teat? o d' arte la Roma. Tract. rom.:
$alul negru (de A. Marcu), Datoria doctorului,
Fiul lui Cain (de A. Marcu), Enric IV (de A.
Marcu), Livretul rosu, nuvele (de V. Rodan),
Ornta, bestia $i virtutea (de P. I. Sturza). Pe scena
Teatrului National din Bucuresti s'au jucat pie-
sele: ease persoane In cautarea unui autor, Smo-
chine de Sicilia, Enric IV, Este a$a cum fi se
p are.
PIRNNE HENRI (1862), istoric belgian. Cu-
noscut mai ales prin lstoria Belqiei. Profesor
la Universitatea din Gand. Membru onorar al
Academiei Romane (1924).
VIRUS, oral In Grecia (Atica), portul Atenei.
PIRUS (PYRRHUS , erou din povestirile epocei
eroice a istoriei Grecilor. Era fiul lui Ahile.
PIRUS (3191-272 , regele Epirului. A luptat
contra Romanilor vemind In Italia in ajutorul
Tarentului.
PIRENEI (fr. PYRENEES), munti Intre Franta
si Spania, lungime 435 km.
PIRON (PYRRHON), filozof grec (t 288 a. Chr.).
Unul din Intemeietorii scepticismului.
PISA, oral In Italia (Toscana pe Arno; 67.752
lee. Aci e un vestit turn Inclinat.
PISARAVA, sat jud. Caliacra, plasa Sf. Du-
mitru; 3718 loc.
PISCU ® corn. rur. jud. Braila, plasa Silistraru ;
2160 loc. Duph legea 1929, sat circ.com. Brailita
® statie c. f. intre Barbosi si Tecuci.
PISCUPESCU STEFAN V. (*1775 t ), medic
roman. Numele tatalui era Manega. A invatat la
Viena. Opere. Mijloace si leacuri de ocrotirea
ciumei, 1824; Oglinda sandtafii si a frumusefii
amenesti, 1829; Doctorui de casa.
PISISTRAT ( ca. 605 t 527 a. Chr.), tiran al
Atenei pe la 560.
PISTYAN (PIESTANY, ung. POSTYEN), oral In
Cehoslovacia perlul Waag; 5661 loc. Statiune bal-
neara renumita.
PISCOLT, corn. rur. jud. Shlaj, plasa Valea-
lui-Mihaiu; 3476 loc.
PITAGORA (prramionAs) (ca. 570 a. Chr.),
filozof grec, intemeietorul matematicei; credea in
migratiunea sufletelor. Unii istorici punla indoiala
chiar esistenta lui.
oral, cap. jud. Arges; 25.000 loc.
statie c. f. linia principal& BucurestiPiatra
Craiova, etc. De aci pleat& si linia lateral& pin& In
Curtea-de-Arges. Are liceu (int emeiat 1866), scoala
secundarh de fete, sc. profesionala de fete, 2 scoale
de comert si una de meserii (1929). E oral vechiu:
se vorbeste In documente de la finele sec. xiv.
PITT WILLIAM (.1759 t1806), om politic englez.
Sef al guvernului In timp de 17 ani (1784-1801),
refacu finantele, inlesni desvoltarea comertului
exterior, reorganizh administratia Indiei, dobindi
vot pentru unirea Irlandei cu Anglia, sustinu pe
emigratii din Franta In timpul Revolutiei si de
aceea lua parte la razboaiele ce urmarh.
PITTARD [pitar] EUGENE, naturalist si an-
tropologist elvetian. Profesor la Universitatea
din Geneva; membru corespondent al Aca-
demiei Romane (1919). A vizitat de multe on tars
noastra si a facut studii de antropologie In dile-
rite regiuni. A publicat: La Roumanie, Valachie,
Moldavie, Darroudja, 1917; Les peuples des Bal-
kans, 1920; Les races et l'histoire. 1924; precum si
articole In Bulletin de la societe roumaine des
sciences" si In Buletinul soc. geografice".
PITUSCA, corn. rur. jud. Lapusna plasa Vorni-
ceni; 3840 loc. Duph legea 1929, sat corn. Galesti.
PITJA-PTREI, coin. rur. jud. Ialomita, plasa
Tandarei; asezat pe stinga Dunarii, la confluenta
lalornitei cu acest fluviu, 1151 loc.Dupli legea 1929,
formeaza o circ. corn. cu 7 sate.
PIUS II PICCOLOMINI (1405 t1464), al 218-lea
1812
www.dacoromanica.ro
papa al Romei, intre 1458-1464; cauta sa fach o
coalitie a statelor crestine contra Turcilor. Lash si
scrieri sub numele de Aeneas Sylvius.
PLUS VI (1717 t1799), al 258-lea pap& al Ro-
me! (1775-1798); avu diferende cu Iosef II al
Austriei; lull sub protectia sa pe preotii goniti de
revolutia din Franta; Napoleon, venind Cu armata
In Italia, 11 sill sh semneze un acord, fu totusi
arestat si dus In Franta, unde muri. Senumea mi-
reneste Giovanni Braschi.
PIUS VII CHIARAMONTI (17421.1823), al 259 -
lea papa al Romei 1800-1823; semna Concorda-
tul cu guvernul Frantei; Incoron& pe Napoleon
la Paris; dar nevoind sh adere la faimosul blocus
continental, Isi vhzu atacat statul, apoi ridicat el
lnsusi si adus la Fontainebleau si silit a semna un
act de adeziune, pe care-1 dezaprobli. 1ndata ce
putu. RaminInd In dusmanie cu Napoleon, null
reluti scaunul dealt duph chderea lui.
PIUS IX, mireneste: MASTAI FERRETTI CONTE
(1792t1878), al 263-lea papa al Romei 1846-
1878. Incerca sh dea statelor sale o constitutie
intrucitva liberalh; In 1848 fi silit sh fug& din
Roma la Neapole, dar fu restabilit de armatele
franceze; in 1859 teritoriul statelor sale fu ocupat
de Italieni, dar ramase Roma ca resedinta; In
1870 convoch un conciliu care stabili infalibilitatea
papei ca dogma; cind (Dec. 1870) se declarh Roma
drept capital& a Italiei, se inchise In Vatican (care-i
fu lhsat de statul italian) si de atunci papii s'au
considerat prizonieri si n'au voit sh las& din cu-
prinsul proprietatilor for pink in 1930.
PIUS X, mireneste GIUSEPPE SART() (*1835
1914), al -lea pap& al Romei (de la 1903). Pios,
modest, adversar al tendintelor moderniste.
PIUS XI, mireneste ACHILLE RATTI (*1857),
papa al Romei, ales In 1922. A lost inainte cardi-
nal si episcop la Milano.
PIZARO FRANCISCO ( 1476 t1541), militar spa-
niol, cuceri, in unire cu Almagro, statele america-
ne Peru $i Chili.
PICLISANU ZENOBIE (*1886), director In Mi-
nisterul Cultelor; membru corespondent al Aca-
demiei Romane (1919). A publicat studii despre
organizatia bisericilor prin articole In revista
Transilvania" $. a. si prin Volume, unele In Ana-
lele Academiei": Alegerea arhirreilcff, 1920; Din
istoria bisericeascd a Romdnilar ardeleni. 1923,
s. a.
PTNCOTA corn. rur. jud. Arad, plasa Siria;
5724 loc. Statie c. f. Intre Sintana si Ineu pe linia
AradS1ntan aBrad.
PINGARATI ® Oran jud. Neamt,, trece prin
corn. si man. cu acelasi nume. ¶ p mhnhstire jud.
Neamt corn. cu acelasi nume, Inceputa pe la 1461
de calugarul Simion de la Bistrita, dar zidith cu
tot rostui de Alex. Lapusneanu 1560.
PIRJOL, sat corn. Birsanesti, jud. Bacau, plasa
TazISu. Exploatare de petrol.
PIRLITII-TIRG, corn. rur. jud. Iasi, plasa
Copou; 2847 loc. Are un gimnaziu (1929).
PIRSCOVNI corn. rur. jud. Romanati, pla-
sa Oltet; 3060 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.
Osica-de-sus. Static c. f. linia Piatra-OltCorabia,
ling& Piatra.
PARVAN VASILE (1882t1927), istoric roman.
Profesor de istorie antica la
facultatea de litere din Bucu-
resti (1910), director al Mu-
zeului national de antichithti.
membru al Academiei Romane
(1913), director la Scoalei ro-
mane din Roma 1920. A debu-
tat prin studii asupra istoriei
Romanilor (Familia Cuza,
1904, Stefan eel Mare, 1905),
.,
mr.,"
apoi s'a ocupat de istoria an-
tica (Aurelius Verus, 1909), T E. -0 ,mg,
dar curind si-a fixat atentiu- V. Parvan.
nea asupra epocei romane In
leg6tura cu istoria poporului roman si a Inceput
cercetari asupra resturilor din aces epoch aflat
In Romania: Cetatea Tropacum (1912), Ulmetum
(1912), Castrul de la Poiana (1913), Calatis
(1920). A Inceput sapaturi cari au condus la de-
scoperirea fostului oral Histria (ow acest cuvint),
ceea ce 1-a Indemnat a studia raporturile Intre
Greci *i Romani: Ginduri despre lume si viata
/a Greco-Romanii din Pont (1920); Inceputurile
vie(ii romane /a gurile Dundrii (1923); La pe-
netration hellenique dans la vallee du Danube
(1923). Ca discurs de receptiune la Academie, o
biografie a lui C. Erbiceanu (1914). Ca lucrari
generale sau de sinteza: Ida $i forme istorice
(1920), Pomenirea impdratului Traian (1922),
Memoriale (1923). Pentru a face cunoscuta acti-
vitatea Scoalei romane din Roma a Inceput a pu-
blica In 1923: Ephemeris daco-romana, un anuar
cu lucrarile membrilor scoalei. Ultima opera:
Getica, protoistoria tinuturilor noastre (1926).
PYRVU, statie c. f. jud. Arges, intre Pite5ti si.
Cosfe5ti.
PLACE [plas] VICTOR ( *18181-1875), agent diplo-
matic francez la Ia5i In timpul divanurilor ad-hoc.
A functionat de t Mar In serviciul consular (Madrid,
Cadix, Neapole, San-Domingo, Mosul, Iasi, Adria-
nopol, Tananariva, Calcuta, New-York). In Iasi a
stat de Ia 1855 pin& Ia 1863. Aci n'a Yost numai un
reprezentant diplomatic constiincios, ci un pasio-
nat sustinat or al unirii principatelor, legat personal
cu partizanii unirii, Incurajlndu-i, IndemnIndu-i si
afirmlnd Increderea sa In viitorul statului roman.
Arnie cu domnitorul Cuza, i-a Yost colaborator la
proectele de organizare a Orli. Dupa ce s'a retras
din serviciu, a revenit ca simplu particular In
Moldova si a murit aici. A scris si o lucrare de
arheologie: Ninive et l'Assyrie, 1867.
PLATEN-HALLERMUND AUGUST ("1796
11835), poet austriac. A trait mai mult In Italia.
A scris ode, sonete, balade *1 drame.
PLATON (* ca. 4291-347 a. Chr.), filozof grec,
muzicant si matematic In Atena; amic 5i discipol
al lui Socrat, calatori mult dupa
moartea acestuia, iar la Intoarcere
(389) lncepu a raspindi ideile sale
In gradinile zise ale lui Academos,
de unde teoriile lui primira numele
de scoald Academic& Op. pr. Apo-
logia lui Socrate, Criton, Fedon,
Banchetul, Republica, Leone. Trad.
rom. Apologia lui Socrat (de To- -,
routiu, 1910; de Cezar Papacostea, j
1919); Criton (de C. Papacostea,
,
I d
1919); Fedon, (de C. Papacostea, Platon.
1919); Banchetul, de P. Musoiu,
f. a.; de A. Luca, 1910; de V. Green, f. a.); .Re-
publica (de V. Bichigean, 1923); Gorgias (de Th.
Simenschy, 1920); Dialoguri (de St. Bezdechi,
1922).
PLATON, martir, praznuit de biserica orto-
doxa la 18 Noembrie. Marturisindu-si credinta, a
Yost pedepsit si s'a sfirsit In mijlocul chinurilor.
PLAUT (TITUS MACCIIIS PLAUTUS) (*ca. 250
t184 a. Chr.), scriitor latin, autor de comedii. Din
operele lui s'au pastrat: Amphitruo (dupa care
s'a inspirat Moliere Ina saAmphitrion),Aulularia
(idem In L'avare), Menecmi, Captivi, Casina,
Miles gloriosus, Poenulus. Toate au Post traduse
In rom. de T. Dinu si P. Paltanea (Buc 1912)..
PLATA.NBSTI, culme de munti In jud. VlIcea,
In stinga Lotrului. Vlrful eel mai Malt e Malaia:
996 m.
PLATARESTI ® fosta man. jud. Ilfov, zidita
de Mateiu Basarab, 1646. Azi e penitenciar pentru
femei. Statie c. f. linia Bucure5ti Oltenita. ¶ @corn.
rur. jud. Cetatea-Alba, pl. Sarata; 8706 loc.
PLENITA, corn. urb. jud. Dolj, plasa Plenita;
8000 loc. Are un spital, un gimnaziu si o *coal&
de meserii (1929) ; e resedintm plash; regiune de vii.
PLESOIANU DUMITBU (*1811 t1880), inginer
roman. A lucrat pentru Infiintarea unei scoale
normale In Tlrgu -Jiu.
PLESOIANU GRIGORE (*1808 t1857), profe-
sor roman. A functionat In Craiova, a tradus din
1813
www.dacoromanica.ro
frantnzeste Aneta $i Luben de Marmontel (1829), P I R-
Genoveva de Brabant (1838); a publicat si cart' di-
dactice: Abefedar greco-roman, 1825. Abecedar, PLU
1828, Gramatica franfezd, 1830, Abetedar (ran-
tezo-romdn, 1833, si un fel de ma-
nual general pentru Incepatori:
Cele dintfiu cunostinte.
PLESUL, munte jud. Falticeni
sau Baia (lost Suceava) corn. Bog-
dane5ti, 915 m. alt.
PLEVNA (PLEVEN , oras In Bul-
garia; 27.780 loc. Era cetate Int&-
rita pe vremea star) Inirii turcesti;
In razboiul din 1877 78 se In-
chisese aci Osman -papa $i a rezi-
stat cu mare vigoare ulna In ziva Gr. Plepianu.
de 28 Noembrie 1877, clnd, Meer-
cind sa iasa., a Post Invins si prins de °stile ro-
manesti si ruse5ti de sub comanda Domnitorului
Carol.
PLINIU CEL BATRIN (CARTS PLINITIS SECIINDUS)
(*23-t79), istoric si naturalist latin, cunoscut mai
ales prin Istoria naturald, mort in vremea erup-
tiunii Vezuviului, dupa unii In virful vulcanului,
unde se dusese sa studieze, dup& altii In Stabia,
unde se dusese sa ajute la salvarea sinistratilor.
PLINIU CEL TINAR (CAMS PLINIO'S CAECILIIIS
sEcurmus) (62 -tea. 120), scriitor latin, amic al lui
Traian. Op. pr. Panegiricul lui Traian, Scrisori
catre Trojan.
PLOESTI, municipiu,
cap. jud. Prahova; 98.000
loc. Nod important de c.
f. : 1 ) statie linia Bucure5ti
Brasov, 2) statie linia
BucurestiBuzau, 3) cap
linia laterals spre Slob ozia,
4) cap linia laterals spre
V &leni Mineciu, 5) cap
linia lateral& spre Buda
Slanic. Are 2 gari: de Nord
pentrulinia V aleni
si de Sud pentru
to ate celelalte. Are
hour de baeti,
*coals secundars
de fete, sc. prole-
sionala de fete, 5 Monumentul Vanatorilor.
scoale comerciale, *coals de meserii, 5i mai multe
scoale primare. Are 23 biserici ortodoxe, din
cari una zidita. In 1827 si alta cladita de Ma-
teiu Basarab pe ruinele unei vechi biserici din
1535. Orasular fi zidit pe la finale sec. xvi. Daruit
de Alexandru Ipsilante unui Moruzi, a avut In
curs de multi ani procese pentru a -si revendica
libertatea, astigind definitiv In timpul Domniei
lui Barbu Stirbeiu. Aci a Yost cartierul general
al armatei ruse5ti In timpul razboiului din
1877.
PLOMBIERES [plombier], oral In Franta
(Vosges), 1830 loc. Statiune balneara (sulfuroa-
se, sodice, feruginoase, bicarbonate).
PLOPI, corn. rur. jud. Soroca, plasa Tlrnova;
2280 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Tlrnova.
PLOSCA corn. rur. jud.Teleorman, plass Alexan-
dria ; 3985 loc. Statie c. f. linia RosioriZimnicea.
PLOTIN (*205 tea. 270), filozof neoplatonic,
Roman de origine, traind In Egipt. In operele sale,
din cari s'au pastrat o parte, Incearca a face o sin-
teza a tuturor sistemelor filozofice din anticitate
Impreuna cu cre5tinismul. S'a bucurat de mare
prestigiu In timpul vietii sale, nu numai prin
Inaltimea Mellor ce Impartasea discipolilor ssi, ci
si prin Malta demnitate moral& a vietii sale.
PLUMBUTTA, ® sat jud. Ilfov corn. Colentina,
pe malul drept al rlului Colentina. Aci a Post lupt&
intre Mateiu Basarab si Radu, fiul lui Iliac, la
26 Oct. 1623, Invingtnd Mateiu Basarab. ¶ ®
fosto. manastire In acelasi sat Intemeiata de un
Petru (poste Schiopul), refacuta. de Mateiu Ba
sarab si rezidita, duptt un cutremur. In 1804 de
mitrop. Dositeiu Filitti.
PLU- PLUTARH ( ca. 501-125), scriitor grec, trai
In Atena, vizita Egiptul si Italia $i fu amic
P cu oamenii de frunte din Roma, unde locui
cltva timp. Lass multe scrieri de moral& practica,
de filozofie si de teologie, de studii sociale; dar
celebru deveni prin biografiile (Vie(ile paralele).
Trad. rom. Viefi paralele (de C. Aristia, 1857;
de P. M. Georgescu, 189f ; Pericle (de N. Bil-
nescu, 1907); Licurg (de P. Musoiu, f. a.)
PLVTON, personaj mitologic grec. Zeul In-
fernului si al mortilor. Unele Compozitii 11 re-
prezinta Inconjurat de Parce $i de Furii.
- s aft:.
Pluton.
PLUTUS, zeul bogattei In mitologia greats.
PNOM-PENH, cap. regatului Gamboge, pe
fluviul Mekong; 62.288 loc.
POARTA, statie c. 1. jud. Severin, !litre Me-
hadia $1 Caransebes, linia Bucuresti-Tinaisoara.
POBRATA PI' PROBOTA.
POCIATSKI SOFRONIE, ieromonah rus trimis
de mitropolitul Petru Movila ca profesor la Scoala
de la Trei- lerarhi din Iasi (1640).
POCVTIA, o parte din provincia Galitta,
1211 km. p., cap. Colomea. A fost amanetata de
Regele Poloniei lui Alexandru eel Bun.
PODCARPATORVSIA, regiune din Ceho-
slovacia; 12.639 km. p., 605.000 loc.
PODENII-NOI, sat jud. Buzau. Exploatare
de petrol.
PODGORIA, corn. rur. jud. Arad, plasa St-
ria; 3598 loc.
PODOLENI, com. rur. jud. Neamt,, plasa
Bistrita; 2654 loc. Dupa legea 1929, formeaza
o circ. cu 22 sate. Statie c. f. linia BacAu-Pia-
tra Neamt.
PODQLIA, Posts provincie din Rusia S.-V.
Avea cap. Kamenetz-Podolsk. Astazi face parte
din Ucraina.
PODUL ILOAIEI, corn. run. tlrg jud. Iasi,
plasa Bahluiu; 3611 loc. Dupti legea 1929, circ.
corn. cu 14 sate. Statie c. f. linia Pascani-lasi.
PODUL YNALT, localitate jud. Vasluiu unde
s'a dat lupta lui Stefan eel Mare cu Turcii (ca.
10 Ianuarie 1475). Xenopol situeaza punctul prin-
cipal at luptei ling& un pod peste un plrau, care
azi n'are nume, ci se numeste numai ptraul de la
podul de pialrd. Crede ca acela se numea in ve-
chime Racovd(ul. Batalia aceasta se numeste de
istorici si b. de la .Racova.
PQDUL TVEICULUI, com. rur. jud. Tecuciu
plasa Podul Turcului; 1173 loc. Are scoala de
meserii, spital. Dupo. legea 1929, centrul unei
circ. cu 19 sate.
POE jpol EDGAR ALLAN (18o9 ti849), scriitor
american. Vestit mai ales prin povestirile sale cu
IntImplari fantastice si producatoare de groaza.
S'au tradus multe din ele prin ziare reviste (In-
dependents", 1862, Literatorul", 1881, Epoca",
1885, Revista literara", 1887, Tribuna poporu-
1814
www.dacoromanica.ro
lui", 1900, Tribuna" Arad, 1904,1908, Vieata
flour', 1907-1912, Luceafarul", 1909, Sam&-
nlitorul", 1909, Flacara", 1915-1916) de Faur,
d'Artanian, Iosif Popescu, J.
B. Hetrat, P. Paltanea, R. Pal-
tin, Luca I. Caragiale si In bro-
suri: Povestiri extraordinare
(de I. Schiopul, 1909; de N.
Dascovici, 1912), Nuvele (de
I. Achimescu, 1912), Nuvele
extraordinare (de Barbu Con-
stantinescu, f. a.), Fantezii hu-
moristice (1924).
POENARI, sat jud. Arges.
Aci shit ruinele cetatuii lui Te- E. Po,
pes-Vocla.
POENARU CONSTANTIN (*1842 t1912), general
roman. A lost ministru de rilzboiu In cabinetul
prezidat de Lascar Catargiu (1891).
POENARU PETRE (1799t1875), profesor si
scriitor roman. Studii In cars si In Viena si Paris.
A lost profesor de greceste la scoala Mitropoliei
din Bucuresti (1820), secretarul lui Tudor Vla-
dimirescu (1821), a redactat legiuirea instructiei.
publice sub Regulamentul Orga-
nic (1832), a lost profesor $i
director at colegiului Sf. Sava
(1832-47), deputat In Aduna-
rea obsteasca (1841), director
al Ministerului de externe (1850),
membru al comisiei documente-
lor (1857), membru al Consiliu-
lui de stat (1864), membru al
Academiei Romane (1870), pre-
1
zident al Societatii pentru Inva-
tarea poporului roman. In area- Petre Poenaru.
sth din urma calitate, deli bit-
trill, a luat parte la miscarea contra generalului
Tell, care, ca ministru de instructie, voia sa des-
fiinteze scoalele normale. Poenaru a publicat un
curs de algebrd (1841), cuvintari tinute de dife-
rite ocazii, o biografie a lui George Lazdr (dis-
cursul lui de receptte la Academie, 1871) si un
diclionar francez-romdn In colaborare cu Florian
$i Hill (1840).
POETASU STAN ( 1870 t1919), general ro-
man. A intrat In razboiu cu gradul de colonel
S'a distins In luptele de la
Topraisar, Neajlov $i Mara-
*esti. In Ianuarie 1919, clnd
bEmde de bolsevici treceau
din Ucraina, el, hind coman-
dantul unei divizii care o-
pera contra lor, a lost ucis
de un bolsevic pe clnd inspec-
ta trupele In comuna Badi-
ceni, ctireia i s'a dat numele ,cske
lui. Gen. St. Poeta§u
POESII POPULARE culese de
V. Alecsandri, prima colectie de acest fel. A apa-
rut Intliu In doua brosuri: 1852, 1853, apoi Intr'un
volum: 1866.
POGACEAUA, com. rur. jud. Mures, plasa
Rlciu; 2536 loc. Static c. f. linia Ingusta Bandul-
de-CImpie--Mihai-Viteazul.
POGOANELE, corn. rur. jud. Buzau, plasa
Chnpu; 5600 loc. Dupii. legea 1929, circ. com. cu
8 sate.
POGOR VASILE (1833 ) om politic ro-
man. A fost deputat, senator In multe legislaturi,
primar al orasului Iasi. Colaborator la Convor-
biri literare", a publicat traduceri din diferiti au-
tori. In volum a publicat: Faust de Goethe (trad.
cu Schelitti) 1862.
POGRADET, orilsel In Albania, la marginea
de S.-V. a lacului Obrida; 3425 loc.
POHORLAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Nistru; 2005 loc. Dupa legea 1929, sat In circ. corn.
Ocna.
POIAN, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa TIr-
gu-Slicuesc; 2000 loc. Statiune climaterica, 610
m. altit.
 POIANA, p sat In corn. Comarnic, jud. Pra-
hova, plasa Pele$; 2107 loc. Statiune baln.7 0 corn
rur. jud. Sibiu, pl. Miercurea; 5124 loc.; se crest
aci turme de oi. ¶ ® corn. rur. jud. Soroca. p1. Co-
tiugeni; 2355 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Cotiugenii-Mari. ¶ ® fosta man. jud. Prahova, in
Rita Clmpinei. S'a lntemeiat In 1688 de spatarul
Toma Cantacuzino. Biserica actuala e recladito.
In 1840. ¶ ® P.-DE-SUS, corn. rur. jud. DImbovita,
pl. Ghergani; 2307 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
corn. Slobozia-Moara. ¶ ® P.-DE-SUS, corn. rur.
jud. Doll, p1. Filiasi; 2053 loc. Dupa legea 1929,
sat. circ. corn. Filia$L ¶ ® tot acolo P.-DE-JOS, sat
jud. Dolj. ¶ 0 P.-MARE, corn. rur. jud. Dolj, pl.
Calafat; 10462 loc. Are o coal de agricultura
(1929).
POIANA-LUI-MIFIAIU, munte jud. Gorj,
trecatoare In Transilvania.
POIANA- MARULUI ® corn. rur. jud. Brasov
plasa Zarne$ti; 2812 loc. ¶ ® schit jud RImnicul-
Sarat la hotarul jud. Buzau aproape de corn. Vin-
tilli-Voda., fundat In 1810 de staretul Teodosie. E
$i o biserica veche, zidita In 1464.
POLANA-T.APULUI, sat jud. Prahova, Intre
Sinaia Se Buiteni. St. c. 1. linia Buc.Ploesti
Brasov, etc. Statiune climaterick. 880 m. alt.
POINLLE-DE-SUB-MUNTE, corn. rur. jud.
Maramure$, plasa Viseu; 5000 loc.
POINCARE HENRI JULES (18541-1912), ma-
tematic francez. A fost pro-
fesor de mecanica la facul-
tatea de $tiinte din Paris
(18S1), membru al Acade-
miei de stiinte (1887). A
publicat cercetari speciale,
contribuind la descoperirile
matematice cele mai impor-
tante ale secolului (ecuatiu-
nile diferentiale, functiunile
fuchsiene, $. a. In aritme-
tick mecanica cereasca, fi-
zica matematica, etc.), cu- Henri Poincare.
prinse In peste 300 de me-
morii inserate In diferite reviste si buletine. A
Post membru onorar al Academiei Romane (1909).
POINCARE LUCIEN Among]; ('186211920), fi-
zician francez. A fost profesor la liceul Louis be
Grand" $i la facultatea de stiinte din Paris. A pu-
blicat articole In revistele de specialitate. A fost
director al InvatamIntului superior, membru ono-
rar al Academiei Rornane (din 1919, clnd a vizi-
tat Romania cu misiunea universitara) $i al Ate-
neului Roman.
POINCARE RAYMOND (*1860), advocat $i om
politic francez, mare orator.
Dupa ce fu de mai multe on
ministru, vice-prezident al Ca-
merei, prezident de consiliu, a
devenit prezident al Republicei
In epoca razboiului mondial
(1913-1920). Dupa expirarea
mandatului sau, si -a reluat si
activitatea politica $i profesiu-
nea de advocat. A fost iar prezi-
dent de consiliu de mai multe orb.
POJARNA, pirau, izvora$te
In jud. Balti, uda $i jud. Chisi- R. Poincare.
nail, se varsa In Bleu.
POJON (ung. POZSONY) Pir BRATISLAVA.
POJORTTA, corn. rur., jud. Cimpulung, plasa
Moldovei; 2700 loc. Statie c. 1. linia Darma-
nestiVamaDornisoara.
POLA, ora$ In Italia (Istria), port la Marea A-
driatica; 49.960 loc.
POLIBIU (POLYBIU) (* ca. 210 t ca. 125 a. Chr)
istoric grec. A scris o istorie universal& In 40 carti
de la 220 la 146.
POLICARP EPISCOPUL SMIRNEI (t ca. 166),
praznuit de biserica ortodox& Ia 23 Februarie.
Hirotonisit episcop de Sf. Joan Evanghelistul, a
pastorit In diecesa sa cu mare cucernicie; a lost
Ia Roma ca sa. se Inteleaga cu Papa In privinta ser-
www.dacoromanica.ro
barii Pastilor. In tiinpul lui Alarm Aureliu In- P 01-
cepura persecutii contra crestinilor $i atunci pieri,
dupa multe chinuri, $i Policarp. POL
POLICIORI, sat jud. Buzau, plasa Saratelul;
zacaminte de petrol.
POLIEUCT (t ca. 250), martir praznuit de
biserica ortodox& la 9 Ianuarie. Era ofiter In ar-
mata imperial& In Armenia. Pagtn, avea un amic
crestin, pe Nearc; acesta II convinse $i In curind
suferi martiriul $i muri. Viata lui a dat subiectul
tragediei cu acelasi nume a lui Corneille.
POLINESIA 8. POLYNESIA, una din cele patru
parti ale Oceaniei, compusa din un mare numar
(cam. 300) de insule (de aci si numele) mari si mici.
POLTZU GEORGE (*1819 t 1886), medic roman.
A fost profesor la facultatea de medicina din Bu-
curesti $i decan Intre 1869-1880; membru onorar
al Academiei RomAne (1871). Op. pr. Mica chi-
rurgie, 1859, Prescurtare de anatomie descriptivd,
1859, Acidul salicilic, 1875.
POLIZU-MICSUNESTIMIEIAIL (.1846 t 1916 )
autor dramatic roman. Unele
din piesele sale au lost jucate S.
pe scena Teatrului national din
Bucuresti. S'a ocupat si cu
pictura si cu muzica (aria pen-
tru Somnoroase pdsdrele de
Eminescu este facuta de el).
POLO mule° ('1256t1323),
cantor italian. A callitorit pe
la 1271 1295 In Asia prin
Mongolia si China si a povestit s,j.
aceasta Intr'o lucrare intere- 'UN '
santa. Marco Polo.
POLONIA (RZECZPOSPOLITA POLSKA, germ. PO
LEN)2 stat constituit In 1919 prin reunirea pro
vincrilor supuse, In cursul timpului, Austriei, Ru
siei si Prusiei. Se margineste la N. cu M. Baltica $i
% cu statul fiber Danzig, Prusia, Lituania si Letonia,
la E. cu Rusia, la V. cu Prusia, la S. cu Cehoslo-
vaciasi Romania. Supraf. 388.390 km. p. ; 30.408.247
loc. (1 Ian. 1929).
Parnantul e In mare parte ses; la S. se Intind
Muntii Carpati (Beschizi si Carpa(ii pddurosi),
cari 1$i Intind dealurile spre centrul tarii. Princi-
pale fluvii $i riuri: Warta, Vistula, cu ail. Pilica,
Bugul si San, Pripet care curge printr'o regiune
foarte mlastinoasa, Niemen. Clima e mai mult
rece. Se cultiva cereale, slut pasuni Intinse. Muntii
au bogatii importante, mai ales In prov. Silezia
de Sus: carbuni, petrol, Fier, zinc. Industrie foarte
desvoltata.
Cap. vereoria (Warszawa) 937.000 loc. Ora$e
pr. Lodz, 452.000 loc., Lemberg (Lwow, vechiu
Leopole), 219.000 loc., Poznan, 185.000 loc., Cra-
covia (Kracow), 184.000 loc., Wilno, 129.000 loc.,
Katowice, 104.000 loc., Lublin, 94.000 loc., Bydgo-
szez, 88000 loc., Sosnowiec, 86.000 loc., Przemysl,
Kolomyja, Thorun, Grodno, Tarnow, Tarnopol,
Pluck, Pinsk, Wieliczka, Neavind port la mare, s'a
treat un mic stat liber Dantzig In jurul orasului cu
acela$i nume, cu o suprafata de 1950 km. p. pen-
tru ca portul acestuia sk serveasca Poloniei. Ea
Ins& a Inceput constructia unui al doilea port la
Gdinia pe teritoriul polonez.
Istoria Poloniei Incepe prin sec. ix si primul rege
cu titlu $i situatie regulata se consider& a fi Bo-
leslas cel Viteaz (992-1025). El si urmasii lui cei
mai apropiati largira hotarele Statului si impuserk
respect vecinilor; dar alti suverani urmatori nu
continuara pe aceeasi tale $i deter& prilej unor ne-
contenite rivalitati unele manifestate prin raz-
boaie civile Intre conducatorii diferitelor pro-
vincii.Pe la sfirsitulsecolului xin Polonezii 1ncep a
Intelege caaceste tendinte centrifuge shit un pericol
pentru frisk* existenta natiunii Tor. 0 noull Indru
mare se vede mai ales prin luptele lui Cazimir eel
mare (1333-70), sub care Polonia cunoscu o epoca de
mare prosperitate material& $i cultural/1. El Iona,
In 1364, Universitatea din Cracovia. Murind far&
copii, desemna ca urma$ pe Ludovic al Ungariei.
Fiica acestuia, ocuptnd tronul, se casatori cu
1815
 lagelan, print pagin din Lituania, crestinat sub
P 0 L_ numele (1815), iar Incercarile de revolta din 1830 is din
de Vladislay. Prin aceste Imprejurari pu- 1863 aratara nurnai eroismul *i patriotismul
POnn terea catolicisrnului crescu, dar unitatea statului polon, dar nu dadura nici un folds pentru rein-
nu citstiga mult, ba chiar se ridica din ce In ce vierea Poloniei.
puterea feudalilor,proprie.ari de paminturi (boiari Statul polon s'a renascut, de fapt, In Noembrie
in Lituania si panz In Polonia) si se forma cu 1918 cind autoritatile streine au parasit teri-
Incetul o oligarhic a
nobililor care reduse
pe de oparte puterea
regala si pe de alta
apasa pe muncitorii
de pamInt. Situatiu-
nea aceasta era si
mai rea din pricina
ca Polonia era me-
reu atrasa. In lupte
cu vecinii sai si tot
ea o lmpiedica de a
profita de Imprejura-
rea unirii a trei co-
roane (Polonia, Un-
garia si Boemia) pe
fruntea lui Vladislav,
fiul lui Cazimir (ca.
1471). Stinglndu-se
dinastia Iagelonilor
(1572) si noul rege
ales, printulf francez
Henric de Valois,
parasind tronul, vine
Stefan Bathori, care
d& statului o incon-
testabilk stralucire
militara: dar regii
urnaatori, din familia
suedeza Vasa, auraz-
boaie chiar cu Suede-
zii, unul din ei ce-
deaza electorului de
Brandeburg provin-
cia zisti Prusia du-
cald. In sec. xvir Po-
Ionia are clteva epoci
de stralucire, dar
pierde si multe tart- Harta Poloniei.
torii. Ridicareapute-
rii rusesd aduce pericole not In exterior, iar pu- toriul. Alegerile Ontru Adunarca nationala s'au
terea nemarginita a nobililor (liberum veto: drep- facut In Ianuarie 1919 si deschiderea solemn& a
tul unui singur deputat de a opri, prin opunerea Post la 10 Februarie. Constitutia s'a votat la 17
sa, votarea unei legi) slabeste din ce In ce coeziu- Martie 1921 si de atunci a suferit clteva modi-
nea interne. Confederaliunea de la Bar (1768) ficari. Statul polon e republica, cu un presedinte
incearca zadarnic sa impiedece decadenta: In ales pe 7 ani si cu sistem bicameral (Sejm = Ca-
1772 se produce prima Imparlire a Poloniei,InIre mera si Senat).
POLOVRACI (sau POLOVRAGI), corn. rur. jud.
4#Th. Gorj, plasa Novaci; 1895 loc. Aci a si man. cu
acelasi nume Intemeiatii de Jupinul Donciu PI-
rlianu si Postelnicul Stan In a. 1640. In apropiere
e o pester& cu stalactite si stalagmite. Era si o
mina de fier numith. Baia de Fier, care se exploata
pe la 1718. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Novaci.
Statiune climaterica 660 m. altit.
POLZER AUGUST ( *1862t 1915), chimist ro-
man. A lost expert la Institutul central de chi-
mie, mai Urziu sub-director. Profesor la scoala de
farmacie, apoi la facultatea de medicina. Op. pr.
Petrolul nostru de luminat, 1908; Ch.imia si ana-
liza alimentelor si bduturilor, 1914.
POMTRLA, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa Ber-
hometele; 550 loc. Aci se afla un liceu Infiintat In
1838 de Marele Logofat Anastasia Basota. Dupe
legea 1929, sat In circ. corn. Hiliseu.
POMERANIA (PorartERN), provincie din Pru-
sia, la Marea Baltica; supraf. 30.186 km. p.;
1.789.216 loc. Cap. Stetin.
Imparlirea Poloniei (dupti. Moreau). POMPEI, ora$ In Italia (Campania) la S. de
Neapole, la 24 km. departe de Vezuviu; distrus
Prusia, Austria si Rusia si nici o interventie se- de eruptia vulcanului In anul 79. Sapaturile, In-
rioasa nu se ridica din Occident pentru a o Im- cepute in 1860, au dat la lumina doua treimi din
piedeca. In 1793 a doua tinplirtire si In 1795 a oras, arlitInd In toate amanuntele viata In vremea
treia si ultima: statul polon este desfiintat. Marele catastrofei.
ducat at Varsoviei, Intemeiat de Napoleon (1807) POMPEIU (arms POMPEIUS) ( *107f48 a. Chr.),
se sflgeste curind prin Congresul de la Viena om de stat roman. A format primul triumviat cu
1816

www.dacoromanica.ro
Cezar si Urassus toy), s'a luptat cu Kezar, a Post
Invins In lupta de la Farsala $i a murit In Egipt.
Kpmht
Casa din Pompei.
POMPEIU DIMITRIE D. (1873), matematician
roman. Doctor in matemeici din Paris. A Post
institutor. Azi e profesor de mecanich la Univer-
sitatea din Bucuresti (1912), -Y
-.pd.-
transferat de la Iasi (unde lune-
tiona din 1907). Membru co- / POP GAVRIL (*1818 11883 , scriitor roman In
respondent al Academiei Ro-
mane (1916). A publicat articole
In Bulletin de la section sci-
entifique de l'Acadeinie Rou-
maine",Annales scientifiques"
din la5i, Bulletin de la Societe
des sciences" din Bucuresti; in/_e
volum: Les singularites des Me
fonctions analitiquesuniformes, Cneius Pompeius.
1929; $i carp de scoala: geo-
metrie, algebra, etc. Presedinte al Camerei De-
putatilor (1931).
POMPILIAN JOACHIM ( "183511907), pictor
roman. A Yost profesor de desen la liceul Gh. La-
zar" 'tin Bucuresti.
POMUT GEORGE ("1828 t 1882), Roman din
Transilvania refugiat In Statele-Unite dupa revo-
lutia din 1848. A luat parte la razboiul de sece-
siune (1861 5i urm.) si a Post Inaintat pina la gra-
dul de colonel, iar, duph. cltva timp, a Yost nu-
mit general In rezerva. A Yost trimis apoi consul
general al Statelor-Unite la Petersburg piny In
1878. Acolo a si murit.
PONDICHERY [pondiseri), ora$ in India In
Golful de Bengal, 46.849 loc., cap. provinciei fran-
ceze Cu acelasi mime.
PONI MATILDA tratSCIltrt CMGLER) (1852 t1931),
scriitoare romana. A publicat poezii In Convor-
biri literare (1867-1890) si in alte revi,te, un
volum de poezii (1871) si diferite povestiri.
PONI PETRE (1841 t1925), om de stint& si
politic roman. Profesor de chinaie In Universitatea
din Iasi (1875), decan al Fac. de
stiinte (1881), membru al Acade-
mid Romane (1879) si de mai
multe on prezident; ministru de
instructie In 1891 (guvern. prez.
general Florescu), 1895 (guy. D. A.
Sturdza), 1918 (guy. G-ral Coanda).
El a Intemeiat Casa Scoalelor. A
publicat carp didactice (Fizicd,
1874, Chimie, 1887) tiparite In nu-
meroase editii si servind multor Petre Porn.
generatii de scolari. A facut studii
asupra mineraletor din Romania 5i mai ales asupra
petrolului nostru. A soils si o cercetare istorica.
asupra r dzesilor.
PONIATOWSKI JOSEF ANTON ("1762 t 1813),
Polonez, ofiter austriac, apoi luptator pentru in -
dependenta patriei sale. Colonel *i adjutant al
Imparatului loser II (1787), se lupta cu Turcii;
fu apoi chemat In Polonia, se lupta cu Rusii (1792),
1817
www.dacoromanica.ro
se lupta cu Prusienii alaturi de Kosciusko (1794 . POM-
Cind Napoleon institui Marele-ducat al Poloniei,
el fu numit seful armatei $i dupa ce organize un POP
mare numar de regimente, lua parte la diferite
lupte, ajuta. pe Napoleon in carnpania din Rusia,
fu numit maresal al Frantei 5i avu o purtare eroic5.
In marea lupth de la Leipzig, In care si muri.
PONIATOWSKISTANISLAS "1677 t 1762 , ofi-
ter polon, a luptat alaturi de Carol xn contra Ru-
silor, apoi a ocupat functiuni importante In patria
sau sub August in.
PONSARD [ponsar] FRANCOIS ('1814 11867),
autor dramatic francez. Prin piesa lui Lucrece
(1843) a Post proclarnat seful scoalei care lupta
contra romantismului. A scris si alte tragedii, dar
far& succes. Mai cuuoscut s'a flout el prin come-
diile sale, Intre cari Onoarea banii (1853), trad.
de I. C. Lerescu, 1855; de A Naum, 1890. Alta
traduceri: Ora(iu $i Lidia (de T. M. Stoenescu,
1885), Dragoste de poet (de N. A. Bogdan, 1925).
PONTBRIANT RAOUL DE, profesor francez
stabilit In Romania. A predat la liceele din Bucu-
resti. A publicat un dictionar roman-francez
(1862), o gramatica franceza (1867) $i un metod
practic pentru a invata o limba In case luni (1870).
PONT-EUXIN w MAREA NEAGRA.
PONTOPPIDAN HENRIC ("1857), scriitor da-
nez. A publicat romane, nuvele; i s'a decernat
premiul Nobel In 1917.
Transilvania. A Post preot unit, canonic la Lugoj;
membru corespondent al Academiei Romano
(1871).
POP GEORGE, financiar roman In Transilvania.
A Post functionar de finante In diferite orase, a
avut titlul de consilier regesc (1897). Op. pr.
lndreplar practic in toate afacerile financiare
(1878).
POP GEORGE ("1864), profesor roman din Tran-
silvania. A propus limba romana si germana la
liceul din Brasov; dar, din cauza unui discurs cu
coloare prea nationalists, a Post destituit de gu-
vern si a trecut in Romania. A profesat in Bucu-
resti la liceul Mateiu-Basarab, a tinut un curs liber
la Universitatea din Bucuresti. A publicat multe
carti didactice pentru limba german& (Gramatica
p. diferite clase, Pova(uitor).
POP DNiN, unul din primii profesori romArii de
limba franceza. E numit In 1831 la Colegiul Sf.
Sava din Bucuresti, chid s'a introdus In mod obli-
gatoriu studiul limbii franceze. A publicat, In
1847, o carte de exercitii pentru acest curs, tradus
dupa Buvelot.
POP NICOLAE (1840t1888), profesor roman in
Brasov. A publicat carti didactice de istorie si
geogra fie si o istorie a Brasovuliti.
POP $TEFAN ("1845 t1890), profesor roman. A
functionat Intiiu la Blaj la scoalapedagogica, apoi
(1882) a trecut In Romania, unde s'a ocupat cu
stiintele agricole si a Post profesor la scoala de
agriculture. din Bucuresti.
POP VASILE, preot roman unit. A Post vicar a
Maramuresului pe la 1808.
POP VENIAMIN (1846 t1897), profesor roman
In Blaj. A Post si protopop. A scris 0 Istorie a
Transilvaniei.
POP-CICIO $TEFAN (1865), advocat si om
politic roman In Transilvania. Membru In comi-
tetul de conducere al partidului national-roman,
a lost de multe on ales deputat In Camera din
Budapesta, sustinlnd drepturile Romanilor. A lost
vice-prezidentul Adunarii nationale din Alba-
Iulia (1 Decembrie 1918), In care s'a proclamat
unirea cu vechiul regat. Duptt unire, a lost mi-
nistru de stat din partea Transilvaniei In guy.
prezidat de Ion I. Bratianu (1918), In eel prez. de
G-ral Vaitoianu (1919), ministru de externe si
prez. de consiliu interimar (1919-20), prezident
al Camerei (1928-31).
POP DE BASESTI GEORGE ("18351.1919), om
politic roman in Transilvania. A lost deputat die-
tal (1872 si urm.); a Post Intro initiatorii formarii
pop. partidului national roman In 1880; a stat un an
la Vat dupa procesul Memorandului; vice-
POP Inchis
presedinte al partidului national; presedinte al
Adunarii nationale din Alba-Iulia (1 Decembrie
1918), care a proclamat Unirea Transilvaniei cu
Regatul Romaniei.
POP RETEGANUL IOAN (*1853), scriitor $i
invatator roman In Transilvania. Distins mai
ales ca autor de carti pentru popor: Leonat cel
tin& (1893), Povegi ardelenesti (5 vol., 1868),
Povesti din popor (1895), Trandafiri $i viorele
(1891), Pi lde i sfaturi (1900).
POPA GEORGE ( '1841 t1897), profesor roman
In Transilvania. A lost referent scolar in Oradea
si In Arad. S'a ocupat cu organizarea Invatlimin-
tului (Nome pentru administra(iunea invd(dmin-
tului, 1877) si cu lucrAri de educatiune (Robinson
Crusoe dupd Campe, 1783; Merinde de la scoald,
1888) A fost redactorul revistei Lumina (Arad),
1872-73.
POPA-LISSEANU GEORGE ('1866), profesor
de limba latina la liceul G. Lazar" din Bucuresti,
lost deputat, membru corespondent al Academiei
Romane (1919). A debutat printr'un studiu asu-
pra Tablelor cerate din Transilvania (1890); a
publicat studii In specialitatea sa: Poezia populard
la Romani, Metrica lui Hora(iu, Versifica(ia La-
tin& Gramaticd latind, etc.; studii de mitologie
populara: Flora si Floriile, Sarbdtori pagtnesti,
etc.: traduceri din autori latini: Eutropius, Cicero,
Apulejus, Lucian, etc., cum Si monografii istorice:
Cetatea Dristor, Ora$e greco-romane In noul teri-
toriu al Dobrogei.
POPASU LOAN ('1808 t1889), episcop ro-
man de Caransebes din 1865. Inainte (din 1837) a
trait ca profesor in Brasov si a lucrat pentru pro-
gresul *coalelor de acolo. In diecesa sa a urmarit
desvoltarea scolilor si a prestigiului preolllor.
POPAITI ® lost schit de calugiirite jud. Or-
heiu, desfiintat In 1816. ¶ pa sat In jud. Boto-
sani, In care e o biserica zidita de Stefan-eel-Mare.
POPE ALEXANDRU (*1688 t1744), poet englez.
cunoscut mai ales prin studiile asupra anticits-
tii, prin traducerile Iliadei si Odiseei si mai ales
prin poema Incercare asupra omului (1734) trad,
rom. de Conache (Poezii, vol. II).
POPE WILLIAM JACKSON, chimist englez. Pro-
fesor la Universitatea din Cambridge, membru al
Academiei Regale de stiinte. A facut cerceltri
asupra fizico-chimiei si In deosebi asupra struc-
turii moleculare. Membru onorar al Academiei
Romane (1925).
POPEA IOAN ('1839), profesor roman In Bra-
sov. Aci a servit la gimnaziu 35 de ani pin& In
1900. A publicat carti didactice (Carte de cetire,
1885 si urm., Religie) si pedagogice (Gre$eli in
crefterea copiilor, ldealele studentulut roman.
POPEA NICOLAE ( *1826t1908), episcop roman
In Transilvania. A fost secretar al mitrop. *aguna,
protosinghel, arhimandrit,
In fine episcop de Caran-
sebes In 1889. S'a ocupat
si de politica, a fost de-
putat in dieta Transilva-
niei si in senatul imperial.
A lost prezidentul comi-
tetului national format in
1881. Membru al Arade-
miei Romilne (1899), a
publicat o istorie a Mitro-
poliei din Transilvania N. Popea.
(1870), o biografie a lui
.$aguna (1873) si un Memorial, culegere de acte
din trecutul Romanilor (1889).
POPESCU EUFROSINA /15.SCUIrt VLASTO, artist&
dramatic& romana. Pe la 1845 a fost cintareata
si s'a produs In Milano, Palermo, Venetia. Mai
tirziu veni In Bucuresti.
POPESCU GABRIEL, desenator si gravor roman.
A luat premiul national pentru gravur& In 1929.
POPESCU LOAN ( 1830 t 1901), profesor ro-
map din Transilvania. Refugiat in Moldova In
1818
www.dacoromanica.ro
1849, a fost institutor In Birlad, apoi profesor la
liceu si la scoala normal& de acolo, fiind peste 20
de ani director al acestei *coale. Amestecat In lup-
tele politice Inc& din epoca unirii principatelor, a
avut mai tlrziu o activitate importanta, fiind de
cIteva on ales deputat. Membru corespondent al
Academiei Romane (1877). A publicat: ,Scoala po-
porald ,1875; Carte de lecturd, 1879; Psihologta
empiricd, 1881.
POPESCU-CANDIANO MIHAIL ow- CANDIANO.
POPESCU NICOLAE D. ('1834t1921), scriitor
roman. Cunoscut prin Calendarele, pe cari le-a
tipiirit (de la 1866) In timp de 30 de ani, In cari
a publicat efemeride foarte pretioase, relatiuni
istorice si povestiri populate inspirate din istoria
sau din viata socials. Scoase si In brosuri, ele au
avut numeroase editiuni, mai ales vietile haidu-
cilor (Jianu, Tunsu, Miu, Bujor, Radu Anghel,
Codreanu, Grozea). Alte op. Istoria resbelului ro-
mano-ruso-turc, 1879, Amoral $iDorul, eclectic de
clntece (multe editiuni).
POPESCU NICOLAE M. (*1881), preot roman.
Profesor de istoria Bisericei romane la facultatea
de teologie din Bucuresti; membru al Academiei
Romane (1923). A publicat articole In Biserica
ortodoxli" (din 1908), studii biografice asupra cl-
torva persoane importante din trecutul Bisericii:
Macarie leromonahul (1908), Dionisie Mitropo-
litul (1914), Nifon Patriarhul (1914), cum si cer-
°earl istorice asupra lui Brincoveanu (1914). In
discursul de receptie a tratat despre Dimitrie On-
ciul (1925). In 1931 secretar general al Ministe-
rului de Culte $i Instructie pentru conducerea
cultelor.
POPESCU RADII ("ca. 1650tca. 1729), cronicar
roman. Boer muntean, a ocupat functiuni impor-
tante: mare vornic si ban. S'a calugarit In 1723
luind numele de Raf ail. Cronica lui, publican In
Magazin istoric" vol iv, povesteste ultima parte
a domniei lui Brincoveanu (de pe la 1699), domnia
lui Stefan Cantacuzino $i, mai amanuntit, despre
Nicolae Mavrocordat.
POPESCU SCARLAT, jurist roman. A lost pro-
curor general al Curtii de Casatie.
POPESCU snsirox, (.1848. . ..) teolog roman.
A fost profesor si protopop In Sibiu, apoi (1888)
a trecut In Romania si a predat religia la Scoala
normal& de institutori, apoi la liceul Gh. Lazar"
din Bucuresti. Retras 1917. Opere: Morala cre-
$tind. 1898, Istoria bisericii rifmulne, 1903.
POPESCU STEFAN (*1873), pictor roman. A
luat premiul national in 1928.
POPETI-LEURDENI, COM. suburban& jud.
Ilfov la municipiul Bucuresti cu toate satele ei.
POPE$TI-PAVLICRENI, sat jud. Ilfov, pla-
sa Pantelimon; 2056 loc. Tine de corn. Popesti-
Leurdeni.
POPFIU JUSTIN ('1841t1882), preot si scriitor
roman. A lost profesor la gimnaziul catolic din
Oradea (1864), spiritual si profesor in seminariul
de acolo; paroh In corn. Lita mare (1879), a re-
dactat revista Amvonul" (Pesta, apoi Oradea,
1868-1881) si a publicat un studiu asupra cere-
moniilor de la Inmormintare, precum si scrieri
liter are.
POPINA 0 lac jud. Ialomita corn. Bordusani.
¶ ® balta jud. Tulcea. ¶ ® insula In laculRazim.
POPINA -MARE, insul& jud. Tulcea In balta
cu acelasi nume.
POPLACA, corn. rur. jud. Sibiu, playa Turni-
son; 3040 loc.
POPOCATEPELT, vulcan In Mexic; 5420
m. Inait.
POPORUL. ziar politic, aparut In Bucuresti 1871
-1892 sub directia lui N. Bassarabescu (1875-81).
POPORUL, loae economics, aparut& In Pesta din
1893 pin& dupa 1906; redactat& de D. Bombay $i
Gh. Alexi.
POPORUL SIIVERAN, ziar politic redactat de Dim.
Bolintineanu, Bucuresti 1848.
P9POVICI ALEXANDRU (*1866), profesor de
botanic& la Facultatea de stiinte din Iasi (1904).
A publicat articole Murales scientifiques de
l'Universite de Ia$i" (mai ales contributiuni la
studiul florei din Romania).
POPOVICI ANDREW A. (1856t1925), in-
dustrias roman. Originar din Brasov, s'a stabilit
In Bucuresti, unde a lntemeiat o moara cu aburi;
a Post propagandist at ideii nationale, consilier
comunal In Bucuresti.
POPOVICI AUREL 0. (.8631.1917), ziarist ii
scriitor roman din Transilvania. Studiase medici-
na, dar s'a ocupat mai mult de filozofie $i de po-
litica. El a redactat Replica tinerimei romane la
raspunsul studentimii maghiare (Fir MEMORANDUM),
pentru care a Post oslndit la Inchisoare. Atunci a
trecut In Romania, unde a Post ziarist $i profesor
de limba germana.. A publicat Principiul de na-
tionalitate (1894) $i o mare lucrare Wereinigsten
Staaten von Gross-Oesterreich (Leipzig, 1906),
desvoltlnd proectul unei constitutii not a Austriei
In care poporul roman din Ungaria ar avea o
situatiune potrivita cu num&rul $i forts sa. Aceasta
idee era sprijinit& de Arhiducele Franz-Ferdinand
(cel omorit la Sarajevo), care ar fi avut s'o aplice
la suirea sa pe tron. Popovici a lost cltva timp $i
director (pentru partea politica) al revistei S&-
manatorul" din Bucuresti.
POPOVICI DUMITRU (*18611-1927), cIntarot ro-
man de opera. S'a distins cu deosebire la Beyreuth
In operate lui Wagner. Mai tir-
ziu a venit In tarn $i a Post pro-
fesor la Conservatorul din Bu-
curesti $i directorul acestei
institutiuni. In ultimii ani a lost
director al operei din Cluj, pe
care Incepuse s'o organizeze,
dar 1-a suprins moartea.
POPOVICIU EUSEBIU (.1838
t1922), teolog roman din Buco-
vina. A Post profesor la Universi-
tatea din Cernauti; membru Dumitru Popovici.
onorar al Academiei Romane
(1908). A publicat Istoria bisericeasca universal
In limba germana, tradus& In rom. de Atanasie
si Gherasim.
POPOVICI GEORGE (1863 t1905), jurist $i
poet roman. Era fiul lui Eusebiu. A publicat poezii
sub pseudon. T. Robeanu (1885-1892) $i studii
asupra dreptului romAnesc vechiu. A lost membru
corespondent al Academiei Romane (1905).
POPOVICI GH.EORGHE (18621-1927), protopop
roman. Dupa studii la Cernauti $i la Viena, este
numit profesor la seminariul teologic din Caran-
sebes (1886); a Post deputat al Lugojului In Pesta.
Dupa unire, a Yost senator, vicepre$edinte al Sena-
tului, membru corespondent at Academiei Ro-
ma.ne (1909). A scris despre Uniunea cu biserica
romano- catolie4 (1901) si Istoria Romdnilor bd-
nd(eni (1904).
POPOVICI IOSIF (18761-1928), filolog roman.
Dup& studii In Viena $i la Paris (cu Rousselot), a
Yost profesor de limbi slavice in Universitatea din
Cluj. Acolo a Infiintat un laborator de fonetic&
experimental& (prima catedra In Romania). A
publicat cercetari despre dialectul istro-roman,
Palia de la Ordstie, fiziologia vocalelor, Ortoepie
$i lonetied.
POPOVICI-BANA.TEANUIOAN(*1869t1893),
uvelist roman. A publicat In
ConvOrbiri literare" nuvele Din
,-.;-
--
via(a meseriafilor, remarcate $i a.0.10-2.-z
TTF
elogios apreciate de T. Maiorescu,
adunate apoi In volum.
POPOVICI-HATEGVALERIII
(1868t1929), naturalist roman.
A Post subdirector at Institu-
tului geologic roman.
POPP IOAN (*182911865),
profesor roman originar din PopoviciBAnateanu.
Transilvania. Luind parte la re-
volutia din 1848, a scapat de moarte refugiindu-
se In Moldova. A facut studii superioare la Viena.
Chemat In Moldova, a venit In 1858 $i a Mout
1819
www.dacoromanica.ro
cursuri la Academia Mihaileana p Ina in 1860, and poP-
a trecut la Universitate, avind catedra de geo-
metrie analitictl, fiind primul profesor de aceasta r OR
materie.
POPP VASILE LADISLAU (1819f1875), jurist
roman In Transilvania. A Post pro-
fesor de matematica. la Blaj (1842);
magistrat In Bistrita, In Sibiu,
Consilier la instant,ele superioare In
Viena si Pesta, In 1863 a Post rant !I
baron. A Post prezident al Asoria-
tiunii Transilvane 1867-74.
POPP MIHAIL (18271.1892),
pictor roman din Transilvania. A
venit dupa 1848 in Romania $i a
lucrat cu alti pictori la zugravirea rc=c4.%
mai multor biserici. In 1855 s'a Vasile Popp.
tutors In Transilvania. A lost pro-
fesor de desen la gimnaziul din Brasov. Era fiul
unui pictor $i irate cu profesorul din Iasi loan.
POPP SABIN ( ca. 1896 t1928), pictor roman.
A murit la Viena. Intre lucrarile lui se citeaza trip-
ticul Sdrutul lui luda.
POPRICANI, deal jud. Iasi pe dreapta Jijiei.
Aci a lost o lupta Intre Stefan Tomsa s1 fiul lui
Ieremia Movila In 1612..
PORCESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa Miron
Costin; 1780 loc. Are o scoala de meserii (1929).
Dupk legea 1929, sat dm. corn. Aprodul- Puriee.
PORCIUS FLORIAN ( *1816 t1906), botanist ro-
man transilvanean. A Post Invata-
tor, profesor la scoala militara din
Nasaud, a ocupat dupa. 1848 functiuni
administrative $i st Ind retras In Rod-
na veche s'a ocupat de botanica,
descoperind specii not cari Ii poartri
numele. A studiat In deosebiflorajud.
Nasaud. A Post membru al Academiei
Romane (1882). jq, f'*
PORFIRIE, martir praznuit de ,
biserica ortodoxa la 4 Noenabrie. A /
trait pe timpul lui Aurelian. Era actor F. Porcius.
$i, juclnd trite° comedie rainl unui
episcop, s'a convertit la cretinism $i a murit ca
martir.
PORFIRIE EPISCOPTJL GAZEI (t420), praznuit
de biserica ortodox& la 26 Februarie. Nascut in
Tesalonic, s'a retras la vIrsta de 25 de ani In F.gipt
In pustie, apoi s'a dus la Ierusalim, $i -a vindut
averea $i a Impartit banii saracilor. Murind episco-
pul din Gaza (Palestina), a Post chemat In Cesarea
$i acolo hirotinisit de arhiepiscopul locului. Ca
episcop a reusit, prin faptele lui, sa atrag& la ere-
stinism mare parte din locuitorr $i sii desfiinteze
templele pagine.
PORFIROGENITUL, supranumele lui cox-
STANTIN VII, Imparatul Bizantului (*905 t959). A
lost asociat la imperiu de clitre tatal sau Leon vi
in vlrsta de 6 ani $i a domnit de atunci pins la fi-
nale vietii, fie sub tutel& ca minor dupa moartea
tatalui sau, fie asociat cu un coleg, fie singur.
Generalii sai au repurtat succese contra Unguri-
lor $i au Intins influenta bizantina pin& In Rusia;
el Ins& s'a ocupat mai Inuit cu studiul, a Incurajat
pe scriitori $i a compus lnsusi diferite opera, mai
ales istorice $i de protocol administrativ.
POROLTSSUM, cetate romana pe locul unde
e azi corn. Moigrad jud. Stilagiu.
PORT-ARTHUR, oras In China (Manciuria),
stapinit de Japonezi; 22.649 loc.
PORT-ROYAL, fosta manastire In Franta
(dep. Seine-et-Oise), fondata In 1204; desflintata
In 1710. Aci au locuit mai multi Invatati (Pascal
$. a.) cari se unira cu jansenistii (ow acest cuv.).
PORTITA w RAZIM.
PORTOFOLIUL ROMAN, revista literara, red. Boni-
f aciu Florescu, aparuta In Bucuresti 1881-82
PORTO MAURIZIO, oras In Italia (Liguria);
20.259 loc.; port la Mediterana.
PORTORICHE [portorill GEORGES (*1849
t1930), scriitor francez. Cunoscut mai ales prin
piesele sale. Membru al Academiei franceze. Din
poR_ scrierile lui s'au tradus putine In vol. Comedii mune $i in ultimii ani s'a retras la manastirea
,nonoloage (de N. Tine, 1899). Putna.
POT PORTSMOUTH [portsmOt], oras In Anglia PORUMBESCU CIPRIAN (*1854 t1883), corn-
In insula Portsea; 24.7343 loc.; port militar. pozitor roman bucovinean. A studiat teologia,
PORTUGALIA, (REPUBLICA PORTUGUESA), stat apoi muzica la Viena cu prof. Krenn $i Schlosser.
In Europa In peninsula Iberia. Se margineste la In 1881 a fost numit profesor de muzica la liceul
N. cu Spania, la E. cu Spania, la S. cu Oceanul din Brasov $i diriginte al corului bisericii Sf. Ni-
Atlantic, la V. cu Oceanul Atlantic. Supraf. 88740 colae. Imbolnavindu-se de piept, s'a dus la Nervi
km. p., 5.622.000 loc. Dens. pop. 63.
la km. p. E strabatuta de citeva
ramuri ale muntilor din Spania, Intre
cari: Serra da Gerez, Serra Cabreira
la N.; Serra da Estrella, Serra Guar-
dunha In centru; Serra do Malhao
la S. Fluvii $i rluri sint cele cari por-
nesc din Spania $i strabat teritoriul
Portugaliei pentru a se varsa In Ocean:
Minho, Duero (Douro) cu Tamega $i
Tuella, Tapp cu Zezere, Nabao, Ponsul,
Zatas, $.a., Guadiana la hotarul cu Spa -
nia; Sado, isvorelte chiar In Portugalia.
Cap. Lisabona (Lisboa). Ora$e pr.
Porto, Coimbra, Brag anza, VillaReal,
Portalegre, Badajoz, Beja, Fabo.
Portugalia i i Incepe viata proprie
In timpul luptelor contra Maurilor
(pe la 1109) $i cu Incetul Isi stabiles te
frontierele, devine regat (1143), Isi
organizeaza viata interioara, avind
deseori lupte cu regatul Castiliei din
cauza pretentiunilor de suprematie
ale uneia $i ale alteia. In sec. xv $i
xvi navigatori portugezi facura des-
coperiri importante In Indii $i In
America $i de atunci statul stabili
multe colonii ( Intre cari Brazilia) gi
lul parte la multe razboaie. La In-
ceputul sec. xix Portugalia fu arnica
Angliei $i lupta contra lui Napo-
leon. In 1822 pierdu Brazilia, care se
declara independents. De la 1910,
dupli rasturnarea regelui Manuel. s'a
proclamat republics; dar luptele Intro
particle fac sa se produca lovituri de
stat sau revolutii militare cari in
pe locuitori Intr'o stare de neconte-
nitli neliniste.
PORTILE DE FIER 0 defileu
Intre Carpati $i Balcani prin care trece
Dunarea, jud. Mehedinti. p statie
c. f. Intre Caransebes $i Subcetate.
PORUMBACUL-DE-JOS, statie
a. f. jud. F1igaras, liniangarasSibiu.
Intre corn. Porumbacul de Sus $i cel
de Jos s'a dat, In ziva de 30 Sep-
tembrie 1916, o lupt& In care Ro-
manii au obtinut o important& vic-
toHe, de care, lnsa, nu s'au putut
folosi In miscarile ulterioare. Aici au
clizut colonelul lacobini $i maiorul Harta Portugaliei.
Porumbaru.
PORUMBARU RADU C., inginer roman. A In Italia (1882) $i, dups un an, s'a Intors In satul
publicat studii de geologie $r paleontologie, Intre sau de nastere, Stupca, unde a murit. Porumbescu
cari: Etude geologigue des environs de Craiova, a lasat vreo 260 de compozitii felurite: muzica de
1881; Studii de paleontologie asupra tertiarului dans pentru piano $i diferite instrumente, quin-
din Oltenia. tete de coarde, coruri barbatesti, romance, mu-
PORUMBARU (aniiiscu) Eramou, (11921), zica religioasa, un manual didactic de muzica., o
advocat $i om politic roman, deputat sau senator opereta Craiu-Nou (1382). Parte din ele s'au ti-
In diferite legislaturi (de la 1882), parit, parte stilt Inca In manuscris. Cea mai po-
ministru de lucrari publice In guver- pular& din cornpozitiile lui este aria poeziei Pe-al
nul prezidat de P. S. Aurelian nostru steag (a lui A. Birseanu). In amintirea lui
(1896), apoi In cel prez. de D. A. s'a Intemeiat un muzeu care-i poarta numele.
Sturdza (1903), ministru de externe POSADA, sat jud. Prahova, plasaPeles; 1848
in guy. de la 1914 prezidat de I. loc. Statie c. f. intre Clmpina $i Sinaia. Dup&
I. C. Bratianu, a fost stela care a unii istorici, aci s'a dat faimoasa batalie a lui
trlmis declaratia de razboiu Austro- Basarab contra regelui ungur Carol Robert.
Ungariei la 14 August 1916. Membru POSEN (pol. POZNAN), oras In Polonia pe r.
al Ateneului Roman. a fost vice- C. Porumbescu. Wartha; 169.793 loc.
prezident $i apoi prezident. POSLUSNICI PP" scununci.
PORUMBESCU IRACLIE, numele literar, apoi POTAISSA, cetate roman& In Dacia pe lo-
oficial al lui I. Gomminovssi (*182311896), preot curile unde se ail& azi orasul Turda.
roman din Bucovina. A lost paroh In mai multe co- POTCOAVA ® lac. jud. Tulcea. ¶ O statie c. f,
1820
www.dacoromanica.ro
jud. Olt Intre Costesti si Slatina, linia Bucuresti
Craiova, etc.
POTCOAVA, numele mai multor pretendenti
la tronul Moldovei, probabil frati dupa mama cu
Ioan Voda eel Cumplit. In timpul domniei lui
Petru Schiopul navaleste in Moldova Nicoard
Potcoava si-1 goneste In 1577, dar peste putin el
este Invins de Petru cu aliatii sal si ucis; apoi na-
valeste Alexandra In 1578, are acelasi succes si
aceeasi soarta; apoi in acelasi an navaleste Con-
stantin, care a respins. Unii istorici zic ca cal din-
tliu dintre ei, ocupind tronul si-a luat numele de
loan iv.
POTECA EDFROSIN ( "1786+1859), calugar $i
profesor roman. A Post Intre primii bursieri trimisi
de stat ca sa face studii In scolile din Apus In
1822. Inainte fusese profesor de religie la Acade-
mia greceasca din Bucuresti
(1816). Intors din streinatate
(Italia, Franta), fu numit pro-
fesor de filozofie la Sf. Sava
In 1825. In 1828, fiind Inchisa
scoala de Rusi, se duse la
Viena, unde tipari cursul de
filozofie si apoi In 1830 fu
numit egumen la manastirea
Motru, unde ramase pin& la
moarte. Cursul lui este o tra- ,k,
Giobanii din Arcadia, Moise sedpat din apd, Ju- POT-
decata lui Solomon.
POVESTEA NIIME3ELOR, carte de literature popo- PRA
rank care explica fiecare numar, In form& de dia-
log versificat Intre dascal si ucenic. Un studiu
asupra ei a facut Hasdeu in Cuvente den batrani
vol. n.
POVESTEA VOR3E/, culegere de proverbe alc&-
tuita de Anton Pann; prima lucrare de acest fel
In 1. romana. Autorul a clasificat proverbele dup.
ideea la care se refer& si fiecare grupa a urmata de
o anecdote In versuri care ilustreaza si explica,
prin Intrebuintarea lor, unul sau mai multe pro-
verbe din grupa.
POWEL BADEN (BADEN POWELL [bedn pallet])
ROBERT ("1857), general englez. A luat parte la
razboiul cu Burii In Africa. Pe la 1908 a Intemeiat
cercetasia. Op. pr. In aceasta. privinta.: Scouting
for boys, 1908.
PRADO, loc de preumblare ling& Madrid; un
muzeu In Madrid, vestit pentru colectiile de pic-
turi (mai ales spaniole si italiene).
PRAHA (PRAGA, PRAG) capitala Cehoslovaciei,
pe rlul Moldau; 737.000 loc. Are un pod vestit
terminat la 1507, un palat zidit In 1353 (unde s'a
petrecut scena istorica din 1618 zisa defenestra-
(iunea de la Praga), o primarie zidita Intre 1838-

1858, o biserica inceputa. In sec. x si terminate

ducere dup& traducerea gre- Eufrosin Poteca. In al xin.
cease& facuta de Banul Gri- PFt4HOVA ("_) rlu, afluent al Ialornitei, lzvo-
gore Brincoveanu a carpi lui Heinecke (pp- acest raste din Bucegi. Principali
nume). Poteca a la.sat prin testament toe& averea afluenti: Doftana §i Teleajen.
sa pentru ajutarea elevilor saraci. Acest fond se 0 static c. f. jud. Prahova linia
administreaza azi de Casa Scoalelor. BucurestiPloesti.
POTELU, lac jud. Dolj. PRAHOVA, jud. In Munte-
POTEMKIN [patTamchin] GRIGORII ALE- nia; cap. Ploesti; 5040 km. p.,
XANDROVICI ( "1739t1791), general si om politic 413.390 loc. (1915); are 10 plasi,
rus, favorit al imp. Caterina II, vestit prin arta 7 corn. urbane, 149 corn. rur.
cu care stia sa salveze aparentele. Se zice ca In (1926); face parte din circ. Curtii-
timpul unei calatorii a imparatesei prin tinuturi de-apel din Bucuresti; are 46
nelocuite a format sate Intregi de scinduri ca sä scoale primare urbane si 344 ru- jud. Sterna
Prahova.
para de la distant& c& slat adevarate. De atunci a rale (1929); 68 coop. de aprovi-
ramas ca expresie proverbialii: satele lui Po- zionare si consum cu cap. 8.741.307 lei si 27
temkin". In Iasi se pomeneste ca a Post
InmormIntat la manastirea Golia.
POTLOGI, corn. rur. jud. DImbovita
plasa Ghergani, 3200 loc. Dupa legea
1929, are In circ. sa 9 sate. ,
J° B RASOV
I---, 4 /
....." ....i
POTOCKI IOAN ("1761 t1815), istoric 11:..P\ %........,
polon: calatori mult si scrise (in fran1u-
zeste): lstoria primitivd a popoarelor din I. raga ,1 ,
iv

Rusia; $. a. II: i 1 4i,

NtAei:
POTOP, pirau jud. Dimbovita, izvo- l''L.PELES i -,- PL. TELEAJEN \
rliste din corn. Clndesti si se varsa In . i CA
piraul Rastoaca. '`. G.
POTSDAM, ora$ In Prusia (Brande- I
burg) la 20 km. de Berlin; 59.469 loc. Are
))71.11_170,.:AL PR:: \
v k PL ,,
e_ \ ....,.....,
r-t _.,.
un palat regal si alaturi parcul zis de la ,
ears dAlii RBI'.
1 ,..%
"7 LENI,DE MUNTE 1

Sans-Souci. Teleg?
4, --.6§Yefle il 4' PTLIPOOGORIA \ e
POTT PERCIVAL ("1713 +1788), medic AMP1140:''s \ , r4
englez; membru al Societatii Regale; PL P HO VA
Poi dean Yeah/
0 ...-
stadia si caracteriza pentru prima data i) / i
t
maladia vertebrelor care-i poarta. numele.
Imo.
a / --( PL.CRICOV \
POTTIER [potie] EDMOND ("1855), I4FILIPESTIK Bucovt oURLATI
arheolog francez. A Mout sapaturi si cer- ksfl.FILIPttTli <'"\,)q , ---- -----
l'....
cetri In Grecia si In Asia Mica, a Post \ Tiivirou
ug areasel

profesor la Rennes, la Toulouse, apoi In

Paris, membru al Institutului. A lucrat 0
G
\ e'PL.TARBSOR
,
Liit, TI'-.........," C
PL eL VI:ARES/I \...;.:;
-"1 ..."
la dictionarul de anticitati cu Daremberg
1
I rjgane4ti
omosnehi
si Saglio; a publicat studii asupra vaselor
antice si un catalog al muzeului Louvre, \, c
k OGhe 9 ita /
In prefata caruia se &este un studiu I Iai
aprofundat asupra picturii si desenului 41,
ta
In anticitate. Este membru onorar al JD 1110 v'
Academiei Romane (1926)-
POWADE EUGENE, diplomat francez. Harta jud. Prahova.
A fost consul general la Bucuresti /rare
1849 si 1856.
POUSSIN [pusell] NIOOLAS (*1594+1665), pictor coop. p. exploatare de paduri cu cap. 4.702.772
francez. Reprezentantul eel mai Insemnat alclasi- lei (1925); tine de circ. Mitropoliei din Bucuresti,
cismului francez. Operele lui s Int rasp Indite In eel e are 330 biserici si 6 manastiri.
mai Insemnate muzee din Europa. Mai populare: PRA:LID, (ung PARAJD), corn. rur. jud. Odorheiu
1821
www.dacoromanica.ro
PRA_ plasa Praid; 2787 loc. Statie c. f. cap linia In-
gusts de laTIrgu-Mures. In apropiere mink de
P R sare, dind ca. 8.000 tone anual. Intre aceasta
comuna si statiunea balneara Sovata s'a dat, In
zilele de 27 Septembrie-4 Octombrie 1916, o
mare lupta Intre armata romans de Nord coman-
data de generalul Presan si cea austro-ungara
comandatii de feldmaresalul Fabini. Desi vic-
torioasa, armata romans a trebuit s& se retraga
din cauza situatiei pe alte fronturi.
PRALEA, sat corn. Caiut, jud. Bacau. Aci a
lost, in ziva de 14 Ianuarie 1917, In cursul retra-
gerii pe Siret, o lupta serioasa Intre Germani $i
Romani.
PRALEA ION (17691-1847), scriitor roman. A
Mout o traducere In versuri a Psaltirei (1827).
PRAPORGESCU DAVID (*186511916), ofiter
roman. A intrat in razboiu In
1916 cu gradul de general. A
murit In ziva de 13 Octombrie,
cind inspecta pozitiile de paza de
pe frontiera.
PRAJILA, corn. rur. jud. So-
roca, plasa Floresti ;3467 loc. Duple
legea 1929, sat circ. corn. Floresti.
PREAJBA p sat jud. Dolj.
Are douA biserici, una ziditA de
Hagi Stan Jianu In 1778. ¶ ()
statie c. f. jud. Gorj Intre Tirgu-
Jiu si Bumbesti. ,IbtrO
PREDEAL p tom. rur. jud. ANt
Prahova plasa Peles; 2173 loc. NN, 0
Duple legea 1929, tine de elm. ,0
corn. Busteni. Statiune climate- D. Praporgescu.
rick, 1050 m. altit. Are o scoala
normal& (1929). Statie c. f. Intre Ploesti si Brasov
Aci s'a dat, In cursul marelui razboiu, lupte marl
intre Romani si Austro-Germani In zilele de 13-
23 Octombrie 1916, cars s'au terminat cu Infrin-
gerea Romanilor. AtIt gars cit si satul au Yost
prapadite prin atacurile puternice ale nurneroa-
selor tunuri germane. ¶ 0 mAnAstire asezata la
poalele muntelui ClAbucetul Taurului, fundatA de
Ieromonahul Ioanichie In 1774. Biserica actual&
e zidita In 1819 de mai multi crestini din
Sacele.
PREISTORIA, o parte din *Uinta istoriei uni-
versale, care studiazA evolutia raselor si civiliza-
tiilor omenesti Inainte de descoperirea scrierii.
ConstituitA d'abia Yn sec. xi; ea lam progrese
importante prin studiile lui Thomsen, directorul
muzeului din Copenhaga, care Intrebuinta pentru
prima data diviziunea timpurilor preistorice In
trei virste: a pietrei (cioplite si lustruite), a bron-
zului si a fierului. La noi s'au descoperit resturi
din epocele preistorice In mai multe localitati:
Cucuteni (Iasi), Sultana (Ilfov), In jurul Braso-
vului, In Dobrogea, In Nordul Basarabiei etc. Au
lost cercetate de N. Beldiceanu, Gr. Butureanu,
I. Andriesescu, Radu Vulpe, Roska, N. Morosan.
PREJMER, corn. rur. judetul Brasov, plasa
$Irsa de jos; 4645 lee. Statie c. f. Intre Brasov
si Sf. Gheorghe.
raEhiruL NATIONAL s'a instituit la noi In 1924
si s'a acordat urmatoarelor persoane: 1. poezle: 0.
Gaga (1924), M. Codreanu (1925), G. Topirceanu
(1926), C. Pavelescu (1927), I. Minulescu (1928),
Al. Davila (1929), N. Crainic (1930); 2. antra:
G. Bogdan-Duied (1925); 3. proati: M. Sadoveanu
(1924), Al. Brdtescu-Voinesti (1925), Ion Gorun
(1926), I. Agirbiceanu (1927), N. Iorga (1928), L.
Rebreanu (1929), I. A. Basarabescu (1930), Cezar
Petrescu (1931) ; 4. plasticil: G. D. Mirea (1924),
Gh. Pdtrascu (1925), T. Palady (1926), D. Paciu-
rea (1927), $t. Popescu (1928), Gabriel. Popescu
(1929), L Al. Steriade (193o); 5. =area: G. Dima
(1925), G. Kiriac (1926), T. Brediceanu (1927),
-Nona Otescu (1928), A. Castaldi (1929), G.
Georgescu (1930 ). El se decerne pentru fiecare
grupA de °titre o comisiune prezidata de ministrul
artelor si compusa din laureatii respectivi (litera-
ture, arte plastice, muzica).
1822
www.dacoromanica.ro
PREOTESTI, mAnAstire de calugari in jud.
Suceava.
PRESBURG pp- BRATISLAVA.
PRESA MEDICALA, revista de specialitate (roma-
neste si frantuzeste) aparuta In Bucuresti 1894-
1903 sub redactia unui mare numAr de medici:
Demosten, Leonte, Petrini- Gala(i, Stoicescu, s. a.
PRESAN CONSTANTIN (*1861), maresal roman
Sublocotenent In 1880, general de brigada In
1907, era general de divizie In 1916, mai tlrziu
general de corp de armata. In timpul marelui
razboiu a Yost comandant al armatei a 4-a, mai
tlrziu sef al marelui stat-major, comandant al
armatelor de Sud In tine generalisim al armatei
romane In 1917. In aceasta calitate el dA, In Ia-
nuarie, proclamatia catre locuitorii Basarabiei,
artitind scopul pentru care generalul Brosteanu
trece Prutul. Trecind In retragere, i s'a acordat
dreptul de a pAstra toate prerogativele gradului
ca ofiter activ, a devenit senator de drept si, In
1930, cind s'a treat gradul de maresal, a lost
Inaintat ImpreunA cu Generalul Averescu.
PRESSA, ziar politic al partidului conservator din
Romania. A aparut In Bucuresti Intre 1868-76
si 1877-1881. Redactori: P. V iareanu, C. Esarcu,
G. Meitani.
PRETORIA, cap. coloniei engleze Transvaal
(Africa), 18.000 loc. (pa- harts Atricel).
PREVESA, oral In Grecia; 11.000 loc.
PREVOST ANTOINE ABATELE (.16971-1763), scrii-
tor fr., vestit prin romanul Manon Lescaut (1731),
tradus In mai toate limbile Europei. La noi de
St. Hr. BAjescu, 1857; de I. S. Spartan., apoi de
L. Daus.
PREVOST (prevo) MARCEL (1862), romancier
francez. Traduceri rom.: Intre fermi (de Fulmen,
1913), Un roman pasional (1918), Fecioarele ne-
bune (de L. Rebreanu, 1928), Bdrbatul candid (de
B. Madeleine), Eu si amanta lui (de B. Madeleine),
Flacdra innabusitd (de D. Nanu), Scrisori de fe-
mei (de B. Madeleine), Virsta primejdioasd (de
V. Sava).
PRIAM, personaj legendar, grec, ultimul rege
al Troiei, tatAl lui Hector, fu ucis de Pirus.
PRIBOENI, corn. rur. jud. Muscel, plasa Pod-
goria; 3185 loc. Dupa. legea 1929, sat In circ.
Valea Carcinovului.
PRICOPAN (DEALIIRILE PRICOPANDLIII), culmi
de dealuri In jud. Tulcea. Punctul eel mai Inalt e
Sulucul, 364 m.
PRICIILICIIIL, ziar umoristic apArut In Pests
1872-1875, sub. red. lui Iulian Grozescu.
PRIESSNITZ VINZENZ (*179911851), idro-
terapeut german. A inventat un bandaj cu cirpe
umede, care-i poartA numele. Intiiu a lost pe-
depsit (1829) pentru practica Regal& a medicinei;
apoi i s'a permis sa aibA un stabiliment de idro-
terapie.
PRIESTLEY [pristlel] IOSEF ('173311804), chi-
mist si filozof engl.; Merl studii asupra aerului *i
descoperi fenomenulrespiratiei plantelor, descoperi
idrogenul, azotul. Se ocupA si cu studii teologice
si fu un militant In chestii politice si religioase.
Partizan al revolutiei franceze, Oral Cara si se
duse In America.
PRILEP (= PERLEP), oral In Iugoslavia (Ma-
cedonia); 19.000 loc.
PRINCIPELE MIHAIU, corn. rur. jud. Tul-
cea, plasa Babadag; 2306 loc. DupA legea 1929,
are In circ. sa 8 sate.
PRIPET, rlu In Rusia, lung. 810 km., curge prin-
tre imense bAltoace. Aci a lost In 1916 o lupta mare
Intre Germani si Rusi.
PRISACA, sat si pAdure in jud. Putna. Aci
a Yost In ziva de 1 August 1917 o lupta singeroasA
Intre Romani $i Germani In cursul marei MUIR
de la Marasesti.
PRISACANI-MORENI, corn. rur. jud. Iasi,
plasa Codru; 2635 loc. DupA legea 1929, Prisa-
cani are In circ. sa 4 sate.
PRISCUS (t 471 p. Chr.), istoric bizantin. Op.
pr. Istoria imperiului bizantin si a lui Atila.
 PRISLOP 0 munte In jud. Muscel. ¶ 0 ma-
iiastire In jud. Hunedoara In valea Hategului,
Intemeiata probabil de calugarul devenit Sf. Ni-
codim (ow acest cuv.) pe la 1370. Rezidita si
inzestrat& cu averi de Zamfira, fiica principelui
Moise din Muntenia, decedata In 1580 si ingro-
pat& In biserica. Fusese casatorita cu un nobil
ungur, apoi cu un nobil polon. Aci a fost centrul
episcopiei Silvasului (ow acest cuv.).
PRISTINA, oral In Jugoslavia (Serbia veche),
15.000 loc.
PRIZREN, ores In Iugoslavia (Serbia veche);
18.000 loc. A fost capitala vecbiului regat slrbesc
sub Dusan si Uros (1340 - 1362'.
PROBOTA, fosta. manastire In jud. Falticeni
(lost Suceava, azi Baia). Numele vechiu era Po-
brata ; a fost zidita probabil de Stefan Voevod pe
la 1390 si refacutit de Petru Rares, care a Inceput-o
In 1528 si a terminat-o In 1532. Intre alte mor-
minte, este si al lui Petru Rams $i al sotiei sale
Elena (tca. 1551). Cladirile manastirii slut ruinate;
se pastreaz& biserica lui Rams, care serva ca bi-
serica de mir a satului cu acelasi nume.
PROBOTESTI, sat jud. Dorohoiu plasa Herta
2302 loc. Dup& legea 1929, tine de coin. Hiliseni.
PROCA GEORGE (*1867), medic roman. Profe-
sor de patologie general& la Universitatea din
Bucuresti; fost la cea din Iasi de igienti. A publicat
articole In revistele speciale Spitalul, Butetinul
Soc. de $tiink din Bucuresti $. a. si un vol. de
poezii Rindunel cu pseudonimul 0. Carp.
PROCLU ARRIEPISCOPUL CONSTANTDIOPOLUL17I
(t447), praznuit de biserica ortodoxa la 20 Noenab.
A intrat de Mar In serviciul bisericesc, a fost uce-
nicul sf. loan Guth de aur, s'a fault cunoscut prin
predicile sale; a combatut pe arhiepiscopul Nes-
toriu (429), care este Incepatorul eresului ce-i
poarta numele (ear acest cuv.) si In 427 fu ales ar-
hiepiscop. Este cunoscut din predicile si scrierile
sale contra diferitelor eresuri ce circulau In acel
timp. Lui i se atribue Intrebuintarea cintarii zisit
Trisaghion $i o reform& a liturghiei.
PROCOPIE, martir (t303), praznuit de bise-
rica ortodox& la 8 Iulie. A fost In serviciul bisericii
ca lector si exorcist; om Invatat; a pierit in timpul
persecutiilor lui Diocletian.
PROCOPIU DIMITRIE PAMPER, medic grec,
poate roman macedonean. A fost secretarul lui Ni-
colae Mavrocordat si profesor la Academia dom-
neasca din Bucuresti.
PROCOPOVICI ALEXIE (.1.884), profesor de
limba si literatura roman& la Universitatea din
Cernauti (din 1922), membru corespondent al
Academiei Romaae (1919). A publicat studii des-
pre nazalizare gi rotacism (1908) si diferite mono-
grafii linguistice extrase din Daco-Romania s. a.;
a editat cu S. Puscariu Cazania lui Coresi din
1581; a Intemeiat Revisla filologied (1927).
PROCOPOVICI TEOFAN (1681 t1736), arhie-
piscop la Novgorod, scriitor rus.
PROCOPOVICI, teolog bucovinean. Il gasim
profesor de exegez& si de limba ebraicti la Semi-
nariul din Socola In 1841.
PROC9V, schit al man. Neamtului jud. Neam-
tu, asezat Intr'o pozitie foarte pitoreasca.
PRODAN, unul din comandantii trupelor lui
Tudor Vladimirescu, cu cari a venit In Bucuresti.
PRODAN IOAN (18441-1910), jurist roman.
A fost consilier al Curtii de Casatie.
PRQDROMOS TEODOR, scriitor bizantin din
sec. xii. Foarte ecund in multe genuri literare.
PROGRES (LE), ziar financiar si politic, aparut in
Bucuresti, 1896-1897, sub red. lui I. I. Skupiev-
ski.
PROGRESUL MEDICAL, gazetti de medicina, far-
macie si medicina veterinary, aparuta In Bucu-
resti Intre 1879-1906 sub red. d-rului B. Viet-
descu $i apoi a d-rului C. Chabudianu.
PROILAVIA: MITROPOLIA PROILAVIEI, inde-
pendent& de ierarhiile din Moldova si din Tara-
Romaneascti, tinind de patriarhia din Constanti-
nopol; cuprindea linuturile: Braila, Ismail, Reni,
1823
www.dacoromanica.ro
Chilia, Cetatea-albs, Tighina, Hotin. Resedinta P R I-
eparhiei era In Braila. Cel mai vechiu Mitropolit
citat este Meletie, pe la 1644. Desfiintata de Rusi PRO
In 1771. a lost relnfiintata de Turci In 1774. Acelasi
lucru se petrece In 1787 si 1791. Dupa. luarea Ba-
sarabiei de catre Ru$i In 1812, mare parte din ti-
nuturile depedente de aceasta eparhie trecura.
In stapinirea Rusilor. Prin tratatul de la Adriano-
pol (1829) mitrop. se desfiint& pentru totdeauna.
PROKESCH-OSTEN ANTON CONTE (*1795
t1876), ofiter si diplomat austriac; autor de me-
morii si opere istorice.
PROKESCH-OSTEN ANTON CONTE, fiul pre-
cedentului, scriitor austr. publics, Intre altele:
Depe$ile inedite ale cavalerului de Genz cdtre
principii Valahiei.
PROMETEU, personaj mitologic grec. A furat
focul din cer si 1-a adus oamenilor; pentru aceasta
Zeus II oslndi sa fie legat
pe muntele Caucaz si un
vultur sa-i manince fi-
catul care sa se relno-
lasea mereu pentru ca iI
tortura s&-i fie vesnica. 2;5116",
PROPAGANDA ME (Con-
gregMla de), Interneiata de
papa Clement viii (1597)
si organizat& de Papa
Grigorie xv (1622), tri-
mite misionari in toata
lumea, tipareste carti In
toate limbile, are si un
colegiu, unde invata
preotii din %Arne neca-
tolice. Acolo au studiat
Sincai, Petru Maior s. a.
PROPASIREA, revista li-
terara Iasi 1844. Censura
i-a suprimat titlul si i-a
lasat numai subtitlul Prometeu.
Foaie stiintifics si lite-
rara". La finele anului censura a oprit-o. Redac-
torii principali: M. Kogdlniceanu, V. Alecsandri,
Ion Ghica.
PROPERTIU (SEXTUS AURELIUS PROPERTIUS)
('ca. 52t ca. 15 a. Chr.), poet latin, Visa 3 carti de
poezii erotice (adresate Cyntiei) si una de legende
istorice. Din poeziile lui trad. rom. de VIrgolici
(Convorbiri literare), de Fl. Stoenescu ( Convor-
biri critice, 1907, 1908), de Dinu Volbura (Neamul
rom. literar, 1911), de D. Teodosiu (Ibidem, 1912).
PROPILEELE (colonada In fata unui edificiu mare)
ATENEI, construite pe Acropole In timpul lui
Pericle de arhitectul Mnesicles, pe la 435 a.
Chr. (..- Acropole.) Au existat pina. In sec. my,
chid ducele Atenei a flout acolo un castel, apoi
Turcii au facut un depozit de munitii, distrus In
mare parte printr'o explozie In 1656.
PROPILEE LITERARE, revisth culturala, artistica,
polities, economics, apare In Bucuresti din 1925;
directori: Romulus Voinescu 0 I. Foti.
PROPONTIDE, numele antic al Wall de Mar-
mara.
PROSTA, titlul unei scrisori a lui Ion Ghica ctitre
V. Alecsandri. Aci autorul descrie o tars Inehi-
puita In care se vad foloasele aplicarii principiilor
economiei politice moderne.
PROTAGORA (* ca. 4851-411 a. Chr.), filo-
zof grec, las& carti de retorica (figurile, verbele,
numele, specii de propozitiuni). I se atribue inva-
tatura sofistic& dup& care se poate sustinea pentru
si contra despre once subiect, fn logics precum
si fn morals.
PROTESTANT', nume generic dat sectantilor ere-
stini cari shit contra bisericii catolice.
PROTEU, personaj mitologic grec. Era fiul lui
Poseidon, pazea turmele de monstri ale tatalui
sau si avea darul de-a prezice viitorul, de a-si
schimba forma dun& vointa.
PRQTICI ANDREI, director al muzeului din
Sofia. A facut studii asupra artei bulgare. Mem-
bru corespondent al Academiei Romane (193o).
PRO- PROTICI P. (t 1881), medic de origine bul-
PSE gars, venit In Bucuresti, unde a Post profesor la
fl It I fa S1111,1tI
mun
M.
V L-4 -rdift I ""`1,,
vivo amain
1ff
k
0 rr%
Mr t I
mut..
110111111111161..
6 IP
Propileele din Atone.
facultatea de rnedicina si dupa reInvierea tarii sale
s'a stabilit In Sofia, unde a Post membru In Con-
siliul medical.
PROTOPOPESCU-PAKE EMANOIL (1843
1-1893), advocat $i om politic roman. A Post pro-
fesor de drept la scoala comerciala din Bucuresti;
a Yost deputat, prefect al politiei Capitalei, primar
al Capitalei (1888). In aceasta calitate a lucrat
pentru Infrumusetarea orasului, deschizlnd bu-
levardul de la Coltea spre Obor $i spre Cotroceni.
Numele lui s a dat unei parti din acest bulevard,
si acolo i s'a ridicat o statue.
PROUDHON PIERRE JOSEPH (*1809 t 1865 ), so-
ciolog francez; publics ziare $i carti In cari sus-
tinea reforma societatii printr'un federalism sau
mutualism. A lui e afirmatia ch proprietatea e o
ho(ie (1840). Op. pr. Creallunea ordinei in omeni-
re, Filozofia mizeriei (1849), Principtul federa-
lly (1863).
PROVENTA (fr. PROVENCE), regiune din Sudul
Frantei, care, In cursul secolelor, a lost stapInita
de dderiti suverani, pine s'a unit definitiv cu
Franta. Vorbirea din ace) tinut se numeste lan-
gue d'oc, cuprinzlnd mai multe dialecte. A avut
o literature. Infloritoare din sec. x piny In sec.
xiv. Acolo a Inflorit poezia epica si poezia lirica.
0 reinviere a acestei limbi ca limbs literary s'a
facut prin 1 elibri (w acest cuv.).
PROVITA, riu jud. Prahova, izvoraste din
muntii corn. Talea si se varsa In Cricovul-dulce;
trece Intre altele, $i prin com. Provita de jos.
PROZOROVSKI ALEXANDRU ALEXANDROVICI
PRINT (*1732 1-1809), general rus. A Yost coman-
dantul suprem al armatei rusesti In razboiul cu
Turcii (1808 $. u.). Invins la atacul Brailei, a tre-
cut Dunkrea, a ocupat Isaccea, Tulcea si Baba-
dag, dar a murit In lagar la Macin.
PRUDHOMME SULLY imr STILLY PRUDHOMME.
PRUD'HON PIERRE (*1758t1823), pictor fr.,
avu o viate plina de greutati, mai ales In timpul
revolutiei. Op. pr. Adevarul cobortndu-se pe pa-
mint (plafond la St. Cloud), Rdpirea Psicheei
(Louvre), Justi(ia urmarind crima (Louvre), du-
www.dacoromanica.ro
pa care Grigorescu a facut o copie ce se gascste In
pinocoteca Statului din Bucuresti.
PRUN4RU, sat jud. Vlasca, plasa Cilnistea.
Aci s'a dat in ziva $i noaptea de 26 $i 27 Noem-
brie 1916 o lupta. Intre Germani $i Romani, In
care regimental 2 de rosiori a dat dovada de un
curaj eroic, dar fara succes, fiind Invins si distrus
In mare narte.
PRumut, ROMAN, ziar politic In Bucuresti 1848.
Redactor C. A. Rosetti.
PRUNDU, corn. rur. jud. Ilfov plasa Vidra;
2564 loc.
4 Arit iNTr PHUNDUL-BiFIGAULUI, corn. rur. jud.
.
. Nasaud plasa Birgau; 2508 loc. Statie c. f.
linia DejBorgo-Bistrita Intre Borgo-Suseni $i
B.-Bistrita.
PRUNIOR, statie c. f. jud. Mehedinti Intre
Filiasi $i Turnu-Severin, linia BucurestiCraiova
Timisoara.
PRUSIA (germ. PREUSSEN, fr. PRUSSE), stat din.
Germania (ew- meat env.), capit. Berlin; 292.755 km.
p., 38.265.00010c. (131 loc. pe km. p.); alcatuita. din
14 provincii. Prusia a Post la Inceput un stat teo-
cratic, treat de Cavalerii teutoni, cari intrara In
tinuturile acestea ca sa introduce crestinismul si
sa-1 intareasca. Acest stat era mai mutt un con-
glomerat de mici organisme, cari se luptau Intre
ele si cari aveau momenta de solidarizare si deci
de cre$tere $i altele de desbinare si deci de deca-
dent.a. In fats for aveau pe Lituani $i pe Poloni.
In sec. xv suzeranitatea Poloniei asupra duca-
tului Prusiei este deplin stabilita. In sec. xvii In-
cepe ridicarea acestui statsub Frederic Wilhelm
(1640-1688, care reuseste sa fie recunoscut ca
W. aid suveran independent $i de regele Suediei $i de
../ regele Poloniei (profitind de luptele $i rivalitatile
dintre ci . Succesorul acestuia Frederic III sepro-
clam& re9e si fu recunoscut de Casa de Habsburg.
Frederic Wilhelm I organiza armata prusiana si
administratia tarii (i s'a zis regele- serpent). Fre-
deric cel Mare facu din Prusia o mare putere eu-
ropeana, cuceri Silezia si provooa Impartirea Po-
loniei.
PRUT. riu, izvoraste In Galitia. Infra In Ro-
mania taind Bucovina $i apoi formeaza limita din
spre Basarabia. Pine la 1812 el trecea prin migo-
cal mai multor judete, cum se vede in harta lui
D. Cantemir. Primeste afluenti pe dreapta: ce-
remngul, Basen, min cu Meletinul, Jijioara, Bah-
luiu, Prntetni si Elannl etc;. pe stInga: Larga,
Velia, Lopatnic, .Racovq, Ciuhurul, Calmd(uiul,
Girla mare, Delea, Tirnova, Leipusna, Sarata, Ti-
gheciul, etc. Trace pe linga Cernauti, Mamornita,
Radauti, Sculeni, Husi, Cahul, Falciu, Rani $i se
varsa In Dunare linga Galati dupa un curs de
725 km.
PSALTIRI ROMANE$TI lculegerea psalmilor lui
David). Primele traduceri de psaltiri sInt manu-
scrise din sec. xvi (poate copii dupa texte mai
vechi) $i anumP Psaltirea scheiand si Ps. vorone-
teana. Cea mai veche tiparitura e a lui Coresi
(1560) $i tot ale lui alte doua (una tip. Brasov
1574, alta cu text slavo-romdn 1577). Dosofteiu
a tiparit prima psaltire In versuri (Uniev 1673) $i
una in proza cu text roman $i slavon (Iasi 1680).
In sec. xvii mai avem o psaltire tip. la Belgrad
1651, In Bucuresti 1694 (de Antim Ivireanul).
In sec. xvm s'au tiparit In Bucuresti 7, In RImnic
5, In Buzau 2, In Iasi 6, in Blaj 3, In Sibiu 3, In
Viena 1. E s. un text in versuri ms. de Teodor
Corbea (ca. 1725). In sec. xix s'au tiparit multe.
dar mai toate reproduc textele anterioare.
Claim Psaltirea lui Veniamin Costache tiparita
dupa moartea lui (Iasi 1850, 1862), psaltirea In
versuri a lui Pralea (tip. Brasov 1827). Cea mai
noun trad. e In publicatia Sf. Sinod din 1914.
PSEUDOCYNEOETICOS (tFEaSolonriteuxelc), scriere
vestita a lui Alex. Odobescu (tip. 1874), Are forma
de epistola, adresata lui C. Cornescu, care-i ce-
ruse sa scrie o prefata la cartes sa Manualul VI-
natorului". Faclnd un fats tratat de vindloare"
Infatiseaza vInatoarea din anticitate pine In vre-
1824
mea lui cum se gaseste exprimatri in opere de
sculpture, picture, poezie, muzica. Aci este inter-
calat si un basm iraitat dupa cele poporane Fe-
ciorul de Imparat cu noroc la vinat".
PSICHARI JEAN V18541-1929 , filolog fran
cez. Era grec de origine, nascut In Rusia *i stabi-
lit In Franta. A Post profesor la Scoala de limb:
orientate si la Scoala de studii inalte. A publicat
scrieri In frarrtuzeste si In greceste.
PSOM4CHI corrsrmani, profesor grec, a func-
tionat in Bucuresti pc Ia 1818.
PTOLEMEU (it. TOLOMEO, fr. rroLtratE), nu-
mele mai multor regi ai Egratului, Incepind cu
P. I. Soler Lagas, care a Intemeiat dinastia Lagi-
zilor (306-285 a. Chr.). Cel mai Insemnat este P.11
Philadelphul (intre 285-247 a. Chr.), care a
ajutat pe scriitori si ar fi pus se traduce biblia In
greceste (Septuaginta sau septanta). Cel din urma
P. XVI, fiul lui Cezar si al Cleopatrei (Intre 42-30
a. Chr.), ucis de Octavian dupa victoria de la
Actium.
PTOLEMEU CLAUDIU (sec. n p. Chr.), astro-
nom grec, a ca rui viat& e putin cunoscuta, alcatui
o expunere a sistemului lumii (care-i poarta nu-
mole si o geogralie, s. a.
PUCCINI GIACOMO ('18581-1924), corn-
pozitor si muzicant italian. Op. pr. Manon, opera
dup& romanul Abatelui Prevost (1893), Boema,
dupe. povestirea La vie de boheme a lui H. Murger
(1869), Tosca, opera dupe drama lui V. Sardou
(1900), Madame Butterfly. Toate acestea s'au
reprezentat de foarte multe on pe scenele din
Bucuresti.
PUCHENI, numele mai multor corn. jud.
Prahova (P.-MARI, P.-MICI, P.-mmosLAvEsTr) si
al unei corn. jud. Muscel.
PUCIOALSA, com. urb. jud. Dlmbovita, plasa
Pucioasa; 4500 Ice. Statiune baln. : surse sulfuroase
si iodurate, 860 m. altitudine. Are un gimnaziu
(1929). Dupa legea 1929 are In circ. sa si satele
Bela, Diaconesti, Glodeni, Maluri, Miculesti, Po-
durile, ScIrlentea, Strimbu, Serbanesti. Static c.
f. linia Titu-Tlrgoviste Pietrosita, la 21 km.
de Tirgoviste.
PUCIOSU Pe- IACOBENI.
PUCIOSUL 0 izvoare minerale de sulf, satul
Tazlau, jud. Neamt. ¶ ® pIrau In jud. Suceava,
se vars& In Bistrita.
PUFETI corn. rur. jud. Putna, plasa Adjud
2900 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Donanesti.
Static c. 1. intre Marasesti si Adjud.
PUGOCENI, corn. rur. jud. Tighina, plasa Bul-
boaca; 2219 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Speia.
PUHOIU, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Ialo-
veni; 2962 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. Me-
reni.
PULHERIA IMPARATEASA (399 t453), praz-
nuitit de biserica ortodoxii la 29 Iunie. Era filer:
traparatului Arcadiu. La moartea acestuia (408
a rarnas mostenitor Teodosiu, in vIrsta de 8 ani.
La 414 Pulheria a Post asocia.a la domnie si a
Ingrijit de educatia fratelui sau. Ea a condus mutt
timp imperiul, a Post disgratiata si s'a retras In-
tr'un sat. Chemata din nou si asociat& la domnie,
ea s'a ocupat de Intarirea Bisericii si de corn -
baterea ereziilor curente.
PULTAVA (POLTAVA), oral In Rusia (Ucraina)';
88.000 loc. Aci Carol xn a Post
Invins de Petru eel Mare, 8 Iulie
1709.
PUMNUL ARON ('1818t1866 ,
profesor si filolog roman. Originar
din Transilvania, se refugia in
Bucovina in 1848 si ramase aeolo,
fiind profesor de limba roman& la
gimnaziul roman din Cernauti. El
stiu sa fanatizeze pe elevi pentru
ideile-i curioase filologice (aplica-
rea analogiei Ia toate neologismele Aron Pumnul.
si formarea termenilor tehnici
din materialul limbii fart imprumut din voca-
Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
bularul greco-latin). Opera principal& este Lep- P S I-
turariu (Carte de citire in 6 volume 1862 65 ,
care cuprinde bucati alese din autori si biografii cu PUS
apretieri In genera elogioase $i pentru cei mai
nelnsemnati scriitori. La moartea lui a scris Emi-
nescu, care-i fusese scolar, o poezie, una din prime-
le lui opere.
PUNGETI, corn. rur. (tIrg , jud. Vasluiu,
plasa Racova. infiintat In 1834; 1256 loc. Dup&
legea 1929, dm. corn. cu 19 sate.
PUNICE RAZBOAIE, se nurnese razboaiele intre
Romani si Cartaginezi: 1-ul 264-241 a. Chr. se
terminli cu stapinirea Siciliei de catre Romani;
2-lea 218 201 a. Chr. se terming eu luarea Car-
taginei de catre Romani, In acest razb. se drs-
tinge Anibal, cornandantul Cartaginezilor, ajun-
gind la portile Romei; 3-lea 149-146 a. Chr. se
terrain& cu darimarea Cartaginei. In timpul pre-
acestui razboiu, Caton repeta mereu cu-
vintele: Ceterum censeo C arthaginemecse delendam,
ramase celebre.
PURCARI, corn. rur. jud. Cecatea-Alba, plasa
Volintiresti; 2923 loc. Dupa legea 1929, are In circ.
sa 5 sate.
PURCARENI, corn. rur. jud. Brasov, plasa
Sacele, 2:',00 loc.
PURITANI see La crestina In Anglia, care pre-
tindea ca interpreteaza mai bine biblia si ca apnea
In practica zilnicd precep tele ei morale. S'a desvol-
tat In sec. xvi si a avut ca reprezentant tipic pc
Cromwell. ¶ ® opera In 3 acte de Bellini, libret
de Pepoli, reprezentat& la Paris la 25 lanuatie
1835.
PURKINE CYRIL, naturalist ceh. Profesor la
Politechnicum din Praga, director al serviciului
geologic din Cehoslovacia. A participat Ia Intru-
nirea geologilor carpatici In Bucuresti In 1927.
Membru onorar al Academiei Romane (1928).
PUSCARIU Emu, ( *1859t 1929), medic roman.
Profesor de istologie la facultatea de medicin& din
Iasi (din 1893), director at Institutului de ana-
tornie din Iasi. A Post secretar general al Ministe-
rului Instructiei (1899).
PUSCARIU ILARION (1842.t1922 , scriitor si
teolog roman din Transilvania. Diacon (1869)
arhimandrit (1886), vicar arhiepiscopese (1889 ,
a lost profesor de istorie biserieeasca, a lucrat in
Sibiu pentru propasirea Asociatiunii", a colaborat
la multe revisit, si ziare (mai ales la Telegraful ro-
rodn), a publicat un tratat de pedagogic (1880),
carti de scoala pentru cursul de religie (Istoria bi-
sericeascd, Istoria ), o colectie de documente
interesante pentru limba si pentru istorie (1889-
1897) si un istoric al Ivlilropoliei ortodoxe din
Ungaria (1900 .
PUC.A.RrU LOAN CAVALER (.1824.1.1911 , isto-
ric roman din Transilvania. A luat parte la revo-
lutia din 1848. Sub regimul r'-
,
austriac a lost subprefect, ca- DIY
pitan suprem at districtului Fa.-
garas. Mai tirziu a host magi-
s trat In Budapesta. A Post mem-
bru al Academiei Romane (1900)
si membru de onoare al Ate- 004-1!
neului Roman. A cercetat tre-
Lutul familiilor nobile romanesti
si a publicat 2 volume cu date 4.
istorice pretioase (1892, 1895,E
1904); a publicat si citeva scrieri roan' Pu§cariu.
despre biserica romaneasca si
despre momente si persoane din trecutul de-
partat (Statutul organic, 1889; Istoria bisu
ceased, 1903; Ugrinus, 1901, Ion Circa de
Gambutz, 1901 .
PUSCARIU msEF, advocat roman In Transil-
vania. A redactat fOaia umoristia Cocosul rop.
PUSCARIU SEXTIL (1877), filolog roman.
Originar din Transilvania, a Mout studii In Viena
si In Lipsca. A lost profesor la facultatea de litere
din Cernauti si clnd s'a romAnizat Universitatea
din Cluj, a trecut ad (1919) ocup1nd catedra do
limba si literatura romans. Afars de clteva lu-
182 "). n5
pus. crari literare de tinerete (Schi(e, 1896, Juvenilia, 156 $c. rurale (1929); 21 cooperative de aprovizio-
py ir 1898), el s'a ocupat de istoria literaturii romane si nare $i consum cu cap. 3.866.577 lei si 10 coop.
" de filologia roma.neasca. Multi ani a redactat In p. exploatare de paduri cu cap. 746.466 Id; tine
colectlunile germane partea relative la rnirarea de eparhia episcopiei Romanului, are 219 biserici. .9
literara romaneasca, a publicat bropri ai. volume:
Cinci ani de mifcare literard (1909), Literatura
romdnd (1925), Istoria literaturii romane. Epoca
veche. Ca filolog, s'a Mout cunoscut prin Dictio-
narul etimologic (Etymologisches WOrterbuch) tip. ,J
la Heidelberg, care nu cuprinde Inss declt prima o!
parte: elementele latine. Aceasta si alte hicrari
(Studii si not* filologice, .Rurritiniselie Etymo-
logien, Rumanische Diminutivsufixe, Lateini- N.
%
/
sches ti and ki, precurn si numeroase articole In 1 ...!""\''6,... PL.ADJU

Convorbiri literare") precedara opera pe care a

Inceput-o In 1907 din Insarcinarea Academiei
1/4/
j ,,r."le \ 1. .s.
PL \ P's
N.
.-- ? V RAW CEA \ \ 405'Er.
Dictionarul limbii romane, Intrerupt In 1914, c
ca
MARASTF`,ZABRANTI
Is* lAtC1
reluat dupe ritzboiu si care este In curs de tiparire. u) z/
Alte probleme can 1-au preocupat au fost : dia- ,,,,
/t----1....-----.... _,.-1 '',',,

- \A
lertologia $i gramatica. Asupra dialectului is- LC
Oliaruja)
trian a publicat o culegere de texte (1906) $i PL.ZABALA ,./..: PL.MI
3 volume (1925). Asupra gramaticei a publicat me-
morii despre gramatica istoricci. Pe IMg . catedra - 1
%% lierfju, i
I. ...,0:10011E§T;
""1/4.........,...
AR ESTI

FO SARI
sa de la Cluj a Infiintat Muzeul limbii romane (care
este $i un local cu biblioteca si un loc de Intrunire al
,) Joe
%
Sala

color can se intereseaza de chestiunile privitoare 1144-0 J° R. SA.RAT

la limba romana.) $i ca buletin al acestuia editeaza
din anul din 1921 Dacoromania, culegere de ar-
ticole de diferiti autori, mai ales studii filologice,
recensii, note biografice $i bibliografice, etc. Ca
discurs de receptie In Academie rostit In 1920
(ales 1914), a vorbit despre locul limbii romane
Intre limbile romanice, Inthrind ideea lui Hasdeu
despre fizionomia limbii noastre, a card latinitate
se manifest& In mod neindoelnic prin cercetari
riguroase
PIMICIN ALEXANDRUSERGHEIEVICI (*1799t1837)
poet rus. A publicat romane $i nuvele, piese de
teatru, poezii lirice $i epice. Pe la
1820 fiMd exilat In Basarabia
pentru ideile sale politice, a fricut
cuno$tinta cu mai multi Romani,
Intre can $i Cortstantin Negruzzi.
Din operele sale s'au tradus: Salul
negru (de C. Negruzzi), Tiganii
(de Al. Donici, 1837), Fata cd-
pitanului (de Grozescu In rev.
Familia apoi In bro$urti. Buc.
ca. 1900), bubrovski (de Vladescu, Al. Pu§kin.
1909), Haremul (de G. Carp, 1910),
Dama depiccl (de Constantinescu-Delabaia, 1915).
Giteva trad. prin reviste $i ziare (In Romania",
1884, Flacara", 1922, Lamura", 1924).
PUTILA, corn. rur. jud. Raclaut,r, plasa Putila;
2600 loc.
Dupa legea 1929, are In circ. sa 3 sate.
PUTINEIU 0 sat In jud. Teleorman, plasa
Calmataiu; 2184 loc. ¶ 0 corn. rur. jud. Vlasca,
pl. Dunitrea; 2700 loc. Dupa legea din 1929, circ.
cu 6 sate.
PVTNA p rlu afluent al Siretului. ifd& judetul
Putna, facInd deoparte hotarul Intre el si jud.
Trei Scaune; primeste pe dreapta apele Milcovu-
lui. ¶ p jud. In Moldova; cap. Foc$ani; 3340 km.
p.. 189.465 loc. (1915); are 8 pla$i, 5 corn. urb. si
7U com. run (1926); face parte din circ. Curtii-de-
apel din Galati; are 20 $coale primare urbane $i
Harta jud. Putna. (Legea 1g25)
0 c. r. jud. Radauti; 2327 loc. (1919). ¶ ® ma-
nastire Intemeiata de Stefan cel Mare 1465; aci
shit Inmormintati: Stefan eel Mare, Doamns
Maria, Maria din Mangop, Mi-
trop. Teoctist, Bogdan. fiul lui
Stefan, Stefanita. ¶ © static c.
f. capulliniei laterale de la Gura-
Putnei.
PVTNOICY NICOLAE (1852),
profesor maghiar. A functional
la gimnaziul din Sibiu $i la Lu-
goj. A publicat carti didactice
n eces are $colildr romanestipentru
invatarea limbii maghiare, un Sterna jud. Putna.
dictionar roman-unguresc si un-
guresc-romanesc (mai multe editiuni) si un studiu
despre poeziile lui Alecsandri cu subiecte rnaghiare.
PUTUROASA, numele mai multor localitati
cu izvoare de ape minerale sulfuroase In: jud.
lafi corn. Baiceni, jud. yucca corn. Calimane$ti,
jud. Buzdu corn. Gura-Saratei.
PUTURQSUL, 0 numele mai multor localitati
cu izvoare de ape sulfuroase: jud. Arges corn. Bra-
det, jud. Bacdu com. Gropile, jud. Bacdu corn.
Manastirea Casin, jud. Bacdu corn. Botesti, jud.
Buzau corn. Chiojd, jud. Bacdu corn. Groze$till
0 munte Mg& Tupad, cu o pe$tera In care e
acid carbonic $i hidrogen sulfurat.
PUVIS DE CHAVANNES ipuvis de $avan]
PIERRE ('1824t1898), pictor francez, $eful scoalei
de picture decorative murala.
PYLARINO IACOV D. ("1659 t1719), medic
grec. A invatat la Venetia $i la Padova. A sons
despre vaccinare (1688); a practical In Muntenia
de pe la 1695 ping pe la 1706. A lost consul al
Venetiei la Smirna

1826

www.dacoromanica.ro

'43°'
uanivujuu%jv
portilovitiorn
gallilliefignit
a;;;;77 7 ) xlgrzi7"
QUAI D'ORSAI [che d'orse], nume sub care
se Intelege ministerul de externe al Frantei (dupe
numele stradei pe care e asezat).
QUAKER', partizanii unei secte crestine In
America, fondata pe la 1650 de George Fox. Ei
disprquesc formele externe bisericesti, refuza ju-
ramIntul, combat luxul. Unul din sefi (Penn) do-
btndi In 1681 un teritoriu In care se aseza cu amicii
sai (numit de atunci Pennsilvania).
QUARNERO, golf la N. malt Adriatice, la E.
peninsulei Istria.
QUASIMODO, personaj din romanul Notre-Dame
din Paris" de V. Hugo : surd, cocosat, chior, cu pi-
cioarele strimbe, cu cap mare, cu gura strimba,
dar cu un suflet plin de cele mai nobile sentimente.
QUEBEC, oras In Canada pe fluviul St. Lau-
rentiu ; 95.193 loc.; fundat In 1608 de un explo-
rator francez.
QUERETARO, oral In Mexico; 33.000 loc.
Aci a Post ucis Imparatul Maximilian In 1867.
QUESNAY ene] FRANCOIS ( *1694 f1774), me-
dic si economist francez; Intemeietorul economiei
politice zisa ortodoxa, prin opera sa Fiziocra(ia
(1768), si al scoalei liziocrafilor, care avea ca
maxima neinterventiunea sub nici o forma a sta-
tului, exprimata prin formula: Laissez faire, lais-
sez passer.
QUIETIST' [kietisti], partizanii doctrinei
quietiste (quietism). Aceasta doctrine s'a nascut
IA la mijlocul sec. xvn, avInd fare reprezentantii
eiprincipali pespaniolulMolinos. Ea zibea ca omul
se poate ridica printr'o rugaciune mistica extra-
ordinary ptna la adevarata iubire de Dumnezeu
$1, °data ajuns mi, nu mai are nevoie de a se In-
griji de corp si nici a face fapte bune, de oarece
sufletul este purificat si Inaltat la Dumnezeu.
OsIndita de biserica cat °ilea, a disparut foarte cu-
rind, fare sa face multi adepti. Bossuet a com-
batut-o puternic.
QUINETEDGAR [kine] (1803t1875), filozof, is-
toric $i om politic francez. A Post profesor la Aca-
demia din Lyon (1838), la College de France (1842).
Cursul de aci a lost Inchis In 1846, restabilit de
Revolutia din 1848, dar dupe lovitura de stat
1827
www.dacoromanica.ro
103.2111
IrtOy
Auidoiarage.re
riurni
JP"
. .....
1,2r2' ,
S ICT,
0:19111.//9r
QUIRINAL (ROMA)
de la 2 Decembrie (1852) din nou Inchis. Exilat,
s'a dus In Belgia, unde s'acasatorit cu Hermiona,
tiica lui George Asachi. El a Post
In toate Imprejurkirile un amic
sinner al Romanilor si a pledat
pentru drepturile lor. Ca recu-
nostinta, a Post proclamat ceta-
tean de onoare al Romaniei In
sedinta Camerei din Bucuresti la
10 Martie 1867. S'a Intors In pa-
trie dupa stabilirea regimului re-
publican. Operele lui shit foarte
numeroase. Mai cunoscute: A-
hasverus, 1833, Napoleon, 1836,
Prometeu, 1838, poeme. A Post
membru onorar at Academiei Romane (1869).
QUINET HERMIONA 1821 t1900), sotia lui
Edgar Quinet, fiica lui George Asachi.
QUINEZU (scris si Kinez) ErdANon, (. ca. 1817
t1878), advocat si om politic roman. Cu ocazia
ocupatiei rusesti din 1853, a Yost arestat $i trimis
In Rusia. A Yost deputat (1859), consilier la Curtea
de apel $1 primar al Craiovei. A publicat studii
asupra tratatului de la 1856, asupra instructiunii
publice si diferite brosuri de politica. militants:
Revolu(ia din anul 1848 (1859); Cum sa se dea
Romania pe ?liana Romelnilor (1869); Adevdrul
asupra cdderii ministerului Bratianu (1871), In
Paris a publicat: Lettre d'un paysan du Danube
a un Russe (1878) In chestia Basarabiei si Les
prinripautes danubiennes devant le droit public.
QUINTESCU NICOLAE (t 1913), profesor ro-
man. A avut catedra de limba si literature latina
la facultatea de litere din Iasi (1869), a Post
transferat la Bucuresti (1881). Teza lui de doc-
torat din Berlin se ocupa cu diminutivele roma-
nesti (_1876). Articolele publicate In Convorbiri
literare" si rapoartele si cuvIntarile din Analele
Academiei (al carei membru era din 1877) tra-
teaza subiecte din specialitatea sa sau recensii de
carti si mai ales chestiunea orto5rafiei. El era sus-
tinatorul lui u scurt (U amenin(at cu decapi-
tarea, 1885).
QUINTILIAN = MARCUS FABIUS QIIINTILIANII8
QUI- (sec. I dup5. Chr.), retor roman, cunoscut prin
opera sa Ins Willi° oratoria, in
QUI stiinta retorter', pedagogiel st care se gaseste
gramattean. a
epocei.
QUINTUS CIIRTIITS RUFUS Per CIIRTIIIS.
QTJIRIN4L, maret, palat in Roma, inceput In
1 1574 si terminat tocmai In sec. xvm. Dupr" ce
Roma deveni (1870) capitala Italiet, se instalii act
resedinta Regelui.
QUO VADIS, titlul unui roman celebru de Polo-
nezul Sienkievicz (1S95). Tradus In toatc limbile.
ow- trad. rom. la SIENKIEVICZ.

1828

www.dacoromanica.ro

RAAB (ung. GyOr), oral In Ungaria la confl.
riului Raab cu Duntirea; 56.036 loc.
RABAGAS, comedie de V. Sardou (1872), In care
se ridiculizeaza tipul politicianului demagog si
ambitios.
RABAT, oral in Maroc; port la Oc. Atlantic;
3.714 loc.
RABELAIS [rab' le] FRANQOIS '
(* ca. 1500 tca. 1553), icriitor Iran-
cez, preot, apoi chlugar benedic-
tin si medic; cunoscut grin opera
sa Gargantua si Pantagruel (1532
pin. la 1542), o satin violenth a
ideilor timpului si In special a fi-
lozofiei scolastice, a spiritului de
aventuri cuceritoare si contra u-
nor forme a bisericii catolice si Rabelais.
pro testan te.
RACASUL-DE-JOS sau RACOSUL (legea 1929),
com. rur. jud. Tlrnava-Mare, plasa Rupeni;
2.145 loc. Statie c. f. intre Brasov siVInatori, pe
linia principal& Bucuresti Curtici. Cariere de
bazalt.
RACHEL [easel], nume de teatru purtat de
Elisa Felix (1820 1858 , tragediand franceza.
RACINE [ruin] JEAN (`1639
f1699 , dramaturg francez, unul
din principalii reprezentanti ai cla-
sicismului modern. Tragediile sale
s'au tradus In toate limbile. In
romaneste avem pe cele mai in-
semnate: Britannicus (de Iancu
Vaciirescu, 1827; de Alfred Mo-
soiu), Fedra (de G. Sion, 1875; de
1). Nanu, 1929 , Andromaca (de
D. Nanu, 1907 , Irnpricina(ii (de Racine.
Edg. Asian, 1901), Estera (de I. I.
Cioranescu, 1923 , Atalia (de G. Sion, 1875; de
H. Lecca, 1907).
RACIU, munte In jud. Dimbovita.
RACIT,ILA, man. de maid jud. Orheiu, Intern.
1797 de niste preoti. Are 2 biserici: cea mai
veche din 1822.
RACOCEA TOADER (1780t1822), scriitor ro-
1829
www.dacoromanica.ro
EXUTUL (VALEA RAUTULUO
natin In Bucovina. Functionar al guvernului In
Cernii.uti si In Galitia. A scos In 1820 un fel de re-
vista Crestomaticulromanesc, In care se publicau
bucati din diferiti autori traduse.
RACOVA i PQDUL- IN4LT.
RACOVAT 0 pirhu, udh. jud. Hotin si se
vars& In Prut la N. de satul Corpaci. ¶ ® sat
jud. Soroca; 2336 loc.
RACOVITA C) corn. rur. In jud. Arges, plasa
Oltul de sus. Dupti. legea 1929, sat circ. corn. Ti-
testi. ¶ 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa Golesti.
Are o biserich zidit& In 1786 de Arhimandritul
Daniil de la Rinch.ciov si de Dumitrascu Bra-
tianu.
RACOVITA ALExammu, boer muntean. Il gh-
sim In 1836 clrmuitor al jud. Dolj; In 1840 cu
rang de mare postelnic director al departamen-
tului Marei logofetti.
RACOVITA CONSTANT4N (t 1764), domn .al
Munteniei (de douil ori) si al
Moldovei (de douh. ori). Fiul
fostului domn Mihail R. El is
intliu domnia Moldovei In 1749
si sta pin& la 1753, chid reu-
*este, prin daruri si fagadueli de
bani, s& treach. In Muntenia, so-
cotith. ca tar& mai manoasa. Aci
stii trieniul obisnuit, Ora la
1756, avind mari dificultati din
cauza opozitiei unor boeri cu
amid puternici la Constantino-
pol; se Intoarce iar In Moldo-
va, Insh numai pentru un an
(1757). De astadata e nevoit sa
astepte mai mult, lulnd d'abia
In 1763 tronul Munteniei, dar C. Racovita.
moare In scaun duph un an, o-
tra.vit, se ziec. Ca si tathl shu, a pus mari biruri,
si a provocat mari nemultumiri. Este interesant
ca in timpul domniei a doua din Moldova a des-
fiintat vachritul si a obtinut o carte de afuri-
senie semnath. de 4 patriarhi pentru eel care 11
va mai relnfiinta.
RACOVITA DIMITRIE, boer muntean. It ghs
 C- sum in 1836 cutitlul de Dvornic,memnru in Diva-
nul judecatoresc criminal.
lano, batu pe Carol Albert, cuprinse Venetia ; fu
guvernatorul provinciei Lombardo-Venetia.
RR AAD RACOVITA DIMITRIE ('1868t1892), ziarist, RADIAN LOAN ("186411896), profesor de chi-
public& cronici teatrale $i critici literare mai ales mie la scoala de farmacie din Bucuresti.
In Romdnia liberd $i In Revistanoud, multe sub RADIANU BOICEA (*ca. 1822 t1873), om politic
pseudonimul Sphinx. roman. A avut rol important In miscarea de la
RACOVITA EMIL ("1868), naturalist, lost sub- 1848 In Oltenia. A fost prefect In 1866, apoi de
director al laboratormlui Arago" de la Bony- mai multe on deputat.
als, anexa a Sorbonei (Paris), profesor la Universi- RADICEVICI BRANKO ("1824 t1853), poet
tatea din Cluj, senator, membru al Academiei slrb. Primul poet JUNG romantic al Sirbilor. A
Romane (1920). Pe lIngit articole de specialitate lasat un volum de poezii lirice $i satirice. Multe
prin diferite reviste romane $i streine, a publicat au fost puse pe rnuzick $i se chit& $i azi.
dari de seamd despre activitatea Institutului de RADICI STEFAN ("186611928), om politic
speologie de la Cluj, pe care-1 conduce, a expus Groat. A fost conducatorul unui grup, In Scupcina
principiile generale $i metodele specialitat,ii sale si afara, care urmarea o politica regionalists.
(Speologia, discurs de receptie, 1926, Speologie, RADNA, corn. rur. jud. Arad, plasa Radna;
1927), a propus o reforms a studiilor secundare 2345 loc. Cariera de piatra; mine de maugan.
(Lieeuinationalstiin(ifie, 1928) $i a dat olucrare Statie c. f. de unde linia merge spre Arad, spre
de sinteza (Evolu(ia si problemele ei, 1929). A Ilia, spre Timisoara. E $i o manastire catolica.
participat cu Belgica" la cercetarea polului sud. RADOMIRESTI, sat jud. Olt, plasa Draga.-
E unul din conduca.torii revistei Archives de nesti; 2341 loc. Circurnscriptie comunala cu 7 sate
Zoologie expo rinnentale" din Paris. A Infiintat (1929). Are scoala de meserii.
in 1905 Intreprinderea stiintifica Biospeo- RADONIC IOVAN, istoric slrb, profesor la Uni-
logia". versitatea din Belgrad. Intre scrierile sale, slat
RACOVITA MmAIL, domnitor In Moldova unele In legatur& cu trecutul nostru, Intre cari
(de trei ori) si In Muntenia (de doua ori). Boer unul asupra politicii externe a lui Saban Cantacu-
moldovean, ajunge domn In tara sa prin staruin- zino $i a lui Brincoveanu. E membru corespon-
tele lui Brincoveanu, care voia s& Inlature pe An- dent at Academiei Roma.ne (1914).
tioh Cantemir; domneste pu- RADOSLAVOV VASIL ( 1856 .1- 1929), om po-
tin (1704-5) $i e rasturnat litic bulgar. Prezident de consiliu, 1913-1918;
tocmai de Cantemir, pe care sustinatorul aliantei cu puterile centrale.
pare a-1 fi combatut mai putin RADOVAN, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bu-
Brincoveanu. Reusind s& is a desti; 5672 loc.
doua oath tronul in 1707, se in RADOVICI ALEXANDRU ('186011918), om po-
telege cu Brincoveanu pentru litic roman. Unul dintre Intemeietorii partidului
a face o politica rusofila, dar socialist in Romania; mai tlrziu, a trecut In par-
este denuntat de Insusi tovartt- tidul national-liberal. A fost deputat In mai multe
sul sau, e prin de Turci, cind rInduri, primar al orasului Ploesti, ministru de in-
voia s& fug, $i dus la Con- dustrie In 1914.
stantinopol (1709). Darurile bo- RADOVICI iomi ("1869 t1908), medic roman
gate ce risipeste la cei In drept $i om politic. Fiind student la Paris, a intrat In
II soap& de vre-o pedeapsa, ba Mihail Racovita
(Da pa o frescit din miscarea socialista, ceea ce a urmat $i dupe. In-
li redau $i tronul In 1716. 0 b19. Cotroceni). toarcerea sa In tara, pina. In 1900, and toti con-
invazie german& este gonit& cu ducatorii partidului au trecut la partidul national-
ajutorul Tatarilor, dar acestia nefiind platiti de liberal. Deputat, fundatorul Institutului pentru
domnitor lac multe jafuri cu Invoirea lui Ra- tuberculosi din Bucuresti (Filaret). Suferind de
covitli. Uneltind pentru detronarea lui Mavro- o boalli care nu iarta, s'a sinucis aruncIndu-se In
cordat din Muntenia, este Invins In aceasta lupt& Marea Mediterana..
de intrigi $i mazilit, ba chiar Inchis $i amenin1at RADU I (dupa unii fiul, dup& alt.ii fratele lui
cu moartea. De atunci nu se mai Intoarce in Mol- Alexandru Basarab), domn al Tarii-Romanesti
dova, dar reuseste sti is tronul Munteniei In 1730 dupa 1380. Se pare ca pe acesta primii cronicari
numai pentru citeva luni (1731) $i cazInd iar In 1-au supranumit Radu Negru 5i 1-au socotit ca In-
disgratie este exilat In insula Mitiline. 0 non& fa- temeietor al principatului, punlndu-i Ins& domnia
voare ii db. Inca °data. tronul Munteniei peste pe la 1290. A zidit manastirea Tismana.
10 ani, In 1741, $i de asta data izbuteste so. Impli- RADU II zis PRASNAGLAVA (PLE$VVITL), domn
neasca cu mari sacrificii termenul de trei al Titrii-Romanesti, flu nelegitim al lui Mircea, a
ani fixat de Turd pentru domnitorii principatelor purtat lupte contra lui Dan 11 $i a reusit chiar, prin
$i In 1744 este mazilit. Cronicarii strut de acord anii 1422-1427, s& ocupe intermitent fie toat& tars
s& afirme ca domniile lui Racovita au lost rele: fie parte din ea; dar a fost Invins si gonit.
biruri mari au fost puse pe mari $i pe mici $i cala- RADU DE LA AFUNLATI, domn al Munte-
mitati ale naturii auvenit samareasca In sufletul niei in doua rInduri. Cind
poporului, ca *i al clasei boeresti, ura pentru el. Mehmet-Bei venit sa ajute pe
Top 1-au socotit mai rau declt domnitorii de Teodosie (p.- acest cuv.) voi
neam strein din acea epoca. s& se fac& el domn, atunci Radu
RACOVITA MmAIL, boer muntean. Il gasim se ridica contra lui $i, dup&
cu titlul de Mare logofatmembru al Inaltului Di- grele lupte, cind Invins, clnd In-
van $i Efor al Spitalelor (1836, 1837). vingator, reusi sii ramlie $i sa fie
RACOVITA NICOLAE D. ( '1820 t 1896), mi- recunoscut de Turci (1522). Fiind
nistru cultelor In cab. N. Kretulescu 1862. Ins& combatut de alti preten-
RACOVITA NICOLAE GE. ("1838 t1894), mi- denti, pierdu tronul In 1523 $i
nistru de culte In cabinetul loan Ghica, 18 Dec. nu-1 recapata, de asta data ajutat , p
1870. A lost membru al Ateneului Roman. de Turci, declt In 1526 $i-1 pa- t I
RACOVITA. STEFAN, domn al Munteniei Intre stro. Wit& In 1529, clad muri. In R---a
1764-1765. Fiu al lui Constantin, numit indata timpul domniei a doua el s'a ca- u ea Afumati
dupa tathl sau, cu sprijinul unui Grec Stavrache, satorit cu fiica lui Neagoe Basarab ca. sa. Impace
foarte puternic la Constantinopol, nu reusi sa se . partidul draculesc (de care Linea) cu partidul Ba-
mentie dectt un an, fiindc& sprijinitorul lui fu ucis. sarabestilor sau Danestilor, dar $i -a atras ura
R4CUL, statie c. I. In jud. Clue, ling& Petru- fostilor sai partizani. Intre alte fapte, se citeazit
Rares spre Gheorgheni. Imbunatatirile aduse bisericii de la Arges, unde
RADETZKY IOSEF CONTE ("1766 t1858), ge- este InmormIntat.
neral austriac, feldmaresal, comanda armatele RADU III zis CEL MUMS (-I- ca. 1472), domn
austriace In luptele din Italia (1849) $i ocupa Mi- al Munteniei de la 1462. I% tronul, dupa fuga fra-
1830
www.dacoromanica.ro
telui sau Vlad Tepee. El a lost In du*manie cu
Stefan eel Mare, a Mout incursiuni In Moldova,
dar a Yost batut la Soci (sat azi disparut, dupa
unii In Muntenia, dupe altii In Moldova) *i la
Cursut-Apei (sau Vadul-Apei) *i la Bucure*ti *i
scos din domnie, dar el se Intoarce cu ajutor tur-
cesc 51 gone*te pe Laiot Basarab, pus de Stefan,
dar nu amine mult pe tron, caci moare dupa
unii In 1472 (Xenopol), dupa. altii In 1474
(lorga).
RADU LEON, domn al Munteniei, 1664-
1669. Era fiul fostului down Leon Pomp. In
unele documente Il gasim numit Stridie. Domnia
lui a Post lini*tita din afara, ar fi putut fi buna
Inlauntru, dacd Radu nu s'ar fi Inconjurat de
Greci cu ajutorul carora strIngea avere mare.
Omul sau de Incredere era Stroe Leurdeanul.
Cantacuzinestii urmarind reabilitarea memoriei lui
Constantin Cantacuzino, doblndira dovezi de vi-
novatia acegtuia (pp- LEURDEANUL) si cum% dom-
nului sa-lpedepseasca. Domnul se servi desprijinul
for ca sa dobIndeasca prelungirea domniei dupe
trei ani, dar nu se tinu de fagaduiala, caci ram
un act prin care recunostea vinovatia lui Stroe,
dar nu-i dete nici o pedeapsa. De aci, staruintele
Cantacuzine*tilor de a-lscoate din dorm-lie, ceea ce
se *i Intlmpla In Martie 1669,
Inlocuit hind cu Anton din
Pope*ti.
)4Dli-"--,
c
RADU IV CEL MARE tt
(t1508), domn al Munteniei
de la 1494. Ca sit se asigure
de un sprijin contra Turcilor,
el s'a aliat cu Ungurii $i cu
Polonii. Domnia sa nu e im-
portant& prin fapte politico.
El dobindi Invoire de la Sul-
tan sa. adaposteasca In tar& Radu eel Mare.
pe fostul patriarh Nifon, eel (fresca. la Curtea
de Arge§)
detronat de Turci, Salami mi-
tropolit, dar se certa cu el *i 11 sill O. se retraga
In muntele Atos (1.- NIFON).
RADU MLHNEA (t1626), domn al Munteniei
de trei on $i al Moldovei de dot& ori. Era fiul lui
Mihnea Turcitul, dar el nu Imbrati*ase islamismul,
hind ascuns de mama sa Intr'o manastire de la Sf.
Munte. Crescuse la Venetia *i devenise om Invgitat,
cunoscind limbile latink gre-
cease& *i. arabli. El a lost de-
semnat de domn al Munteniei
din timpul decadentmi lui Mihaiu,
dar nu reu*i sii. Inlature pe Radu
Sorban, sustinut de boeri, nici
pe Simion Movilk pe care-I
sustineau Moldovenii, astfel ca
domnia lui din 1601 nici nu
este Inregistrata de told istoricii.
Efectiv el domni dupe Radu
Serban Incepind In Octombrie Radu Mihnea.
1611. Radu Mihnea veni In-(Pictura in biserica
conjurat de multi Greci, urma Radu-Voda)
Intliu o politica filoTturca dar vazInd ca imparatul
s'a Impacat cu Sultanul, alit& s& intro In prietenie
cu Germanii. Turcii aflind, 11 mutara In Moldova
In 1616. Aci ramose pin& In 1619, chid fu mazilit,
dar In 1620 lua din nou tronul Munteniei *i pina
In 1623 aduna maxi sume de bani, pe can le depuse
la bancile din Venetia. In 1623 trecu din nou In
Moldova, dar izbuti sa pule pe tronul muntean
pe fiul sau Alexandru Coconul, minor, sub tutela
cltorva boeri; astfel ch., de fapt, domnea In am-
bele principate. El muri In scaun, recomandind
boerilor pe Miron Barnovschi, generalul sau.
RADU NEGRU 0 com. rur. jud. Braila,
plasa Silistraru; 2275 loc. Dupgt legea 1929, sat
circ. Nedelea-Chercea. ¶ 0 corn. rur. jud. Ialo-
mita, pl. Ciocane*ti; 2024 loc. Dupli legea 1929,
sat circ. corn. Roseti. ¶ O statie c. f. jud. Arge$
Itriga Curtea-de-Arge* pe linia Pite*tiCurtea-
de-Am*.
RADII zis BADTcA, dupa unii istorici,domn In
Muntenia Intre 1521-1524; dupaaltii numai pre-
1831
www.dacoromanica.ro
tendent *I luptind atlt contra fratelui sau Radu RAD-
dela Afumati cIt $i contra lui Vladislay.
RADU PAST (dupil. altii PETRE), domn al RAF
Munteniei, 1535-1545. Dup& unele izvoare s'ar
fi numit din botez Petru; intrind In calugarie s'a
numit Paisie *i a ajuns egumen la manastirea Ar-
ge*ului; urcat pe tron de partizanii sai, a lust nu-
mele de Radu. Inceputurile domniei au Yost grele,
a avut de sustinut multe lupte cu adversarii std
Basarabe*ti (Craiove*ti). Amestecindu -se In lup-
tele din Transilvania Intre Turci $i Austriaci, a
pierdut domnia $i a Post exilat In Egipt.
RADU SEEMAN, down al Munteniei Intro 1602
1610 $i 1611. Era nepotul lui
Neagoe Basarab; is tronul aju-
tat de armatele imperiale con-
tra lui Simion Movila. Politica
lui a Yost Inclinata. spre Germa-
nia, Mudc& vedea ca Turcii slit
mai slabi. Chad ins& vazu ca si-
tuatia se schimba, se Intoarse
spre Turci, cari II recunoscura ca
domn *i astfel urmli o perioada
de liniste de 5-6 ani, dar In
1610 Gabriel Bathori, domn al Radu Serban.
Transilvaniei, partizan al Tur- (fresca la Hurez)
cilor, trecu In Muntenia *i, Invinglnd pe Radu, 11
sili sa se refugieze In Moldova la Constantin Mo-
vila, cu care se gasea In buns 1ntelegere. hi reia
curInd tronul, dar nu pentru mult& vreme, fiindca
pe de o parte Bathori, pe de alta o*tiri turcesti
*i tatare*ti 11 Inving 5i-1 silesc sa fug& In Polonia.
De aci se duce la Viena.
RADU DEMETRIU ('186111920), episcop gr.
cat. roman. A facut studii In Blaj *i la Roma; a
functionat (1886) la Arhiepiscopia catolica din
Bucuresti, hind *i profesor la seminariul catolio,
apoi rector. In 1896 a Yost numit episcop de Lu-
goj, consacrat In 1896; In 1903 la Oradea. A lost
ucis prin bomba care a explodat la Senat In ziva
de 8 Decembrie 1920.
RADU ELIE, ( *18541931 ),inginer roman, intrat
In carieril. In 1877. Prezidentul consiliului tehnic
superior, profesor la *coals politehnica din Bucu-
re*ti. A conduslucrarile pentru conceperea *i exe-
cutarea mai multor linii ferate: Tlrgu-OcnaPa-
lanca, CraiovaCalafat,TIrgovi*tePucioasa $. a.
A studiat alimentarea cu ape a Bucurestilor.
Membru onorar al Academiei Romane (1926).
RADU-VQDA, fosta. manastire In Bucure*ti,
azi biserica de mir. Intemeiata de Alexandru
Voda pe la 1570 cu numele Sf. Troiltl; darlmata
In 1595 de Sinan, chid a intrat In Bucuresti dupe
lupta de la Calugareni, rezidita de Radu, nepot de
fiu lui Alexandru, In 1614. Acolo este Ingropat
ziditorul ale carui ramasite au Post aduse din Mol-
dova, undo a murit, hind domn acolo (1626).
RADZIEJOVSKI IERONIM (11667), om politic
polon. A lost trimis ca sol la Constantinopol, ca
sa. tears sa nu mai acorde Poarta protectde Caza-
ciior din Ucraina revoltati contra Poloniei. Cu
aceasta ocazie a trecut prin Moldova (1667). Ca-
latoria aceasta e povestita In mai multe relatii.
RADZIWILL CAROL BTANISLAS ( *1734 t1790)
om politic polon, reprezentant '
al partidului aristocratic litua-
no-polon.
RAFAEL SANZIO ( 1483
t1520), celebru pictor italian.
A lucrat Intliu In Urbino, pa-
tria sa, apoi In Florenta, la
Roma. Intro operele sale e \Te-
sta& Schimbarea la fald, pe
care unii o numesc productd-
rine supraomeneasca". Aseme-
nea Madonele sale slut neln- Rafael Sanzio.
trecute.
RAFAIL, episcop al Buzaului, 1753-1764.
RAFAILA 0 statie c. f. jud. Vasluiu, pe linia
lateral& RomanBuhae*ti. ¶ 0 Schit jud. Vas-
lui, lInga comuna cu acela*i nume.
RAFFET [rare] DENIS AUGUSTE ( 18041.1860)
RAG_ desenator si litograf francez; a ilustrat un mare
00 A c, dnumiir. de opere originate *i de editiuni sau tra-
uceri; luind parte la expeditia lui Denudof In
Orientul Europei si In Principatele romane, a
publicat un album cu desene dugs naturd, foarte
interesante pentru noi.
RAGAZ, statiune balneard. In Elvetia (cant.
St. Gall Intro Rin $i Tamina; 2000 loc. IVIonumen-
tul poetului Sche lling, mort acolo.
RAGUSA srb. DUBROVNIC , ora* in Iugoslavia
(Dalmatia , pe un golf la Adriatica, zis Venetia
Slavilor; 14.241 loc.
RAHOVA, ora* In Bulgaria, la Dundre, fats
de Bechet. Lupte grate 7-9 Noembrie 1877
pink' ce a lost luata cetatea de trupe romane.
RAIACICI IOSIF ( *1785t1861), prelat slrb.
Episcop In Dalmatia (1829 , in Vir*et, (1834), mi-
tropolit in Carlovit (1842 , mai tirziu patriarh.
A ajutat pe $aguna ca s5 ajunga episcop.
RAICEVICH, consul austriac In Muntenia.
(1782 1787). Nicolae Caragea, venind dome In
1782, protesteaza contra numirii
lui, artitindu-1 Turcilor ca om pe-
riculos pentru interesele tor. El /
/- ) italian InsSrcinat cu mune misiuni, a Post score-
locuia de mai mull timp in 1 litica acestuia. La moartea lui (1903), ar fi avut
tars ca doctor si secretar al lui
Ipsilante.
RAIFFEISEN FRIEDERICH
WILHELM 1818 1.1888), economist
german. Autorul unui sister de
banal populare pentru centrele
mici care-i poarta numele, intro-
dus si la noi in primate timpuri Raiffeisen.
ale mi*carii cooperatiste.
RAMIS IAHNIS (t1929 , poet leton. In operele
lui se vede iubirea pentru poporul
sau si pentru cei nevoiasi. A Post si
luptator politic pentru indepen-
denta patriei.
RAKOCZY FRANZ II ( *1676
t1735 , print al Transilvaniei, 1707
pins la 1710, mort exilat In Ro-
dosto Asia Mica.).
RALET CONSTANTIN, boor mun-
tean. II gasim prezident al epitro-
piei sarmanilor cu rangul de Mare
agd (1836, 37). Rakoczy Franz.
BALLET DIMITRIE, boer mol-
dovean. II gasim membru In sfatul
consultativ la depart. Dreptatii,
cu rangul de Mare logoldt (1837).
A lost In comitetul care a orga-
nizat propaganda pentru unirea
principatelor.
RALLET IOAN (' 18511-1916),
profesor de algebra si teoria func-
AiliOP la Facultatea de *Uinta din
Iasi (1892).
RAW DOMNITA, fiica mai mica 4
a lui Ion Caragea, care a dom- Ilimitrie Rallet.
nit In Muntenia de la 1812.
Era buns muzicanta sbi placea teatrul. Dupa In-
demnul ei s'au jucat mai multe piese traduse In
greceste de catre elevii de la Magureanu; ea a
trim's la Paris pe Aristia ca sa Invete arta dra-
matted; ea a cladit un teatru In Bucure*ti, la
Ci*meaua rosie" (calea Victoriei, colt cu strada
Fintinei), care a ars In 1825.
RAMBAUD [rambo] ALFRED ('18421.1905 ,
istoric francez. Profesor la facultatea de litere din
Paris, senator, ministru, membru al Academiei de
stiinte morale *i politice (1897 , membru onorar
al Academiei Romane (1895 . Dup& o serie de ar-
ticole *i de volume In cari a tratat diferite che-
stiuni din istoria medie si moderns (L'empire grec
an x-e si e cle, 1879; La .Russie epique, 1876; Bus-
ses et Prussitns, 1S95, etc.), a publicat Histoire de
la citilisation si, in colaborare cu Lavisse, His
toile generale du iv-e sitcle a nos jours In mai
n ulte volume, 1893 *.u.
RAMBOUILLET [rambule , oras In Franta;
6.500 loc. Un castel din sec. xv apartine Statului.
1832
www.dacoromanica.ro
RAMBOUILLET, palat In Paris, In care, In sec
xvn, se Intruneau scriitori si artists sub prezi-
dentia Marchizei de R. AdunSrile acestea au stirnit
imitatii cari au cazut In exagerare si art justificat
Intr'o niasura satira lui Moliere din Pretioasele
ridicule".
RA.MEAU [ramo] JEAN PHILIPPE ( *1683 t 1764),
muzicant francez. A Post compozitorul lui Lu-
dovic xv.
RAMNA, c. r. j. Cara*, pl. Boc*a; 2375 loc.
RAMON Y CAJAL SANTIAGO ( *1853). medic
spaniol, profesor la Universitatea din Madrid.
S'a ocupat cu istologia sistemului nervos si a stu-
diat amanuntit structura celulei nervoase, aducind
fapte noi dups cercetdrile sale. I s'a ridicat o
status fir Saragoza. Premiul Nobel. Membru ono-
rar al Academiei Romane (1923).
RAMONTIAI [ramontai] mum (t1844), me-
dic roman. A practical In Moldova; mai tirziu
s'a retras la Viena, unde a si murit. A lasat toas
averea pentru ajutorul studentilor romani.
RAMPOLLA MARIANO ( *18 43 -1-1913), cardinal
tarul de stat al Papei Leon xin *i a sustinut po-
majoritate ca sa fie ales papa., dar reprezentantul
Austriei si-a exercitat dreptul de veto, fiindcdI
credea prea amic al Frantei.
RAMSAY [remsi] WILLIAM ('1852t1916), cl !-
mist englez. A Post profesor la Univ. din Bristol,
apoi la cea din Londra. Celebru prin descoperirea
heliului §i argonului. A lost membru onorar al
Academiei Romane, 1913. Premiu Nobel 1904.
RAMSAY WILLIAM MITCHEL (*1851), istoric
si arheolog englez. Profesor la Edirabourg. Mem-
bru corespondent al Academiei de inscriptiuni din
Paris, membru onorar al Academiei Ronaine
(1924 . A lost In Bucure*ti la Congresul interna-
tional de bizantinologie.
RAMSES II (grec. SESOSTRIS , rege al Egiptului
ca. 1388-22 a. Chr.; a persecutat pe Israeliti.
Rcaamu, revista literary; apare in Craiova din
Decembrie 1905.
RAMZIN, lac pp- RAZIM.
RANETTI GEORGE ('1875 t1928), scriitor umo-
rist roman. A colaborat la diferite ziare si reviste
umoristice, a fundat insu*i (cu N. D. 'Manor) re-
vista Furnica (1904). Primul lui volum este: De
inimd albastrcl, 1899, poezii cari persifleaza pe
G. D. Pallade. Apoi: Strafe si apostrofe, 1900,
Ahturi si ofuri, 1901; o eolectie de tabula (1907
si 2 comedii: Borneo si Julieta la Mizil, Sdracu
Dumitrescu. Pentru multe din publicatille sale se
servea de pseudonim. Cyrano s. a. In timpul raz-
boiului a scris poezii patriotice, in cari strabate si
arta lui special& ; In volum :D'atunci$i d'acolo,1921.
RANGABE ALEICANDRII (1-1819 t1892), om po-
litic si scriitor grec. Consilier la ministerul de in-
structie, profesor de arheologie, ministru de ex-
terne, ambasador In mai multe orase. Membru.
al Academiei de inscriptduni din Franta. Op. pr.:
.Repertoriu do inscrip(iuni (1842 1855 , Istoria
literary a Greciei moderne (1877 tradusd In Iran-
taize*te.
RANGABE ANDRONIC (t1692), savant grec
din Constantinopol. A Post functionar al Patriar-
hiei. Casatorit cu Elena, fiica lui Anton Roset,
domnul Moldovei.
RANKE LEOPOLD (*1795 t1886), istoric ger-
man. Profesor la Universitatea din Berlin (1825 ,
autorul marei luerari Istoria universald, din care
a aparut numai antichitatea *i parte din evul
mediu (1881 -1888.
RARAU 0 munte In jud. Falticeni (Yost Su-
ceava). ¶ 0 schit in apropierea muntelui cu ace-
la*i nume, Lidit de Petru Rams. Dup& uncle tra-
ditii, schitul actual nu ar fi eel zidit de Petru,
Gaol pe acela 1-au stricat Austriacii cind au luat
Bucovina In 1777, ci este ridicat mai tlrziu de
ieromonahul Sisoe si sfintit in 1800.
RARES PETRIT w PETRII BARES.
RASCOLNICI, partizani ai schismei care CP
 declare In Rusia, In 1654, cind patriarhul Nihon
indrepta unele pasagii din traducerile Bibliei
si modifica liturgia.
RASIDESCU STEFAN (t1881),
tipograf roman. Infiintaza in1862
.,Tipografia Nationala"; In 1877
se asociaza cu C. N. Radulescu si
Infiinteaza Nona tipografie Nati-
onale", care tine pans la 1880.
Fiul sau IOAN ST. RASIDESCU (.1864
t1916) a lost colaboratorul $1 apoi
suecesorul lui Carol GObl in con-
ducerea tipografiei. (mroob0
RASTY 10AN, medic in Bucu- (84
resti. Doctor din Paris, 1814. In Stefan Rasidescu.
1837-40 Il gasim medic la yap-
seaua verde' .
RASTIGNAG, personal din ope-
rele lui Balzac. tip reprezentativ
din inalta soeietate franceza. In
epoca lui Louis Philippe.
RASTU, corn. rur. jud. Dolj,
plasa Railesti; 3.704 loc. Circum-
scriptie corn. cu 3 sate.
RATISBONA (REGENSBURG),
oral in Germania (Bavaria) pe
Dunare; 52.000 loc. Are 0 cate- loan St. Rasidescu.
drala inceputa. in 1275.
RATISBONNE iratisbon] LOUIS ( " 182 71-1900)1
scriitor francez. Op. pr.: Traducerea Divinei Go-
medii (1845-59), Studli despre Heine (1855),
Fiquri tinere, poezii (1865); dar e cunoscut mai
ales prin culegerea de fabule si povestiri morale
Comedie entantine (1860).
RAT GHEORGHE, general al lui Mihaiu Viteazul
si al lui Radu $erban. Distins In luptade la Bra-
sov contra lui Moise Szekely (7 Iulie 1603).
RATIU [cit. rat] IoAN ('1828t1902), om po-
litic roman In Transilvania. Stu-
dii in Blaj, Cluj, Budapesta; a
participat la miscarea din 1848,
Citva timp magistrat, advocat in
Buda, Cluj, Sibiu, Alba-Iulia, Tur- / RACIULA, corn. rur. In jud. Lapusna, plasa
da, a fost intre intemeietorii Aso- (6 Nad
ciatiunii transilvane, a fost depu-
tat in dieta din Sibiu, a mers In
delegatie la Viena in 1866 ca a
due& imparatului petitia Romani- e.
lor. Unul din Intemeietorii parti- Joan Ratiu.
dului national In 1880. A prezidat
conferinta politica a Romanilor din 1892 si a
mers iarasi la Viena in delegatia de 300 (Fr Me-
morandum) si, la Intoarcere, a lost atacat de Un-
guri $i casa lui devastate.
RATIU LOAN (*184111900), profesor si cleric
roman. A studiat In Blaj $i In Viena; preot (1864),
profesor In Blaj, asesor consistorial (1875), pro-
topop, secretar al mitropoliei, canonic. Op. pr.
Etica crestind, Institufiile dreptului bisericesc.
RATIU VASILE ('1783t1870), cleric siprofesor
roman. A predat la liceul din Blaj. Protopop, ca-
nonic. Op. pr. Istoria bisericeascd, (1854). A Mat
un legat pentru stipendii.
RATIU VASILE 1837 t1902), cleric si profesor
roman. A functionat In Blaj, In Reghinul Sasesc
si a fost Rector al Seminariului din Blaj. A lasat
legate pentru scoale.
RAVENNA, ora$ In Italia (prov. Emilia),
72.023 loc., vestit prin monumentele sale din epoca
bizantina.
RAWLINSON [ralinsn] HENRY ('1819t1895),
arheolog englez. Studia inscriptiunile cuneiforme
si fu unul din fundatorii asiriologiei.
RAYLEIGH [mil] JOHN WILLIAM STRUTT ( 1842
t1919), fizician englez. S'a ocupat de optics, acu-
stied, electricitate. A fost profesor in Londra; a
lucrat cu Ramsay. Premiul Nobel 1905. Membru
onorar al Academiei Romane (1914).
RAZIM ($i RAZELM), lacul cel mai important
din grupa lacurilor maritime din jud. Tulcea, ase-
zate la S. de bratul Sf. Gheorghe, cu care comu-
. nice. Sint 5 lacuri marl (Razim, Golovi(a, Smeica,
1833
www.dacoromanica.ro
Sinoc si Chituc) si altele mai mid. Toate impreuna. RA s
au o suprafata de 112.500 ha. (cu stufarisurile).
Razim singur are 36.000 ha. Toate acestea comu- RAD-
nicEt Intre ele, iar cu marea printr'o deschizatura
numita Portia si altele dou/i mai mid. Pe aici,
mai ales In 1. Razim, pescarii foarte importante.
In vremuri departate va Ii lost ad un mare golf
cu o mare deschidere care s'a astupat inset prin
nisipurile trimise de Dunare.
RABTIA, movila in jud. Palciu, la 600 m. de
satul Rise.sti.
RACA (RICA), corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Slavesti; 2.282 loc.
RACARI 0 statie c. f. jud. Dolj Intre Craiova si
Filiasi. 1 0 corn. rur. jud. Dambovita, pl. Ghergani ;
2.975 loc. Circumscriptie corn. cu 13 sate (1929).
RACACIVNI, static c. f. jud. Baal] pe linia
principals Intre Adjud $i Bacau.
R.4CADTA (RACAJDIA), corn. rur. jud. Cara$
plasa Racasdia; 2.696 loc. Statie c. 1. Intre Ora-
vita si barn.
RACARIA, sat jud. Balti, plasa Rascani;
2.144 loc. Tine de corn. Rascani (1929).
RACEA (RAcEA) plrau, izvoraste din dealul
Stroesti, jud. Falticeni (lost Suceava) si se varsa
in plraul Bahluetul, jud. Iasi. Formeazti mai
multe iazuri.
RACHTTA, statie c. f., jud. Severin, intre
Ilia Si Lugoj.
RACHIT4i$, munte in jud. Putna. Aci s'a
dat In zilele de 20-22 August o batalie Intre
armata german& si cea romans, farti un susses
hotarltor pentru vreuna din parti. Aci a clizut
locotenentul de rezerva C. Constantinescu, artist
al Teatrului National din Bucuresti.
RACHITOASA, manastire in jud. Tecuciu
la NV. de satul cu acelasi nume, zidita de Ilie Stol-
nicul si sotia sa Teofana, pe la 1687.
RACIU 0 schit de maici In jud. Orheiu, In-
temeiat In 1797; are clout. biserici. ¶ 0 Statie c. f.
in jud. Mures Intre Bandul-de-Cimpie si luda pe
linia ingusta. TIrgu-MuresIuda.
Vorniceni; 2.096 loc.
RADA4NI, corn. rur. In jud. Falticeni (lost
Suceava, azi Baia), plasa Malini, 2.475 loc. Aci
ar fi fost o swath. vecbe pe la inceputul sec. xvu.
cotaisn`,
\`\ J° STOROJINET
2K S
ET
cr
N../ krjeav Vicovul d s.)- E
PL PUTILEI
elet n iPL VICOV odnew
potele-
A pA%
SUCh7Vel
ARMES
\ ........,...^.-+I % l is
tr ......S. NI 1-0
.44
1 J° CAMPULUN S
4, % l'''
....
4.4
G.0,1
Harta jud. Rtidau0 (legea 'gas)
Despre sat se vorbeste in docu-
mente Inca din sec. xv (1434
si u.) 01.
RADAUTI, jud. in Bucovina,
cap. Radau(i; it plasi, 2 corn.
urb., 67 corn. rur. (1925) are 11
scoale primare urbane si 90 de
scoale rurale (1929); tine de
cparhia Mitropoliei Cernauti;
de sirs. Curtii de apel Cernauti;
are 7 cooperative de aprovizio- Sterna
nare si consum cu cap. 154.919 jud. Radauli
lei si 2 coop. p. exploatare de
psduri cu cap. 156.750 lei (1925).
RADAVTI, corn. urb., cap. jud. Rddauli;
RAD-25.000 loc.; 3 bis. (ort., cat., evang.); i sinag.;
liceu. scoalli inf. de meserii, sc. de agric., 6 c. pri-
RA-, L mare; jud. ocol; statie c. I. linia Dornesti-Seletin.
RADENTI-VCHI, corn. rur. jud. Iasi, plasa
Copou; 3.002 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Bivolari.
RAD041A, corn. rur. jud. Balti, plasa Pepeni;
3.075 loc. Dupa legea 1929, sat Giro. corn. Slobozia-
Balti.
RADUCANENI, corn. rur. (tirg), jud. nicht,
plasa Raducaneni; 2.997 loc., Infiintat In 1830 de
hatmanul Rliducanu Roset. Circ. corn. cu 11 sate
1 929).
RADULESCU ANDmu (' 1880), jurist roman.
Consilier la Curtea de Casatie; profesor la Aca-
demia de studii comerciale; membru al Academiei
Romane (1920). A publicat studii asupra veohilor
larisconatilti romani (Andronache Donici, Logo-
Mut Nestor, Flechtenmacher), asupra dreP-
tuba nostru (Invatamintul dreptului, Cultura ju-
Tidied, Saizeci de ani de cod civil) si asupra
unor ohestiani aotnale de organizare, doctrina, etc.
(Falimentele, Organizarea judecatoreasca in Do-
trrogea, imparteala prin atributiune, Registrul de
proprietate, Dreptul de moctenire al sotului supra-
vietuitor).
RADULESCU ELI4DE PM' HELM&
RADULVSCU-IVI9TRU CONSTANTIN (*1868),
profesor si scriitor roman. Doctor In filozofie, e
profesor la facultatea de litere din Bucuresti din
1900, azi cursul sttu e de psihologie. logics si teoria
cunostintei. Prima sa lucrare este teza de licenta.
(Realitatea empiricd si condi(iunile cunostintei,
1889), urmata de cea de doctorat la Leipzig (1893);
°data cu aceasta Incepe a publics articole de
tilosofie, pedagogic Si oritioa literara, In Convorbiri
literare" (1893-1906), in Convorbiri critice"
(1907), In Noua revista romilna", care spare
sub directiunea sa In Bucuresti (1900-1902), In
Ideea europeana", fondata de el (1919), cum si
alte reviste romanesti si strcine. Din anul 1897
spar o serie de Stan Iilosotioe (Silogismul, 1897;
Problemelepsihologiet, 1898; Rolul social al filozo-
f iei, 1899; Stiin(d .i energie, 1907 ; V aloarea ;Wu-
tei, 1907; Psihologia martorului, 1907; Puterea
sufleteasca, 1908); cercetari asupra unor probleme
In legAtura cu politica si cu viata socials (Cultura
romana §i politicianismul, 1904; Dortrina conser-
vatoare, 1909; Psihologia ciocoismului, 1911;
Nafionalismul; Reforma electorald, 1914; Psiho-
logia revolu(ionarului, 1919; Conceptia conser-
valoare si progresul, 1923; etc.), cum si o serie de
studii desvoltate (Elemente de metafizica, 1912;
Nietsche, 1916; Curs de psihologie, 1923). Litera-
turii poetioe 1-a dat dour piese: Par de sup, drama,
1911, si Domnui Luca, comedie. In anul 1923 a
Infiintat Revista de filozofie. Ales membru al Aca-
demiei Romane (1923), a tinut ca discurs de re-
ceptie: Andreiu Birseanu fi nationalismul. A
Post director al Teatrului National din Bucuresti,
1918-19; de elteva on senator.
RADULESCU-POGONE4NU IOAN ('1870),
profesor de pedagogie la facultatea de litere din
Bucuresti. Director al Seminariului pedagogic uni-
versitar. A fost profesor de etica la aceeasi facul-
tate. Membru corespondent la Academiei Romane
(1919). Apublicat studii de etica (1911), o bio-
grafie a lui Conta (1902, la Leipzig), rnai multe
cercetari asupra lui Eminescu (In Convorbiri
literare"), a tradus Leonard si Ghertruda de Pesta-
lozzi, cu un studiu biografic (1909), o gramatica
istoricd a limbii romdne (1902). A colaborat si
la dictionarul Academiei Romane.
RADULESTI, statie c. f. jud. Vlasca, pe linia
Giurgiu-Videle.
RAI:F.4U ® corn. rur. jud. Alba, plasa Sebes;
2.097 loc. ¶ ® static c. f. la 2 km. de satul cu
acelasi nume pe linia Sibiu-Alba-Iulia Intre
Saliste si Vint.
RAILE4NCA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Palanca; 2.652 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Bairamcea.
1834
www.dacoromanica.ro
RAPEDEA C) deal In jud. Iasi. ¶ ® ling deal
In corn. Bucium, aproape de Iasi, a fost un stabi-
liment de bhi (idroterapie) si statiune climaterica.
RASBOIENI Ns- RAZBOIENI.
RAssonm, ziar politic, a apitrut In Bucuresti
Intre 1877-1902.
RASCATI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba.
plasa Volintiresti; 2.790 loc. Dupa. legea 1929, sat
circ. corn. Purcari.
RAST0.4CE, corn. rur. fn jud. Storojinet, plasa
Rhstoace; 2.937 loc. Circumscriptie corn. cu 4 sate.
RASTOCIU, statie c. f. linia Cluj-Baia-
Mare, Intre Dej si Jibou.
RASTQJNEA, afluent al Muresului, aproape
de muntii Calimanului. Aci s'a dat o lupth In zilele
de 24-28 Septembrie 1916, chid armatkromana
a respins pe mimic si a luat cu asalt reduta de pe
muntele Salasel din apropiere.
RASUCNII-DE-SUS, corn. rur. jud. Vlasca,
plasa Cllnistea; 2.224 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Draganesti.
RASVAD, circumscriptie comunala In jud.
Dtmbovita, plasa Tirgoviste, cu 4 sate, Intre can
Rasvadu-de-Sus; 2.728 loc. Exploatare de petrol.
RASV4N STEFAN (t 1595), domn al Moldovei
in 1595. Se nice ca era neam de Wigan. A intrat
de Unto In armata polona, a Inaintat repede; ve-
nind In Moldova, i s'a dat rang boeresc si a fost
trimis de catre Aron Voda sot la Sigismund Ba-
thori; a devenit comandantul gardei de Unguri
si, dupli Indemnul lui Bathori, a rasturnat pe
Aron si i-a luat tronul. A lucrat In Intelegere cu
Mihaiu-Viteazul contra Turcilor. Atacat si gonit
de o armatti polona care voia sa -1 Inlocuiasca. cu
Ieremia Movilh, revine cu ajutor din Transilva-
nia. dar e din nou batut, prins de Ieremia si ucis
ItAsvAN SI VIDRA, drama. de B. P. Hasdeu, re-
prezentata Intlia mos pe scena Teatrului National
din Bucuresti la 17 Oct. 1877 si publicata In 1867.
RAC.4117I (Rise .NI), corn. rur (tirg) jud.
plasa Rascani; 4.855 loc. Circurascriptie comu-
nala cu 39 sate (1929).
RASC4.NU PETRI; ( *1846 1.1913), profesor ro-
man de istorie. A Lost institutor, profesor secun-
dar si profesor de istorie antics la facultatea de li-
tere din Iasi (1893), inspector scolar. A tiparit un
curs complet de istorie universald In mai multe
volume (1890-1902), un istoric at invd(dmintului
secundar (1906), mai multe conferinte si, ca ins-
pector, un raport despre situatia scoalelor secun-
dare In 1895-96.
RAMA rir RMITA 0 MITA.
RA*I1sT4RI, corn. rur. In jud. Sibiu, plasa
Turnisor; 5.200 loc. Aci e mormantul mitropo-
litului Andreiu Saguna.
RATVSTI, schit de maid In jud. Buzau, MO
satul cu acelasi nume, zidit In sec. xvn si refhcut
la 1844 de episcopul Chesarie.
RAT1JNDA, corn. rur. In jud. Romanati,
plasa Ocolul; 3.309 loc. Dupa legea din 1929, sat
circ. corn. Redea.
RAUCVTI, sat In jud. Neamt, circ. corn.
VInatorii-Neamtalui, trecut din jud. Falticeni(fost
Suceava si Baia) prin legea 1929. Sat vechiu In-
temeiat Inainte de 1711, clnd 11 gasim citat In-
tr'un act de Inchinare al lui Dim. Cantemir.
RAUSNI, sat jud. Falticeni (lost Suceava);
biserica cladita de Stefan-eel-Mare In amintirea
uciderii tatalui situ Bogdan, 1455.
RATJT, rlu afluent al Nistrului, uda jud. So-
roca, Balti si Orheiu.
RAZBOIENI 0 sat In jud. Neamt; schit si
biserica zidith de Stefan -eel -Mare In 1495 In amin-
tirea bataliei. ¶ ® static c. f. jud. Turda, intre
Tells si Chnpia-Turzii pe linia principala Brasov-
Cluj, etc. De aci porneste linia spre Ludos,cle-
Mures si TIrgu-Mures.
RAZENI (aEzsm), corn. rur. jud. Lapusna,
plasa Ialoveni; 5.384 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Costesti.
RAZO.A.RE, statie c. I. jud. Putna, pe linia
Panciu-Marasesti. Padure aproape de Marlisesti
In care s'a dat o lupta, care face parte din lunga
batalie de la Marasesti. Germanit au cautat sA
ocupe gara, dar n'au reusit.
RAZVAD or- Wisvh.o.
RAZVAN Nur RASVAN.
REA SYLVIA, fiica lui Numitor, regele Albei,
mama fratilor Romulus si Remus. In literatura
noastra. legenda acesteia a servit ca subiect
tragediei lui N. Scurtescu (cu acelasi nume, 1873).
REAUMUR [reomur] RENE ANTOINE (1683
t1757), fizician si naturalist fran-
cez, membru al Academiei de
stiinte la 25 de ani. Vestit prin ter-
mometrul care-i poarta. numele.
REBREANIT LIvw (*1885),
scriitor roman originar din Tran-
silvania, colaborator la Lucea-
farul", Falanga", Sburatorul",
Miscarea literary ", etc. A publicat
Int liu nuvele (Golanii, 1916), apoi
lJ
romane: Ion (1920),Pddurea spin- Reaumur.
zuralilor (1922), Adam i Eva
(1925), Ciuleandra (1927). Alte colectii de nuvele:
Rdluiala (1919), Catastrola (1921), Norocul. Si
citeva piese, Intre cart: Cadrilul (1919); traduceri
din Cehov si din Kellerman. Premiul national In
1929.
REBRICEA, statie c. f. lInga Buhaesti, spre
Iasi.
REBRISOA.RA, corn. rur. jud. Nasaud, plasa
Nasaud; 4.002 loc. Statie c. f. pe linia Beclean
Rodna-Veche.
RECAS, corn. rur. In jud. Timis-Torontal;
4.200 loc. Statie c. I. Intre Lugoj li Timisoara, la
36 km. departare de Lugoj.
RECEA 0 corn. rur In jud. Lapusna, plasa
Vorniceni; 2.553 loc. Dup& legea 1929, sat circ.
corn. Galesti. ¶ C) statie c. f. In jud. Olt, ling& satul
cu acelasi nume, aproape de Slatina. ¶ 0 lost
schit In jud. Orheiu c,j1 o biserica zidita In 1894.
Desfiintat in 1825.
RECITA por RESIT&
RECLUS [recIft] Eusft (18301-1905), geograf
francez, autorul Geograliei universale (1875-
1894). A calatorit mult; a luat parte la luptele
Comunei din Paris si a Post exilat, asa cti a -trait
mai mult In alte tari, In deosebi In Belgia, fiind
profesor la Universitatea noun din Bruxelles.
REnREATil suniTureE, revista fondata de N. Cu-
lianu, C. Climescu, 1. Melic $. a. Iasi, 1883-1888.
REDCLIF, ambasador englez in Constantino-
pol. Arnie cu Ion Ghica, a sprijimt pe Romani In
epoca de dupa 1848 pentru a-si face cunoscute
drepturile lor.
REDEA, corn. rur. jud. Romanati, plasa Ocolul;
3.628 loc. Circumscriptie cu 6 sate.
statie c. f. In jud. Iasi, pe lints. Iasi
Dorohoiu, la 4 km. de satul cu acelasi nume.
REDNIC ATANASIE we- ATANAS1E.
REFORMA, miscarea Inceput In sec. xvi In con-
tra bisericii catolice. Primii revoltati au Post
Wide! $i Hus, apoi mai important Luther,
dupa care urmara Zwingli, Calvin, Knox (or ace-
ste nume). Doctrinele reformate s'au raspindit
mai ales In Germania, Elvetia, Suedia, Dane-
mares, Anglia_ Glands, Franta. La not au Post
multe Incercari de a se introduce diferite doctrine
reformate, dar n'aureusit. Mai multi adepti printre
Romani a avut calvinismul In Transilvania. Prin
propaganda for s'a Inceput si In tarile romane
tiparirea de carti bisericesti traduse In romaneste
(sec. xvi). 0 lupta conga for s'a produs In princi-
pate In sec. xvir (Fr Sinoade). Dupa unii istorici,
li Husitii au avut influentA; for s'a datora pri-
mele manuscrise de texte religioase romanesti.
REFORMA, ziar politic, a aparut In Bucuresti,
In anal 1848, sub red. lui Alexandru Cretescu.
REFORMA, ziar politic, fondat de N. Coculescu,
condusa apoi de I. Coindneanu$i In urma de J. G.
V alentineanu, a aptirut In Bucuresti Intre 1859-
1888.
REGRIN, corn. urb. jud. Mures, plasa Reghin-
1835
www.dacoromanica.ro
de-sus; 9.608 loc. Statie c. f. Intre Gheorgheni $i RAZ-
TIrgul-Mures. Gaz metan neexploatat.
REGNARD [renal.] JEAN FRANCOIS (4'1655 REG
t1709), poet comic francez. Mo$tenind avere mare,
calatori mult, fu prins de pirati, rascurnparat.
A scris relatii de calatorie $i multe comedii. can
au avut succes si unii critici 1-au socotit urmasul
lui Moliere. In romaneste s'a tradus Democrit,
de D. Scavinski, tip. de C. Negruzzi In 1840.
REGULAMENTUL ORGANIC, legiuire Intocmita In
timpul ocupatiunii rusesti. A Post lucrat de o co-
misiune de Munteni si alts de Moldoveni, avind
parti comune si parti deosebite. Apoi s'a prezentat
generalului Kisselef li acesta a trimis-o sii fie
discutata de Obsteasca extraordinard adunare de
revizic In fiecare principat_
lath numele deputatilor din aceste Adunari:
In Moldova : Mitropolit: Veniamin Costache,
Episcopi: Meletie, Sofronie, Egumeni: Varlaam,
Filaret, Isaia, Vornici: Lupu Bals, $t. Catargiu,
C. Conachi, Sandu Crupenschi, Gr. Ghica, V.
Hrisoverghi, I. Luca, Mihalache Sturza, Costache
Sturza, Vistieri: Cantacuzino, Iordache Catar-
giu, Iordache Roset-Rosnovanu, Al. Sturza,Hat-
mani: T. Ball, C. Bals, Nastasache Basota, Alex.
Ghica, Al. Roset, Logo f eli: T. Ball, C. Catargiu,
Grigoras Sturza, Agi: Enache Crupenschi, G.
Ghica, Iordache Iarnandi, G. Racovita, Miha-
lache Veisa, Postelnici: N. Canta, I. Cantacuzino,
lorgu Ghica, Ion Racovita, Petrache Roset,
Spdtari: V. Alecsandri, G. Ball, V. Beldiman,
M. Cantacuzino, D. Canta, Iordache Gana, C.
Negri, I. Ralet, Alecu RhIcanu, T. Silion, V. Veisa,
Alecu Virnav, Prezident al dep. pricinilor streine
Alecu Ball, Colonel Iordache Latescu-Costachi.
In Muntenia : Episcopi: Neofit, Ilarion, Chesa-
rie, Egumeni: Dositeiu, Partenie, Nectarie, Bani:
Const. Balaceanu, Grigorie BrIncoveanu, Grig.
Baleanu, Const. Cretulescu, Vornici: Grigore Fi
lipescu, Mihail Ghica, Iordache Golescu, Alex.
Sc. Ghica, loan Stirbei, Dim. Racovitli, Const.
Cimpineanu, Nic. Ghica, Alecu Cretulescu, Barbu
Stirbei, Spatarti: Alex. Ghica, Logojefi: Miha-
lache Racovi(h, Manolache Arghiropol, Alex. Fi-
lipescu, Nestor, Atanasie Hristopol, Scarlat Mi-
haescu, Mihail Cornescu, Dim. Hrisoscoleu, Ma-
nuil Baleanu, Pans Costescu, Hatmani: Stet.
Balaceanu, Const. Ghica, Nicolae Filipescu,
Alexandru Vilara, Dim. Sc. Ghica, Costache Cor-
nesru Vistieri: Alex. Nenciulescu, Postelnici:
Filip Lenj, Agi: Const. Balliceanu, Const. Canta-
cuzino, Manolache Florescu, -Cluceri: Dina Brat-
loiu, Paharnici: Gh. Cotofeanu, Ion Slatineanu,
Stolnici: Nic. Hiotu, Serdari: Grig. Taut, Ior-
dache Otetelisanu, Medelniceri: Ienuta Craciu-
nescu, Dim. Urianu, Slugeri: Costache Petrescu,
Pitari: Ionith Gigirtu.
lath principalele dispozitiuni. In fruntea fie-
carui principat se afla un domnitor ales pe viata
de o adunare obsteasca extraordinary si compusa
din reprezentantii clerului, ai boerilor mart, ai
boerilor mai mici, ai judetelor, ai comertului si
un reprezentant al Academiei ($coala superioarti).
Chid tronul devine vacant, conducerea domniei o
is o caimdcamie de trei (marele logofat, ministrul
din launtru si prezidentul divanului domnesc),
care pregateste alegerea domnului. Domnitorul,
confirmat de cele 2 Curti (suzeranh li protectoare),
guverneaza. cu un slat administrativ, compus din
miniltri (al chror numhr variaz& si de In un prin-
cipat la altul si In cursul timpului). In Moldova
sint eel putin trei: din launtru, de finante, marele
postelnic (relatitle cu strainatatea), la can s'a
adhugat leful militiei. In Muntenia shit eel putin
patru: din launtru, al dreptatii, al credintei, a.1
finantei, la cart se adauga leful militiei, secretarul
Statului si seful controlului. Fie-care principat
are la Constantinopol un reprezentant. Puterile
au consult In fie care principat. In fiecare 1.arti
e o oblteascd adunare obisnuitd, care reprezinta
clerul, boerii si districtele. Adunarea examineaza
darile de seams ale veniturilor si cheltuelilor, ea
REG- stabileste si impozitele, arata dorintele ei In once
REU chestiune administrativa si discutgt proectele de
legi $i regulamente. Justiia se distribue de tri-
bunate judetene, de divanurile de apelgie, de
Inaltul divan; exist& sectiuni civile, comerciale,
criminale. Administrafia se face de ocirmuitorii
districtelor cu subalternii tor. Orasele au un slat
administrativ. Exist& un serviciu al carantinelor.
Ann ata e conduggi de un stab (stat major) si e for-
math din mai multe polcuri (regimente). Biserica
$i scoula au mari legaturi, ministrul bisericesc
are si grija $coalelor, iar conducerea efectiva a
bisericii o are mitropolitul cu episcopii, a
scoalei o are epitropia (In Moldova) sau eforia (In
Muntenia). Mai exist& o epitropie sau eforie
a sarmanilor si a caselor facatoare de bine, alta
a spitalurilor. Poste le, ocnelesi vamile se arendeaza.
REGULUS, general roman (sec. m a. Chr.),
vestit prin curajul sau patriotic: fiind prins de
Cartaginezi, a fost trimis la Roma ca s& mijlo-
ceased pacea, dar el a sfatuit tocmai din potriva pe
comnatriqii sal si, Intorclndu -se, a pierit In chinuri.
REICHSTAG, parlamentul Germaniei.
REIMS [re's], ora$ fn Franta; 115.200 loc. Ca-
tedralii vestita Inceputit In sec. xm, distrus5, de
Germani, In timpul razboiului mondial. Despre
acest ora$ se vorbeste chiar din timpul cuceririi
Galiei de Romani (Durocortorum, capitals asa
numitilor Remi).
REIN WILHELM (1847 t1929),Pedagog german.
Profesor la Universitatea din Iena $i director al
seminariului pedagogic. Opere pr.: Teoria $i prac-
tica invafamintului popular; Enciclopedia peda-
gogic&
REINACH [renac] SALOMON (*1858), arheolog si
filolog francez; director al Muzeului de Ia Saint-
Germain, membru al Academiei de inscriptruni.
Op. pr. Manual de filologie clasica (1880), Gra-
matiod latind (1885 , Epigrafie greacd, (1885).
Oripinea Arienilor (1892), repertorii ale statuelor
$i vaselor grecesti, romane si etrusce(1897, 1899)
$i un manual pentru scoli (dupaGow): Minerva,
folosit mult $i la noi.
REIS EPENDI, om politic turc. A fost dintre cei
cari au sustinut cererea Romitnilor In 1822 de a
avea domni pamtnteni.
REJANE = GABRIELLE REJU ( *1836 t1920), ar-
lista dramatic& franceza. A jucat $i In Bucuresti.
REMBRANDT = HABMENSZOON VAN RYN (*1606
t 1669), pictor olandez. Din ope-
rele lui mai cunoscute : Rondul (-Or
denoapte, Lec(iunea de anatomie.
REMETEA corn. rur. jud.
Bihor, pe valea Crisului-repede;
7.000 loc. Mine de bauxitgt $i 1#'
aluminiu.
REMETEA-GERMANA, sta-
tie c .1. jud. Titni$-Torontal, pe
linia RadnaTimisoara.
REMETEA-TIMIEANA, sta-
tie c. f. jud. Timis-Torontal, pe R embrandt.
linia principal& Intre Lugoj $i Timisoara.
REMINGTON PHILO ( "18161-1889), inginer
american. A inventat pusca ce-i
poart5, numele si marina de scris.
RENAN ERNEST ("1823
\ man, unul din promotorii renasterii studiilor
t1892), istoric francez. Invattt In
seminariu teologic, dar 11 parttsi
pentru studiile $tiintifice. Pro-
fesor la College de France (1862),
membru al Academiei Franceze
(1879). Op. pr. Via(a lui isus'
(1863), tradusgt In diverse limbi
(rorn. de B. Marian, 1918; de
Nic. Damian, 1921 . Din alte Ernest Renan.
screri ale lui s'a tradus putin:
Ontu/ §i Universul si Pagini alese de N. Pande-
lea (Bibl. Minerva").
RENASTEREA, miscarea artisticgt, literark $i fi-
lozofic& Inceputil In Italia prin sec. xiv si desvol-
tan. ping]. In sec. xvi, caracterizataprin Intoarcerea
la spiritul clasicismului elfin si latin.
1836
www.dacoromanica.ro
RENI, corn. urb. In jud. Ismail, plasa Reni;
13.878 loc. St. c. f. pe linia Galati TighinaChi-
sinau.
RENI Pr- GUIDO
RENOIR [rOnoar] PIERRE AUGUSTE (*1841
t1919 , pictor francez. Unul din principalii repro-
zentanti ai impresionismului.
RENOUVIER [rOnuvie] CHARLES ( '1815 t 1903)
filozof francez. A Intemeiat criticismul In Franta.
REPEDEA w RAPEDEA.
REPEY [rope] LUCIEN, profesor francez Ia
Academia Milailean5. din Iasi pe la 1835-40.
Avem de la el discursul solemn pronuntat la exa-
men (1836), un manual didactic (Les rudimens de
l'histoire a l'usage de la jeunesse moldo-valaque) si
un volum de poezii (Pdquerettes... 1840).
REPTA VLADIMIR ("1841 t1926), mitropolit
al Bucovinei. Dupgt studii la Mtinchen, Bonn $i
Zurich, deveni profesor la seminariul clerical
din Cernkuti (1872), la Institutul de studii teo-
logice (1873), la noua Facultate teologicgt (1875);
de mai multe on decan $i rector al Universitgii,
inspector scolar; cklugkr (1875), ieromonah
(1885), arhimandrit (1890), vicar general (1896),
episcop de Rad5.14i (1898), mitropolit al Buco-
vinei $i Dalmatiei (1902). Retras in 1924.
Membru onorar al Academiei Romane (1919).
RESTAURATIVNEA, aducerea la tronul Frantei a
din astiei Burbonilor, dup& ckderea lui Napoleon I
(1814, 1815) pink la 1830.
RE§CA, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oltul-
de-jos. Are o biserica, Sf. Nicolae, din 1781.
REEID PASA, om politic turc. A fost vizir; pe
la 1852 a lost disgratiat, apoi a fost ministru de
externe In momentele in cari Turcia a rapt rela-
tiile cu Rusia, incepindu-se astfel rkzboiul Cri-
meei. Amic bun cu Ion Ghica, 1-a decis sk pri-
measck a se duce ca guvernator In insula Samos,
fag5.duindu-i sprijinul Turciei pentru realizarea
dorintelor Principatelor.
REEINARI Pr. RA$1NARI.
RE§ITA (sau REcrrA), corn. urb. jud. Caras,
plasa Resita; 14.159 loc. Se compune din dou5,
comune R.-
: ROMANA si R.- MONTANA. Asezata pe Hui
Berzava. Statie c. f. capul liniei de la Timipara,
sInt 3 gad. Pe la 1740 erau aci niste uzini de
her particulare, cari au lost luate de Stat pe la
1767 si In 1771 s'au inaugurat noile constructii
dup5, ordinele Imparatesei Maria Tereza. Instala-
tiunile se perfectioneaza necontenit cu fabric& de
arme, poduri metalice, vagoane, locomotive, etc.
In Imprejurimile Resitei se aflk localitkti nainiere:
Steierdorf-Anina, Oravita, Ciclova, s. a. Aci se
gasesc ckrbuni, Fier, aur, argint, cupru. In multe
parti sint instalatiuni mari pentru exploatare.
Toate acestea shit proprietatea unei societati (nu-
mit& Resi(a), care posed& si Intinse paduri, vii, etc.
RETEZATUL, masiv muntos si pisc In Car-
pati, In muntii Fagaraplui. Piscul propriu zis
are 2.477 m.
RETIVOIU, munte In jud. Prahova; 1.718 m.
altitudine.
REUCHLIN JoHAN (*1455 t1522), savant ger-
clasice. PublicA studii asupra limbii ebraice, cari
lurk socotite ca eretice $i avu procese, cari pentru
alte carti ale lui. Op. pr. Vocabular pe scurt,
Scrisorile oamenilor vest*, Oglindd pentru ochi.
REUNION, insul5. In marea Indiei; suprafata
2.500 km. p.; 173.000 loc. Colonie franceza. Capi-
tala St.-Denis.
REUNIUNEA FEMEILOR ROMANE DIN BRASOV, In-
terneiat5. in 1850, pentru ajutorarea fetelor orfane
si p. Infiintarea de scoale. Initiatoarea afostMaria
Nicol au.
REUNIUNEA FEMEILOR ROMANE DIN smiu,Intemeia
Hi In 1880, pentru Intretinerea de scoalesi p. desvol-
tarea industriei casnice. Initiatoare a fost Maria
P. Cosma,
REUSS, principat In Germania, despartit In
doua: R. vechiu, 316 km. p., 72.612 loc., cap.
Greiz, 39.000 loc.; R. nou, 286 km. p., 156.765 loc.,
capitala Gera, 83.000 loc. Astazi fac parte din
statul Turingia.
REVTGA, corn. rur. jud. plasa Ro-
vine; 3.108 loc. Circumscriptie corn. cu 7 sate
(1929).
REVISTA AGRICOLA, organ al proprietarilor, aren-
dasilor si al cultivatorilor In genere, a aparut In
Craiova Intre 1883-1902, sub conducerea lui
I. Pdsdreanu, S. P. Radianu s. a.
REVISTA ARhIATEI, organ de specialitate, a aparut
In Bucuresti din 1883 pin& In 1914.
REVISTA ARTILERIEI, organ de specialitate, apare
In Bucuresti din 1887. Acum e director Gene-
ralul Referendaru.
REVISTA CONTIMPORANA LITERARA $1 STIINTIFICA,
a aparut in Bucuresti in 1876, continuind Revista
contimporand (1873-76) si Revista literard si
tiintifica (1876). Polemiza cu Convorbirile li-
terare".
REVISTA DE CEIRIIRGIE, apare In Bucuresti din
1897. Director la ntemeiere Tama Ionescu. Acum:
dr. I. BcIlacescu si dr. N. Gheorghiu.
REVISTA DE MEDICINA VETERINARA, apare In Bu-
curesti din 1888 ca organ al Societatdi medicilor
veterinari.
REVISTA GENERALA A INVATAMINTIILIII, Interne-
lath. de Spiru Haret, apare In Bucuresti din 1905.
REVISTA INFANTERIEI, apare In Bucuresti din
1897. Azi director G-ral V. Economu.
REVISTA NOVA, revista literara sub directia lui
B. P. Hasdeu, Bucuresti 1887-1895.
REVISTA PADERILOR, organ al Soc. Progresul
silvic", apare in Bucuresti din 1886.
REVISTA PENTRII WORM, ARHEOLOGIE $1 FILOLO-
GIE, fondata iu Bucuresti de Gr. G. Tocilescu,
a aparut de la 1882 pina. la 1922.
REVISTA RomANA, litere, stiinte, arte, a apArut
in Bucuresti Intre 1861-63 sub conducerea lui
Al. Odobescu.
REVISTA sniairricA V. Adamachi, apare In Iasi
de la 1910 condush de P. Bogdan, I. Boicea, I.
S im ionescu
REVOLVTII vestite In istorie: revolu(ia francezd
1789-1804 (de la Intrunirea statelor-generale
pine la proclamarea imperiului); revolu(ia din
Julie 1830 (rasturnarea Burbonilor); revolu(ia din
Februarie 1848, care proclama republica; revo-
lutia englezd 1648-1649 (rasturnarea si uciderea
lur Carol I si instalarea la guvern a lui Cromwell);
revolu(ia englezd 1688-1689 (rasturnarea lui Ia-
cob I I si aducerea la tron a lui Vilhelm III); revolu(ia
din .Rusia 1917 (care rastoarna dinastia Romanov
si aduce regimul bolsevic); revolu(ia din Germania
1918 (care rastoarna dinastia Hohenzollern); re-
volu(ia greceasca din 1821 (care se terrain& cu in-
dependenta); revolu(ia din Turcia a junilor Turci
din 1908. La noi: revolu(ia lui Horia contra Ungu-
rilor, 1784; revolu(ia lui Tudor Vladimirescu din
1821; revolu(ia din Iasi, Marne 1848; revolu(ia
din Bucuresti, Iunie 1848; revolu(ia din Transil-
vania contra Ungurilor, 1848.
REYMONT WLADISLAW STANISLAW (*1870
t1925), scriitor polon. Premiu Nobel 1924.
REYNOLDS JOSHUA (1723 t1792), pictor en-
glez. Studii In Italia, cercetari asupra compunerii
colorilor; a Post un mare colorist si s'a specializat
mai ales In portrete. A fdst intre Intemeietorii
Academiei regale de picturd (1768), i s'a dat un
titlu de nobleta, a adunat o avere iraportanta.
REZINA (sau RAEANA), Yost schit de male! In
jud. Soroca, Intern, In 1779, desfiintat In 1829.
REZTNA-TIRG, corn. rur. jud. Orheiu, plasa
Rezina; 3.688 locuitori. Circumscriptie corn. cu
20 sate.
RHODES [rod's] CECIL (185311902), coloni-
zator englez. Imbogatit prin minele de diamant
din Kimberley (Africa de Sud), fu promotorul
ideii imperialiste engleze pentru acele regiuni afri-
cane. Prim ministru al Coloniei Capului, lucrii In
acest sens si propuse facerea liniei ferate de la
Cairo la Capul Bunei Sperante. El provoca 1.62-
boiul Angliei cu Rurii si avu satisfactia s& -i vaza
1837
www.dacoromanica.ro
Invinsi. In cinstea lui s'a dat numele de Rhodesia REV-
unui teritoriu din Zambezia (or H. Africa), supr.
1.604.480 km. p. si 1.600.000 loc. capit. Boulou- R I E
wayo.
RIBOT [ribo] ALEXANDRE (1842 -f1923 , om
politic francez, seful partidului republican-con-
servator; prezident de consiliu 1893, puse la tale
alianta cu Rusia; idem 1895, porni expeditia In
Madagascar.
RIBOT ARMAND ("1839 j-1916), filozof francez.
Se ocupa mai ales de psihologie si, afar& de tradu-
ceri (Spencer) si studii asupra diferitilor filozofi
(Schopenhauer), publica: Maladiile memoriei
(1881), aladiile voin(ei (1883), Maladiile perso-
nalitd(ii (1885), Psihologia atenliunii (1888),
s. a. Lui se datoreste legea degen6.drii memoriei.
RICARDO DAVID ("1772 t1823), economist en-
glez; a formulat teoria valorii, a salariului na-
tural, a rentei funciare.
RICHARD [riser] HENRI, ofiter francez din
trupele venite la noi In timpul marelui razboiu,
cazut pe frontul roman.
RICHARDSON [ricerds'n] SAMUEL (1689
t1761), romancier englez. Op. pr. Pamela, Cla-
risse Harlowe (1748), cea mai Insemnata.
RICHELIEU [rislId], ARMAND DU PLESSIS, car-
dinal de (158511642), om politic
francez. Prim-ministru al lui Lu-
dovic xm (din 1624); a Intarit ca-
tolicismul, ruinind pe protestanti,
a slabit puterea Austriei, a stabi-
lit absolutismul regclui, a urnilit
pe nobili, a facut reforme Infinante
si In leg!, a incurajat artele si lite-
rele si a infiintat Academia Iran-
ceza.
RICHEPIN [rispen ] JEAN (1849
t19:6 , poet francez. Debuta prin Richelieu.
Cintarea calicilor (Chanson des
gueux, 1876) si fu osindit la o luna inchisoare
din cauza unor versuri licentioase. Temperament
violent si dezordonat, impresio-
neaza prin puterea inventiunii pp
si prin Infatisarea anomaliilor it
psihologice. Traduceri romanesti
prin diferite reviste si ziare (Con-
vorbiri literare, 1884, Romania,
1899, Literatorul, 1893, Lumea
noun literara, 1895, Revista li-
terara, 1896, Cony. lit., 1916) de
V. Pogor, Gh. Adamescu, Cinc.
Pavelescu, N. Tine, D. Nanu s.
a.; iar In volume: Povestire din Richepin.
lumea noud (de B. Marian), Mi-
lioanele (de A. B. Luca), Mor(i bizare (de D.
Botez), Steaua (de R. Rosetti, 1896), Taina
fatald (de Sonia Vladimir, 1925), Martira (de
M. Codreanu, 1907), Desirtnata (de N. Aposto-
lescu), Cezar Borgia (de B. Marian). Membru
at Academiei franceze. A vizitat Cara noastra si a
tinut conferinte.
RICHET [rise] CHARLES ( '1850), fiziologist
francez. Profesor la Universitatea din Paris, mem-
bru al Academic! franceze. Premiul Nobel, 1913.
Membru onorar al Academiei Romane (1926).
Citam din operele sale: Physiologie des muscles et
des nerts, 1882, L' homme et l'intelligence, 1887,
Physiologie generale, 1891, Dictionnaire de pity-
siologie, 1895. Trad. rom. Omul stupid (de VI.
Streinu), Stiin(a metapsihied (de M. Draganescu
si P. Musoiu).
RICHTER lEAN PAUL (176311825), scriitor
german. Influentat de Rousseau si avind mult de
luptat In viata, el Isi facu o atitudine de dispret
ironic fat& de realitatea vietii. Op. pr. Hesperus,
Quintus Fixlein.
RIEGLER EMIL ( 1854 -1-1929), Post profesor de
chimie organica. la Facultatea de medicine din Iasi
(1886). Membru corespondent al Academiei Ro-
mane (1904). A lasat Academiei un fond pentru
premii.
RIENZI NICOLA (1313t1354), om politic ita
RIP- Tian. Soap Ind Roma ae tirania nobililor, deveni
Rh A tribun, dar nu putu pastra autoritatea ce i se In-
' WI credinta, deveni la rindu-i tiran, fu rasturnat si
omorlt. Viata lui a servit ca subiect multor opere
poetice si muzicale.
RIFANI, locuitori In Maroc, In preajma mun-
tilor Rif.
RIG-VEDA, una din cartile sfinte din vechia
Indie; cuprinde mitologia si cosmogonia bran-
manic&.
RIGA, golf In marea Baltica.
RIGAS CONSTANTIN (*ca. 1757 tca. 1798), poet
grec. Venit In Tara-Romaneasca, a lost secretar
al boerului Brincoveanu; apoi, prieten cu Mavro-
gheni, fu numit, guvernator la Craiova. Fu unul din
initiatorii Eteriei, scrise imnuri patriotice, fu prins
de Turci si ucis (dupli unii) la Belgrad. 0 colectie
de imnuri si ode (grecesti), sub numele de Riga
Velestenli, s'a publicat In Iasi In 1814.
RIGHI, munte In Elvetia (cantonul Schwyz Si
Lucerna); Walt. 1800 m.
RIGNANO EUGENIO (18701-1930), filozof $i
naturalist italian. Profesor la Milano, a publicat
studii despre transmiterea caracterelor dobindite,
psihologia rafionamentului, memoria biologics,
sfirqitul omului. A Post membru corespondent al
Academiei de stiinte morale din Paris si al Aca-
demiei din Madrid. Cunottea tam noastra si era
un convins filoroman.
RIGOLBQS (RIGOLBOCITE) MARGUERITE BEDEL,
dansatoare excentrica, vestits pe la 1855-1860.
De ea vorbeste cu admiratie nail/ Coana Chirita
In monologul lui Alecsandri: Chirifa la Paris.
RIGOLRTTO, opera In 4 ante de Verdi, libret de
Piave (1851), dupe drama lui V. Hugo Le roi s'a-
muse, cintata de multe on pe scenele din Romania.
RICHARD INIMA DE LEU (*1157 t1199), re-
gele Angliei de la 1189; participa la cruciada a treia.
RILKE RAMER MARIA ('18751 1927),scriitor
ceh. Nascut In Praga, a trait In Rusia, unde a
scris unele opere ale sale, $i In Elvetia, unde a si
murit. Poet mistic, patruns de credinta crestina.
Trad. rom. Povestiri despre bunul Dumnezeu (de
Nichifor Crainic).
RIMINI, oral In Italia (Umbria); 50.852 loc.;
port la Marea Adriatica.
RIN (RHEIN), fluviu In Europa, lung. 1.225 km.,
izvortiste In muntele St. Gothard (Elvetia), trece
prin lacul Constanta si dupe ce iese are o mareata
cascade (Schafhausen), str4bate Germania, tre-
chid pe lInga siprin multe orase, apoi uda Olanda
$i se varsa In Marea Nordului prin mai multe
brate, formand o mare delta.
RIO DE JANEIRO [riu de janeiru], oral cap.
Braziliei, la Oceanul Atlantic; 1.157.873 loc.
RIO NEGRO, rlu In America, afluent al Ama-
zonului; 2.299 km. lung.
RIPERT G., jurist francez. E profesor la facul-
tatea de drept din Paris. A vizitat tam noastra.
In 1930 si a tinut conferinte In Bucurelti $i Cluj.
RISIPITI, corn. rur. jud. Dolj, plasa Plenita;
4.739 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. Caraula.
RISTICI iovu (.1831 t1899), om politic sirb.
A avut rol important sub domnia Principilor Milos,
Mihail si Milan Obrenovici; a obtinut de la Poarta
retragerea trupelor turcelti din cetatile slrbesti
(ceea ce Romania obtinuse In 1829); a Post mem-
bru In consiliul de regenta In timpul minoritatii
lui Milan 1i a fiului acestuia Alexandru; a condus
afacerile statului In timpul razboiului nefericit
contra Turcilor In 1876; a sustinut In fata congre-
sului din Berlin interesele tariff sale si a avut du-
rerea sa vada Bosnia si Hertegovina puse sub ad-
ministratia Austriei. S'a retras din politica chiar
In momentul In care regale Alexandru a facut lo-
vitura de stet In 1893. A publicat lucrari asupra
istoriei contemporane a Serbiei.
RISTORI ADELAIDE (.18211.1906), tragedians
italiana.
RIVERA PRIMO DE (f1930), general spaniol si
om politic. In urma unei miscari militare, a de-
venit prezident de consiliu In 1923 si a guvernat
1838
www.dacoromanica.ro
Cara farts constitutie $i farts parlament. S'a retras
In 1930 si a plecat la Paris, unde a murit.
RIVIERA, nume dat coastei golfului de Ge-
nova (Italia),de la Spezzia pants la Nisa.
RIZO EMANUEL ANTON, medic de origine greaca,
stabilit In Bucuresti. Era doctor de la Padova
(1795). A publicat la Paris u studiu asupra doc-
trine) lui Brown, dedicat domnitorului Alex. Ipsi-
lanti (1797).
RIZU NERBLOS IACOB, scriitor grec, naseut la
Constantiopol, a venit In 1799 In Moldova In
serviciul lui Constantin Ipsilanti, apoi a ramas cu
Alexandru Sutu la 1801 $i sub alti domnitori, fiind
sau reprezentant la Poarta sau Inalt functionar
In lath. Dupft 1821 s'a refugiat In Geneva, unde
a Post profesor. A scris o carte despre eterie.
RIFOV, sat In jud. Prahova. Are o biserica. zi-
dita In 1724 de Chivu Caplescu.
Ettio4sA, com. rur In jud. Teleorman, plasa
Turnu; 2.497 loc. Sat vechiu, II gasim Intr'o lista
din timpul lui Constantin Mavrocordat. Dupa.
legea. 1929, sat circ. corn. Olteanca.
RIMNA, plrau, izvoraste In jud. Rtmnicul-
Sarat, trece In jud. Putna si se varsa In Atli
Putna.
RTNINIC (EnsconA) cu titlul: Episcopia Rim-
nicului Noul Severin, Infiintata In 1496 de Radu-
cel-Mare, ca continuare a Episcopiei Severinului.
Cuprinde jud. Mehedinti, Gorj, Dolj, Vilcea, Ro-
manati, cu reledinta In orasul Rlinnicul-Vhcii.
Lista episcopilor (dupil monografia specials):
Ilarion I; loasaf; losif I; Prohor; Grigorie I;
Sava; Onufrie; Mihail I; Daniil; Luca; Grigo-
rie II; Leontie, ca. 1530; Paisie, ca. 1535; Mihail
II, ca. 1577; Efrem I, ca. 1591; Teofil I, ca. 1593;
Efrem 11, ca. 1606; Teofil II, ca. 1619ca. 1636;
lgnatiel, 1637ca. 1653; Dionisie, on 1654ca.
1656; Ignatie II, ca. 1659ca. 1667; Sera fim,
1668 . ? .; Varlaam, ca. 1671ca. 1672; $telan,
1673-1693; Ilarion II, 1693-1705; Antim Ivi-
reanul, 1705-1708; Damaschin, 1708-1725;
Stefan II, 1726-1727; Inochentie, 1728-1735;
Climent, 1737-1749; Grigorie, 1749-1764; Par-
tenie, 1764ca. 1771; Chesarie, 1773-1780; Fi-
laret, 1780-1792; Nectarie,1792-1813; Galactiort,
1813-1824; Neofit, 1824-1840 (Intre 1829-
1840 a condus provizoriu $i Mitropolia Ungro-V1a-
hiei); Arhiereu Nifon (provizoriu), 1840-1850;
Calinie, 1850-1865; Atanasie I, 1865; Arhiman-
drit Inochentie (provizoriu), 1865-1873; Atana-
sie I, 1873-1880; Arhiereu Teodorit (provizoriu).
1880; Iosif II, 1880-1886; Ghenadie, 1886-
1898; Atanasie II, 1898-1909; Sofronie Vul-
pescu, 1912; Antim Petrescu, 1918, Vartolomeiu
Stanescu, 1921.
RIMNIC -DERE, pIrau In jud. Talon, se
varsa In Wrath Casimcea.
ROMNICEANU GRIGORE (*184511915), me-
dic roman. Profesor de chirurgie in Facultatea de
medicina din Bucurelti (1880); membru corespon-
dent al Academiei Romane (1890).
ROMNICEANU MIHAIL (* 1852t1915 ), inginer
roman. Profesor la scoala de poduri $i sosele, sub-
director al tailor ferate romane. A lucrat, Intre al-
tele, linia ferate de in RImnicul-VIlcii la Rlul-
Vadului $i Birlad-Vasluiu-Iasi. A Post profesor
de tai ferate la $coala de Podurisi $osele. Membru
corespondent al Aeademiel Romane (1904).
RIMNICEANU NAUM Pr NAUM.
ROMNICEANU VICTOR (*1856), jurist ro-
man. Magistrat, lost prim - prezident al Inaltei
Curti de Casatie $i Justitie. E membru onorar al
Academiei Romane (1923).
RYMNICUL-SARAT, riu afl. al Siretului pe
dreapta. Izvoraste In jud. Buzau, luta jud. Rim-
nic, trece pe Unga. orasul RImnicul-Sarat, udlijud.
Putna si Tecuciu si se varsa In Siret hingA satul
Fundeni. Lung. ca. 150 km.
RIMNICUL-SARAT, jud. In Muntenia; cap.
.Rimnicul-Sdrat; 3.324 km. p., 173.668 loc. (1915);
are 7 plasi, 1 com. urb. si 103 corn. rur. (1926);
face parte din circ. Curtii-de-apel din Galati; ar
8 scoale primare urbane si 198 rurale; 12 coopera-
tive de aprovizionare consum cu cap. 2.572.269
lei si 2 coop. p. exploatari de paduri cu cap. 213.000
J P
r (Bunele exemple, Familia crestind, °vale Pastilor,
cis "4
.PL.COTES
cw,
a 1
-"IPL.DUNIETSEILT:i
; RiURENI, corn. rur. jud. ylIcea. St. c. f. linia
; .M
ll kre°N/
IIN
AIN
PUPLAINESTI,
PL.14ICANESTI
V1L.ORASU
\ Plevna .SAPAT
.6.1.1%; AR;
\ PL. actin
t." S, PL.
VALBENU\
-"\ GaIbenus,..
Harta jud. Rimnicul-Sarat (legea 1925).
lei (1925); 149 biserici si 4 mtmastiri; tine de epar-
hia episc. Buzau.
RIAINICUL-SARAT, com. urb. cap. jud.
Rimnicul-Sdrat; 15.000 loc. Statie c. f. pe linia
principal& BucurestiCern&uti.
Mai multe biserici, Intre cari:
biserica Domneascd, zidita de
$tefan.cel-Mare la 1474, dupti
razboiul cu Radu-cel-Frumos;
bis. Adormirea, zidita de Con-
stantin 13rIncoveanu si Sp&-
tarul Mihail Cantacuzino in
1697; bis. Sf Toma, ziditti de
Dumitrascu Bagdat In 1753.
Are liceu, sc. secundara de fete,
Se. profesionalti, sc. de meserii, jud. Rimnicul-Sarat.
*c. de agriculturti. In apropiere
de o.as s'a dat, In zilele de 22 27 Decembrie
1916, una din cele mai mari lupte din epoca
retragerii armatelor romane. Gerrnanii au atacat
aci cu toate trupele for dela munti si au shit sk
dea Inapoi frontul romano-rus.
RTIVINICUL-VILCIL corn. urb. cap. jud. VI1-
cea; 19.000 loc.; statie c. f. linia Piatra-OltSi-
biu. Gras vechiu. E pomenit In 1290. Are o cate-
drat& si 7 biserici. Episcopia e zidit& pe la 1504,
dar a ars si s'a refacut mai tlrziu. Biserica ac-
tual& e zidita In 1856, biserica bolnitei e zidita Yn
1745. Are liceu de btieti, scoala secundar& de fete,
scoala de meserii.
RIPA, statie c. f. jud. Bihor, Intre Holod si
Ciumeghiul-Nou.
RICA p man. calugtiri jud. Flilticeni (lost
Suceava, azi Baia), zidit& (dupti o inscriptie) de
Petru Rare In 1540 sau (dup& Cronica lui Ureche)
de Macarie episcopul de Roman (mort In 1558 si
Ingropat acolo). Duptt cercetarile Arh. Narcis
Cretulescu, este continuarea unei man. mai vechi
ce se numea Bogddnefti, ziditit de un Bogdan Voda
pe la 1350. Numele actual vine de la plan' Biqal.
¶ CI plan In acelasi judet. Se varsa In riul Mol-
dova. ¶ O fost schit de monahi In jud. Orheiu, cu
0 biserica din 1776. Desfiintat.
FOCOVA, sat In jud. Orheiu, plasa Isacova;
3.969 loc. Dupti legea 1929, circ. corn. Perescina.
RINOV, corn. rur. jud. Brasov, plasa BIrsa-
de-Sus ; 5.332 loc. Statiune climaterica. Statie c. f.
Intre Brasov si Zlrnesti.
FITSNOVA, statiune balnear& jud. Prahova,
com. Predeal; 1.050 m. alt.; ape descoperite in
1859 de dr. Davila.
RIUL DOAMNEL riu afl. al Argesului pc
stInga, se varsa aproape de Pitesti.
Brom v4DuLui, st. c f. jud. Vllcea, linia
Piatra-0.Sibiu.
RIUREANIT zoAN M. (18321-1904), profesor
si scriitor roman. A fost director de internat IIf RIM-
Bucuresti si a publicat numeroase carti pentru ROD
copii si adolescenti, incepind din 1859, multe din
ere traduse sau adaptate dupti. scriitori streini
Emigran(ii la Brazilia, Cristolor Columb, Rosa
a.107 de Tanneburg, etc.), toate aparute In numeroase
-" editiuni. Casa Scoalelor a Inceput s& be retip&-
i CG reasca.
Mintleati
1
Piatra-0.RImnicul-V.Sibiu. De aci porneste
si o linie secundark la Ocnita.
ROATA-CATVNTJ, sat jud. Vlasca, plasa
Neajlov; 2.550 loc. Dupe. legea 1929, tine de circ.
corn. Mirsa.
ROBERT II oucERfficuL (*ca. 970t1031), rege
al Frantei 996-1031. A avut domnie agitatti is
murit mihnit, dupe. ce vkzuse ridicIndu-se contra
sa pe doi din fiii ski.
ROBERT I zis DusoLim (11035), duce al Nor-
rnandiei. A ridicat prestigiul OM sale prin lupte
victorioase; a Intreprins un pelerinaj la Ierusalim
dar la Intoarcere a murit pe drum.
ROBERTSON WILLIAM ('172111793), istoriD
englez. A fost pastor presbiterian, rector al Univer-
sitatii din Edimburg membru al societtitilor de In-
vatati. Opere pr.: Istoria Scoriei 1759 ; Istoria
impdratului Carol V, 1769.
ROBESCU CONSTANTIN F. ( *1839t1919), pro-
fesor roman si om politic. A predat stiintele natu-
rale la liceul Mateiu Basarab din Bucuresti; a fost
deputat In multe rInduri (prima dat& In 1870),
director general al postelor, consilier comunal, aju-
tor de primar, primar al Capitalei (1896), vice-
prezident al Camerei (1901) si din nou primar
(1902). A lost membru corespondent al Academiei
Romane (1871).
ROBESPIERRE MAXIMILIAN ("175811794),
orn politic francez. A fost unul din conducktorii
marii revolutii. Au fost momente In cari el a avut
Sterna cuvIntul hotkrltor si multi 1-au acuzat ck vrea sk
devie dictator. A trimis sau a lasat sk fie trimisi
la moarte pe multi revolutionari tovarlisi de lupta
si unii amici ai lui, Danton In primul rind; dar s'a
format in contra lui o coalitie care 1-a acuzat si
1-a ghilotinat.
ROBINSON CRUSOE [CMS° ], croul romanului cele-
bru al lui Defoe (ow. acest cuv.). A trait singur In-
tr'o insult). pustie. Inspirat din Intimplarea mari-
narului Selkirk (11721), care a trait 5 ani (din
1704) In insula Juan Fernandez.
ROBOAIA, schit In jud. Arges. Zidit din ye-
chime (nu se stie clnd), dar refacut de episcopia de
Arges, ckreia Yi servk de metoh.
ROCHDALE [rocIdel], oral In Anglia; 90.807
loc. Celebru prin Infiintarea societafii cooperative
de consum In 1844 de cktre lucratorii de acolo.
ROCHE [ros] (DE LA), Francez emigrat In Wile
romkne. A fost secretar al mai multor domnitori
si al lui Nicolae Caragea, care-1 Intrebuinteaza
pentru a supraveghia cele ce se petrec la granitele
austriace ca sa dea de tire Portci.
ROCHELLE [rosel], oral In Franta, port la
Oceanul Atlantic. Monumente interesante din sec.
xvi si urm. Fiind un centru protestant, a avut sk
sustie lupte cu puterea centrala; acestea au servit
de subiect unor opere literare cu-
noscute si In alte Lori.
R9 CKEFELLER JOHN (*1839),
financier american. A reusit sk alb&
In mina sa intreaga industrie a
petrolului, InfiintInd in 1870 Stan-
dard Oil Company, care deveni
trust (din 1882). A cLstigat avere
mare, a fondat asezaminte culturale
cari-i poarttinumele, Intre cari si un
institut pentru cercetkri medicale.
Multi medici romani au facut studii John Rockefeller.
In strkinktate din fondul R.
ROD EDOUARD (1857 t1910), romancier elve-
tian. Profesor In Geneva de storia literaturii.
1839
www.dacoromanica.ro
ROD- Trad. rom.: lertarea (de D. Nanu), So(ia ideala
ROM deRODENBACH
Marin I. Mantu).
GEORGES (1855 t1898), poet
belgian. Stahl lit In Paris (1887), a publicat multe
volume. Cea mai cunoscuta opera e Bruges la morte.
S'a tradus putin rom. In reviste (Convorbiri cri-
tice, 1907, de G. Durna , iar In vol. In exit, roman
(de I. Gr. Perieteanu, 1925) $i o nuvela Mutarea.
RODIN AUGUSTE (*1840 t 1917), sculptor Iran-
cez. A Inoit mijloacele de executiune prin proce-
deul original de a lucra din blocul de piatra numai
atit cit trebue ca sa reias& ideea pe care voe$te s'o
exprime, lasted restul numai indicat sau chiar
neatins. Opere pr. Virsta de bronz (1877), Balzac,
Poarta Infernului.
RQDNA, corn. rur. jud. Nasaud, plasa Singior-
giu-Bai; 4.616 loc. Mine: plumb amestecat cu ar-
gint $i aur. Mine de pirit. RODNA-VECHE, static c. f.
In apropicre; cap liniei laterale dela Beclean.
RC/DOS (RHODOS sau RODI), insula In M. Egee;
1.404 km. p., 41.600 1. Cap. Rodos. Apartine Italiei.
ROENTGEN WILHELM CONRAD (*1845 t1923),
fizician german. A Post profesor
la Strasburg, la Giessen, la Wilrz- pf
burg; apoi director al unuiinstitut
special la Munchen $i la Berlin.
Celebru prin descoperirea razelor
zise x sau ale lui R. Ele strabat
diferite corpuri opace; prin aju-
torul for s'a crest radioscopia $i
radiografia $i specialitatea medi-
cala radioterapia.
ROGER [roge] NOELLE, numele w. Roentgen.
literar al d-nei Pittard, scriitoare
elvetiana. A publicat nuvele cu subiecte din Cara
noastra.
ROGOJENI, static c. f. jud. Soroca, pe linia
lateral& Balti Mateuti.
ROGOZ, schit jud. RImnicu-Sarat, fundat la
1825 de Constantin G. Robescu si sotia sa.
ROHOZNA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Prutului; 4.000 loc. Dupti. legea 1929, corn. sub-
urban& la corn. Sadagura.
ROJNITA GEORGE, (t1910) profesor de igien& la
Facultatea de medicina din Ia$i (1893).
ROLAND, erou din timpul lui Carol cel Mare,
mort Intro lupta. cu Bascii, pe cind se Intorceau
dintr'o expeditie In Spania (778). Inchipuirea
poporana. a Mout din el un erou legendar, nepot al
lui Carol, care figureaz& In numeroase povestiri
si cu deosebire In cunoscuta epopee Chanson de
Roland (sec. xi), In epopeile italiene Orlando ina-
morato de Boiardo, Orlando furioso de Ariosto, etc.
ROLAND ROMAIN(*1868), romancier $i drama-
turg francez. Opere pr. Jean Christophe In mai
multe vol. Premiul Nobel 1915. Trad. rom. Co-
las Breugnon (de Alex. Hodos, 1923), Via fa lui
Beethoven (de A. de Herz, 1918), Antoaneta (de
I. Vinea), Umila viatd eroica (de ? 1924).
ROLLA CONSTANTIN, om politic roman din
Moldova. A Post membru al comitetului unionist
din Iasi In 1857.
RQMA, ora$ cap. Italiei, 867.000 loc. Cladirea
ei se datoreste, dup& legends, lui Romulus (mr acest
cuvint) $i s'a desvoltat In cursul timpului, deve-
nind capitals republicei $i a imperiului roman, a
suferit pierderi mart. prin invaziunile barbarilor,
sari au distrus on au stricat multe monumente,
s'a refacut In timpurile moderne fiind eapitala
statului papal $i apoi a regatului Italiei.
Istoria romans Incepe printr'o epoc& legendara:
micul ora$ Intemeiat de Romulus a fost Intliu
guvernat de regi (Romulus, Numa Pompilius,
Tullus Ilostilius, Ancus Martius, Tarquinius
Priscus, Servius Tullius, Tarquinius Superbus);
apoi (cam pe la 510 a. Chr., 224 de la fundarea
Romei) a devenit republics, flind guvernata de
doi consuli, alesi pe un an, $i de un senat. Constitu-
tiunea aceasta era aristocratica, attic& drepturi po-
litice aveau numai patricienii, iar plebeii erau
lipsiti de ele. Se vede ca patricienii cam abuzau de
situatia lor, de aceea plebeii Incep a dorl, a cere
1840
www.dacoromanica.ro
si apoi a lupta pentru doblndirea drepturilor.
Cu aceste lupte trecem la epoca Istorici. Ele se ur-
meaza mutt& vreme, cu succese schimbatoare, dar
on progrese mai marl sau mai mici pentru plebei,
pina. In anul 300 a. Chr., cind plebeii nu mai au
nirnic de revendicat. In acela$i timp, $i mai ales
dupa acest an, Roma 1$i Intinde influenta In afara.,
dobIndind o adevarata egemonie fall de cetat,ile
italiene din centru $i din sud. Aceasta situatie pro-
voac& gelozia $i teama unei cetati din Africa,
ajunsa la o mare prosperitate materials $i la in-
fluent& politic& st&ptnind Sicilia $i Spania. Cu
anul 264 a. Chr. se Incep razboiaele Intre Carta-
gina $i .Roma (trei la numar, terminate fiecare cu
victoria Romei, iar cel de al treilea cu chiar di-
strugerea cetatii, 146 a. Chr.). De actun Roma nu
mai are rival; puterea se Intinde afar& din Italia:
In Spania, In Nordul Africei, apoi cu Incetul in
Grecia, In Bizant $i In Egipt, In peninsula balea-
nick In Asia mica $i pe de anti parte In Gallia
$i In N. Europe! pina. In Germania $i In Britania.
Aceste marl succese militare excitara marl ambi-
tiuni ale generalilor, rivalitati $i chiar lupte Intre
ei. Ultimul secol a. Chr. este epoca luptelor in-
terne $i a celor doua. triumvirate. De minune este
faptul ca In aceasta vreme puterea romans In
afara de Italia nu a slabit deloc, din contra, chip&
schimbarile politice Incepute cu Octavian August
(cu pastrarea formelor $i numirilor republicane),
stapinirea imperiului devine $i mai Intinsa, ba
se vede chiar urmarit un sistem de romanizare a
provinciilor supuse, care In multe din ele a reu$it
pe deplin. Paralel cu desvoltarea politic& se pro-
duce $i o Insemnata propasire cultural& $i artistica..
Roma $i alte ora$e se Impodobesc cu marl con-
structii, ale caror ruine exist& $i astazi. Primii im-
parald sint din familia lui Octavian: Tiberiu, Cal -
ligula, Claudiu, Neron, ucis In anul 68 (p. Chr.),
apoi este proclamat Galba, Impotriva caruia se
ridicii legiunile din provincie $i nu rareori In di-
feritele puncte ale imperiului se proclam& dife-
riti In persoana generalilor $i ramlne efec-
tiv eel ce triumfa. In lupta; apoi urmeaza siste-
mul adoptiunii $i In fine sistemul unei Impartiri
a imperiului Intre doi sau trei. Astfel vedem o
perioada. turbure (WO uciderea lui Galba $i pro-
clamarea lui Othansi a lui Vitelius; dar Vespasian
(69) stabileste a$a zisa dinastie a Flaviilor cu
Titus, Domitian, dupa care urmeaza Nerva, care
adopts pe Traian, acesta pe Adrian; apoi An-
toninii : Antonin, M arcu Aureliu, Commodus; dup&
el turburari, potolite prin puterea unui Imparat
de origine africana numit Septimiu Sever. Fiul
sax Caracalla (212) Intinse dreptul de cettitenie
romans la told locuitorii imperiului. Iarasi turbu-
rani $i asasinate, $i In acest timp se distinsera.:
Alexandru Sever, Filip Arabul (care celebra prin
marl serbari mileniul Romei), Decius (care Incepu
persecutiile sistematice contra cre$tinilor), Clau-
diu (268 (care Invinse pe barbarii cc Incepuse a
patrunde In imperiu), Diocletian (care nu mai
considera Roma ca unica rezident& imperial&
$i dete o nou& organizatie a provinciilor . Dupe el
numarul Imparatilor se mareste, dar se produc
lupte Intre ei, ceea ce slabeste puterea de rezi-
stent& a statului fat& de navalirile barbare; numai
mina sigura a lui Constantin (306-337), introdu-
catorul crestinismului ca religie oficiala, opreste
aceasta alunecare. Curind Teodosiu imparti im-
periul Intre fiii sal (Arcadiu, Orientul ; Onoriu,
Occidentul). Viata urmatoare a acestui imperiu
de Occident este o continua lupta cu barbarii
pin& In 476, cind Odoacru, regele Herulilor, de-
troneaza pe Imparat $i trimite la Constantinopol
insernnele imperiale.
In evul mediu si in timpurile moderne Roma
a mai avut epoci de stralucire $i s'a Impodobit
cu multe monumente, Intre cart. Castelul Sant-
Angelo, basilica Si. Petru $. a.
ROMAGNOSI GIOVANNI (*1761 t1835), savant
Italian, observ& pentru prima data deviatiunea
acului magnetic prin actiunea electricitatii.
 ROMAL9 GRiGQRE ('1849), student roman Sava III, 1714 ; Georgie II, 1718 ; Atanasie II, ROM-
partizan al revolutiei din 1848. t$i Meuse studiile 1724; Daniil, 1730; Atanasie II, a doua oara, 1733;
Ghedeon , 1734; Theofil , 1746 ; loaniehie, 1747 ROM
Leon, 1769; Iacov, 1786; Antonie, 1787: Veniamin
c, 'a Costachi, 1796; Gherasim, 1803; Meletie, 1826:
Veniamin Roset, 1844; Atanasie III, 1865; Istria
,,,T-
1
.',....\,

i Strung 1
/.
7.p
Vicot, 1868 ; Melchisedec, 1879; Inochentie Moisiu,
1892; leronim lonescu, 1895; loanichie Flora.
°CuIlloa \ Y i
V
1897; Gherasim Safirin. 1900; Teodosie Ala-
Mir lti nasiu, 1912; Lucian Triteanu, 1923.
("\fs, S.,......
ROMAN, unul din primii domnitori at Moldovei
ALEXAI4 OR ars \ ,...... (ca. 1391-94). Era irate cu Petru Mu$at. Din
caslitoria cu Anastasia, avu 6 copii, Intre cari $i
PL. IA ).' Alexandru, domnul de mai tlrziu cu supranume
I de eel bun. A fost rasturnat de fratele sau Stefan
\\\ AfiranCostm
Trifestf
RpMAN
Poenar
$i a mai domnit clteva luni In 1399-1400.
ROMAN II, domrr al Moldovei. A domnit In-
PL.141 7 tliu 3n unire cu Stefan $i Petre Intre 1446-1447
Po
ste0
6wrgient

PL.ROMAN VODA
r
to $i apoi singur, puina vreme, 1447-1448. El ucide
pe Stefan, unchiul sau $i ucigapl tatalui sauIlie;
tt` dar este alungat de armata trirnisa de loan Hu-
9 narmonesn , niade $i moare In Polonia.
,A (s..
ROMAN ALEXANDRII ('18261-1897), publicist
roman din Transilvania. Mem-
..... bru al Academiei Romane de
r BAC AU la Intemeiere (1866). A fost
profesor la Beiu$, la Oradea,
translator In Buda, profesor
Harta jud. Roman (legea 1925).
la Universitatea din Pesta
(1862); a Infiintat In Pesta
la Paris In aceea$i vreme cu Ion Ghica $i luase ziarul Concordia (1861), apoi
parte la mi$carea din Ia$i. Exilat la Brusa dupa Federafiunea (1868) $i a avut
1848, a murit la Constantinopol $i a fost Inmor- procese de presa, suferind
mintat acolo. Atunci V. Alecsandri a soils o poezie uneori $i Inchisoarea. Multa
(publieata In grupa Suvenire). vreme deputat In parlamentul
ROMAN, martir, praznuit de biserica ortodox& Ungariei (-1865-1888). Al. Roman.
la 18 Noembrie. A trait pe timpul Imparatului ROMAN IoAN N. (1866
Maximian $i, facInd propaganda 1'1931), advocat $i scriitor roman. A debutat ca
contra Inchinarii la idoli, a lost ziarist la Tribuna" din Arad; mai tlrziu a venit
chinuit, taindu-i-se limba, $i In Ia$i (Drapelul") $i In Bucure$ti
apoi fu ucis. ( Adevarul"). Stabilindu-se In Con-
ROMAN, judet, In Moldova; stanta, a fost advocat, prefect,
cap. Roman; 1.880 km. p., deputat, senator. A publicat $1
132.388 loc. (1915); are 4 pla$i, poezii.
1 corn. urb. $i 52 corn. rur. ROMAN iosIF, advocat $i zia-
(1926); face parte din circ. rist roman In Transilvania. A
Curtii de apel din Ia$i; are 7 debutat In publicistica In 1849.
$coale primare urbane $i 181 In 1866 s'a stabilit In Oradea.
rurale (1929); 21 cooperative Sterna ROMAN RoNETTI (* 18531-1908),
de aprovizionare $i desfacere jud. Roman. scriitor roman. A publicat o poema
cu cap. 1.300.916 lei $i 14 coop. Radu (1878) $i o drama Manasse R. Roman.
p. exploatare de paduri cu cap. 974.220 lei (1925); (1900), care a dat na$tere la multe
122 biserici si 1 manastire; tine de eparhia episc. discutii, fiMd pus& chestiunea asimilarii Evreilor.
de Roman.
ROMAN, corn. urb., cap. jud. Roman; 25.000 J° VALCEA
loc. Statie c. f. linia principal& Bucure$tiCer-
nauti. Intre biserici, mai .Insemnate: Catedrala,
zidita Intre 1542 $i 1550 Inceputa de Petru Rare$
$i terminata de fiul situ Ilia$; Precista, zidita la
1569 de Doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rare* \ I L. 0 LT TPL0
ai sotia lui Alexandru Lapu$neanu; Bis. Albd, ti- Al.
dita la 1695 de Spatarul Vasile Cantacuzino; Bis.
Armeneascd e zidita in 1609. Ora$ul a fost poate In-
temeiat de Roman Voda, care vorbe$te despre el
Inteun document din 1392. Are liceu, $coala,
f ropi to en
r
secundara de fete, $c. normala, $0. de meserii, $c. O
?.."
..PL.TESLUI
de agricul tura. rat
ROMMULIII (EPISCOPIA), Intemeiata (dupa. Grig. CI 1 ARACAL
O.
Ureche) de Alexandru eel Bun. Iata lista episco- A Nei')
DLTU
pilor (dupa Melchisedec) cu anul urcarii In scaun : ti
PL OCOLU Rabic
Calist, 1444; Visarion, 1456; Tarasie (cu titlul Amarastd1/..; DEJOS
de mitropolit), 1466; Vasilie, 1488; Macarie I,
1514; Dorothei, 1528; Macarie 11, 1531; Anasta- t
sie I, 1558; Georgie 1, ca. 1572; Eftimie (7 ); Efsta-
tie, 1577; Nicanor (? 1; Agaton, 1584; Grigorie, PL.DUMAR A
t
1595; Agaton, a doua ()ark 1597; Anastasiel I CORABIA
Crimea, ca. 1606; Mitrof an I, 1612; Pavel, 1643; /ha
Atanasie 1.1616; Dionisie, ca. 1630; Mitrofan II,
ca. 1633; Venedict, 1641; Evloghie, 1642; Anasta-
sie III, 1651; Sava /, 1658; Dosofteiu, 1659; Teo- B U LGARIA
dosie, 1672 ; loan, ca. 1674; Sava II, ca. 1685;
Misail, ca. 1693; Lavrentie, 1701; Pahomie, 1707; Harta jud. Romany.
Gh. Adamescu. Dictionar enctclopedic ilustrat. 1841 It6

www.dacoromanica.ro
 RQMAN VISARION (t1885), scriitor roman In
ROM- Transilvania.
A lost membru corespondent at
ROM Acadermet Romane (1877). A publicat calendare
pentru popor (Amicul poporului) In curs de mai
multi ani si un tratat de geografie (tradus).
ROMAN CIOROGARIII, episcop roman al Oradiei.
Fost profesor la Seminariul telogic-pedagogic
din Arad. A publicat articole in diferite re-
vista. A fost 'Ana cu ocazia atentatului de
la Senat. E membru onorar at Academiei Romane
(1921).
ROMANATI, jud. In Oltenia; cap. Caracal;
3.560 km. p., 264.396 loc. (1915);
are 6 plasi 3 corn. urb. si 130
corn. rur. (1926); face parte din
circ. Curtii-de-Ape] din Craiova;
are 14 *coale primare urbane si
207 *coale rurale (1929); 53 coo-
perative de aprovizionare si
desfacere cu cap 2.735.033 lei
*i 7 coop. pentru exploat. depti-
duri cu cap. 796.529 lei (1925);
299 biserici si o manastire ;
tine de eparhia episcopici Rim- Sterna
nicului. jud. Romanaji.
ROMANESCU ARISTIZZA
(*1854 1.1918 ), artist& dramatics romana. Societara
a Teatrutui National din Bucuresti. Profesoara la
Conservatorul de muzica si declamatie din Bucu-
resti. A debutat la Iasi In 1873, si In 1874 a venit
In Bucuresti. Dintre rolurile mai importante:
Getta (din FIntlna Blanduziei"), Ofelia (din
Hamlet"), Clara (din Mlndrie si Amor"), Toi-
non (din ,ScInteia"), Desdemona (din Otelo"),
Julia (din Ovidiu"), Vidra (din Rasvan si
Vidra").
ROMANVSCUNicoLAN( 1855t 1931), om politic
roman. A lost mult timp deputat, primar al
Craiovei, mai tarziu senator de drept. A publicat
scrieri politice si discursurile sale tinute In Par-
lament si In diferite Intruntri.
ROIVLANO ammo (14921-1545), pictor italian
elev al lui Rafael. A lucrat cu el mai multe din
frescele vestite din Italia. S'a ocupat si de arhi-
tectura.
ROMANO-CATOLICI, nume dat catolicilor propriu
zisi din Austria si Ungaria spre a fi deosebiti de
greco-catolici = uniti, adica ortodocsi uniti cu
Roma.
ROMANQV, dinastie care a domnit In Rusia
de la 1613 pin& la 1917.
ROMANUL mntoN (*1828 t1898), mitropolit
roman. Calugiirit in 1857, protosingel In 1864,
vicar episcopesc (1870), arhi-
mandrit (1871), episcop de
Arad (1874), arhiepiscop si
mitropolit at Romanilor onto -
docsi din Transilvania si Un-
garia (1874). A fost profesor
In Arad, a publicat articole In
diferite ziare, a participat la
ry
congresele nationale biseri-
cesti, a fost deputat dietal. Ca I,
membru In Camera magnati- k tiunea streina. si a dobindi oare-care neatlr-
lor, a protestat contra tuturor
legilor facute de Unguri can Miron Romanul.
loveau In drepturile politice,
bisericesti sau scolare ale Romanilor.
ROMANA, static c. I. jud. Mures, ling& Ban-
dul-de- C Impie pe linia Ingusta TIrgu-MuresIuda.
ROMANETI 0 corn. rur. jud. DImbovita,
plasa Ghergani; 2.171 loc. Dupa. legea 1929, sat
circ. corn. Potlogi. ¶ ® corn. rur. jud. Tighina,
plasa Cogllnic; 5.500 loc. Circumscriptie corn. cu
9 sate (1929). ¶ ® corn. rur. jud. Severin plasa
Marginea ; mine de Fier.
ROMANI, popor de rasa latina, format din
colonistii adusi de Traian In Dacia si din locui-
torii autohtoni.
Nu se poate stabili cu siguranta cars au fost li-
mitele teritoriului pe care s'a desvoltat poporul
roman. Traian, InvingInd pe Decebal, a distrus
1842
www.dacoromanica.ro
toata organizarea statului dac si a Infiintat ati
o noun provincie romand. Centrul ei se gases In
tinuturile In cars fusese centrul puterit Dacilor
(Banatul de azi, Oltenia si Sud-Vestul Transit-
vaniei) si de aci s'a Intins spre Est, Nord si Nord-
Vest, In legatura cu tinuturile de la Sudul Dunarii,
unde erau provincii romane mai vechi. Dupe
multe informatiuni, se poate afirma ca influents
roman& se siintea In regatul Dacilor Inainte de a
se produce razboiul si cucerirea. Asa se exotica
faptul c& noua provincie s'a ronianizat atit de
repede si de temeinic. Din sec. in Incep navalirile
Gotilor de la Nord si forta military roman& nu
mai poate apara provincia, de aceea Imparatul
Aurelian retrage legiunile din Dacia In Moesia
tntr'o parte care se numi Dacia aureliand (pen-
tru ca sa nu existe marturie oficiala ca imperiul
a pierdut o provincie bogatil.). Locuitorii Daciei,
parasiti acum de stapitirea oficiala romans, se
Impacara cum putura. cu diferitele neamuri bar-
bare navalitoare, ca oameni fara organizatie de
aparare; unii barbari crestinati traira In pace cu
crestinii mai vechi din Dacia, ba chiar se !nous-
crira cu dInsii, altii au stapinit si an pradat In
trecere spre Apus, dar, desi suferinta poporului de
bastina a fost mare, influenta for a lost de nimica.
Duo& Imprastierea Hunilor, Inmaratii romani In-
cepura a se interesa mai de aproape de tinuturile
dunarene si facura constructii In diferite puncte
ale peninsulei balcanice si la Nordul Dunarii.
Astfel nu s'a pierdut legatura Intro locuitorii ro-
manizatI din N. si din S. Venind Slavii si asezIn-
du-se atlt In fosta provincie Dacia cit si In Sudul
Dunarii si amestec/ndu-se cu locuitorii mai vechi
s'a pastrat aceeasi legaturo. ca mai Inainte, si In
epoca aceasta (sec. vi-ix) a inceput a se forma
un popor nou care avea sa fie poporul romdn.
Neamurile navalitoare de mai tlrziu au lost sta-
p Initori vremelnici, laslnd urme In toponimia pa-
mtntului romanese si In vocabularul romanesc.
Dintre acestia cei mai Insemnati au fost Bulgarii
si Ungurii. Cu Ungurii poporul roman a avut
multe legaturi diva ce acestia coborlra din Pa-
nonia si patrunsera in Transilvania si chiar In
unele 01'0 ale Moldovei si ale Munteniei. Micile
state roma.nesti existente au fost unele distruse,
altele an lost supuse si de atunci au ramas oarecari
drepturi de suzeranitate pin& tlrziu, ceea ce a pri-
cinuit adesea lupte Intro regii Ungurilor si Intre
domnitorii Munteniei, mai ales c& acestia aveati
posesiuni si In Transilvania. Bulgarii, patrunzInd
In peninsulabalcanica, s'au organizat si an format
un stat puternic In loot& cu imperiul bizantin.
Inaintlnd pina. la Dunare si chiar treclnd la Nordul
ei, an venit In legatura cu Romanii de la Nord
si de la Sud si, Intr'un moment greu and erau su-
pusi imperiului bizantin, s'au unit cu Roma.nii
din Sud si au format on ei un stat puternic (im-
periul romano-bulgar). Din aceasta epoch. da-
teaza influenta for In Intocmirea organizarii bi-
sericesti a Romanilor. Pe la Inceputul sec. xiv
unii din Voevozii roman I i Intinsera stapanirea
asupra altora, cautara a se libera de domina-
nare.
Astfel se formara tole doua principate Mun-
tenia si Moldova. iar ceilalti Romani urara a
trai In Transilvania (mraceste trei cuvinte).
ROMANIA, stat In Europa. Se margineste la
N. cu Cehoslovacia si cu Polonia, de care se des-
parte mai mult prin fl. Nistru; la E. on Rusia
(Ucraina) si cu Marea Neagra; la. V. cu Ungaria,
despartita printr'un hotar conventional (fixat la
conferinta de pace chip& marele rSzboiu), care trace
pe la Apus de Satu-Mare, Oradea si Arad, si cu
lugoslavia, de care se desparte printr'o lime con-
ventional& care tale Banatul pe la mijloc; la S.
Cu lugoslavia de la Bazias pin& la Vidin, si cu
Bulgaria, de care se desparte prin Dunare pane
la Turtucaia si printr'o linie conventionala (sta-
bility prin tratatul din Bucuresti 1913), care merge
de la Dunare pans la capul Ecrene.
TABELA LXXXII .11JDETELE ROMANIEI

i866 1878 1913 1919 1925 1929

1. Alba de los 1. Alba 1. Alba

2. Arad 2. Arad 2. Arad
1. Arges 1. -kites 1. Aries 3. Arge$ 3. Arge3 3. Aries
2. Bachu 2. Back(' 2. Bacau 4. Bac Au 4. BacAu 4. Bacau
5. Baia
3. Bolgrad 5. BAlti 5. BA lti 6. B&W
6. Bihor 6. Bihor 7. Bihor
7. Bistrita Nis.
4. Botosani 3. Botosani 3. Botosani 8. Botosani 7. Botosanl 8. Botosani
9. Brasov 8. Brasov 9. Brasov
5. Brills 4. Braila 4. Brills. 10. Braila 0. Brills 10. Britt la
6. Buzku 5. Buzitu 5. Buzitu 11. Buzitu 10. Buzau 11. Buzfiu
7. Cahul 12. Cabal 11. Cabul 12. Cahul .
6. Callum 13. Caliacra 12. Caliacra 13. Caliacra
14. Caras-Severin 13. Caras 14. Cara,
15. Cem Auti 14. Cernitut.i 15. Cerniuti
16. Cetatea-Albl 15. Castes Alba 16. Castes Alba
17. ChisinAu
18. Clue 16. Clue 17. Chic
19. Cimpulung 17. Cimpulung 18. Cimpulung
20. Culocna 18. Cluj 19. Cluj.
6. Constants 7. Constants 21. Constants 19. Constants 20. Constants
22. Cotman
8. Covurluiu 7. Covurluiu 8. Covurluiu 23. Covurluiu 20. Covurluiu 21. Covurluiu
9. Dimbovita 8. Dimbovita 9. Dimbovita 24. Dimbovita 21. Dimbovila 22. Dimbovita
10. Doll 9. Doll 10. Doll 25. Doll 22. Doll 23. Doll
11. Dorohoiu 10. Dorohoiu 11. Dorohoiu 26. Doroholu 23. Doroholu 24. Doroholu
12. Durostor 27. Durostor 24. Durostor 25. Durostor
28. Maras 25. FitgAraa 26. Fitaftras
1.2. FAlciu 11. FAlciu 13. Maki 29. FAlciu 26. FAlciu 27. FAlciu
30. FAlticeni 27. Ffilticeni
13 God 12. God 14. Gorl 31. God 28. God 28. Gori
32. Gura-Humor
33. Hain 29. Hotta 29. Hotln
34. Hunedoara 30. Hunedoara 30. Hunedoara
14. Ialomita 13. Ialomita 15. Ialomita 35. Ialomita 31. Ialomita 31. Ialomita
16. Iasi 14. Taal 16. Iasi 36. Iasi 32. Iasi 32. Iasi
16. 'Roy 15. My 17. Iliov 37. Ilfov 33. Iliov 33. Ilfov
17. Ismail 38. Ismail 34. Ismail 34. Ismail
3f Litpuma 35 LA p usua
39 Maramures 36 MaramureS 36. Alaramures
18. Mehedinti 16. Mehedinti 18. Mehedinti 40. Mehedinti 37. Mehedintl 37. Mehedinti
41. MurevTurda 38. Mures 38. Mures
19. Mussel 17. Mussel 19. Mussel 42. Muscel 39. Muscel 39. Muscel
40. NasAud 40. NA.sAud
20. Neamt. 18. Neamt 20. Neamt 43. Neamt 41. Neamt 41. Neamt
44. Odorhelu 42. Odorheiu 42. Odorhelu
21. Olt 19. Olt 21.O11 45. Olt. 43. Ott 43. Ott
46. Orbeiu 44. Orhem 44. Orheiu
22. Prahova 20. Prahova 22. Prahova 47. Prahova 45. Prahova 45. Prahova
23. Patna 21. Patna 23. Patna 48. Patna 48. Patna 46. Patna
49. Rfidituti 47. RAdAuti 47. RAdauti
24. RAmnic-SArat 22. R.-SArat 24. R.-SArat 50. R.-Sarat 48. R. -SArat 47. R.-SArat
25. Roman 23. Roman 25. Roman 51. Roman 49. Roman 49. Roman
26. Romanati 24. Romanati 96. Romanati 52. Romanati 50. Romanati 50. Romanati
53. Silliti 51. SAW 51. Sitlaj
54. Satu-Mare 52. Satu-Mare 52. Satu-Mare
53. Severin 63. Bavaria
55. Sibiu 54. Sibiu 64. Sibiu
56. Siret
57. SolnocDobta
55. Somas 55. Somas
58. Soroca 58. Soroca us. Soroca
59. Storolinet 57. Storolinet. 57. Storolinet.
27. Suceava 25. Suceava 27. Suceava 60. Suceava 58. Suceava 58. Suceava
28. Tecuciu 26. Tecuciu 28. Tecuciu 61. Tecuciu 61. Tecuciu 59. Tecuciu
29. Teleorman 27. Teleorman 29. Teleorman 62. Teleorman 60. Teleorman GO. Teleorman
63. Tighina 61. Tighina 61. Tighina
64. Timis 62. Tim.-Torontal 62. Tim.-Toronta
65. Tirnava-Mare 63. Tirnava-Mare 63. Tirnava-Mare
66. Tirnava -MIcA 64. Tirnava-Mica 64. Tirnava-MicA
67. Trei Scaune 65. Trei Scaune 65. Trei Seaune
28. Tulcea 30. Tulcea 68. Tulcea 66. Tulcea 66. Tulcea
69. Turda-Arles 67. Turda 67. Turda
30. Tutova 29. Tutova 31. Tutova 70. Tutova 68. Tutova 68. Tutova
31. Vasluiu 30. Vasluiu 32. Vasluiu 71. Vasluiu 69. Vasluiu 69. Vasluiu
72. Vitscituti
73. Vijnita
82. VAlcea 31. Vilcea 33. Vilma 74. Vilma 70. Vilma 70. Vilma
33. Vlasca 32. Vlasca 34. Vlsra 75. Vlasca 71. Nissen 71. Vlasca
70. Zastavna

1843
www.dacoromanica.ro
 Supraf. 294.000 km. p. (ceva mai mare decit
ROM- Italia
care are 286.000 km. p., ceva mai mica
ROM decit Anglia, care are 314.000 km. p.; teritoriul
ei ar cuprinde Olanda, Belgia, Elvetia, Austria,
Ungaria si ar mai ramlnea ceva . Dupa datele
provizorii ale recensmIntului din 1930 populatra
este de 18.025.237 loc., cari locuesc Ir, 3.570.399
case. Densitatea populatiei e in medie: 61,1 loc.
pe km. p. Cea mai rare e In Bucovina (81 .
apoi urmeaza Muntenia (76,8), Basarabia (64,5
Moldova 1,3,5). Crisana-Maramures 62,6), Tran-
silvania 52,2), Banatul 51,2), iar cea mai mica
e In Dobrogea (34,7
PamIntul Romaniei e asezat ca un amfiteatru:
In mijloc muntii Carpati, *i muntii apuseni, cari
aproape lnchid podi*ul Transilvaniei; apoi e o
regiune de dea/uri, unnata de o regiune de sesuri,
cari se intind spre Tisa, spre Dunare, spre Nistru,
spre Marea Neagra. Clima Romaniei nu e potri-
vita cu asezarea ei pe glob. Partile de S. ale tarii
shit pe acelasi paralel cu Nisa si Crimeea si to-
tusi n'avem ierni ca acolo. Aceasta din cauza vIn-
tului din spre E. (Crivd(ul , de care nu sintent
aparati de vre-un sir de muntr. Regimul ploilor
e foarte capritios; de aceea avem adesea seceta.
Muntii Romaniei shit Carpatii. Ei se Impart In
trei ramuri: C. orientali, de la cotul Buzaului
pina In Bucovina, C. meridionali de la cotul Bu-
zaului plea la Dunare, C. occidentali (sau mun-
tii Apuseni) de la Dunare pine In Valea Somesu-
lui. Prelungirile acestor trei ramuri se Intind In
Transilvania, care este, astfel, regiunea cea mai
ridicata din Romania formInd podisul sau platoul
Transilvaniei (ca. 500 m. deasupra marl! Negre).
Hidrografia Romaniei are ca temeiu Dunarea.
Toate apele tariff se scurg, direct sau indirect, In
Dundre (or acest cuv.). Minde& muntii slut ase-
zati In mijloc, rlurile pornesc mai mult spre S. on
SE, unele In Transilvania merg spre V. Princi-
palii afluenti ai Dunarii. shit: 1. TISA, care izvo-
raste din muntii Romaniei, dar cursul ei se urmea-
za In Ungaria si lugoslavia. Ea adun& toate
apele din Transilvania, dintre cari mai Insem-
nate: Vi Sul, Iza, Someeul, format din S. mare *i
S. mic, Crisul format din Bereteul, Cr. repede, Cr.
negru, Cr. alb, Moroni, care primeste pe Ariecul,
Tirnava mare *i T. mica. 2. TIMM 3. CARAS.
4. NERA. 5. CERRA. 6. ROL, care primeste pe
Bistrita, Gilortul, Motru si Amaradia. 7. maul,
cu all. Cibinul, Lotru, Olte(ul, Topologul. .8 VEDEA
unit& cu Teleormanul. 9. ARGESITL, care primeste
Mut Doamnei, Dimbovita. 10. IALOMITA cu afl.
Prahova, Teleajen, Cricov. 11. MEWL cu afl.
nueini, unit cu Bisca mica *i B. mare, Rimnicul,
Plana, Trotugul, Bletrlta, Moldova, Suceava, Birladul.
12. PRUTUL cu putini afluenti, mai Insemnat
Jijia. La hotarul din spre Rasarit surge NISTRUL
care se varsa In Marea Neagra printr'un lac lun-
guet zis limanul Nistrului, dupe ce primeste pe
Rdutu si Botna. Mai notarn Cogilnic, care se varsa
In Mare tot printr'un liman.
Lacuri: 1. L. -de- mute; 2. L.-dp.platon In jud. Balti,
Botosani, Dorohoiu, Iasi; 3. L.-de-steott: L.- Sdrat,
Amara, Beata-Alba *. a.; 4. L. de Dunare: lalpug,
Catalpug, Chihli; 5. L. de mare: Mangalia, Techir-
ghiol, .Razim, Golovita, Sasic *. a.
Provinciile istorice ale Romaniei slut: Oltenia,
Muntenia, Moldova, Transilvania, Banatul, Cri-
*ana*i Maramure*. Dupa rapirea de catre Austria
si de care Rusia a doua parti importante din Mol-
dova, acestea au dobindit nume speciale In orga-
nizarea statelor cotropitoare si aceste nume s'au
pastrat si dupa Intoarcerea for la patria murna.:
Bucovina *i Basarabia.
Pentru administratie, Romania este Impartita,
In judete. Dam (pg. 1843)un tablou de lista lor In
cursul timpului dela 1866 pina azi.Astazi slut 71.
Romania are 20 municipli, 51 corn. urb. capi-
tale de j udet, 102 corn. urb., 108 corn. suburbane,
12.628 sate (1930).
Justitia se Imparte de o Malta Curte de Casa-
tie si Justitie (In Bucuresti), 12 Curti de Apel
1844
www.dacoromanica.ro
(Bucuresti, Brasov, Cernauti, Chisinau, Cluj,
Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Timi-
soara, Tlrgu-Mures , 72 tribunale, 519 judecatorii.
Statistica populatiei ne arata Ca, In privinta ra-
portului Intre natalitate si mortalitate, avem un
excedent at natalitd(ii, care creste anual; astfel
In 1919 aveam 365.562 nasteri si 327.755 morp,
adica un excedent de 37.807, in 1925 aveam
605.655 nasteri si 361.995 morti, adica un exce-
dent de 243.660; in 1930 am avut 625.337 nasteri
si 346,515 rnorti, adica un excedent de 278.722.
Romania are un total de 11.348 km. linii de
tale ferata, din cari 6.989 km. proprietatea sta-
tului si 4.358 proprietate particulars.
PamIntul Romaniei este socotit la 29.400.000
hectare. Din acestea, terenuri arabile: 12.276.807
ha., //neje si pasuni: 4.156.155 ha., culturi de
arbori *i arbu*ti: 556.127 ha., pdduri: 7.248.987
ha. Clddiri, drunturi, mine, etc. 5.251.124 ha
Pe terenurile arabile se cultiva cereale, mai ale
grin si porumb, apoi ovdz, orz, mazdre, Weld de
zandr, etc. Se mai produce in Romania: spirt si
here. Se cultiva tutun. Vinzarea tutunu lui,
saris, a chibriturilor shit monopoluri de stat-
Productiunea miniera a Romaniei se compune din:
petrol brut, lignita, huila, antracita; gaz me-
tan; aur, argint, plumb, cupru, bier, manganez,
bauxite, crom, pinta, mercur, asfalt, chihlibar,
ozocherita, sare.
In Romania existrt libertatea religioasa. Orice
cult care nu este contra ordinei publice si con-
tra bunelor moravuri este autorizat si se bucura
de protectia legilor. Cultele cari au cel putin
200.000 de credinciosi cetateni roman shit recunn-
scut e si au reprezentanti In Senat. Bisericile roma-
noti slut: crestina ortodoxa si greco-catolica, cea
ortodox& e dominants, far cea greco-catolica are
intlietate fat& de celalalte biserici crestine.
Biserica ortadoxi (sau greco-orientala) e organi-
zata In 16 eparhii si anume: ep. Ungrovlahiei
(Bucuresti), a Moldovei si Sucevei (Iasi), a Rim-
nicului-N out everin (RImnicul-Vlicii), a Born a -
nului (Roman), a _Buzaului (Buzau), a Huilor
)( i ( CCuhrti*ean-ddue-luAi r ge(Ch a
s(uHluusi Cao nArtaneml)u, a Chisindului nTam)ii
Cetd(ii Albs $i Ismailului (Ismail), a Hotinulu
(Balti), ep. de Alba-lulia Si Sibiu (Sibiu), ep
Aradului (Arad), a Clujului (Cluj), a Caransebe
it/ ui (Caransebes), a Oradei (Oradea) si un vita
riat la Timipara.
Biserica greco-eatolled (unite) e organizata In
5 eparhii: ep. Alba-lulia qi Fdgdra* (Blaj), Cluj-
Gherla (Cluj), Lugoj (Lugoj), Oradea (Oradea),
Maramure* (Satu-Mare), au fost si 2 vicariate:
la Siret (greco-catolic rutean) si la Cernau(i.
Biserica romano-catolied are un arhiepiscopat la
Bucuroli si altul la Cernauti si 5 episcopate:
Alba-lulia, Satu-Mare, Timipara, Oradea *i
Iasi. Celelalte rituri crestine: episcopia unitaid
la Cluj ; eparhia evangelica-luterand la Sibiu ;
eparhia reformats la Cluj si la Oradea.
Pe Mug& crestini, traesc In tar& cu organizatii
subventionate de Stat mozaici si mahomedani.
InvatamIntul In Romania se cla In scoale de
Stat si In scoale particulare.
$coalele de Stat au cele trei grade de Invata-
mint : primar, secundar si superior.
InvAtAmIntul primer cuprinde yrddini de copii (In-
fra 5 si 7 ani), scoale elementare (de la 7 ani, cu
4 ani de curs), scoale complementare (Cu 3 ani de
curs). Obligativitatea se aplica pin& la 16 ani.
Alaturi de acestea se fat cursuri de adulti *i sezd-
tori ,*cot are spre a complete cunostintele celor ce
n'au putut termina clasele regulate, obligatorii
pin& la 16 ani si facultative dupa aceasta vIrsta..
InsdralmIntul secundar cuprinde un ciclu inferior *i
altul superior, ambele putlnd fi teoretice sau prac-
tice, avInd un curs de 3 sau 4 ani. Ciclul inferior
teoretic cuprinde gimnaziile de baeti si mixte,
scoalele medii, scoalele secundare de fete gr. I;
eel practic: scoalele de comert,, de meserii, prole-
sionale de fete, de menaj, de agricultur& si viti-
culture, scoale de ucenici. Ciotti' superior teoretic
cuprinde liceele si scoalele secundare de fete gr. II,
seminariile teologice, scoalele normale; iar eel
practic: sc. de comert, de arte si meserii, profe-
sionale de gr. II, scoale de menaj, de agricultura,
viticultura si horticultura, scoale pentru pregh-
Urea functionarilor, conservatorii de muzieh si de-
clamatie, scoale de belle-arte, scoale de puree-
thine pentru meseriasi. - InvatimIntul superior cu-
prinde, ca teoretic: Universitatile (pir acest cuv.)
si ca. practic: Academia de cornert si industrie,)
scoalele politehnice (Pir acest cuv.), scoala supe-
roar& de arhitectura, scoala superioarii de agrono-
mie, scoalele militare.
$coalele particulare sint de diferite grade de
Invatamint, afarh de eel universitar. Uncle au
programe proprii, altele au programul Statului si,
daca Indeplinesc anumite conditiuni, au dreptul
de a libera certificate valabile ca si scoalele Sta-
tului.
Scoalele de Stat in de diferite ministere. Le
vom clasifica din acest punct de vedere, dind si
date statistice (pentru cele ce depind de mini-
sterul Instructiei pe anul 1928-29, pentru cele-
lalte pe anul 1926-27).
Ministerul Instructlei gi cultelor : A. Invcifebnintul
primar: 1. Grddini de copii: 1.665 scoale, 98.874
copii, 1.944 conducatoare. 2. $coale primare ele-
mentare: 14.780 scoale, 1.787.055 elevi si eleve
Inscrisi, 37.773 invatatori si institutori. 3. Pen-
tru clasele complementare n'avem date. 4. Cursu-
rile de adulti au avut 161.622 ascultatori Inscrisi.
- B. Inv ii(iimintul secundar: 1. Gimnazii de
bdie(i: 77 cu 9.565 elevi si 615 profesori. 2. Gim-
nazii mixte: 33 cu 3.986 elevi si eleve si 266 pro-
fesori si profesoare. 3. Licee de bdiefi 123: cu
27.941 elevi si 2.507 profesori. 4. $coale secundare
de fete gr. I: 38 cu 3.697 eleve cu 336 profesoare.
5. $coale secundare de fete gr. II: 80 cu 15.133
eleve si 1.528 profesori si profesoare. 6. $coale
medii (numai In noile provincii In 1927-28):
43 cu 5.987 elevi sau eleve si 340 profesori si pro-
fesoare. 7. Scoale normale de invaidtori: 60 cu
15.487 elevi. 8. $coalenorrnaledeinvd(dtoare: 41 cu
9.923 eleve. 9. 6coale pro fesianale de gr. I si II
(fete): 69 cu 12.417 eleve si Cu 1.314 profesoare
si maestre. 10. $coale element are de comer(: 53 cu
8.133 elevi si 432 profesori. 11. $coale element are
de comer( p. fete: 14 cu 1.890 eleve si 127 profe-
soare. 12. Cursuri serale comerciale: 18 cu 2.812
elevi si 94 profesori. 13. $coale superioare de comer(
(MeV): 40 cu 7.558 elevi si 518 profesori. 14 $coale
superioare de comer( (fete): 15 cu 1.696 eleve si
195 profesori 5I prOfesoare. 15. $coale element are
de meserii: 67 cu 3.188 elevi si 269 profesori si
maestri. 17. $coale inferioare de meserii: 116 cu
11.274 elevi si 1.237 profesori si maestri. 18. $coale
superioare de meserii: 4 cu 795 elevi. 19. $coale de
menaj: 17 cu 1.273 clove si 266 profesoare si
maestre. - C. Invd(dmintul superior: 1. Univer-
sitd(i: Bucuresti, Iasi, Cluj, Cernauti (Pir Univer-
sitati). 2. Academia de drept din Oradea si Fool-
tatea de teologie din Chisindu:
Direetinnea cultelor gi artelor : 1) Seminarii teologice:
16 cu 4.594 elevi si 323 profesori. 2) Institu(ii teo-
logice: 5. 3) Conservatorii de muzica si decla-
ma(ie: 5 cu 1.800 elevi si 124 profesori. 4) $coale
de belle-arte: 3 cu 507 elevi si 34 profesori.
Ministerul de interne : 1 scoalh pentru o f iferii de po-
litre cu 80 elevi ; 1 sco pregatitoare.p entru agen(i
de polifie cu 60 elevi; 1 *coals pentru pregdtirea
elevilor de jandarmerie rurald; 1 seoalh pentru
pregdtirea suboliferilor de jandarmerie cu 250
elevi; 3 scoale pentru notari de sat cu 140 elevi.
Ministerul armatei are o scoalh inferioard pen-
tru lucratorii de geniu cu 60 elevi si 14 profesori;
6 licee militare; pentru pregdtirea subofi(erilor ac-
tivi are 2 scoale de infanterie si cite una de arti-
lerie, geniu, marina, intendenth, aviatie, piloti;
pentru pregdtirea subofi(erilor de rezervd are 2
scoale de infanterie, 2 de geniu si una de artilerie;
pentru pregdtirea of iferilor activi sint 2 scoale de
1845
www.dacoromanica.ro
infanterie si cite una de cavalerie, artilerie, geniu, ROM-
intender46., aviatie si navala; pentru pi egatirea
of iterilor de rezervd slut 3 scoale de infanterie si ROM
cite 1 de cavalerie, artilerie, geniu, navalh, in-
tendenta si aviatie; pentru perfectionarea of ite-
rilor activi slut scoale speciale de infanterie, Ca-
valerie, artilerie, geniu, marina, intendenAh; pen
tru pregdtirea o f i(eritor de stat-major este o scoala
superioara de razboiu.
Ministerul oomunicatiilor are 4 scoale pentru impie-
ga(ii de miscare la G. f., 4 scoale pentru impiegatii
serviciilor de Intretinere. Casa Munch are pentru
copiii personalului C. 1.: 7 gradini de copii, 20
scoale primare, 1 liceu de bhiell, 1 gimnaziu, 1
*coal& profesionalIt.
Ministerul agrioulturii are 10 scoale element are de
agriculturh. cu 148 elevi si 21 profesori; 18 scoale
de economic casnicd cu 732 eleve si 96 profesoare;
37 scoale inferioare de agriculturh (si ramuri se-
cundare) cu 2.172 elevi si 137 profesori; 3 scoale
medii de agricultura cu 262 elevi si 43 profesori;
1 scoala superioard de agricultura cu 184 elevi
si 46 profesori.
Ministerul de industrie gt comert are o Academie de
Inalte studii comerciale si industriale; i scoala de
conductori ra finori si sondori; 2 scoale de mineri;
5 scoala de sericiculturd; 2 sc. de industrie cas-
nica; 14 ateliere de industrie casnica; 3 scoale de
meserii.
Ministerul 8fnbtdtil gi al Muncii are: 1 scoalli de
agenfi sanitari; 9 scoale de mow; 5 scoale de
infirmiere; 92 scoale industriale pentru lucrhtori
cu 11.114 elevi si 623 profesori; 25 scoale indu-
striale pentru lucriitoare cu 2.421 eleve si 171 pro-
fesoare; 8 scoale comerciale; 7 scoale speciale,
5 scoale mimic; 4 ateliere.
Administratia Didurilor Statului are 2 scoale pentru
brigadieri silvici, 3 pentru gardieni silvici si
pentru pridurari.
:Ministerul lucriirilor publice are 2 scoale polite/mice
(r.-_acest cuv.1 si o scoala de conductori de poduri
si sosele.
Statul roman de azi s'a format din unirea color
daub, principate, Muntenia si Moldova, intliu
unire personalh. (24 Ianuarie 1859), apoi unire
departh recunoscuta de puterile garante (11 De-
cembrie 1861) numai pentru timpul domniei lui
Cuza. La 24 Ianuarie 1862 s'a format eel dintliu
minister unitar sub prezidentia lui Barbu C at argiu
care a prezentat Adundrii (de astildata una sin-
gurh la Bucuresti) un proect de lege rurald.
Proectul a fost votat In ziva de 11 Iunie, dar
Inainte de aceasta primul-ministru Barbu Catar-
giu a fost omorlt In ziva de 8 Iunie chid iesea de in
sedintele Aduntirii. Domnitorul n'a sanctionat
legea votathsi a chemat la guvern pe Nicolae Kre-
fulescu (24 Iunie 1862). Sub acest guvern s'a fhcut
primul pas spre secularizarea averilor manasti-
resti: s'au Inserts In budgetul Statului veniturile
manastirilor Inchinate; dar conflictul Intre ma-
joritatea Adunarii si guvern si unirea Intre ex-
tremii conservators si extremii-liberali (ceea ce
s'a numit atunci coali(ia monstruoasd) a adus
retragerea lui N. Krettilescu si venirea lui Kogdl-
niceanu la 12 Octombrie 1863. Rau primit de
Adunare, ca devotat al Domnitorului, contra ca-
ruia Incepuse a se forma un curent, acuzindu-1
ca vrea sh introneze dictatura, Kogalniceanu reu-
*este sa formeze unanimitatea fate de proectul
secularizcirii averilor mdndstiresti, care se vo-
teaza In ziva de 11 Decembrie 1863. Dar de la
prezentarea proectului legii rurale (13 Martie
1864) atitudinea Adundrii devine mai dusmanoash
si conflictul se termina prin lovitura de stat de la
2 Maiu 1864. Prin Statue s'a infiintat un nou corp
legiuitor (Senatul) cu membri de drept nwniti de
domn si s'a Ihrgit dreptul de vot, fricind doua
colegii: alegdtori primari si alegdtori direcei. Mi-
nisterul loviturii de stat era astfel compus: M. Ko-
gdIniceanu (prezident, interne si lucrari publice),
L. Steege (finante),N..Rosetti-BdIdnescu(externe ,
D. Bolintineanu (culte), y. Orbescu (justilie)
 General Savel Manu (razboiu). Pentru a-si asi-
ROM- gura
recunoasterea de catre puterile europene a
ROM noel star' de lucruri, domnitorul a facut o c&Ititorie
la Constantinopol (25 Main). Cu adunarea noului
Parlament, linistea nu se restabileste. Kogalni-
ceanu se retrage Ia 25 Ianuarie 1865 $i In locul
lui se formeaz& un cabinet C. Bozianu, care in
14 Iunie cedeazti locul lui Nicolae Kretulescu,
ultimul prim-ministru al lui Vodil Cuza. Sub
guvernul lui se petrece miscarea din Bucuresti
de la 3 August 1865 (contra domnitorului, care
lipsca din tarti), miscare reprimatti cu severitate
de guvern; se discut& idem abdictirii, pe care el
Insusi o confirm& prin faimoasa fraz& din mesa-
giul de la 14 Decembrie am primit Indoita
alegere numai ca un depozit sacru"; In fine,
se pune la tale un complot politic, la care se
asociaza $i mai multi ofiteri, $i astfel In noaptea
spre 11 Februarie cltiva delegati ai organizatiei
patrund In palat $i cer lui Voda s& semneze abdi-
carea, ceea ce fLicu Mr& Impotrivire. Chiar In
acea noapte se forma locotenenta domneasca (Ge-
neral Nicolae Golescu, Lascar Catargiu $i Colonel
Haralambie) $i noul minister prezidat de loan
Ghica. Adunarea chiar In ziva de 11 Februarie
aproba faptul $i alege domn pe Conte le de Flandra.
Acesta refuza. Locotenenta declar& Senatul In-
chis $i Adunarea disolvatA. Se face atunci un
plebiscit prin care se alege Principe le Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen. Pentru negocierile In
strainutate este trimis Ioan l3rtitianu.
Efectuandu -se alegeri noi, Adunarea cea
noun. s'a Intrunit In ziva de 28 Aprilie. Ea a
ratificat rezultatul plebiscitului, apoi a Inceput
a discuta un proiect de constitutiune. In fata ei
s'a prezentat noul domnitor $i a depus jurOmintul.
Apoi a numit primul guvern : Lascar Catargiu
(prezid. $i interne), I. C. Bratianu (finante), I.
Cantacuzino (justitie), P. Mavrogheni (externe),
C. A. Rosetti (culte), General Ioan Ghica (r&z-
boiu), D. A: Sturdza (lucrriri publice). Domnia cea
nou& a Inceput cu greut&ti marl: In afar% opozitia
Austriei $i a Turciei, ba chiar amenintari cu in-
terventia armata; In launtru o rniscare separa-
tist& moldoveneascti, avind In frunte pc mitro-
politul Calinic. Luptele Intre partide au fost aprige.
Dupa schimbOri dese de ministere (loan Ghica,
C. Kre(ulescu, Stefan Golescu, Nicolae Golescu,
Dim. Ghica, Alex. Golescu, M. Costache-Epureanu,
loan Ghica) se forma guvernul lui Lascar Catargiu
(11 Martie 1871) care ramase pin& In 1876.cind
opozitia partidului liberal $i chiar a unora dintre
conservatori (coali(ia dela Mazar- Pa ?a), luptele
violente In alegeri $i atacurile antidinastice ma-
nifestate de multe ori, toate silirti pe domnitor
sti primeasa demisia guvernului Catargiu $i dup&
don& foarte smote guvernari (General I. Florescu
$i M. Costache Epureanu), veni la guvern parti-
dul liberal sub prezidentia lui loan C. Bratianu
(24 Iunie 1876) $i conduse tare. IAA. In 1888.
In acest timp s'a produs razbolul Intre Turci si
Rusi. Romania s'a proclamat independent& $i a
intrat In rh.zboiu contra Turcilor allituri de Ruli,
dar n'a putut 'Astra judetele de Sud ale Basara-
biei, pe cari Rusia, de $i ne garantase integritatea
teritoriului, reusi s& le rapeascrt, chiar cu apro-
barea Congresului din Berlin; s'a alipit Dobrogea
care a dat Romaniei iesire la mare; s'a proclamat
regalitatea $i s'au Incoronat primul rege $i prima
regin& a Romaniei; s'a regulat succesiunea in
tron prin proclamarea ca mostenitor a principelui
Ferdinand, nepotul regelui Carol (1889); s'a In-
fiintat Banca National& on institut de emisiune,
etc. Tot acum, din cauza inimicitiei Rusiei,
politica noastrit extern& s'a orientat spre Ger-
mania $i Austria (aliate In 1879), ceea ce s'a con-
tinuat $i sub guvernele urmtitoare. Dar opozitia
conservatorilor, ajutat& de unii liberali, retrasi
din partid, cari former& Intliu un grup zis at
liberalilor-sinceri: G. Vernescu, Pache Protopo-
pescu, $. a.. apoi un partid zis liberal-conservator con
dus de Lascar Catargiu $i G. Vernescu, aduse
1846
www.dacoromanica.ro
dificultati guvern&rii lui I. Bratianu. Retragln-
du-se la 14 Martie 1888, urmar& o serie de guverne
de scurt& duratii ( T. Rosetti, L. Catargiu, General
0. Manu, General I. Florescu) pin& la 27 Noembrie
1891. ctnd veni Lascar Catargiu pentru o guver-
nare de 4 ani. De atunci alterneaztt guverne libe-
rale (D. A. Sturdza, P. S. Aurelian, Ion I. C. Bra-
tianu) $i conservatoare (G. Gr. Cantacuzino, P.
P. Carp, T. Maiorescu). In acest timp se Intim-
pi& rb.zboiul balcanic, intrarea armatei romane In
Bulgaria, pacea de la Bucuresti (1913), alipirea
Dobrogei noi. Venind la guvern partidul liberal
sub prezidentia lui Ion I. Brdtianu (4 Ianuarie
1914), el are liniste numai clteva luni, clici In
August Incepe rilzbolul eel mare. Romania se de-
clara neutra.
Dupti putine zile de Ia aceasta, regele Carol muri
$i la 27 Septembrie 1914 veni in tron Ferdinand I.
La 15 August 1916 Romania intr.& In razboin,
care se sfirsi, dupti grele suferinte, cu Implinirea
visului de veacuri: unirea tuturor RomAnilor In-
tr'un singur stat. Dupti rnoartea regelui Ferdinand
(20 Iulie 1927), urm& domnia principelui Mihai
sub regentti, iar la 8 Iunie 1930 se urc& pe tron,
regele actual Carol II (p.- Cuza, Kogdlniceanu,
I. C. Bratianu, Carol I, Ferdinand I, I. I. Brd-
tianu, Mihai, Carol II).
Statul ronidn de azi repsezint& deskvIrsirea unei
marl evolutii istorice a poporului roman (care se
arat& In art. Romdni, Romania, Moldova, Mun-
tenia). Pentru a fixa grafic aceastn. evolutie dam
In plansele xxxxi Infatisarea teritoriala politick
din citeva momente istorice:
1. Dacia-Rcmtand arat& Intinderea provinciei
romane In primele timpuri, dun& cari s'a 'gaga
spre Miaza-Noapte $i spre Rtisarit, dar limitele nu
se pot fixa declt cu multn. aproximatie;
2. Primele state romdnesti sunt asezarile ce se
pomenesc de diferiti autori ca existIndln cu prinsul
fost,ei Dacii romane Intre 890-1240. Fireste c&
hotarele acestor Intocrniri politice shit nu numai
aproximative, ci chiar ipotetice. Ele sInt : Duca-
tul lui Glad, a lui Menumorut, al lui Gelu (pome-
nite de cronica notarului anonim al regelui Bela),
Ducatul lui Kean, Principatul Biriadului, po-
menit de un document admis de unii, contestat de
altii, Voivodatele lui Lythuon $i Seneslau, a cilror
esistent& e mai bine documentata. Scriitorii
bzantini Nicetas Choniates $i Ann. Cinamus vorbesc
de o organizatie de stat a unor Vlahi, care ar fifost,
dup& oarecari probabilitati, In regiunea Bacaului.
3. Epoca lui Mircea-cel-Batrin arat& cele doun.
principate In prima for form& (liniile continue shit
hotarele sigure, cele punctate sInt hotarele aproxi-
mative);
4. Tdrile romdne sub Mihaiu Viteazul arata
ceeace a realizat pentru un scurt timp Voevodul
ucis Ia Turda;
5. Principatele la inceputul secolului xviii arat&
situatia for on state de sine stat&toare sub suze-
ranitate turceascrt;
6. Principatele in 1718 aratOsituatia drip& tra-
tatul de la Pasarovici (1718) prin care Austria de-
veni stapIna Olteniri;
7. Principatele romdnesti in 1775 arata situatia
dupo. ce Oltenia a revenit sub vechia stapinire ro-
ma.neasca prin pacea de la Belgrad (1739), iar
Moldovei s'a rapit Bucovina de ctitre Austria, 1775;
8. Principatele in 1812 arat& situatia duptt r&-
pirea Basarabiei de Rusi prin pacea de la Bucu-
resti (1812);
9. Unirea principatelor arata situatia chip& tra-
tatul de la Paris (1856) care Inapoiase Moldovei
trei judete din Sudul Basarabiei $i [drip& pro
clamarea uniril definitive In 1861 (data din hart&
1856 arat& numai anul In care s'au redat Mol-
dovei judetele din sudul Basarabiei, dar In acel
an principatele nu erau Inca unite; ar fi trebuit
pus; 1856-1861);
10. licmdnia in 1878 arata situatiadup& rlizboiul
pentru independents si dupa alipirea Dobrogei
conform tratatului din Berlin (1878);
 4,/
PLAN $A XXXXI. EVOLUTIUNEA TERITORIALA POLITICA A TARILOR ROMANETI

1
a. I
4. °. i.

,,
...
r
1
-'0UCATTIL
l (
\
0
e
1 tt, '
\\
MENUMORUT 0 / 04
00
.......
d'.
896
/ VOCATUL
LUI
..
\
VC) V004;(4
cf* '1-001/E
.:
1/4...,
GELU 898 AlJt. At?
4, ,---- p F OA*
0 i104 c..
%
lle S
\-,
,
dir et;
(
C.A1
c../4
S'
44
a.,
.
,
14

411,:lig
./
Il
,, NI 1

I 4P4414
N.11
41, ,---
e----- 01 I.4
.... 1 ROWNEsn 1
.

NA. ,..
R °V.
. E 0,5C

4 '
I
564\

174,13 4
DOP' \Isaacs-
14
f,
AP'itr.
44
130.i '
LEOVIDA 4.
RomAnli lui
Nicetas si
,..
LEGENDA
....Volvodolul Tarn Rom4aell$ ---. LE6EMDA
Tare Romaneasca yl

-.
!Sale emerge de MINN
Cinamus Idem. pose*.
ivaaa,Dada Tra lona Tara Moldovel
Imperial Roman 1161- 1167 Volvodalul Tarn MoldoVm -u-
... 'dem, powwow

.---z
= TARILE ROMANE 1394 1599 TARILE ROMANE,

-1
EPOCA LUI MIHA1 VETEAZUL
. DACIA-ROMANA PRIMELE STATE ROMANESTI
SEC. IX - Xj1-1.0.
EPOCA LUI MIRCEA CEL-BATRAN
,-
---r-

is,

/34, 1,
/*\ Ci
_ICY p A
Neo. '1/4 , 4 i. % 1 i. lk 4.:.
1-
1-04 (it 4°0Zo %
tr. 04,, 4104 c, I; 0, dot
it,°
C. i. 1,4./
c ,n,
S
e3, 0
ei if .s
're/ c N 00d4f"Y''' C...
1/4.,

CAI C.
Alb CA, L e
I 6r \,. t

4.
14

4al .." .1 '

Es'
nue
6saTENIEI
UeA tOE34'e
,, MUNTENIE1 MUNTENIE1
iCAPA1131- 10
INC1PAT
ii
s
° bosi
.,.41.9,
-r-- -- 0C. Vi' % v.
PR
NcI a
\.1
i `.4-4_(
ii Q
..) _.._ ?it' s

u Moldova
Muntenia
.- LEGENDA
Moldova
Minium -======
LEOEIIDA
Moldova
Muntenia
Moldova
nom Mummies
-.,-,

PRINCIPATELE ROMANESTI, 1710

'2-------
PRINCIPATELE ROMANEVI 1718 -
...,_
--"'`
PRINCIPATELE ROMANESTI 1775 ,----...7_ PRINCIPATELE ROMANE$TI 1812
.

i
.

..., _r' a

ea. -N.
.0.4r4 c ,n. =__----,. cal b cal
c as, '.

'
4,
cal
.,.
l . ...
l''
1,41
.,,,4211, n41
N4 '4.1444
or,
so, ; r

0 (.1,,
4 Vi
I* 01:44.70
8 14
'''-* mi
4 N mi
a b
41/

$ $
--,-.-- 7

r)
=
2,.
UNIREA PRINCIPATELOR, 1858 \ -....
ROMANIA, 1878 ROMANIA, 1913
r
ROMANIA-MARE, 1919 ---

r _

Dictionar Enciclopedic Ilustrat

www.dacoromanica.ro Pr,
 PLANA XXII ROMANIA
22° 26°

48°
0
0 P I
('I ' -1...

NJ:1i b I es Al.Ftodnerit:."1\
\;fdeseecariisu
<3?" '1-
14' pusul, (ss. - Ivac '7 0
.,,8 1r!..: i u 1 ;fed

I
mar,
'6
°^ ' 5
I,,
11 }4:8C711:!Pr7
.,.
:and_
.1.
c a I,

'(// if---11 :4: shines

0 d i S ll 1

C ?).1 Muntelut

scp Transikaniel

CaTIIP -vaT2,

\lesu'tut 3(7
s.------ ,-, --`,
Pdefiel , \A-131%i' _-,, tocea
'".' -,- + WAetezat r J V\ . '
__--- -
\ /,9,4 ,
Paran9ut C,
....

'Pei
-,,,__,
"u4:1,10
\ c,al` I ainici
Godeanul
t4%

) V

-..
'r Rcle Tier

<3'
, ,b
cF'
''sr
Pad) su
i-ls,-e nisi

440

22. 26°

- Dictionar enciclopedic ilus trat.

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA .

PLAN*A XXIII Impartirea Administrative ei Calle de Comunicatie

A

u.
. 0- -6
1 Jud. Cernauti .
CEN0 37 Jud. Alba
\.
2 Hotin N.,
P 0 LO NIA 38 Sibiu
84 0 1, ; o Camenez Podolsk TarnavaMare
3 ,, Storoilnet '4 39
, C Spre Kiev
11

4 . Dorohoi '4
5,( C lome e a °,44:-,T
1
o Coicaa
4
erinaiuti H ein
L.N.jrffirga
Ocm'ta
Atachi 40 Fagaras

5 Balti Praha
41 11
Trei Scaune
,<Vs. /snip
'Orb' i _A, Soroca 42 , Putna
6 , Soroca jell CC: ;a 4.
; 7- (Lapasna .. 6
e \yak Oorotiot 43 Tecuci
7 ,, Satu-Mare Sig&0
.
dU 1?

Mare . ,, . ...., u 9 r i5 Spre Olviopol

8 . Maramures Ocaa 8 ''' 4ree" 44 , Cahul
Debretin 3 far
are'l, E)
1---
Baia Serie Borsa -
7A§:t. e/ 'fir lffb *Bata, B5Iti
45 Cetatea Alba
9 Radauti - -. _.a.,
---__,,__ ca restlti I/
ss. Softwata Rodn7,44
..:-' ',Lut3g. Fa c.eni,,- 13
Cara
10 , Suceava
<t" neva/ 18 -;
46 //
Budap tp 15 //v %.,2-, \ 7 .< Orhe 47 Severin
11 Botosani '"". ..- , roKit 11

4;r '%,2alau D erglivi'ltrita . ° gpsileL ,

!
' _,:-,...._
/Oradea istri NeaN `.., Iasi 48 Brasov
12 Iasi
C.? h
Tg
Z3 c,,,
or- ,
A -.. 1] t 26 ',. , 0\
.11

".-- .
fie fah
___'''
^-,-- Piatea; ''-ls-i Chisinau 49 Covurlui
13

14
, Orhei
Salaj Budapest. .......
19
Sambasag
i
',
, Chi'
pahtdae___z
*--
....

`la sna
"S
\
. 't
V
025
tuhi fil
.1

'\
' , '=-
Tighilla .
Spre Odesa
.

50
11

11
Ismail
______ 2 t,
-
15 . Some Simon L,sit441j----`,,,,f8urd a--
1 6"'usti," 51 Mehedinti
"leiltSi4"- ..6N- Mad alai/
, ;44.1
, 28 ;0, ,.
0
,
,i-
Pr_at Bacau C

I
1
46.-
Crasrl
52
.11

Gorj
16 Nasaud
,, "--,--
... ..,
--... %
ia,sarabeasea
4--;:"`-' .--
'lc 30 criieurecuisictea%31
ortenith.,

-\ /
757 .- 01
;75dtan2a7
,f :::, 2g Ciucult Cetatea Alba . 53 Valcea
17 , Campu-Lung .oral
cv. , 4 --- _:-._
Welton'
-,, Odorh ...---7: 13k:_iallaC11 tot
8 ,,

k ,
, Baia reni ..-... ,,,,, , Brd'Izisdt>asfluelv31 -. Sights ra
er,
54 Arges
18 -a.- ,,,,,_
Ilia Bretcu 431.. r ,8 .rtitrciz
'
._
Deva ' Alba tuUa app Mica ' 3g we. Cahul ;As-
19 11
Bihor limbo /mod
35
fimisoara
in tuld.,7. .. -
-- - --- eorgh vfja pane; 4546
3 A 55 Pt Muscel
Sibi ,,,' 41 TeCuci
Belgred -POO ,merle agars` Prahova
20
"
Cluj "dlugoj er10,:n'
36
,
1
38 "11111-4-0 f
..- : `dre , 4.9 "- 56 99

Relisoair .
7 ,1-_-
Buzau
Mures Bso
ra ea un %so 57
r
21 tz4i, Su b cetate I /1
C. sled
1 raranskes 'Ns ( i 7.; -§11-7 ,,0 ----, Nehoiassi\ I aI . 58 R.-Sarat
22 Ciuc I/

23 Neamt 0 Reap
I \Clung
1
'
I loft 56 \
Slinic,
57 `,
59 Braila
C etroiit Tulcea
0Anin °. 0 60 Tulcea
24 PP

,
Roman
= tOravita T.Jiu Rkalcea Sk\\ 55lr,1
ovitte,
deee Mi.`
re'ure, % 59 60
If

Doij

"
25 Vaslui 52 53 I- I o e s'1,i .
n , 61
Bat'
iaf ----- --J. 64 ,r.-r-__,_-,_ -- .........1
62 Romanati
26 , Lapusna T.Severin %.
Po t --Z-=-7. k-T3
.

Titu labciv
27 , Arad filia.fA 63 u Olt
o 41C
BUCURES11\
28 , Turda 9
51 Stab ila 68 1
f esti 64 Dambovita
Tatra 67 Ciulnita 69 CC
29 Tarnava Mica Craiova 63 dale Calarri 65 Teleorman
n
61 op afros/art/ I! % dgidi Constanta C.D
66 Oltemt 66 Vlasca
30 Odorhei
-
.11
11
ar Giur Silistra t"'s CC
31 , Bacau
7MINZSMIOIC
Linii norma/e
inguste
ale fat
orabia
65 70 / Lei
67
68
Ilfov
lalomita
32 Tutova -ttA e ."
=1=1111:2- ea 71
in construct/8 r
Bazargic 69 Constants
33 FAIclu ,,
Balcic 70 , Durostor
34 , Tighina
35 Timis Torontal 71 , Caliacra

36 4. Hunedoara
BU LGAR i A

Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro
 TABELA LXXXIII REOEN8AMANTIIL POPULATIEI DIN 1980
,
De oarece dictionarul a fost lucrat Inainte de facerea recensamintului si toate datele relative la
populatie slut duptt informatiunile anterioare $i nu s'au putut face schimbari la toate numele
de provincii, judeIe, °rase, etc., ditm aci rezultatele (provizorii) ale numarittoarei din 1930 (asa
cum s'au publicat de Directiunea recens&mtntului, Octombrie 1931):
(ORASELE CU POPULATIE PESTE 30.000 LOCUITORI AII NUMERE DE CLASIFICARE).

POPITLATIA PROVINCIILOR ISTORICE : 35. Calirasi-Ttrg . 4.736 104. Panelu 6.910

36. Ciliminesti . . 2.883 105. Pascani . . . . 13.750
Oltenia . . . . 1.516.472 loc. Bucovina . . . 845.903
37. CernavodA . 6.459 106. Petrosant . . . 15.377
Muntenia . 4.026.005 ., TransUvanta .
38. Cernitutl (in) . . 111.122 107. Piatra-N. (xxvi). 80.211
. 8.217.149
811.332 ., Baneul 942.072 L. 39. Cetatea-Albli(xm) 33.495 108. Pitesti . . . . 19.630
Dobragea .. . . . .
40. Chilia-Noui . . 17.050
Moldova . . . 2.413.123 .. Crisana-Mara-
109. PlenIta . . . . 7.784
Basarabia . . 2.865.506 mures . . 1.387.675
41. Chislniu (n) . . 117.016 110. Ploesti (lx) . . 77.325
42. Chnpina . . . 17.104 111. Pucloasa . . . 6.779
43. Chnpulung (Mold) 10.124 112. RAdAuti . . . . 16.808
44. Orrtpulung(Muscel) 13.454 123. Reghin . . . . 9.182
POPULATIA JODETELOR : 45. Cluj (vi) . . 98.550 114 Rent 11 955
46. Comrat . . . . 12.359 11. . Resits . . . . 20.008
1. Alba 213.795 37. Mehedinti . 303.098 47 Constants lint) 58 258 116. Rtmnicul-Sirat . 15.013
2. Arad 423.754 38. Mures 289.717 48 Corabia . . . . 9.381 117. RtmniculVtices 15.162
3. Arges 258.305 39. Mused 150.008 49. Comment . . . -5.015 118. Roman . . . . 28.948
4. Basin . . 260.615 40. Nistiud 145.423 50. Cralova (zit) . 63.063 119. Rosiori . . . . 11.443
5. Bala (Filth:mil 156.030 41. Nearnt 198.482 51. Curtea-de-Arges. 6.831 120. Sadagura . . . 9.005
6. Bilt1 388.474 42.0dorheiu 130.646 C2. Darabani . . . 10.538 121. Salonta . . . . 15.176
7. Blhor 508.159 43. Olt 182.345 53. Del 1C.311 122. Satu-Mare (xiv) 49.914
8. BotoSani . 216.611 44. Orhetu 277.709 54. Deva 10.593 123. Savant . . . . 4.738
9. Brasov 184.948 45. Prahova 478.045 CS. Dicio-Shunartin. 6.355 124. Sebes . . . . . 9.213
10. Brills 219.932 46. Patna 193.947 56. Doroholu . . . 15.375 125. Sfintu-Gheorglie 10.942
11. Bualtu 309.393 47. IttninIc 185.110 57. Driglisani . . . 6.923 126. Sibiu (xv ) . . 48.013
12. Cahul 198.030 47. Radial 161.865 58. DumbrAveni . . 3.827 127. Sighet . . . . 27.046
18. Caitacra 136.588 49. Roman 151.679 59. Firltras . . . . 7.928 128. Sighisoara . . . 13.096
14. Caras 201.390 59. Romanati . 271.254 60. Filticeni . . . 14.347 129. Silistra . . . . 17.415
It. Cerniuti . . 301.937 51. SAW 345.576 81. Filipesti-Tfrg . . 1.917 190. Sloala . . . . 3.906
16. Cetatea-AIbS 340.459 52. Satu-Mare . . 293.712 62. Focsani (xx) . . 32.799 131. Suet 10.025
17. Ciuc 146.584 53. &vertu . . 240.266 63. Galati (v) . . . 101.148 132. Slatina . . . . 11 010
18. Ctmpulung . . 95.174 54. Sibiu 193.309 64. Giesti . . . . 6.540 133 Manic 6.274
19. Clut 333.545 55. Somes 220.535 65. Ghaorgheni. . . 10.948 134. Slobozia . . . . 7.605
20. Constants . . 249.914 56. Soroca 315.774 66. Gherla . . . . 6.659 135. Soles 2.926
21. Covurluiu . 211.216 57. Storonnet . 185.917 67. Glurgiu (xxv) . 30.348 186 Soroca . . 14 661
22. Dimbovita . 310.310 58. Suceava . . . 121.010 68. Govora . . . . 911 138 Strehaia . . . 7.999
23. Dolt 487.355 59. Tecuciu . . . 156.691 69. Gura-Humorului 5.977 138. Storojlnet . 8.611
24. Dorohoiu . . . 209.230 60. Teleorman . . 348.027 70. Haag 3.401 139. Suceava . . . 17.101
25. Durostor . . . 211.439 81. Tighina . . . . 307.629 71. Herta 8.368 140. Sulina . . . . 5.924
26. Figitras . 86.461 62 .Timis-Torontal 500.416 72. Hirlau . . 9.060 141. Stmleul-Silvaniel 7.496
27. Motu . . ... 99.267 63. Ttrnava-Mare . . 148.493 73. Hirsova . . 3.603 142. Stefinesti . . . 8.886
28, God 208.356 84. Tirnava-Micit . . 148.340 74. Hotin 15.287 143. Techirghlol . . 1.005
29. Hotin 395.345 65. Trei-Scaune . . . 136.358 75. Huedln . . 5 469 144. Tecuciu . . . . 17.259
30. Hunedoara
31. Ialomita .
.
. .
. 331.650
295.500
66. Tutees
67. Turda
183.391
181.953
76 Hunedoara
77. Bust
.. 4.629
16.792
145. Tighlna (xra) .
146. Timisoara (vu)
31.698
01.866
32. Iasi 276.230 68. Tutova 144.267 78. Iasi (iv) . . . 102.595 147. Ttrgoviste . . . 22.482
33. Ilfov 992.416 67. Vasluiu . . 138 858 79. Isaccea . . . . 4.566 148. Ttrgu-Frumos . 4.929
34. Ismail 224.229 70. Vilma 246.409 80. Ismail 26.123 149. TIngunTia . . . 12.944
35. Lipusna . . . 421.857 71. Vlasca 296.614 81. Leova 6.438 150. TR.-Mures lxvii). 88.116
36. Maramures . 162.050 82. Lipova . . 6.069 151. Ttrgu-Neamt . 9 127
83. Lugoj 23.674 152. Ttrgu-Ocna . . 12.592
84. Mangalia . 2.778 155. Ttrgu-Sitcuesc . 5.147
POPULATIA ORA$ELOR : 85. MUM . . 5.459 154. Tulcea . . . . 20.108
86. Mirisesti . 4.478 155. Turda 20.057
1. Abrud . 2.456 18. Rirlad 26.189 87. Medgklia . . . 5.791 156. Turnu-Migurele 17.351
2. AdJud 6.643 19. Blaj 4.716 88. Medias 15.244 157. Tumu-Severin - 18.337
3. Mud 9.478 20. Bolgrad . . . 12.821 89. Attercurea-Ciuculut 5.014 158. Turtucata . . . 11.103
4. Alba-Iulia . . . 12.457 21. Botosani (xxi) . 32.107 90. MihAlleni. . . . 3.699 159. Tunis, 3.137
6. Alexandria . . 19.387 22. Brasov (xvi) . 50.234 91. Mail 6.449 160. Urlati . . . , 5.421
6. Arad (x) . .
. 77.225 23. Braila (xi) . . 68.310 92. Monied! . . . . 6.635 181. Urriceni . . . 8.705
7. Babadag . .
. 4.607 24 Bucuresti (1) . 631.288 93. NAsAud . . . . 9.527 162. Vama 6.311
8. Bacau (astir) . . 31.264 25. Buhugd . . . . 8.681 94. Ocnele-Mart . . 7.255 163. Vasluiu . . 15.388
9 Baia-Mare . . . 13.882 26. Buzliu (xviu) . 90.115 95. Odobeoti . . . 7.974 164. Vatra-Domei . 9.878
10. Baia Sprie. . . 4.149 27. Cahul 10.133 96. Odorbeiu. . . . 8.592 165. Vitlenii-de-Munte 4.227
11. Balcic 6.323 28. Calafat . . . 7.705 97. Oltenita . . . . 10.396 166. VAscAntt . . . 6.354
12. Bats 5.570 29. Caracal . . . 14.789 98. Oradea (yin) . . 82.355 167. Vibilts . . . . 8.806
13. BasargIc . . . 29.938 30. Caransebes . . . 8.838 99. Oravita . . . . 9.646 168. Vticov . . . . 7.404
14. Billesti . . . . 13.271 31. Carel 18.085 100. Oristie 6.857 169. ZalAu 8.154
15. Bin( xx iv) . 30 887 32. Carmen-Sylva . 871 101. ()Mehl . . . . 14.805 170. Zastavna. . . . 6.038
18 Beius 4.294 38. Cavarna . . 6.211 102. Orsova . . . . 8.428 171. Zimnicea . . . 10.933
17. BistrIts . . . 13.251 34. CAlirasi . . . 17.890 103. Ostrov . . . . 3 127

1847

www.dacoromanica.ro
ROM- if. .Romdnia in 1913 arata situatia dupa raz-
R 0 S boiul balcanic si dupa pacea de la Bucuresti
1913 prin care s'a anexat Dobrogea-Noutt;
12. Romdnia in 1919 arata situatia de azi dupa
tratatul de la Versailles.
Millie No. 1, 3, 4, 5 shit luate dupa Atlasul
istoric' de Natalia Turbure (1926 , harta No. 2
dupti A. Xenopol; iar celelalte dupa hartile din
fiecare epoca.
RomANIA, societate de navigatiune maritime,
fondata In Bucuresti In 1913. Are capital de 20
milioane lei.
ROMANIA, ziar politic, stiintific, literar si de in-
formatii, a aparut In Bucuresti Intre 1837-38,
condus de F. Aaron si G. Hill.
ROMANIA, ziar politic al partidului liberal-con-
servator, a aparut In Bucuresti Infra 1884-1892.
ROMANIA IDNA, societate studenteasca romans
In Viena, Infiintata In 1868.
nortaula LrrEn4nA, revista literara, Iasi, 1855
sub redactia lui V. Alecsandri.
ROMANIA MARE, p nume ce s'a dat citva
timp partii din Principatul Munteniei Intro Olt,
Carpati, Milcov si Dunare. 110 nume dat regatului
roman Intregit cu provinciile unite.
ROMANIA MEDICALA, a aparut In Bucuresti din
1893, condus la Inceput de dr. V. Babe$, N. Ma-
nolescu, M. Petrini-Galatz.
RPMANT.A. MICA, nume dat Inteun timp
Olteniei.
ROMANIA virroARE, ziar politic tiparit la Paris
In 1850 de mai multi refugiatt roman: C. Bdlcescu,
N. Bdlcescu, D. Bratianu, N. Golescu, G. Magheru
s. a.
ROMANO-RULGAR (ImPvRruL) se numeste
organizaliunea politick Inceputa pe la 1185, clnd
pastorii romani din muntii Balcani se ridicara con-
tra lui Isac u Anghel, Imparatul din Bizant.
Conducatorii acestora, Petru si Asan,.fiind ajutati
si de Bulgari, cari Isi reaminteau de fostul imperiu
bulgaresc distrus de Basiliu Bulgaroctonul (1013).
Ei Invinserti armatele bizantine si apoi armatele
imperiului latin stabilit la Constantinopol. Ur-
masul si fratele color doi Incepatori, Ionia, Isi
marl si mai mult stapinirea, nazuind chiar a se
Incorona la Constantinopol, dupft ce Papa Ii re-
cunoscu titlul de Imparat. Urmasul acestuia,
loan Asan, avu o domnie mai linistita si puterea
lui a Post recunoscuta de toti vecinii. Acest im-
periu s'asfIrsit dup6.1250. Capitala lui era Tirnova.
nomANuL, ziar politic sub redactia lui C. A. Ro-
setti, apoi sub conducerea lui Vintila Rosetti.
Bucuresti, 1857-1905. Avea ca deviza: Voeste
si vei puteal Lumineaz'd-te si vei fil
ROMEO EH JULIETA, tragedie de Shakespeare
(trad. ow- in avast euvInt).
ROMSTORFER KARL (11917), istoric au-
striae. Fost inspector al scoalelor profesionale din
Viena si consilier ministerial. A studiat vechia
noastra arhitectura si In deosebi cetatile Sucevei
si Neamtului, pentru cari a Mout sapaturi si cer-
cetari la fata locului. A Post membru corespondent
al Academiei Romane (1914).
ROMULA 0 cetate romans In Dacia, ale
carei ruine, numite de popor Antina, se gasesc In
cuprinsul satelor Recica si Hotarani, jud. Roma-
nati, la departare da o ore $i jumatate de orasul
Caracal. ¶ 0 statie c. f. linia Piatra-OltCo-
rabia.
ROMULUS, Intemeietorul si primul rege al
Romei (dupa legends); ar fi trait pe la 753-716
a. Chr.
RON (ital. RODANO, fr .RHONE), fluviu mare In
Europa; lung. 812 km. din cari pe 559 navigabil.
Izvoraste In Elvetja, strhbate lacul Leman si la
iesire primeste rlul Arve, trace In Franta si se versa.
In Marea Mediteranh.
RONA-DE-JOS (tlrg), corn. rur. jud. Mara-
mures, plasa Clmpulung -la -Tisa; 2 517 loc. ¶
® R.-DE SUS, corn. rur. tot acolo; 2.847 loc. Ambele
shit statiuni c. f. pe linia Ingusta de la Sighetul-
Marmatiei la Costini.
1848
www.dacoromanica.ro
RONCIEBE CHARLES DE LA, istoric francez.
$eful sectIunii imprimatelor la Biblioteca natio-
flair). din Paris. A publicat studii despre istoria
marinei franceze. A aratat In timpul marelui raz-
boiu simpatie pentru cauza noastra. Membru ono-
rar al Academiei Romane (1919).
RONSARD [ronsar] PIERRE (*1524 t1586)
poet francez. Entuziasmat de frumusetea litera-
turii antice, pe care a studiat-o
cu mare rivna, si-a propus sa In-
ceapa o era noun In poezia patriei
sale, cautind sa transpue In Iran-
tuzeste toate frumusetile din. poe-
zia greaca si latina. El gasi sapte
amici cu aceleasi convingeri si ten-
dinte $i formartt Pleiada (R., Ball,
Bellay, Tyard, Jodelle, Belleau si
Dorat), In jurul careia se adunara
si alti scriitori si astfel In timp de 4,
35 de ani Ronsard fu seful acestei
scoale.
RONTGEN pp- ROENTGEN. Ronsard.
ROOSEVELT TEODOR (*1858
f1919), om politic american. A Post president al
Statelor-Unite, 1901-1909; a mijlocit pentru In-
cheierea pacii Mtn Rusia si Japo-
nia; In 1909 a facut o mare vina.-
toare In Africa; a vizitat oficial
Germania In 1910; In razboiul
mondial s'a aratat adversar al
Germaniei.
ROPCEA, com. rur. jud. Steno-
jinet, plasa Dumbrava-Rosie; 3.800
lee.
ROQUE-FERRIER [roc-ferie]
ALPHONSE, filolog francez. A stu- T. Roosevelt.
diat dialectele si subdialectele din
Sudul Frantei. A lost membru al soc. felibrilor,
a scris asupra activitalli ei (1877), a luat parte
la Infiintarea publicatiei Revue des langues ro-
manes (Inceputa la Montpellier, 1870), a studiat
poezia din Sudul Frantei (1892). A scris o poezie
In onoarea lui V. Alecsandri (1879), care i-a rils-
puns prin poezia Ronsard la Tuluza" (1882). Are si
lucrari cari ne privesc de aproape: La Roumanie
dans la litterature du Midi de la France (1881)
si La poesie populaire de l'Escriveta en provengal,
en languedocien et en macedo-roumain (1883', cu
ocazia aceasta a cercetat particularitatile dia-
lectului macedo-roman.
ROQUES [roc] ANTONIN, profesor francez sta-
bilit In Romania. A Post profesor la Colegiul Sf.
Sava In Bucuresti. A publicat poezii si piese de
teatru In limba franceza. (Pieces dramatiques el
popsies, Paris, 1855), a tradus in frantuzeste poezii
romanesti (Legendes et doines roumaines, 1864),
a scris si romaneste comedii (Casatoria lui Eduard
1875; 'In bra(ele lui Mon feu, 1876) si drame (Con-
stantin Brtncoveanu, 1872; Elena, 1876); a tiparit
si o crestomatie pentru uzul scoalelor (1856). A
murit In Franta.
ROQUES MARio, filolog francez. Profesor la
facultatea de litere din Paris, la Scoala de Inane
studii si la scoala de limbi orientale, undo preda
limba romans. A vizitat de 'mite on Cara roma-
neasca pentru cercetari. E membru corespondent
al Academiei Romane (1914 Intro alte lucrari
.
citam cercetarile despre conjunc(iunile conditio-
nale romanesti (1907), despre Evanghelia lui Co-
resi si despre Palia de la Ordstie. Conduce revista
de specialitate Romania.
ROSA SALVATOR ('1615t1673), pictor, graver,
poet $i muzicant italian. Duptt o tinerete plina de
greutat1 si aproape de mizerie, ajunse mai tlrziu
sa fie cunoscut, glorificat si trai In mare bogatie
ROSEBERRIC ARCHIBALD (*1847), om po-
litic angles. Membru de drept In Camera Lor-
zilor (1868), castitorit cu fiica unui Rothschild,
avu un rol important:, ca ministru de externe
(1886 a urmarit o alianta cu Germania, a Intarit
dominatiunea angles& In Egipt, a combatut pe
Rusi In afacerile orientale; sal de guvern In 1894
a avut nenorocul sa se formeze In contra lui o
puternira opozitie, care 1-a silit sa se retraga si sa
paraseasca chiar conducerea partidului liberal.
ROSET VENIAMIN (t1851 , ptclat roman. A fost
episcop d'e Roman de la 1844.
ROSETTI 0 corn. rur. jud. Ialomita, plasa
Crocanesti; 4.799 loc. Circumscriptie corn. cu
5 sate (1929 . 1 C) statie c. f. linga Faurei, pe
linia BucurestiGalati.
ROSETTI CONSTANTIN A. ("1816 1885), our
politic roman. A inceput prin a fi ofit.er (prapor-
cic, 1836), apoi a parasit cariera milliard, a lost
politai In Pitesti, procurer in Bucuresti, librar $i
tipograf in Bucuresti. In 1848 a fost Intre condu-
catorii miscarii, secretar al guver-
nului provizoriu; arestat cu cei-
lalti colegi, a fost exilat. Stabilit
la Paris, a fundat ziarul Rotrillnia
viitoare (1850 , apoi Republica
remand (Bruxelles, 1853). Inters
In tarn, a lost deputat In divanul
ad-hoc $i partizan st5.ruitor al
unirii principatelor. Ministru In
1860 $i deputat in tiinpul dom-
niei lui Cuza, a devenit adversa-
rul lui, 1-a combatut prin ziarele
ce redacta, a fost arestat, a lost C. A. Rosetti.
dintre sefii conspiratiei de la 11
Februarie; ministru In guvernul locotenenter
domnesti $i in primul guvern al domnitorului
Carol, el a- fost dupa aceea deputat, a facut parte
din coalitia de la Mazar-Pqa $i a fost ministru in
guvernul prezidat de I. C. Bratianu in 1878 $i
In 1881. A fost primar al Capitalei $i prezident al
Camerei. In 1884 cind s'a facut revizuirea Consti-
tutiei, socotind ca. reforma electorala sustinuta de
Bratianu este prea putin democratica, s'a despartit
de vechiul lui tovara$ de lupta si amic $i a format
o disidenta liberals puternica. Rosetti este unul
din marii nostri ziaristi. La 1848 a Infiintat Pm/1-
cul roman, pe care In 1857 1-a schimLat in /10-
manu/ (ow .acest cuvint). In tinerete s'a ocupat $i
de literature; a publicat un velum de poezii Cea-
suri de mul(umire, 1840) $i o critics asupra poe-
zfilor lui V. Alecsandri (In Steaua Dundrii §i In
Romanul, 1856, 1857). Fiind el ministru de unto
In 1866, s'a Inflintat Academia Roman& $i a lost
membru activ de la Intemeiere. In 1877 a lost
director al Teatrului National. In arnintirea lui
s'a Inaltat o statue In Bucuresti.
ROSETTI MARIA (*1819 t1893), sotia lui C. A.
Rosetti. Nascuta Grant, a lost o femeie instruita
$1 devotata patriei romane $i ideilor politica ale
sotului sau. In 1848 a reusit, cu un curaj admirabil,
sa scape de la moarte pe Rosetti, 1-a urmat in exil,
1-a ajutat in redactarea ziarului. a scos insasi un
ziar de educatie Mama si copilul 1865-66.
ROSETTI MIRCEA C. A. (*1859 t1882), scriitor
roman. A publicat in limba franceza $i In roma-
neste diferite scrieri sociale si literare.
ROSETTI RADII ('1822t1868), om politic ro-
man. A lost magistrat, prefect in mai multe judete,
prefect al polittei Capitalei (1855, 1866), director
al Inchisorilor. A colaborat la Nichipercea, San-
sailcl, Tin(arul, etc., adesea cu pseudonimul
Udar.
ROSETTI RADII (*1853 -1-1926), istoric $i ern
politic roman. Afacut studii In Elvelia $i In Franta
(Scoala politehnica din Paris . A fost prefect de
Roman. Braila $i Bacau, director general al in-
chisorilor, deputat in mai multe legislaturi, direc-
tor al frontierelor In Min. de externe $i, ca stare,
rnernbru in delegatia pentru delimitarea Iron -
tierelor cu Ungaria, Austria $i Bulgaria. A publi-
cat studii In ,Revista Nona", Viata Roma-
neasca" $. a., in Analele Academiei Romane, pre -
cum $i in volume speciale. Chestiunile cu cari s'a
ocupat cu deosebire au lost: Inceputuille poporului si
statelor romftne (Invaziunea Slavilor, 1b89; Conti-
nuitatea elementului roman, 1916; Succesiunea
Doninilor Moldoveni piny la Alexandra (cel-
Bun, 1923); chestiunea agrarA si a claselor soda%
1849
www.dacoromanica.ro
(Clasele agricole in Moldova, 1889; n ans for- ROS-
mari/e clasei stdpinitoare, 1906; Pcntru ce
s' au rdsculat (dranii, 1907; Pdmintul, sdtcnii ROS
si stcipinii in Moldova, 1907; Cunt se caulau
snosiile in Moldova la inceputul scc. xix, 1909;
Teoria lui Giurescu dcspre rumdnie, 1921; Cum
s'a ndscut si a disparut boerimea, 1925); genealogie
Familiile Buhu.i si Rosetti, 1906 , probleme
speciale din viata sociallt trecuta (Censura, 1907;
Ocupalia ruseascd din 1806-12, 1909; Un con-
flict intre guvern si mcindstirea Neam(ului, 1910 ;
povestiri (Cu palosul, 1905; Pdcatele Sulgetului,
1912; Povesti moldovenesti, 1920; Alte povesti,
1921; Antirairi, 1922 .
ROSETTI RADII R. ('1877), general roman.
Fiul istoricului Hosetti. Sublocotenent In 1899,
major in 1914, colonel in 1917, general In 1924;
azi in retragere. A fost In 1916 seful biuroului ope-
ra-tiller in Marele Cartier General, apoi a comandat
regimentele de infanterie 55, 6 $i 47; a fost ranit
la Marasesti. Membru corespondent al Academiei
Romane (1927). A publicat articole In Romania
military ", Revista infanteriei ", Anuarul Insti-
tutului de istorie nationala", Analele Academiei",
etc. $1 in broiuri, tratind chestiuni In legatura ru
actuala organ izat ie miiitard (N NV iga fia aeriand,
Agen( ii de legatura, Durata serviciului militar
Ofi(erii de rezerva) $i studii de istorie military, In
deosebi asupra luptelor lui Stefan cel Mare cu
Turcii, asupra rAzboiului dintre Vasile Lupu $i
Mateiu Basarab, asupra rdzboiului din 1877 (inn
bratisind si latura politica. $i dlnd la lumina
material docurnentar ca: note ale ofiterilor streini,
publicatii streine, corespondenta generalului Ion
Ghlea, relatiile anglo-romane $. a.) Despre ulti
mul nostru razboiu a scris citeva studii de de-
taliu si o lucrare amanuntita asupra actiunii re-
gimentului 47 do infanterie.
ROSETTI SCARLAT (CAROL) CONTE (' 1802
1.1872 , om politic roman. A ocupat diferite func-
titini publice: it gasiin In 1836
secretarul societatii de agricul-
tura, judecator, primar al Capi-
talei. A lost unul din membrii
cei mai devotati ai Ateneului s)
roman: a fost $i prezident al '
comitetului, a lasat mostenire
acestei societati biblioteca sa.
ROSETTI TEODOR C18341-1923 ,
om politic roman A lost magistrat,
ajungind prezident al Curtli de
Casatie. A fost ministru de lu-
crari publice in guvernul prezidat Scarlat Rosetti.
de Lascar Catargiu (1875 76
$i numai In 1888 a reintrat in viata politica,
fluid chemat in 1888 a prezida un guvern
de destindere dups caderea lui loan C. Bra-
tianu. Dupa aceea a mai lost mini-
stru de justitie sub prezidenta ge-
neralului Manu (1889) $i de finante
sub prez. lui T. Maiorescu In 1912.
Guvernator at Bancii Nationale
(1891 -95)s director al Bancii A-
gricole ; Intemeietor at societatii Ju-
nimea $i colaborator al Convoibirilor
literare. Membru onorar al Aca- ,
demiei Romane (1891).
ROSETTI viNTILA C. A. ("1853
t1916 , ziarist roman. A condus T. Rosetti.
ziarul Romanic/ dupa moartea tatalui
sau. A lost director al Imprimeriei Statului.
ROSETTI-BALANESCU NICOLAE ('1829
t1884 , em politic roman. A lost magistrat, pre-
fect la Galati, ministru de externe In guvernele din
1863 1865 cu Kogalniceanu $i N. Krettilescu.
ROSETTI-SOLESCUGEORGE "ca.1852t1916),
diplomat roman. A inceput cariera In 1880, trecind
prin toate gradele, ajungind pina la eel de nu-
nistru plenipotentiar; a reprezentat Ora la Peters-.
burg, Paris, Viena, Belgrad. S'a retras in 1911.
ROSLER ROBERT (*1840 t1881 , scriitor ger-
man (Sas) Cunoscut la not $i in cercurile de spe-
ROS- eialisti prin opera sa Bumdnische Studien, Leip-
ROS zig 1871, In care reia teoria lui Sulzer si Engel,
sustintrid cll. nationalitatea roman& s'a format
la Sudul Dun.rii si poporul roman a venit foarte
tlrziu In provinciile de la Nordulfluviului, adica el
tdg adueste continuitatea vietii Romdnilor in Dacia.
Teoria aceasta, Imbratisata mai ales de scrlitorii
unguri, a lost combatut& de diferiti istorici $i fi-
lologi streini si romani.
ROSNOV, corn. rur. jud. Neamt. St. c. f. linia
laterala BacauPiatra-Neamt.
ROSNOVANU GHEORGHE (1832 t .), ofiter
si om politic roman. si -a Inceput cariera militara.
In armata ruseascii. Trecind in armata roman&
In 1857, a ajuns la gradul de colonel In 1859. A
luat parte la razboiul pentru independents, (1877)
si a luptat la Nicopole, Opanez si Plevna; a Post
prefect si deputat In multe rinduri. Era partizanul
unei apropieri de Rusia In epoca In care politica
noastra se orienta spre Germania.
ROSNY [roni] LEON DE (.1837t1914), etnograf
francez. S'a ocupat mai ales cu istoria Orientului ;
a Post profesor de limba japonez& la scoala de limbi
orientate. A lost membru corespondent al Acade-
miei Romane (1877) si onorar al Ateneului Roman.
!fie intereseaza mai ales cartes lui Les popu-
lations danubiennes, 1882-85.
ROSSETTI DANTE GABRIELE (.1828t1882),
pictor si poet englez. A Intemeiat cu doi amid so-
eietatea zisa Pre-raphaelite Brotherhood; ei corn-
bateau si arta academia (oficiala), pe care o ga-
seau imobilizata de procedeuri conventionale, si
arta anecdotic& a altor pictori, pe care o socoteau
simply negustorie; ei urmareau, prin studiul sin-
ter al naturii, mijloacele de a exprima un ideal su-
perior de gindire sau simpre. Miscarea for a avut
rol important In evolutia artei In Anglia.
ROSSIERNEsTo (*ca. 1829 t1896), artist dra-
matic Ration, vestit prin inter-
pretarea rolurilor de tragedie.
A lost si In Bucuresti (1888-
89) unde a jucat clteva piese
ale lui Shakespeare.
ROSSINI GIOACHIMO ('1792
t1868), compozitoritalian.Opere
mai cunoscute: Barbiere di Se-
viglia (dupa piesa lui Beaumar-
chais) 1815, Tancredi (1813),
Otello, Guglielmo Tell, Semira- G. Rossini.
mida (1823). Prima s'a cintat
de multe on pe scenele noastre de diferite trupe
romane sau streine.
ROSTAND [rostan EDMOND (1868 t1918), au-
tor dramatic francez. S'a facut cunoscut prin co-
media Les romanesques (1894), a sells apoi Prin-
cesse lointaine (1895), Samaritaine (1897) si a
dobtndit o adevarat& glorie universal& prin Cy-
rano de Bergerac (1897), despre care zice un critic
ca a Post unul din cele mai marl succese ce se cunosc
In istoria teatrului. Fireste, la a-
ceasta a contribuit si interpretarea
lui Coquelin - aine. Pentru piesa
urmatoare L'Aiglon (1900), a gasit
o interpret& tot asa de mare, pe
Sarah Bernhardt, dar ca constructie
de teatru este inferioara fata de
Cyrano. Chanteclair a avut mai
mult un succes de curiozitate prin
faptul c& personagiile sint pasari
si animele at ourte. In timpul raz-
boiului mondial a scris poezii nostima.
patriotice pline de avant. Mem-
bru al A_cademiei franceze. Principalele lui piese
sint traduse In rom. Romanliosii (de Mircea
Radulescu, 1913), Prinlesa indepartald (de M.
Codreanu, 1907), Samariteanca (de G. V. Botez,
de I. Gr. Perieteanu, 1927), Cyrano (de Barbu
Creanga, 1908, de M. Codreanu, 1920), Puiul de
vultur (de I. C. Asian, 1920, deC. Manolache, 1924)
ROSTOCK, orris In Germania (Mecklemburg);
67.979 loc.; Universitate din 1419.
R9SCA-CODREANU, doi frati proprietari
1850
www.dacoromanica.ro
din Blrlad: Gl3EORGHE (1805t 1837), lost ofiter
in militia Moldovei (1830), retras din cauza de
boala In 1832, a murit la Viena. A lasat prin testa-
ment mosia sa Valeni ca sa. se Infiinte4 o scoala.
Fiindca venitul nu ajungea, mai ales c& execu-
torul testamentar compromisese averea, s'a jn-
fiintat numai o clasa zis& reald pe ling& scoala
primal% din Blrlad, In
1846.NICOLAD (*ca. 1808
t1854), agricultor, intere-
sindu-se de miscarile poli-
tice si culturale. In 1853 a
Incercat, far& a reusi, sa
Infiinteze un serviciu de
navigatie pe Prut si pe
Siret. Si-a lasat averea Sta-
tului ca sil. se Infiinteze o
scoala de fete, s& se adaoge
la clasa zisa a fratelui sau r.C.
un curs de limba italiana ,
( .44
si sa. se Intretina un spital. -611. RoFa-Codreanu.
Dupa diferite transactiuni
In cursul anilor, s'a Infiintat In Blrlad un gimnaziu
(1858), azi liceu, si o scoalaprofesionala-secundara.
de fete. Liceul poarta numele de familie al calor
doi frati.
RO'CANI CD localitate In Basarabia, lInga
lacul Cahul (dupa indicatia cronicarilor), unde
In anul 1547 s'a dat o lupta Intre Ion Voda eel
Cumplit si armata turceasca, terminata cu pre-
darea lui Joan Voda, fapt cunoscut In istorie sub
numele de capitularea de la Roscani. Nu putem
preciza aci ce sat de azi corespunde celui vechiu.
CD corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Dobra; 777 loc. ;
mine de Fier.
ROSIA, com. rur. jud. Bihor, plasa Beius;
2.959 loc. Mine: aluminiu, bauxit.
ROSIA-MONTANA, com. rur. jud. Alba.
Mine : aur, argint. Statie c. f. linia Ingusta Turda
Abrud, lInga Abrud.
ROSIE MAREA, asezata Intre Africa si Asia.
La N. e Inchisa prin istmul de Suez, care acum e
-Strabatut de un canal, iar la S. comunica cu Golful
Aden prin strlmtoarea Bab-el-Mandeb. Sppr.
495.000 km. p.
ROSIORI, com. rur. jud. Braila, plasa Ulna-
tui ; 2.173 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn. Ni-
cole$tiJianu.
ROSIORII-DE-VEDE, com. urb. jud. Teleor-
man, plasa Rosiori; 12.000 loc. St. c. f. linia Co-
stestiTurnu-Magurele, de unde Incepe linia
RosioriZimnicea. Are liceu, scoala secundara
de fete, scoala de meserii (1929).
ROSIU rdmAru (.1750 1.1822), preot si profesor
roman In Banat. A publicat carti cu continut re-
ligios si pedagogic.
RQ§ru PELAGHIA ( *1800t1870), taranca ro-
manca din Muntii apuseni, care a luptat alaturi
cu barbatul ei In timpul revolutiei din 1848. In
Martie 1849 a organizat o companie de femei sub
comanda ei si a respins atacul honvezilor unguri
la muntele Grohot. A luat parte si la Fintinele
(6 Iulie 1849), batalie In care Ungurii au lost sdro-
bni si Vasvari, comandantul tor, ucis.
ROSU, lac In jud. Tulcea.
ROTARIU PAVEL ("1849 ), publicist si eco-
nomist roman In Banat. A luat parte la miscarile-
politica ale Romanilor; a Post director al insti-
tutului de credit Timisana".
ROTH $TEFAN (t1849), preot si profesor sas
In Medias. La 1848 a lost In comitetul zis de pacifi-
catiune. Dupace trupele lui Bern ocuparli Transil-
vania, a Post arestat si Impuscat In Cluj.
ROTH VICTOR, istoric sas din Transilvania. E
pastor In Sebes. S'a ocupat de arta connationalilor
stri, publicInd, Intre altele, un studiu asupra ar-
gintariilor bisericesti. Membru onorar al Acade-
miei romane (1926).
ROTHSCHILD, familie de comercianti, ban-
cheri si oameni de afaceri, can din Frankfurt-pe-
Main s'au raspIndit In Germania, In Franta, In
Austria, In Anglia, fundlnd case marl de bane&
 cu rol important In desvoltarea economic& a di-
feritelor state.
ROTISLAVOVICI ivAxco, principe al unui
stat slavon In Moldova. cu re$edinta In Birlad.
Se cunoaste un document de la el din anul 1134.
ROTTERDAM, oras In Olanda pe fluviul
Maas; 536.838 loc. Port maritim, de mare Insem-
natate. Escala important& pentru vasele romanesti.
ROTVNDTJL, numele a dour). lacuri (jud. Is-
mail $i Cetatea-Alba) $i al unei girle In Valea
Prutului (jud. Ismail).
ROUGET DE L'ISLE [ruje de Ill] CLAUDE
JOSEPH (*1760 t1836), ofiter francez, celebru prin
compunerea clntecului La Marseillaise (Marsi-
lieza), compus In April 1792, devenit sub repu-
blic& imnul oficial al Frant,ei.
ROUGON MACQUART, numele familial a Garai
istorie o face E. Zola In seria de romane, Incepa-
toare cu Assomoir si Incheiata cu Docteur Pascal.
ROUMANILLE [rumanil] JOSEPH ( *1818
1'1891), poet provensal. A luat parte la mi$carea
Ielibrilor (pp- acest cuv.) A publicat, Intre altele,
o introducere la o scriere a lui Gabriel Azais.
ROUMIEUX [rumiti] Lours ('182911894),
poet provensal. Cu ocazia sarbatoririi lui Alecsan-
dri la Montpellier (1882) a flout un sonet care a
lost gravat pe statueta Caliopei (oferita poetulul
roman) si Alecsandri i-a raspuns printr'o poezie
Felibrului L. .R." (publ. Cony. Lit." 1883).
ROUSSEAU [ruse) JEAN -JACOUES ( *1712
t1778), scriitor francez, vestit ca filozof $i ca peda-
gog. Nascut In Geneva, duce, de la virsta de 16
ani, o viata ratacitoare si ajun-
gind la Paris, se face cunoscut
prin lucrarea pe care otrimiteAca-
demiei din Dijon pentru un su-
bleat de premiu: Davi stiin(ele
si artele au contribuit la curd(irea
sau la stricareamoravurilor. Susti-
nInd ca tiintele $i artele sint cauza
coruptiunii moravurilor, Isi atrage
dupa publicarea studiului
multe critici, dar $i oarecari sim-
patii. Alte lucrari date la lumina
(Noua Etoizd, 1761 $. a.) 11 Incu-
rajark sa publice cele dour) opere J.-J. Rousseau.
capitale: Contractul social $i Emil.
Aceasta din urma, a fost osIndita. de Parlament
$i el silit sa fuga. din Paris; In Elvetia afla
a a fost arsti $i acolo; de aceea a trait cltva timp
In Neuchatel (care Linea de Regatul Prusiei) $i
apoi a lost silit sa se refugieze In Franta, unde a
trait In casele cltorva nobili, de acolo In Anglia,
In urma iar In Franta, unde a $i murit dupli
unii lovit de femeia cu care trills. 0 mare parte
din amanuntele vietii le-a povestit cu o sinceri-
tate desavirsita In Confesiunile sale, In can Ins&
ataca pe multi contimporani. Desi foarte irascibil,
din pricina unei forme de boala mintala. (dupa multi
biografi), a lost totusi foarte admirat In timpul
vietii, iar dupa moarte i s'au dat marl onoruri: in
1794 ramasitele pamIntesti au lost transportate
la Pantheon. Din operele lui s'au tradus putine In
romaneste: lulia sau Noua Eloiza (1837); Con -
tractuf social (de P. Borsiu, f. a., de N. Dascovici,
1916), Pagini alese (In biblioteca Lumen" de A.
Luca, 1919), Emil (de Gh. Adamescu, 1914 $i
urm.).
ROUSSEAU JEAN BAPTISTE ( *1670 t 1741), poet
francez. A scris Ode si Satire.
ROUSSELOT [rus'lo] PIERRE ABATE ( *1846
11924), filolog francez. A lost profesor la institutul
catolic (1887), sal al laboratorului de fonetica de
la College de France, apoi profesor (1920), a dat
o baza stiintifica cercetarilor de fonetica experi-
mentala (a publicat 2 volume asupra acestei
$tiinte, 1897-98); s'a ocupat cu dialectologia,
a Intemeiat Revue des patois gallo-romans (cu
Gillieron).
ROUX [ru] PIERRE EMILE ( *1853), medic francez.
Bacteriolog, subdirector al Institutului Pasteur,
membru al Academiei franceze, membru onorar
1851
www.dacoromanica.ro
al Acadendei RomAne (1911). A inventat trata- ROT-
mentul difteriei prin serum special.
ROVTGO, ors§ In Italia (prov. Rovigo, re- RUD
giunea Venetia), 19.000 loc.
ROVINARI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu;
are o scoala de tesatorie.
BOVINE, com. rur. jud. Arad, plasa Pecica;
7.262 loc.
ROXOLANI, popor sarmatic, -a$ezat prin sec.
a. Chr. In partile dintre Don si Nipru. Ei au
Inaintat pin& la Dunare $i s'au luptat cu Ro-
manii.
ROYAT [male], statiune balneara. In Franta
(Centru, dep. Puy-de-Dome); 2.000 loc. Aci regale
nostru Ferdinand facuo cur& dupa boala din1925.
ROYER COLLARD [male colar] ALBERT PAUL
('179711865), jurist francez. A fost profesor de
dreptul gintilor la Facultatea de drept din Paris
(1829), decan; a publicat diferite articole In re-
viste de specialitate $i In enciclopedii. Arnie al
Romaniel, a consimtit (pe la 1860) s& fie corespon-
dentul Eforiei Scoalelor pentru supravegherea b ur-
sierilor romAni aflatori la studii In Paris.
ROZAVLEA, corn. rur. jud. Maramure$, plasa
Iza; 2.818 loc.
RVBENS PETER PAUL (' 1577 .1-1640), pictor
flamand. Vestit prin valoarea
si multimea operelor sale. Co-
lorit splendid 5i fantazie puter-
nica.
RUBICON (lat. RUBICO), rlu
Intre Italia si Galia
Azi Rugone. In anul 48 a. Chr.
Cesar ajunglnd aci cu armata
lui, contra hotaririi guvernului
din Roma, avu o ezitare $i apoi
rosti cuvintele: alea jacta est!
(sortii au lost aruncati) si trecu.
Aceste cuvinte au devenit pro- P. Rubens.
verbiale.
RUBTNI GIOVANNI BATTISTA ( *1795 11854), te-
nor italian.
RUBINSTEIN [rubinstain] ANTON ('1830
11894), compozitor rus si pianist
cu minima international. Direc-
tor al Conservatoriului din Pe-
tersburg. A compus opere, sim-
fonii, lieduri. etc.
RTJCAR, corn. rur. jud. Mus-
eel, plasa Dlmbovita; 4.405 loc.
Circumscriptie comunala cu 5
sate. In apropiere, pe linia Ru-
car Po dul - DImbovicioarei,
s'a dat In ziva de 13 Octombrie
1916 0 lupta Intre trupe ro-
mane $i austro-germane, dupit
care trupele romanesti au lost
silite a parasi pozitia In ziva A. Rubinstein.
urmatoare.
RUCKERT FRIEDRICH (1788 t1866), poet
german. S'a tradus din opera lui prin reviste ( Con-
vorbiri literare, Convorbiri critice, Neamul roma-
nese literar, Drum drept) de M. Pompiliu, Radu
Rosetti, S. C. Polyzu, V. Tempeanu $. a.
RUCKMAN PETRII IVANOVICI BARON, agent al
Rusiei la Bucuresti pe la 1836.
RUDA, corn. rur. jud. Hunedoara. Mine de our
$i argint,
RIJDARI, corn, rur. jud. Dolj, plasa Giubega;
2.138 loc. Dupa legea 1929, sat (Arc. corn. Motatti.
RUDARIA, corn. rur. jud. Cara% plasa Bozo-
vici; 2.385 loc.
RUDESHEIM, ora$ In Germania (Wiesbaden,
pe Rin), 4.111 loc. Vii, caH dau un vin renumit.
ROM, fost schit jud. Soroca, intern. pe la
1777, are o biserica Inceputa de Duca Voda.
RUDINI ANTONIO ( *1839 t 1908), om politic
italian. A fost ministru de interne in 1869 $i apoi,
de la 1891 pina la 1898 de mai multe on prezident
de consiliu.
RVDNA, statue c. f. jud. Timis-Torontal, pe
linia TiraisoaraCruceni.
RRUU D- RUDOLF DE HABSBURG ('1218t1291), Imparat
german de la 1273. Invinse pe Ottocar, regele Boe-
S True', pe Enric, duce de Bavaria, devenind astfel
stapinitor peste Austria, Carintia, Carniolia $i
Stiria, pe cari le 16311 fiului sail Albert, preparind
astfel marirea casei de Austria.
RUDOLF II ( '1552 t1612), Imparat german
de la 1576. A lost $i rege al Boemiei (1575-1609)
*i al Ungariei (1572 1608). Pentru istoria noastra
domnia lui este foarte impor-
tanta, fiiridc& atunci s'au pe-
trecut marile evenimente cari
adusera pe Mihaiu s& devin&
principele celor trei tari rornA-
nesti. Voevodul roman 'a avut
cu el nu numai raporturi prin
corespondent& $i prin soli, dar
$i personale. Este cunoscutil
Intrevederea de la Praga (1
Marne 1601), pe care o imor- Rudolf II.
talizeaz& oarecum tabloul lui
Frantz Franken, reprezentlnd o serbare la Curte
si punInd Intre oaspeti $i pe Mihaiu Viteazul.
RUDOLF ARHIDGCE (1858 t1889), fiul lui
Frantz-Iosef, mostenitor al tronului Austriei.
Era casatorit cu *tefania, fiica regelui Leopold
al Belgiei. A murit la Meyerling In mod misterios:
sinucis, dun& uncle versiuni, asasinat, dupa altele.
WI/DOW WILHELM ( 18581.1897), scriitor ger-
man. A trait In Transilvania; casittorit Cu scrii-
toarea Lucretia Suciu. A scris despre literatura ro-
man& : studii asupra poeziei poporane (Verslehre
and Stil der rumanischenVoll.slieder, 1886,.Rumii-
nische Volhslieder, 1887, Geschichte des rumani-
schen Schrilttums, 1892). A redactat, Impreuntt cu
sotia sa, revista Foaie literard In Oradea (1897).
RUFFIN, Insarcinat de afaceri al Frantei la
Constantinopol pe la 1806, a avut un rol important
In desfti,urarea evenimentelor de atunci, susti-
nind pe Turci contra Ru$ilor.
RtTGEN, insula a Germaniei In Marea Baltica;
968 km. p. 50.704 loc. Statiune balneara.
RUGINOASA, corn. rur. jud. Falticeni (lost
Suceava). A lost proprietatea familiei Cuza. Aci
a Post InmormIntat domnitorul Cuza $i pe piatra
funerary s'a sapat o poezie a lui Alecsandri.
RUMMICORFF HEINRICH ("1803 t1877), fizi-
cian german. A descoperit bobina de inductie.
0C
EA NU L
HpA
.."'t.$
Hart a Rua' et
RUHR, afluent al Rinului In Vestfalia $i Re-
nan ia. 235 km. lung. In parte navigabil.
RUISDAEL [iosisdal] IAKOB ('1630t1681 ,
victor olandez.
1852
www.dacoromanica.ro
RUMELIA, numele unei p&rti din statul Tur
ciei (cum era pin& la 1878) care corespundea Intru
citva cu vechea Tracie $i Macedonie. Prin tratatul
de la Berlin o parte din ea (R. orientala) a Post
declarata provincie autonorna $i a ramas a*a. pin&
In 1885, clnd a Post ocupata de Bulgaria. Restul
Rumelief a continuat sa Each parte din imperiul
turcesc cu numele cam impropriu de R.-Occiden-
talk formlnd trei vilaete: Adrianopole, Salonic
$i Monastir. Dupa schimbitrile IntImplate In vre-
mea razboiului din 1913 (cu pacea de la Bucure$11)
$i ale marelui razboiu, din cele trei vilaete: Adria-
nopol a ramas Turciei, Salonic e al Greciei, Mo-
nastir al Iugoslaviei.
RUNC, munte In jud. Bacau ;Muscel ;Buzau.
RUPENI, corn. rur. jud. Tlrnava-Mare, plasa
Rupeni: 3.127 loc.
RUSANESTII-DE-JOS, corn. rur. jud. Ro-
manati, plasa Oltul-de-Jos; 3.359 loc. Dupa. legea
1929, sat circ. corn. BAbiciu.
RUSCALA VEGEZZI no- VEGEZZI R.
RUSCIVC, ora$ in Bulgaria pe Dunare, In fata
Giurgiului; 41.574 loc. Aci e un consulat al Ro-
maniei.
RIISCOVA, com. rur. jud. Maramures, plasa
Vi*eu; 3.026 loc.
RUSENI, corn. rur. jud. Soroca, plasa Tlrnova;
2.164 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Tlrnova.
RUSETII -NOI, com. rur. jud. Lapu$na,
plasa Hincesti; 2.998 loc. Duptt legea 1929, sat
circ. corn. Vasieni.
RUSET IANCU, ofiter roman In vremea Regula-
mentului Organic, unul din tinerii progresisti cari
se adunau In casa lui Clmpineanu pentru a orga-
niza mi$carea de reform& politick, pe cari i-a des-
coperit $i i-apedepsit Domnitorul Alexandru Ghica.
RTJSIA (S. S. R. SOJUS SOVJETSRICH SOZIALIS
TICESKICH RESPUBLIK, fr. RIMBIE, ital. RUSSIA.
germ. aussLAND), stat in Europa $i Asia. Este
statul eel mai mare din lume. Suprafata total&
este 21.909.000 km. p. (4.670.000 inEuropa,
17.239.000 in Asia) cu 146.220.000 loc.(114.368.000
1nEuropa si31.832.000 In Asia). Densitatea popu
latiei In total: 6,7 loc. pe km. p. (In Europa 24
loc., In Asia 1,8).
Rusia europeana se margineste la N. cu Ocea-
nul Inghetat de Nord, la E. cu Muntii Urali, fl.
Ural $i Marea Caspica, dincolo de cari se Intinde
tk 6 Nk 1-1.1.:1
, DE "RD
IN./kr In
Rusia Asiatica, la S. cu Marea Neagr6, Marea de
Azov $i Muntii Caucaz, dincolo de cari sint iarasi
citeva provincii rusesti, la V. cu Polonia $i Ro-
rngnia. Afar& de Urali $i Caucaz, mai slnt prin
centrul tarn citeva siruri de munti, Intre cari:
V aldai $i Eghen. Numeroase cursuri de apa ud&
pamIntul Rusiei; ele se tin de 4 basinuri: 1. al
Oceanului Arctic: Peciora, Mesen, Dvina, Onega;
2. al Wail Baltice: Neva, Duna, Niemen; 3. al
Mardi Negre: Nistrul, Niprul $i Donut; 4. al M.
Caspice : Uralul Volga. Lacuri mai marl : Ladoga
($i In Finlanda), Onega, Peipus (si In Estonia),
Ilmen.
Rusia este o uniune de state, formlnd 6 grupe: I.
Republica ransack socialistd federativa savietica,
alcatuith din 23 de teritorii, fostele guvernb.minte
din timpul imperiului cu unele modificari In in-
tindere si In raporturile cu centrul. Aceste teri-
torii cuprind parte din Rusia europeana. $i Si-
beria. Cap. Moskva. Orase principale Leningrad
(Petrograd), Arhanghelsk, Vologda, Novgorod,
Nijni-Novgorod, Iaroslav, Viatca, Tver, Caluga,
Cazan, Mohilev, Minsk, Tambov, Samara, Sara-
tov, Astrahan, Rostov (In Europa), Omsk, Nowo-
Sibirsk, Ircu(Ic, Tomsk, Cita ( Tschita), Iakufh,
Nilcolajevsk pe Amur, Ohofk, Tobolsk, Berezov,
Petropavlovsk (in Siberia). II. Republica socia-
list& sovietic& heraina, cuprinzind 5 subdiviziuni,
Intre cari $i Republica moldoveneascd. Cap. Har-
lan). Orase principale Odesa, Pultava, Cherson,
Cernigov, Moghilev, Tiraspol.III. Republica so-
cialist& sovietic& a Rusiol Albe (Bielorosia) cuprinzInd
11 departamente. Cap. Minsk. Orase principale
Vitebsk, Gomel, Reci(a. IV. Republica federative
socialist& sovietich a Transoancazier, compusil din
3 republici: Armenia cu 10 cercuri; A serberdjan cu
13 cercuri si 2 state mici autonome; Georgia cu
17 cercuri si trei mici state autonome. Cap. Tiflis.
Orase principale Baku, Erivan, Batum. V. Re-
publica socialist& sovietica. a Usbeeilor (Usbekistan),
format& din 6 cercuri $i a republic& autonoma. Cap.
Samarkand. Ora pr. Taslcent. VI. Republica
socialista sovietica Turcomana (Turkmenistan). Cap.
Ciarciui ( Tschardschui). Orase pr. As§ ab art , Merw,
Kranovodsk. Statul rus e condus de comitetul
executiv central, In care congresul general al So-
vietelor +rimite delegati. Are 597 membri; se Im-
parte h. douti: sovietul uniunii (451 membri) si al
riationalitAtilor (135 membri).
Duple legends Inceputul organizArii politact
In Rusia s'a Inceput prin sec ix, trod Slavii,
asezati In diferite grupe printre al te popoare, che-
mar& pe Varegi s& -i guverneze. Dup&unii istorici,
aceitia ar fifost Scandinavi. ConducAtorii acestor
Varegi erau trei frati, Intro can Rurzk. Prihsec. xse
formeaza citeva centre politice: unele la Nord,
altele la Sud. Cel din Sud, avind capitala In
Kiew, se desvoltk mai repede, facu expeditdi In
imperiul bizantin $i unul din peincipii de acolo,
Vladimir (980-1015) introduce crestinismul
(oriental) In stele tinuturi; jar altul (Iaroslav)
(1016-1054) stabili legilturi de Inrudire cu di-
ferite state din Occident. Pe la 1150 un alt centru
(cu capitala Moscova) Incepe a se ridica *Lin cu-
rind Rusia cu centrul In Kiew decade; dar In
sec. xin Rusii cad sub stapinirea Mongolilor lui
Gengis-lean. Dup& diva timp ei se tidies formInd
un nou centru (la Volga) numit .Rusia-Mare si
apoi se reculeg $i In jurul Moscovei, sub pu-
ternica influent& a Tatarilor, $1 la finele sec. my
marele principal at Moscovei doblndeste o ade-
varat& suprematie fat& de celelalte state ce mai
existau In B.usia $i curind, slhbind puterea Tata-
rilor prin diviziuni si luptP pentru tron, devine
posibila concentrarea st&pinirii efective In mli-
nile lui Ivan eel Mare (1462 1503 $i apoi In ale
lui Ivan col Groaznic, care se Incoroneazh cu so-
lemnitate In 1547, luind titlul de far. Cu Boris
Godunov (1598 Incepe o perioada non& In istoria
Rusiei, turburatli in Inceput, dar mai linistita de la
proclamarea de tar a lui MihailFeodorovici (1613),
cu care Incepe dinastia .Romanovilqr. Astfel ajun-
gem la Petru zis col Mare (1689 -1725), care in-
troduse cu forta formele de civilizatie occiden-
tal& $i prin luptele sale dobindi o mare notorie-
tate In Europa. Intrigile. asasinatele si luptele
1853
www.dacoromanica.ro
Intre pretendenti, venirea la tron a unor femei RUS-
(mai ales cele dou& Ecaterine', cari se dovedir&
ins& pe cit de depravatesi crude, pe atlt deiscusite RUS
In conducerea trebilor politice interne si In rela-
tiile cu streinktatea, toate acestea nu Impiede-
cark marirea teritoriala si ridicarea treptatk a
puterii Rusiei, care deveni, mai ales In a dorm
jumktate a sec. xviii $i la Inceputul sec. xix unul
din factorii principali ai politicei europene. In
acea epoch raporturile tarilor romane devin din
ce In ce mai strinse cu Rusia. Sub cuvInt ca do-
reste a apkra pe crestinii din provinciile Turciei
si din statele dependente de ea, Rusia provoadi
necontenite rAzboaie, de multe on ocupa princi-
patele, clup& pacea de la Adrianopol ocupgia tine
mai multi ani (1829-1834); In genere actiunea.
Rusiei este tolerate, mai rar acceptath, de statele
occidentale. In acea epoch rapeste Moldovei Basa-
rabia gi devine protectoarea principatelor, prega-
tindu-si cu abilitate anexarea lor. Numai rAzboiul
Crimeei, pornit In 1853 de puterile Occidentului,
din pricin& ca se vedea un mare pericol, reduce
intru °Rya marele rol al Rusiei, silita Rind a
inapoia o parte din Basarabia si, prin aceasta,
gurile Dunarii; dar nu trece mult si succesele
rkzboiului din 1877-78, de si obtinute In parte.
prin ajutorul armatei romanesti, ii redau presti-
giul pierdut si congresul european de la Berlin
nu are forta de a o opri se I./rease& Romkniei
(aliate) cele trei judete Inapoiate Moldovei In
1856. Domnia Imparatilor In aceast& vreme a
Post In genere absolutk tiranick ajungind sa
reprime orice manifestare de independent& poli-
tick, fie si teoretick. Desfiintarea servajului (io-
bkgie) In 1861 de cktre Alexandrun a Post o m&-
sun& care a venit, intru citva, In favoarea Ora-
nilor, dar n'a servit in Inlaturarea fermentilor
revolutionari si Insusi autorul ei a ckzut victima
unei bombe a nihilistilor (1881). Alexandru III
(1881-94) si Nicolae II (1894-191'7) nu Intele-
sera glasul vremii si regimul constitutional nu
se putu introduce nici sub domnia lor. Nicolae
orient& in mod hotarlt politica sa spre a Intele-
gere cu Franta, (WO razboiul cu Jape-
nia sfiriit prin victoria japonezb. (1905) si
astfel se amestec& In razboiul care Incepu In
1914 Intro Austria si Serbia si avea s& cuprind&
aproape Intreaga Europa si p5.rti din alto conti-
nente. Actiunea Rusiei In acest rhzboiu, Inceput
cu staruinta si sinceritate, s'a paralizat cu In-
cetul, pare-se, printr'o °cult& influent& german&
(chiar s'a vorbit de Incheierea unei plici separate .
Atunci s'a produs o miscare revolutionark tarul
a Post detronat (1917), s'a proclamat regent ma-
rele-duce Mihail, fratele lui Nicolae, si apoi con-
ducerea a Lost luatA. de Kerenshi, care voia sa sta-
bileasca un regim parlamentar si sh continue rkz-
boiul. 0 nouk revolutie dete puterea In mina
comunistilor extremi (numiti bolcevici) condusi
de Lenin si Trotzki. Acestia au Incheiat pace cu
puterile centrale (la Brest-Litowsk , au voit sa
Impiedece formarea noilor state baltice, au purtat
chiar un razboiu cu Polonia $i au stabilit In in-
terior un regim zis sovietic. Armatele rusesti, ve-
nite In Cara noastra ca aliate, nu ne-au dat ajutor
cu bunk credintda sub regimul tarist, iar sub regi-
mul nou au voit sh introduch si la not organizarea
lor si astfel s'a ajuns la lupte serioase In diferite
puncte ale Moldovei. Dupa asezarea nouei stari
de lucruri dupla rkzboiu, Rusia sovietick a autat
sh introduca ideile ei In diferite state ale Europei,
de aceea multe din ele au rupt relatdile diploma-
tice cu ea. In 1929 a Intocmit asa zisul plan de
cinci ani, prin procedarea numit& dumping,
avind de scop s& produce turburari si dezastre
economice oriunde se va putea.
RUSKIN froskin1 JOHN ( *1819t1900), critic
de arta si estetician englez. Profesor la Cambridge.
Trad. tom. putine: COMCff $i grddini (de C. Anto-
niade, 1914), Regale riului de our (de N. Batzariu
19251.
RVSO ALEXANDRII (*ca. 18171.1859), scriitor
R us_ roman. A studiat In Elvetaa si, pentru ideile ce ma- tuiu; 3.649 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn
RYS nifesta dupe Intoarcerea In Moldova, a Post In-
obis de stapinire la manastirea Soveja (1846). A
Ion I. C. Bratianu.
RUSI, statie c. f. jud. Hunedoara, Intre Sime-.
luat parte la mi$carea din Ia$i din Martie 1848, ria $i Subcetate (linia DevaLupeni).
a lost nevoit a trece In Transil- RUSII-DE-VEDE w ROSIQRI.
vania $i a Post la Blaj In ziva a- RUTENI, populatie slava. din Bucovina (Mai
dunarii de la 3/15 Maiu. In timpul ales In tinuturile Cotmani, Zastavna, Vijnita).
exilului sau a calatorit la Paris Plna la 1848 ei aveau o situatie cu totul infe-
$i a lost arestat de Unguri In rioara $i politica $i numerics. Ei au progresat prin
Transilvania. E cunoscut prin arti- sprijinul acordat de guvernul imperial austriac.
colele sale de critica (asupra lim- La ocuparea Bucovinei (1774) la o populatie de
bii, literaturii, politicei): regret&
ca prefacerile din vremea aceea
au rupt cu trecutul, limba s'a
inapestritat cu streinisme, ca lite-
ratura este hranita din imitatii
In loc de a se adresa la isvorul
poeziei poporane. A scris $i inte-
resante amintiri din copilarie si Al. Russo.
alte memorii (Soveja), a lui este $i
poema Cintarea Romdriei (my- acest cuv.).
RUSS Lunovio- (*18161-1888), medic austriac
stabilit In Moldova pe la 1840. A Yost si profesor
de medicina operatorie la facultatea din Iasi
(1883).
RUSS LIIDOVIC L. (1849 ....), medic roman.
Doctor din Viena. Profesor de clinic& medical&
la Universitatea din Iasi (1887). A Post $i decan
(1892-1900). A luat parte la razboiul indepen-
dentei.
RUSSO DEMOSTENE (1869), profesor de filo-
bogie bizantina la facultatea de litere din Bucu-
resti (1915), doctor in filozofie. A publicat arti-
cole In., Biserica Ortodoxii" (1906 $i urm.), apoi stu-
dii despre elenismul in Romania; critica textelor; Ruteni.
texte de autori emendate $. a. Membru cores-
pondent al Academiei Romane (1919). 71.750 loc. erau ca. 15.000 Ruteni rata de ca.
RcSSU LOAN ("18161. 1882), profesor roman 52.700 Romani. Aceasta situatie se schimba In
In Transilvania. A predat la $coala pedagogics cursul timpului in defavorul Romanilor; astfel
din Arad. in 1880 statistica arat& 239.000 Ruteni la 190.000
RVSSU Iomc.canonic mitrop. unita Blaj. A Romani, iar In 1910 la o populatie de 794.000 loc.
lost profesor In Blaj $i In Sibiu. Candidat de erau 273.000 Romani la 305.000 Ruteni. Aceasta
mitropolit In 1901. A publicat predici, diferite anormala cre$tere se explica $i prin imigrari din
carti didactice, Intre cari si o prelucrare dupa Galitia $i prin rutenizarea unora dintre Romani.
istoria anticd a lui Putz. RUXANDA (11570), doamna a Moldovei,fiica
RUSU-IFILNMET. IOAN (*1864 t1909), ziarist lui Petru Rare$, sotia lui Alexandru Lapu$neanul.
^oman. A lucrat $i In Bucure$ti ca redactor la di- E Inmormintata la manastirea Slatina.
ferite gazete. Activitatea cea mai importanta a RUT BLAB, pies& de Victor Hugo, 1838. Pentru
desfa$urat-o In Transilvania, fiMd colaborator la trad pm- V. IMO.
ziarele de lupts politica ale Romanilor de acolo RUYTER [roalter] MICRIEL (1607 t1676), ami-
(Tribuna, Sibiu $i Arad). A publicat un volum ral olandez. A comandat In 1665 flota tariff sale
de nuvele (1894) $i un studiu despre Ronvinii din contra Englezilor $i a lnvins In 1673 flotele aliate,
statul ungar (1904, Bucure$ti). engleza $i franceza.
RUAVAT, statie c. f. jud. Buzau pe lima RYSWICK [ralsvaik ], sat In Olanda, unde s'a
BuzauNehoig. incheiat pacea din 1697, cu care se sill* rtizboiul
RUVT'U, corn. rur. jud. Braila, plasa Calms- coalitiunii de la Augsburg.

1854
www.dacoromanica.ro

SA4C, fostjudet (se zicea $i Secueni): parte din
jud. Prahova; capitala era Bucov.
SAARBRUCKEN, ora$ In Germania (Prusia
renana) pe rlul Saar; 125.000 loc., unde Francezii
repurtara o victorie contra Prusienilor (1870).
Teritoriul din prejur In Intindere de 1910 km. p.
$i 774.000 loc (Saargebtet) este pus sub admistratia
Societatii Natiunilor Orin. la 1935 $i administrat de
o comisiune internationals (sir Sarre).
SABAR, riu, afluent at Argesului. format din
Ciorogirla l Rastoaca (unite MO satul Virtejul,
jud. Ilfov), se varsa In Arge$ lInga com. Izvoarele.
SABASA, plrau jud. Falticeni (lost Suceava,
azi Baia); se varsa, In Bistrita.
SABATIER [sabatiel PAUL (*1854), chimist
francez. Profesor la facultatea de $tiinte din Tou-
louse; membru al Institutului Frantei, laureat al
premiului Nobel. E membru onorar al Academiei
Romane (1925). S'a ocupat de chimia minerals,
de sulfurile alcaline; a stabilit legea tumid]. a
citorva hidrati; a studiat cromatii alcalini, vitesa
transformarii acidului metafosforic, a descoperit
reactiunile cataletice cari au mare rol in chimia
industrials. A participat la conferinta internatio-
nal& de chimie pure $i aplicata din 1925 In Bucu-
re$ti.
SABETSM, religie putin cunoscuta $i putin
raspindita: Coranul vorbe$te de ea. Unii istorici
zic ca s'a sties prin sec. xi.
SABINI, popor In Italia centrals (prov. Sa-
bina) In antichitate. Romanii le rapira femeile $i
fatale, avurti rlizboiu cu ei,se Impacara. Supusi
de Romani la 296 a. Chr.
SACALIN, insula In marea de Ochotk (NE.
Asiei), 70.338 km. p., apartine jumatate Rusiei
ci jumatate Japoniei (din 1905). Cap. psrtii ja-
poneze e Kusunkoton.
SACARNENI (RAHAREEM), manastire in jud
Orheiu aproape de Nistru, Intemeie s In 1776 de
calugarul Vartolomeu Ciungu.
SACHER- MASOCH LEOPOLD ( *1836 t1895),
romancier austriac. Fost profesor la universitatea
din Graz $i din Lemberg. Subiectel romanelor
sale sint luate mai ales din lumea evreeasca din
1855
www.dacoromanica.ro
SIGIIMOARA : TURNUL OROLOGIULUI.
Galitia. Traduceri s'au publicat prin reviste (Fa-
milia *. a.) $i In bro*uri: Creditoriti, 1910, Buni *1
rdi, 1910, Fiul iubitei, 1912 (acestea de Constan-
tinescu-Delabaia), Hadaska (de R. Streitmann),
0 femee si iumeitate (de Marga Dima).
SACQUL-MARE, corn. rur. jud. Timi.*-To-
rontal, plasa Buzias; 2.700 loc.
SACQUL-TURCESC, statie c. f. Intre Chi-
soda $i Buzias.
SADACLIA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Co-
gilnic; 2.514 loc. Dupli legea 1929, sat circ. coin.
Cimi$lia.
SADAGDRA, corn. rur. (Virg), jud. Cernautd,
plasa Prutului; 2.700 loc. Com. urb. legea 1929.
Infiintata 1770 de generalul Petru Gartenberg Sada-
gurski. Oaminte$te piesalui Alecsandri Iorgu de
la Sadagura". St. c. f. Intre Sulita-Noua ui Cer-
nauti.
SADOVA C) corn. rur. jud. Dolj, plasa Gin-
giova; 3404 loc. Circ. com. cu 9 sate (1929). ¶
() fosta manastire ling& corn. cu acelasi nume.
@ statie c. f. jud. Suceava Intee Varna $i Po-
jorlta.
SADOVEANU MIHAIL ( 1880), scriitor roman.
S'a facut cunoscut prin primele sale volume din
1904 (Povestiri, Soimii, roman, Dureri inndbusite,
nuvele), obtinInd un premiu academic alp& ra-
portul lui T. Maiorescu. Pin& la razboiul de Intre-
gire a publicat nuvele, romane $i relatii de cm-
torie. Viata militarli a Infatisat-o In razboiu (Po-
vestiri din rdzboiu, 1905) $i In cazarma (Amintirile
cdprarului Gheroghi(4, 1906); viata satelor $i a
micilor tIrguri moldovene$ti In Crisma lui Moe
Precu, 1905, La not in Vii. oard, 1907, Cintecul
amintirii 1909. Romanele din aceasta epoca au
subiecte istorice (Vremuri de bejenic 1906, Nea-
mul Soimarestilor 1915) on subiecte din viata
contimporanti (Insemndrile lui Nicolae Manea,
1907, Duduia Margareta, 1908, Floare ofititd,
1905, Apa mor(ilar, 1911). Relatii de calatorie $i
descrieri de sate, ora$e etc.: Oameni si locuri,
1908 (din Moldova); Privelisti dobrogene, 1914,
Departdri, 1930 (Memoriul lui Cuconu Ilie Leu
despre o calatorie la Deva; apoidescrieri din Do-
SAD- brogea $i povestiri de vinatoare). Dupa razboiu
a publicat nuvele cu subiecte din acele vremuri
S A, (Frunze 'n furtunii, 1920; File singerate, 1917) $i
un roman satiric (Strada Laptoneanu, 1920 , dar
$i alte culegeri cu subiecte diferite (Umili(ii mei
prieleni, 1918; timbre, 1920; Cocostircut, albastru,
1921; Ti-aduci aminte, 1923), cum $i romane Cu
subject social ( °amen?. din tuna, 1924; V enea o
moard pe Si? et, 1925 sau istoric (Zodia Cancerului,
1929 . In 1931 a aparut romanul Bal'agul. In seria
relatiilor de calatorie: Orhei qi Soroca, 1921; 0-
Ianda 1928. Povestiri de vInatoaresipescuit: Tara
de dineoto denegura,1926, impardlia apelor 1928.111
colaborare cu D. Paird?canu a dat Inteo redactie
moderna citeva din V iefile slinfilor. A prelucrat
texte vechi populare, unele mai aproape de redac-
tiile vechi (Alexand? is , altele cu multa libertate
(Puiul pddurii, care e Genoveva de Brabant). CI-
teva amintiri despre Anghel, Creanga, Eminescu,
Pam file 1-au atras Intr'un alt cerc de preocupari.
A tradus din Maupassant, Taine a. Discursul
de recephune ca membru In Academia Romans
prezinta o privire critic& despre poezia populard
(1923 . Dinscrierile sale citeva s'au tradus In limbi
streine, mai ales In italieneste. In 1931 a Post ales
prezident al Senatului.
SADOWA, sat In Cehoslovacia (Boemia) pe
Bistrita; 200 loc. Aproape de acest sat s'a dat o
vestita lupta intre Austriaci $i Prusieni (3 Iulie
1866), In care puterea Austriei a Post infrint& $i
de atunci a Inceput Inaltarea Prusiei.
SADU, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Avrig; 2,350
locuitori. Locul nasterii lui Samuil Micu.
SADYK EFENDI MEHMET, om politic turc.
Delegat al tarii sale la incheierea tratatului de la
Adrianopol Ia 14 Septembrie 1829 cu Rusia.
SAFARIK [safarsic PAUL IOSEF ('17951.1861
istoric ceh. A Post bibliotecar In Praga. A scris
despre anticitd(ile slavone (1837 $i despre lite-.
raturile sudslaviee (tip. 1864). El considera limba.
romana ca un dialect slavo-roman.
SAFO (SAPPHO, SAPHO) sec. vn a. Chr.), poets
greaca, a trait citva timp in insula Lesbos, unde
avea o scoala poetica. Ei i se datoreste strofa nu-
mita saficd (intrebuintata si in latineste). Viata
ei e putin cunoscuta, iar din operele ei au Minas
prea putine.
SAGASTA PRAXEDES MADEO ('18271.1903), om
politic spaniol. Ministru si prezident de consiliu
in multe rinduri; seful partidului liberal; a avut
durerea sa semneze tratatul din 1898, prin care
Spania pierdea coloniile din Antile $i Filipine.
SAGHIN $TEFAN (*1860), preot $i profesor in
Bucovina. Profesor de dogmatic& special& la
Facultatea teologica din Cernauti.
SAGVNT, ora$ in Spania antica, la Medite-
rana, distrus de Anibal la 219 a. Chr. Pe ruinile ei
s'a ridicat ora$ul Murviedro.
SAHARA, imensa regiune din Africa de N.,
mai mult lipsita de produchune si plink de nisi-
puri (w4- harta). Devenit 51 nume comun = pustie.
SAHARNA, man. de calugari, jud. Orheiu,
Intern. de la 1776 de un shimonah Vartolomeu pe
resturile unui vechiu schit. Are o biserica. sfintita
In 1821 si alta zidita. In 1883.
SAIGON, ora$ In Cochinchina (Indochina),
cap. Indochinei franceze; 83.339 loc., din cari
4.000 Francezi.
SAINTE-AULAIFtE [sentoler] Loins DE BEAU-
Dam DE (17781.1854 , diplomat francez. A Post
deputat, ministru la Roma (1831 , ambasador la
Viena, la Londra (pin& in 1848 , membru al Aca-
demiei franceze.
SAINTE-AULAIRE AUGUSTE-PELLE DE BEAU-
POIL CONTE '1866 , diplomat francez. Si-a Inceput
cariera In 1894, ajungind la gradul de ambasador;
a reprezentat Cara sa in Chili, Brazilia, Austria,
Romania, Spania, Anglia. In Bucuresti a venit In
1916 $i a 'limas titular pina In 1920. Refugiat
odata cu guvernul roman in Iasi, a Post in tot tim-
pul un sfatuitor devotat si un izvor de energie
in momentele critice prin cari a trecut Cara; Ia
1856
www.dacoromanica.ro
Incheierea armistitiului, s'a dus in Franta pentru
a reveni indata. ce a Post cu putinta. Nurneroase
sint discursurile $i articolele in cari apara cu
eonvingere $i tarie dreptatea cauzei romanesti.
Cu prilejul sarbatoririi din 1929 a victoriei finale,
s'a alcatuit un volum de omagiiu pentru acest amic
al poporului roman (tiparit In 1930), Incepind cu
o scrisoare a M. S. Reginei Maria $i cuprinzind ar-
ticole ale oamenilor politici, scriitori, $. a.
SAINT CYR [se° sir], sat in Franta aproape
de Versailles; ca. 5000 loc. Aci a lost In sec. xvu
o scoala de fete nobile fondata de d-na de Mainte-
non. Azi e o scoala militara.
SAINT-DENIS [se° dni], ora$ In Franta pc
Sena (arond. Seine). Aci Enric IV se lepada de
protestantism 'n 1593.
SAINT-EMILION, ora$ In Franta (Gironde);
vinuri vestite.
SAINT-ETIENNE, ora$ In Franta (Loire);
marl uzine pentru fabricarea armelor.
SAINT-GERMAIN-EN-LAYE, [vie] ora$ In
Franta (aproape de Versailles); 20.000 loc. Aci se
Incheiti pacea nitre catolici $i protestanti (1570) $i
pacea Intre aliati $i Austria (10 Sept. 1919).
SAINT-MALO, ora$ In Franta, port la Marea
Minecii, la golful cu acelasi nume.
SAINT-MARC GIRARDIN FRANCOIS ( 1801
1-1873 , literat $i om politic francez. A fost profesor
la facultatea de litere din Paris((1834 , membru al
Academiei franceze (1844). Opere pr.: Tableau
de la litterature frangaise au xvi siecle (1828),
Essais de litterature et de morale (1844), Caurs de
'literature draniatique (1843-1863).
SAINT MIHIEL, ora$ In Franta (Loire); cu-
cerit de Germani in 1914, reluat de Americani,
Sept. 1918.
. SAINT PIERRE [se" pier], oral in insula Mar -
tinica, distrus de cutremur $i eruptia vulcanului
Pelee (1902).
SAINT PIERRE BERNARDIN DE ( 17371.1814),
scriitor francez. Autorul romanului Paul ?i Vir-
ginia (1787) trad. roan. de Iancu Buznea (1831),
1. Sandulescu (1908 , D. Stancescu, $i al povestird
Colib a indiand (1791), trad. de Leon Asachi (1821),
A. Pelimon (1850), 1. Mihalcescu (1908), E. Bez-
dechi.
SAINT QUENTIN [se" canten ], ora5 in
Franta pe riul Somme (Aisne); 37.345 loc. De-
vastat de Germani in razboiul mondial (1914 .
SAINT-SAENS [se. sans] CAMILLE ('1835
1.1921), compozitor francez. Profesor de muzica re-
ligioasa $i organist la biserica Madeleine din Paris,
este autorul inultor poeme lirice, cintece biseri-
cesti, simfonii si opere. Op. pr. Samson $i Dalila
(1877), cantata pe scena operei noastre, Etienne
Marcel (1878). Foarte cunoscut este Dansul ma-
cabru. A publicat $i scrieri de critica. muzicala $i
de filozofie.
SAINT-SIMON CLAUDE CONTE DE (1760
1.1825), filozof francez. A luat parte la luptele pen-
tru independenta Statelor-Unite (1779), a cala-
torit mult, a lost foarte bogat, apoi a saracit.
Op. pr. Esquisse d'unc nouvelle encyclopedie (1809-
1811), Ilistoire de l'homme (1813 , L'industrie
(1817). Teoria lui, cunoscuta sub numele de
Saint-simonism" sustine ca. societatea trebue
s& se organizeze pe baza asocia(iunii, sa se des-
fiinteze proprietatea ereditara $i aceasta s& revie
unei band centrale, care va organiza si distribui
productiunea, ba chiar sa se formeze o noua reli-
giune. Avu elevi cari luptara vreo 10 ani pentru
rasp Indirea ideilor lui, dar apoi acestea ramasera
uitate.
SAINTE-BEUVE CHARLES (18041.1869 , critic
francez. A debutat prin poezli si printr'un roman,
dar s'a consacrat criticei sj istoriei literaturii; a
facut cursuri In Lausanne, in Liege Si apoi In pa-
tria sa, hind numit profesor la Scoala normala su-
perioara (1857 ; la Inceputul carierei sale a Post
fervent sustinator al romantismului; membru al
Academiei franceze (1840); a avut $i un col po-
litic, hind senator. Opp r. Port-Royal, 1840-1860
 Causeries de Lundi (cronici din ziare, adunate In
28 de volume, 1849-1861 si 1801-1866).
SALADIN ( 1.137 t 1193 ), sultan al Egiptului ;
a cuprins Siria si a gonit pe crestini din posesiu-
nile lor, °Qui:and Ierusalimul.
SALAMANCA, oral to Spania; 32.41410c.; are
o Universitate fondata in 1239, o catedral& in-
ceputti in 1513 si terminat& In 1734.
SALAMINA, insult. In golful Atenei (Grecia
antica), wide Temistocle a Invins pe Persi In
480 a. Chr.
SALCEA p statie c. f. jud. Teleorman, linia
CostestiTurnu-Magurele. ¶ ® corn. rur. jud.
Mehedinti, plasa Cimpul; 3629 loc. Dupli legea
1929, sat circ. corn. Girla -Mare.
SALIGNY ALFONS (*1853 t1903), chimist ro-
man. Doctor din Berlin, a lost directorul primului
laborator teh,nologic din Romania, profesor de
chimie la Scoala de poduri si sosele, director al
Monetariei Statului.
SALIGNY ANGHEL (*1854 11925), inginer ro-
man. A conlucrat la construatia mai multor linii
ferate, a Yost director al liniei
BirladVasluiu; al constructiei
docurilor din Galati, al liniei Fe-
testiCernavoda si al executa-
rii podului peste Dunare; director
general al color ferate, membru
al Academiei Romane (1897), mi-
nistru de lucrari publice In guver-
nul prezidat de General Coanda
(1918) si in eel urm&tor prezidat
de Ion I. Brtitianu (1918). Nu-
mele lui s'a dat unei statii 0. 1. Ang. Saligny.
pe linia Cernavod&Constanta.
SALINE, statie c. f. jud. Bacliu, ling& Tirgu-
Ocna, linia lateral& AdjudTirgu-OcnaCorall-
nestr.
SALISBURY [selisbOri] MARCHIZ DE (= LORD
ROBERT CECIL) (*1830 t1903), om politic englez, ad-
versarul lui Gladstone si a.l lui Beaconsfield. Vestit
orator, fu ministru al Indiei (1874), ministru de
externe (1878), prezident de consiliu (dup& 1888
in mai multe rinduri) ca reprezentant al partidului
conservator.
SALLUSTIU (CAMS SALLUSTIUS MISFITS) (.36
t34 a. Chr.), istoric latin. A ocupat functiuni pu-
blice si a Post amestecat Yn luptele dintre Clodiu
si Milone; s'a imbogatit ca guvernator al Africei
(46) si a dus o viat& luxoasa, In care timp a scris:
De bello Jugurthino 0 De Conjuratione Catilinae.
Ambele s'au tradus de Dem. T. Dobrescu (pe la
1875), tar a doua de Al. Zane (1840) si de D. Pri-
boianu si N..Besnea (1914),
SALMANASAR I, II, III si IV, regi ai Asiriei
Intre 1280-720 a. Chr.
SALOMEA (t72 p. Chr.), printes& evreica,
vestith prin faptul c& a isbutit sa dobtrideasca
de la unchiul sau regele Irod, capul Sf. loan Bote-
zhtorul.
SALONIC C) golf In Marea Egee. ¶ ® ores in
fundul golfului, In Grecia; 144.000 loc.; dateaza
din antichitate: cucerit de Atenieni in rtaboiul
peloponezian, a lost reconstruit de Casandru, re-
gele Macedoniei, sub numele de Tesalonic. Aci este
un consulat roman.
SALONTA, corn. urb. Yn jud. Bihor, plasa Sa-
lonta; 16.000 loc. SALONTA-MARE, statie 0. 1., pe
linia de la Holod prin Ciumeghiul.
SALSOMAGGIORE, oral In Italia (prov.
Parma), mine de sale 5i ape minerale saline si io-
durate; 6.000 loc.
SALVA, corn. rur. jud. Nasaud, plasa N&saud;
2.075 loc. Statie c. f. linia lateral& BecleanRodna-
Veche.
SALVADOR, republic& in America central&;
supraf. 21.070 krn. p.; 1.162.000 loc. Cap. San-Sal-
vador. Tar& bogata, cu phduri, cu clmpii In can se
cultivit orezul, trestia de zahttr s. a. Locuitorii sint
urmasi ai albilor cuceritori amestecati cu indigenii
(se numesc ladinos).
SALVTNI Tomelso ( '1829 t 1914), artist drama-
Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
tic italian. Juca rolurile marl din tragediile ita- SAL-
liene 5i din dramele shakespeariene. A lost In Bu-
curesti fn Martie 1880. SAN
SALZBURG, oras In Austria; 36.000 loc. A Post
In evul mediu capitals unui ducat eclesiastic, de-
venit apoi o provincie a Austriei.
SAMAIN [same"] ALBERT ("1859 t1900), poet
francez. Op. pr. Au jardin de l' Infante (1893),
Aux 'lanes du vase (1898). Trad. rom. s'a pu-
blicat Intliu in Viata noua" (1908-1911), apoi
in Neanaul romanesc literar (1911), Drum drept"
(1915), Viata romaneascir (1921), Flacitra"
(1921) de G. Duma, N. Sthnescu, Ion Sin Giorgiu,
P. P. Sthnescu, D. Nanu, C. A. Ghica, si In bro-
5uri: Xanthis (de M. Carp, 1924) Polyphem (de
I. M. Rascu, 1911).
SAMARCAND, ores 111 Turchestanul rusesc;
ca. 80.000 loc.; a Post. cap. imperiului lui Tamer.
lan, al arui mormlnt se gkseste aci In cripta unei
moschei.
SAMBRE, riu In Franta si Belgia; pe malul
lui a Post victoria Englezilor contra Germanilor
(Noembrie 1918).
SAM:NTT., popor care locuia in Italia antica;
au Post supusi, dupti marl lupte, de Romani si
Incorporati In statul lor.
SAMOA, arhipelag in Polinesia; cuprinde 14
insule cu o supraf. de 2.787 km. p. si cu ca.
37.000 loc.
SAMOS, insultt In Mares Egee, grupul Spo-
radelor; 475 km. p., 70 000 loc. ApartIne Greciei.
Aci a Post guvernator loan Ghica intre anii
1854-59, pe clnd apartinea Turciei.
SAMSON (*ca. 1155 tca. 1117 a. Chr.), per-
sonaj biblic. Dltruit de Dumnezeu cu o forth supra-
naturalli, a scapat pe Israelitl de dorainatiunea Fi-
listenilor si a Post seful lor (judechtor) timp de
20 de ani. Inamorat de Dalila, a desthinuit aces-
teia secretul forte' (care sta In faptul c&-si phstra
phrul netuns si nu bea bauturi fermentate), aceasta,
pe ctnd dormia, i-a taiat parul si astfel Filistenii
1-au Invins si 1-au luat prizonier. Multe opere
plastice (Verdier, Rubens, Van Dick, Veronese,
etc.), poetice (Eminescu) si muzicale (Saint-Saens)
sInt inspirate din peripetiile vietii lui Samson.
SAMUIL, profet, prhznuit de biserica ortodox&
la 20 August. A Post ultimul judechtor al lui Is-
rail, pomenit In Vechiul Testament. El a sfintit
pe Saul, cu care Incepe sirul regilor.
SAMITRCEk cosTAcTrE, boer roman, caima-
cam al Craiovei In 1807.
SA/V1LTRCA.$$TI sir cioRoGIBLA.
SAN BERNARD, munte Intre Italia si Elvetia,
loc de trecere foarte frumos la o In&Itime de
2.494 m. Are un lac, ling& care e un vestit schit
de calugari fondat In 962 de chtre St. Bernard
din Savoia. Calugarii acestia crest un soiu de clni
mari pe cari ii dreseaz& s& caute si sh ajute pe
calatorii rtit&citi prin zapezi. Mai e 5i alt munte
mai mic zis: Micul San Bernard.
SANCHO PANZA [sanclo pansa], al doilea
erau al romanului lui Cervantes Don Quijotte".
SANCTIS FRANCESCO DE (*1818 t 1883), om
politic italian. Profesor de literatura. De multe on
ministru de instructie. Op. pr. Studii asupra lui
Petrarca, Istoria literaturii italiene.
SANCTIS GAETANO DE, istoric italian. Opera
pr. Istoria Romanilor. Membru onorar al Acade-
miei Romane (1924).
BANCTIITNE PRAGMATICA, nume sub care se In-
%eleg mai multe acte de implirati sau regi pentru
a regula o chestiune important& de stat: 1. din
Fran(a 1269 se . stabilesc drepturile Bisericii
de la Roma pe teritoriul Frantei; 2. de la Bourges
(Franta) 1438 cu acelasi obiect, a suferit mai
multe modificari in cursul timpului; 3. din Au-
stria 1713, prin care Carol VI reguleaz& ordinea
de succesiune a Habsburgilor In Austria; 4. din
Spania 1759, prin care Carol III reguleaz&
drepturile de succesiune ale Burbonilor In Spania.
SAND GEORGE, pseudonimul AIIROREI DUPIN
(*1804t1876), romancier& francezli. A debutat
1857 157
SAN- colaborind cu Jules Sandeau (de la care si-a luat
pseudonimul) la un roman (Rose et Blanche,
SAR 1831), apoi a publicat singura un mare numar de
.i. 1
opere can au fiicut-o cunoscutil na numai In pa-
tria sa, ci si In Coate statele civilizate ale Europei,
undo s'au tradus multe. A avut viatti agitata, a
calatorit cu Alfred de Islusset la Venetia (1834), a
terminat prin instalarea unui teatru de papusi
pentru nepotii ei, pentru care a scris mai multe
scene. Traduceri romanesti numeroase: Mete lia
dde D. Moroi, 1847, de Baronzi, 1853), Indiana
e Teulescu, 1847), Secretarul intim (de S. An-
L onic, 1847), Lavinia (de D. Moroi In Curierul
romanesc", 1848), Leone Leoni (de A. Rahtivanu,
1850), Mauprat (de S. Andronic, 1853), Lelia
(de N. Nenovici, 1853, de T. Roman), Mont re-
veche (de A. Dertman, 1853), Lacul Dracului (de
G. Baronzi, 1855), Maestrii mosaisti (de M. Ro-
malo, 1873), Mica Fadeld (1887), Valentina (f. a.).
SANDEAU [sand()) JULES (1811.1-1883), ro-
mancier si autor dramatic francez. A fost ziarist,
bibliotecar la palatul St. Cloud 11859), membru al
Academiei Franceze (1858). Trad. rom. Ma-
rianna (de P. Teulescu, 1855).
SAN DOMINGO ..- HAITI.
SANDFELD-JENSEN Hr., filolog danez. A
studiat limbs romaneasca si prin calatorii In tara.
A publicat articole In Grundriss der romanischen
Philologie" si In Revue de dialectologie romane",
precum si doua lucrari mai marl: Limba romand
si cea albanezd (1895) si Studii romdnesti (1900,
vol. I). Membru corespondent al Academiei Ro-
mane (1911).
pp SANDU-ALDEA CONSTANTIN (18741.1927),
agronom si scriitor roman. A fost profesor si di-
rector al *coalei superioare de agriculture; mem-
bru corespondent al Academiei Romane (1919).
A publicat lucrari de specialitate: Scrisori cdtre
plugarl, 1901, Cdrticica plugarului, 1907, Selo-
liunea metodica a cerealelor, 1907, Cubajuri agri-
cole, 1914, Despre semandturi, 1921, etc. Ca lite-
rat a debutat In gruparea de la Stimanatorul",
prin nuvele. Op. pr. Drum si papas, 1904, In urma
plugului, 1905, Ape mars, 1910, Calugdrenii,
1920 (nuvele) $i Doug neamuri (roman), 1906.
A tradus din Sudermann, P. Lou i si Andersen.
SANDWICH jsenduTc1], grupa de insule zisa
si HAWAI (wr acest cuvint).
SANFIRESCU z. (18411.1905), medic ro-
man. Profesor de medicine operatorie la Univer-
sitatea din Iasi (1893). Op. pr. Leg ile si regulamen-
tele sanitare, 1881; Manual de obstetried, 1883.
SAN FRANCISCO, oral In Statele-Unite
Americana (California), asezat In golful cu acelasi
nume; 417.000 loc., fondat In 1776; oral industrial
si port mare.
SANISLAU, com. rur. jud. Salaj, plasa Ca-
rei; 5.150 loc. Statie c. f. Intre Valea-lui-Mihaiu
si Careii-Mari.
SAN LORENZO (Sftntul Laurentiu), fluviu
In America de Nord., uneste lacul Ontario cu Ocea-
nul Atlantic; lung. 990 km.
J SARDINIA (ital. SARDEGNA), insula In Ma-
ti 44:4 14;:a.;
4 lui si Sardiniei, In jurul caruia
San Marco (Venetia).
SAN MARCO, biseric. vestita In Venetia ca lu-
crare de arts si cu comori artistice; Inceputa In
932, sfIrsita In 3071.
1858
www.dacoromanica.ro
SAN MARINO, republic& mica In Italia cen-
tral& (muntele Titano si Imprejurimi); 61 krn. p.,
12.812 loc.
SAN PETERSBURG ito PETERSBURG.
SAN REMO. oras In Italia (prov. Porto-Mauri-
zio); 16.000 loc. Climb, excelenta; multi vizita-
tori streini, mai ales In timpul iernei.
SAN SALVADOR, cap. rep. Salvador.
SAN STEFANO, sat ling& Constantinopol.
Aci s'a Incheiat, la 3 Martie 1878, Intre Rusia si
Turcia, un tratat de pace, revizuit prin congresul
de la Berlin.
SANS-SOUCI [sar susi]. castel imperial ling&
Postdarn (Prusia). De el se leaga povestirea cu ex-
presia devenit& celebra: Sint judecdtori la Berlin.
SANT' ELENA, insult& or SPINTA ELENA.
SANTIAGO 0 provincie In Chili. ¶ ® oral,
cap. Statului Chili ;333.000 loc. ¶ ® oral In
Mexic. ¶ ® ora$ In Peru. ¶ 0 as compostena, oral
In Spania; 25.000 loc. ¶ ® oral In Cuba.
SANTONI, medic francez, venit In Moldova
cu misiunea francezti In epoca refacerii armatei
noastre si mort acolo In timpul rilzboiului.
SAPHIR MORITZ (17931.1858), scriitor satiric
german; a trait In Viena, Berlin si Munchen, undo
a ocupat si o functiune la teatrul Curtis. Op. pr.
Scrieri diferite (1832), Noi scrieri diferite (1832),
Prostii, proverbe si sarje (1837).
SARACCO GIUSEPPE ('18211-1907), om politic
italian, senator, ministru cu Depretis si Crispi;
economist; prezident de consiliu In 1900 clnd fu
ucis Umberto.
SARACHINO GHEORGHE zis CRITEANU, medic
grec stabilit In Muntenia pe la 1685.
SARAFOLA, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Periam; 3.574 loc.
SARAGOSA (= span. zaaaaoza,), oras In
Spania, fosta capital& a fostului Stat Aragon; ca.
114.000 loc., are o veche universitate, un pod din
sec. xv.
SARAJEVO (0 SERAJEVO), oral In Ingoslavia
(Bosnia); 60.087 loc. Acolo au fost ucisi Franz
Ferdinand, mostenitorul tronului Austriei, si sotia
sa In 1914 (28 lunie st. n.), fapt care, prin compli-
catiile ulterioare, a deslantuit razboiul mondial.
SARANDI FROSA 1'1840 ...), artist& drama-
tics romance. A fost Intre primele societare ale
Teatrului National din Bucuresti, conf. legii din
1877. A treat multe roluri In comediile lui Alec-
sandri si In multe piese streine. S'a retras In 1897.
SARASATE PABLO ( 18441.1908), violonist
spaniel, cunoscut In Europa si In America.
SARCEY Lsarse] FRANC= (18271-1899), critic
francez. A fost profesor In diferite °rase; ziarist
In Paris: 33 de ani a publicat In Le Temps" ar-
ticole de critics dramatic& (1867-1899), reunite
In mai multe volume dupa moartea lui: Quarante
ans ice theatre (1900-1902). A publicat si clteva
romane.
SARDANAPAL (grec. sARDANAPALLos, asir.
ASURBANIPAL), person. legendar, rege al Asiriei
pe la 836 a. Chr., dupa care s'a distrus imperial
lui; povestirile antichitatii grecesti 11 prezinta ca
un suveran foarte bogat si desfrinat.
SARDICA, lost oral roman cam In locul unde
e astazi Sofia (Bulgaria).
rea Mediterana, despartita de
Corsica prin stritmtoarea Bonita-
cio; apartine Italiei; 24.100km.p.;
853.000 loc; capit. Cagliari. Dupa
cc a fost provincie romana, a
lost stilpInit& de diferiti barbari,
de Bizantini, do Aragonezi, de
Austria, de Savoie (1720), cu
care a format regatul Piemontu-
s'a pregatit unitatea Italiei. Sardou.
SARDOT.7 [.. .de] VIOTORIEN
(1831 1-1908), autor dramatic francez. Avind o
mare usurint& si mull simt, teatral, a avut mare
succes cu piesele sale, traduse si In alte limbi;
membru al Academiei Franceze (1877). Op. pr.: dea; are 18 scoale primare urbane si 329 scoale SAR-
Nos intimes, 1861 (trad. rom. Amicii falsi"), La primare rurale (1929); are 16 cooperative de
famille Benoiton, 1865; Rabagas, 1872, satires po aprovizionare si desfacere cu cap. 890.217 lei $i 4 S AV
litia; Daniel .Rochat, 1880; Divorgons, 1880; coop. p. exploatare de paduri cu cap. 550.425
Madame Sans-gene, 1893; Patrie, 1869, cea mai
frumoasa din dramele sale; La Haine, 1874; p -"S
S
Fedora, 1882; La Tosca, 1887, dupa care s'a
lucrat opera cu acelasi nume de Puccini. Pe
C..7" i"1 Poi

scena Teatrului National s'a jucat cu mai mare

succes: Patrie, Nos intimes siDivorcons. It
t."
Sir.<
-
PL.
Hairnets
,
.1
/
/4
,
SARICA, podgorie In jud. Tulcea. q-%
v...11! EA i
49
SARICHIOI, corn. rur. In jud. Tulcea, plasa PL 00IU \
Babadag; 3.790 loc. Circ. corn. Cu 6 sate (1929). / wegre)t "
%
SARIGHIOL-DE-VALE, corn. rur. In jud. IwvE
/ e
Tulcea, plasa Tulcea; 2.495 loc. Du$ legea din
1929, sat circ. Sarinasuf.
SARMISEGETHUSA (sAnrasAGETRuze) ®
.../SATLIL MARE
'
n-:' PL.
"'LSelBAIA
BAIA MARE
BAIA MARE
cetatea regal& a Dacilor, se afla In tinutul Ha- AA reed P pct..
tegului, pe linga satul Gradistea. A devenit, dupti
cucerire, o important& colonie romanti. ¶ O sta-
tie c. f. Intre Caransebes si Subcetate.
PL.ARDED
),Ecta
.1,
6H deagl 7 /pi
h 14 siST Of/
/
SARRALL [sand] MAURICE (t1929), general s
francez. A comandat, In cursul marelui rtizboiu,
Irontul aliatilor la Salonic. 8 \ SM
MA
T ,1 .1:Pr C

SARRE (germ. SAAR), rlu In Franta. si Prusia, &

lung. 235 km., se varsa In Moselle. In basinul
acestui rlu pe teritoriul german se all& importante
mine de crirbuni. Prin tratatul de la Versailles
aceste mine au Post cedate Frantei, ea compensatie
pentru minele de arbuni din Nordul Frantei
distruse de Germani. Administratia acestui teri-
toriu a trecut In seama Societittir Natiunilor pe
timp de 15 ani (din 1920), far dup& expirarea
acestui termen, populatia lui va decide prin Wit
direr suveranitati voeste s& apartinti.
SARREGUEMINES, oral In Franta, pe riul
Sarre; 14.000 100.; are fabrici de portelanuri, de
stipun, de fierarie, eto.
SARSINL4R, corn. rur. In jud. Durostor, la
18 km. de Turincaia. In apropiere a Post In timpul
marelui rrizboiu, In ziva de 5 Septembrie 1916, o
lupt& Intre trupele noastre si cele germano-bul-
gare, terminate Cu infringerea noastra.
SARTO ANDREA DEL (1488*1-1539), pictor Ita-
lian. A lucrat fresce In diferite biserici; a Post che-
mat si In Franta de catre Francisc I.
SASANIZI, dinastie regal& care a domnit In
Persia de la 226 pin& In 651.
SASCA moNTANA, corn. rur. In jud. Carat, plasa
Rtielijdia; 2.000 loc.
SASCHIZ, corn. rur. jud. TIrnava-Mare, plasa
Danes ling& Sighisoara; are biserica-cetate ai ce-
t4uie pe yid de deal.
SASCVT, corn. rur. jud. Putna, plasa cu ace-
lagi nume. Statie c. I. ling& Adjud.
SASUL Loan wr IANCU BAWL.
SASI, colonisti germani chemati In Transil-
vania de catre regi unguri (Andreiu n k. a.) prin
sec. X11, x111 si urm. Ei au Post graniceri sr au orga-
nizat sate si oraae In pantile In can erau asezati.
Centrele for principale shit jud.: Sibiu, Brasov,
Tirnavele, Bistrita.
SATCHINEZ, corn. rur. In jud. Timis-Toron-
tal, plasa Vinga; 2.776 loc.
S4THAS CONSTANTIN (*1842 t 1914), is toric
grec. Op. pr. Documents inedits relatifs d l'his-
toire de la Grace au moyen-dge (8 volume tip.
Paris) si Bibliotheca graeca medii aevi. Acestea
si alte lucari ale lui ne inte
reseazit de aproape pentru epoca
influentei grecesti asupra cul-
turii noastre.
SATULUNG 0 corn. rur. In
jud. Brasov, plasa Sacele; 5.991
loc. 11 O statie c. f. In jud.
SatuMare, Intre Jibou si Baia-
Mare.
SATU-MARE, jud. In Cri-
aana ; cap. Satu Mare; 4.902 km. Sterna
p., 368.694 loc. (1923); are 9 judetului
Satu-Mare.
pltiai, 2 corn. urb. si 207 corn.
rur. (1925); tine de circ. Curtii-de-Apel din Ora-
1859
www.dacoromanica.ro
Harta jud. Satu-Mare.
lei(1925); bisericile tin de eparhia greco-catoliea
side cea ortodoxIi din Cluj.
SATU-MARE, corn. urb., cap. jud. Satu-
Mare. Statie c. f.; 65.000 loc. Are acoall& normalti,
liceu de fete si de bIteti, scoal& profesionalit de fete,
scoala comerciala superioarit sI inferioarti, scoalli
de meserii.
S.O.TU-NOT.7 0 corn. rur. jud. Arad. plasa
Chisineu; 2.215 loc. Ii 0 corn.
rur. jud. CetateaAlbti, plasa
Sarata; 2.378 loc. Dupb. legea
1929, sat circ. corn. Stirata.
¶ ® corn. rur. jud. Ismail,
plasa Reni; 2.703 loc. Dupb.
legea 1929, sat circ. comu-
nal& Taabunar.
SATURN (grec. memos),
dupii mitologiagreco-romanit,
era zeul timpului. Legenda
spune cIt a mIncat multi din
copiii sbi; altii au scApat:
Intre acestia Zevs. Ca divi-
nitate italica era zeul mina- A' :1
nEiturilor si In amintirea WV' 5
se fhceau serbArile zise sa- (((
turnale (lat. saturnalia). In
timpul acestora, nu se Linea
In seams deosebirea de rang ;Saturn.
social.
SAUL ( *ea. 1115 tca. 1055 a. Chr.,) primul rage
al Israelitilor, care i-a scapat de Ammon*, Moa-
biti, Sirieni, Filisteni,s. a. A domnit 40 de ani si s'a
sinucis. Deli a avut 7 fii, urmasul situ a lost David,
desemnat de Dumnezeu prin profetul Samuel.
SAUL GHEORGRE, medic grec stabilit In Bucu-,
rest! pe la 1764, a trecut apoi la Iasi (1776), a Post
cltva timp agent al domnitorului Costache Mo-
ruzi la Poarta, apoi a trait In Sibiu ai mai mult In
Bucureati. Vorbeste despre el Since In Cro-
nies "sa.
SAUNA 0 bait& In jud. Tulcea. ¶ ®mAnAstire
de calugAri In jud. Tulcea.
SAUSSURE [sosur] HORACE DE (174011799),
fizician sr geolog elvetian. A lost profesor la Aca-
demia din Geneva; a cercetat muntii patriei sale,
urclndu -se Dina la. virful Mont-Blanc; a studiat
ghetarii, a descoperit diferite minerale, a inventat
diferite instrumente (ca higrometrul, care-i poartEi
numele, dinamometrul, cianometrul, electrome-
trul, anemometrul). Op. pr. Cdldtorie in Alpi
(1779-1796).
SAUTERNES [sotern], ores In Franta; renu-
mite vinuri albe.
SAVA, rlu In Iugoslavia, afluent al Duntirli
SAV- De dreapta. Se varsa In Duniire ling& Belgrad;
km.
SAL lung. 712 am maim (*439 t532), paznuit de bi-
SAVA
serica ortodox& la 5 Decembrie. Nascut In Capa-
docia din parinti bogati, a renuntat la avere $i,
de$i n'avea 18 ant, s'a retras Intro manastire. Mai
tlrziu, a trait cltva timp In pustiu. Descoperit de
credinciosi, a fost nevoit a face acolo o law& (mica
martestire) $i el deveni staret. Fiind foarte sever,
calugarii se revoltarit, el se retrase In pustiu. Gasit
$i aid, se forma o non& lavra. El a c&latorit si la
Constantinopol de douii on ca s& intervie la Im-
parat pentru pacea bisericii. MAnastirile din Orient
in rinduelile fixate de el.
SAVA STRATILAT, praznuit de biserica orto-
dox& la 24 Aprilie. A fost general roman pe timpul
lui Aurelian. Denuntat ca e crestin, a m&rturisit
$i a pierit ca martir.
SAVA (BIMBASA) pir BIMBAFA-SAVA.
SAVA BRANCOVICI BRANCOVICI.
SAVARY JEAN BENS (*1774t 1833), general
francez. Ministru al Polipei (1809-1814), guver-
nator al Algeriei, 1831-33. Devotat lui Napoleon,
a doblndit titlul de duce de Rovigo.
SAVIGNY FREDERIC CAROL (*1779 t 1861), ju-
rist german. Profesor la Marburg, Landshut, Ber-
lin, a fost unul din Intemeietorii stiintei moderne
a dreptului In Germania. Mihail Kogalniceanu i-a
Post elev la Berlin si vorbeste cu veneratie despre
el. Op. pr. Geschichte des 116mischen Rechts im
Mittelalter (1815-1852).
SAVIN EGIPTEANUL, martir, praznuit de bise-
rica ortodoxii. la 16 Martie. A fost martirizat pe
timpul lui Diocletian $i a pierit dupti groaznice
chinuri.
SAVOIA (fr. SAVOIE), regiune cuprinsa Intre
lacul Leman, muntii Alpi $i fluviul Ron. Alipit&
Frantei In 1792, a fost separat& In 1815 si a revenit
In 1860.
SAVONAROLA GEROLAMO ("1452 t1498), ca.-
lugEir italian, A fost dictatorul Florentei dup& ce
aceasta a fost Invinsa de Francezi si dupe ce Petru
de Medicis-fu gonit. Dlnd o constitutie noun, cu
rrittsuri aspre contra luxului, stImi opozitia unei
pArti din populatie si, dui:4 retragerea France-
zilor, vazu scazIndu-i popularitatea, fu p&rksit de
toti, fu excomunicat de papa $i muri ars pe rug.
SAX ALTENBURG (BERZOGTUM SAMISEN-AL-
TENBURG), ducat din Germania, 1.324 km. p.,
216.000 loc. Cap. Altenburg.
SAX-COBURG-GOTA (HERZOGTUM SACHSEN
KOBURG-GOTHA), ducat din Germania;
1.977 km. p., 257.000 loc. Cap. Gotha.
SAX MEININGEN (HERZOGTUM SA-
CHSEN-MEININGEN), ducat din Germania;
vede c& n'a prima cu bunAvointa participarea
Romaniei In r&zboi $i a lost lipsit de sinceritate
In raporturile fat& de ea. S'a expatriat la Ih-
ceputul revolutiei, a reprezentat guvernul lui
Denikin la Paris. A murit la Nisa.
SABAOANI, corn. rur. jud. Roman, plasa Va-
sile Alecsandri; 3.764 loc. Circ. com. cu 10 sate
(1929).
SACALAZ, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Chisoda; 3.965 loc. Static c. f. ling& Timi-
soara.
SACARIMB, corn. rur. jud. Hunedoara;
790 loc. Mine de our $i argint.
Orp sACAI.4.NI, static c. f. jud. Salaj /litre Ca-
reii-Mari $i SarmAsag.
SACEL 0 statiune balnear& In jud. Gorj,
plasa Carbunesti.11 0 corn. rur. jud. Maramures,
plasa Iza; 3.696 loc. Petrol.
SACUENI p corn. rur. jud. Bihor, plasa Sa-
cueni; 5.142 loc. Static c. f. pe linia care duce de la
Oradea la Careii-Mari prin Episcopia Bihorului.
O Post judet In Muntenia pm- Saw".
SACTJI (ung. SZEKELYEK, germ. SZEKLER), p0-
por din Transilvania, dup& unii resturi ale Hu-
nilor, dupa altii o ramurti a Ungurilor amestecati
cu alte neamuri. Mai probabil colonii ale Unguri-
lor trimise de regii for prin sec. xi In valea Mure-
sului, a Tlrnavelor, pentru a al:4ra acele parti
de invaziunile Pecenegilor si Cumanilor. Eilocuesc
In jud. Trei-Scaune, Ciuc, Odorheiu si parte din
Mures. Avind o suma de privilegii din partea
regilor unguri, au desnationalizat In cursul tim-
pului multi Romani.
SAHASTRIA, sehit jud. Boto$ani; are bise-
rie& zidit& de Arhiereul Che-
sarie Sinadon si altii In 1857, si
alta zidita de Arhimandritul Ra-
fail In 1842.
SALACEA (SALACEA), corn.
rur. jud. Salaj, plasa Valea-lui-
Mihaiu. 3.600 loc.
SALAJ, jud. In Crisana; cap.
Zaldu; 3.815 km. p., 241.037
loc. (1923); are 10 pla$i, 3 corn.
urb. si 267 corn. rur. (1926); face Sterna jud. Salaj.
parte din circ. Curtii-de-apel din
Oradea; are 3 scoale primare urbane $i 277 scoale
primare rurale (1929); 8 cooperative de aprovi-
zionare si desfacere cu cap. 329.968 lei (1925).
Bisericile ortodoxe si unite tin de respectivele
episcopii din Oradea.
q.
\ N.-

-.....,
?......-......" Jo
2.468 km. p., 278.00010c. Cap. Meiningen. 1
A rut
SAX WEIMAR (GROSSHERZOGTUM SA-
CHSEN-WEIMAR-EISENACH), mare ducat din G i
. IN.
" MA RE
Germania; 3.617 km. p., 417.000 loc. Cap. -.1.
Weimar. . ...." lik,
....
SAXA- COBURG FREDERIC DINE DE ea lui Mihai)
("1737 t1815), general austriac. A co- LUI MIHAV
APL.CEFIUL
mandat In razboiul contra Turcilor (In r...,J. PL.YiSNAtl.k
u T

alianta cu Rusia) si a intrat In Bucuresti ... ...,.... ,,, PL.SUPURUOI VAHI

In 1790 Impreunli cu Suvarof. Soldatii '., t- /Cehu-
, t
lui au fost numiti de Romani: Nem(ii cu
mad& (Ijinde& aveau peruci). A luat parte
apoi la razboiul contra Frantei (1793-94).
SAXONIA (sAcssEN), stat din Ger-
. It
.......

./PL.S114
Sitnleu
Silvaniei
ocla
\PL. OCSAijit,
- l1\ /
mania, odinioara regal; 14.993 km. p.;
4.980.00010c. Cap. Dresda; orase pr. Leip- /i
#
II S LVANIEI
../
ranch -..,
zig, Chemnitz, Zwickau.
SAY (se] JEAN BAPTISTE (17671.1832),
economist Irancez, profesor la College
4)
S.

`s......f......,
i PL. CRAVVIA>I'L
5,ptwmi-
-Apdia,
/
1
de France. Op. pr. Economic politique 03
(1803), Cathechisme de l'economie
lique (1815), Lettres a Malthus (1820).
t
3.
t
SAZONOV SERGEIDIMITRIEVICI('1860 Harta jud. Sttlaj (legea 1925).
t1927), om politic rus. A lost ambasador,
ministru de externe In timpul razboiului mondial, SA.LJNRD (sALan,n), corn. rur. jud. Bihor, plasa
rind a avut un rol foarte important In desf Salard; 2.600 10c. Stolle c. f. Intre Gheorgheni si
,;urarea razboiului. Dup& unele documente se Reghin.
1860
www.dacoromanica.ro
 SALATRVC, munte jud. Muscel.
SALAOB, munte In Carpati In Cehoslovacia
la hotarul de N. V. al Transilvaniei.
SALCIILE, corn. rur. jud. Prahova, plasa Dra-
ganesti; 2.600 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Ciorani.
SALCIUA- DE -JOS, statie c. f. jud. Turda,
pe linia Ingusta Turda-Abrud.
SALCTUA-DE-SUS, com. rur. jud. Alba.
Mine de Fier.
SALCUTA p corn. rur. jud. Tighina, plasa
Sturzeni; 3.241 loc. Drip& legea 1929, sat circ. corn.
Tarn lia. 110 statiec.f. jud. Do lj, hula Craiova-
Calafat.
SALTTE, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Sa liste;
-4.200 loc. Statie c: f. linia lateral& Sibiu-Alba-
luba. Are gimnaziu, 2 sc. comerciale si 1 se. de
menaj (1929).
SALITEA-DE-SUS, corn. rur. jud. Maramu-
res, plass Iza; 3.366 loc.
SANATAUCA, sat In jud. Soroca, plasa Vas-
cauti; 2.289 loc.
SAPINTA, corn. rur. jud. Maramures, plasa
Cimpulung-la-Tisa; 3.548 loc.
sArrAmlatA, revista politica sub conducerea lui
G. Panu, Bucuresti 1901-1910.
SARATA 0 stage balneara jud. Bacsu. lj 0
corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Sarata; 2.393
loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). Statie c. f. Intre
Basarabeasca si Cetatea-Alba. ¶ 0 rlu In jud.
Cetatea-Alba; se varsa In lacul Cunduc.
SARATA-IVIONTEORU 0 statiune bath.
jud. Buzau. ¶ 0 s.-numarA, com. rur. In jud.
Lapusna, plasa HIncesti; 3.553 loc. Dupa legea
1929, sat circ. corn. Hincesti.
SARARTA, corn. rur. In jud. Cetatea-Alba,
plasa Tusla; 4.928 loc. Dupa legea 1929, tine de cum
corn. Divizia.
SARATEANU CONSTANTIN (t 1903), fost pro-
curor general al Curtii de Casatie.
SA.RATE4I.NU CONSTANTIN (' 1862), lost con-
silier la Curtea de Casatie, lost ministru de in-
terne (1918), lost regent (1929-1930).
SARATEL (sau szaErvn), statue c. f. jud. Na-
saud Intre Mihaiu-Viteazul si Bistrita.
SARATTCA, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Sturzeni; 2.018 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
com. Manzlr.
SARINDAR, numele unei foste biserici din
Bucuresti (Calea Victoriei In fats Cercului Mi-
litar), zidita de Mateiu Basarab In 1652, pe rui-
nele alteia mai vechi. Era a 40-a (de aci numele,
dupa o vorba greceasca), adica ultima din seria
celor 40 ce fagaduise c& va cladi In timpul domniei
sale In diferite Orli ale tarii. S'a darlmat In 1896.
SARINDARUL-DE-JOS, sat In jud. Ilfov,
plasa Fierbinti; 2.386 loc. Dupa legea din 1929,
sat circ. corn. Dridu.
SARMA, corn. rur. jud. Mures, plasa Toplita;
2.800 loc. Statie c. f. linia Ludos-de-Mures-Bi-
strita.
SARMA.BAG, statue c. f. jud. Salaj pe linia
Careii-Mari si &Hui.
SARMABEL, corn. rur. jud. Cluj. Gaz metan.
Statue c. f. pe linia Ludos-de-Mures-Bistrita.
SARULEBTI, statie c. f. jud. Ilfov, linia Bu-
curesti-Constanta intre Branesti si Lehliu.
SASENI, fosta manastire In jud. Buzau, corn.
Gura-Niscovului. Rezidita de episcopul Chesarie
In 1835.
SATMAR In loc de SATO-MARE (mr acest cuv.).
E o forma mai veche, probabil format& de Un-
guri In terminologia administrative. Eminescu i-a
dat valoare IntrebuintAnd-o: Din Sdtmar pina'n
Sacele...".
SAULESCU GEORGE (1799t . . . .), profesor si
publicist roman. A trait In Iasi, a publicat carti
didactice (Abecedar, 1832 'si urm., Gramaticd,
1833), poezii In Aibinarraidneascd (1842 si urm.),
fabule (1837) si diferite articole istorice gi filologice.
Se socoteste c& el este autorul mistificarii cu Cro-
nica lui Huru. (pp- acest cuv.).
1861
www.dacoromanica.ro
SAULESCU MIHAIL (*18$8 t1916), poet ro-
man. A publicat, IncepInd din 1909, poezii In di-
SAL-
ferite reviste (Stumanatorul", Ramuri", Fla- scA
cara", Luceafarul" s. a.) si un volum intitulat
Viata. Mai are si o drama Saptamina luminatd.
A niurit In razboiu In primele lupte de la Predeal.
Acolo i s'a ridicat In 1930 un monument.
SAULESCU MIHAIL gar SEULESCII.
SAVENI ID corn. urb. In jud. Dorohoiu, plasa
Baseu; 3.800 loc. Dupa. legea 1929, circ. corn.
cu 3 sate. ¶ 0 corn. rur. jud. Ialomita, plasa Tan-
(irai; 2.623 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Tandarei. Aci au fost internati ostaticii romani
sub ocupatiunea germana.
SAVIR§TN, statie c. f .jud. Arad, Intre Deva
si Radna.
SBLERA IOAN G. (183611916), istoric roman.
Profesor de limba romana la liceul
din Cernauti, apoi la Universitatea
Infiintata In 1875, membru al Aca-
demiei Romttne (1866); a urmat In
parte ideile filologice ale lui Aron
Pumnu. A publicat monografii des-
pre cltiva scriitori (Grigore Creche,
1884, Aron Pumnu, 1889). cercetari .6-
asupra istoriei noastre (Originea
Romdnilor, 1878, Traiul Romdnilor 4. "c.,
inainte de fundarea staturilor na- I Sbiera
tionale, 1890, 0 pagind din istcrria
Bucovinei, 1899, Contribuire pentru o istorie so-
(ia/d, 1906), asupra literaturii (Miscdri cuiturale
si literare, 1897), si asupra folklorului (Ler
Doamne, 1865. Povesti populare, 1886, Colinde,
cintece de stea, 1888). 0 lucrare de mare interes
este publicarea - cu studii si note-a Codicelui
Vorone(ean, 1885.
snuRATOnuL,poezie de Heliade Radulescu, publi-
cat& Intliu In Curler de ambe sexe" Periodul IV.
sczkLA, teatru In Milano, construit In 1776-
1778 ; socotit ca avind una din cele mai bune trupe
de opera din Europa .
SCALIGER rums CESAR (1484 t1558), filolog
si medic italian. A publicat un pamflet Contra lui
Erasm (1528), comentarii asupra operei lui Hip-
pocrat (1538), o Poeticd s. a.
SCANDERBEG GEORGE ( *1414t1464), pa-
triot albanez, care, deli crescut
la curtea Sultanilor si desi Imbra-
tisase islamismul, se revolts con-
tra Turcilor si purta lupte timp de
pest? douazeci de ani, alithdu-se
cu Regale Ungariei si cu than Hu-
niade, voevodul Transilvaniei. A-
mintirea lui este venerate de Al-
banezi, cari 11 numesc de obiceiu Arbtk,
George Castriota.
SCANDINAVIA, numele dat
marii peninsula de la N. Europei,
care cuprinde Suedia si Norvegia..
SCARRON PAUL (1610t1660),
poet satiric francez. Op. pr. Re- Scanderbeg.
man comique.
SCAVINSCHI DANIIL (t ca. 1830), scriitor ro-
man. Era farmacist. A publicat versuri si traduce-
rea comediei Democrit" de Regnard. C. Negruzzi
1-a facut cunoscut prin scrisoarea In care-i po-
vesteste viata.
SCAENI, statie c. f. jud. Prahova, Hula Ploesti-
Valeni
SCAENII-DE-SUS, sat In jud. Soroca, plan
Tirnova; 2.881 lee.
SCARIBOARA 0 com. rur. jud. Romanati,
plasa Oltul-de-jos ; 2.079 loc. Dupit legea 1929,
sat circ. com. Babiciu. ¶ ® corn. rur. jud. Turda,
plasa Ctmpeni; 2.010 lee.
SCARIBOREANU CONSTANTIN (*1869), ge-
neral roman. S'a distins in luptele de la Topraisar
si Amzacea (19 Octombrie 1916), In luptele de pe
Neajlov (Noembrie 1916) si la Marasesti. Numele
lui s'a dat unei comune din jud. Constanta, care
cuprinde 3 sate (Amzacea, Scarisoreanu si Maior
Chiriacescu).
SCE- SCEPTICI, filozofi greci, can profesau doc-
trine Indoelii, formulath Int Iiu de Pyrrhon.
SCH SCEVOLA animus, erou roman legendar (sec.
vi a. Chr.). Pe chid patria sa era In razboiu cu
Etruscii, e1 patrunse In tabara inimicii Si cercii sh
ucida pe regele Porsena, dar, nereu5ind Si 'find
prins, 1.5i arse mina dreapta, spunind c& shit altii
sute de tineri In Roma gata s& faca acela5i lucru.
Legenda spune ch Porsena a parasit asediul ce-
tatii.
SCHAFFHAUSEN [Sal...] (fr. SCHAFFHOUSE),
ora' In Elvetia, pe Rin; 18.500 loc. Are o catedraltt
de la 1104, un turn din 1564. In apropiere este o
vestita cascada a Rinului. Alecsandri a descris-o In
poezia sa Caderea Rinului".
SCHAUMBURG-LIPPE, [5aa...] principat In
Germania supr. 340 km. p., ca. 48.000 loc. Cap.
auckeburg. In 1929 s'a alipit in Prusia.
SCHEELE can4(174211786), chimist suedez,
deheoperi clorul, manganezul, glicerina, acidul
arsenios.
SCHELER max [Se...1 (1874 t1928), filozof
german. A lost profesor In Colonia pina In 1918.
Op. pr. Jurnalismul in etica, Eternul In cm.
SCHELETTI GEORGE (1837t1887), compozi-
tor roman. Profesor la Conservatorul din Ia5i;
a compus muzica pentru multe poezii.
SCZMITTTI NICOLAE (18361.1872), outer
roman. A Inaintat pink la gradul de colonel (1869).
Colaborator la Convorbiri literare: trad. Faust Si
Wert her de Goethe, Si diferite poezii de Schiller,
Goethe Si Heine.
scHgLtrem [ e...] FR/EDRICH (17571.1854),
filozof german. A fost profesor la Lena (1795), la
Warzburg (1803), la Erlangen (1820), la Munchen
(1827). El Incepe prin stabilirea principiului ch
eul este singura realitate Si ca obiectul filozofiei este
astabili cum eul se opune lurnii; mai tlrziu ISI trans-
forma teoria Intr'un idealism obiectiv. Op. pr.
Ftlozofianaturti, 1797 ; Filozotia Si Religia, 1804;
Expunerea sistemului, 1801.
SCHEWITZ [Sevit] ANTONIU ( 181511879),
profesor sas din Transilvania, trecut In Muntenia
pe la 1840 ca profesor In familii boere5ti. In 1847
a deschis In Bucure5ti un pen-
sionat particular autorizat de
Eforia Scoalelor, Impreuna cu
Raoul de Pontbriant. De la 1850
a Primes singur Si I-a condus p Ina
In 1875, clnd s'a asociat cu PLO-
DENTIN THIERRIN (*18491 1907),
original' din Elvetia, venit ca
profesor In 1872, Si institutul s'a
numit Schewitz Thierrin. Noul
director 1-a condus pin& la moar-
te, tar dupa aceea a lust condu-
cerea fiul sau Gabriel Thierrin, Schewitz.
care-1 conduce In prezent (la In-
ceput cu colaborarea lui G. Longinescu). Institutul
a avut la Inceput numai cursul primer; mai tlrziu
s'au deschis Si trei, apoi patru clase gimnaziale.
In primele timpuri ale existentei lui a Implinit un
gol In Invhthmintul nostru, hind 5coale putine,
Si a atras chiar elevi din Virile vecine. Se dadea
mare atentie educatiei Si limba de predare era
franceza, apoi franceza Si germane, mai tlrziu,
fireste, s'au facut cursurile In rornane5te, dar
limbile streine au lost cultivate cu staruinta.
SCHILLER [Siler]FRIEDRICEIDE (1759t1805),
poet german. Dupa o tinerete petrecuta. In servi-
ciul ducelui de WOrtemberg ca medic de regiment,
fuge din acest stet Si ratace5te prin diferite ora5e
germane, scriind piese cu caracter revolutionar Si
cu fond filozofic profund (Ho(ii, 1781; Fiesco,
1783; Intrigd amor, 1784) Si poezii lirice mai
putin reu5ite. Mai tlrziu e numit profesor la Uni-
versitatea din Iena, se casatoreste, se ocupli cu
istoria Si intra In legaturi de amicitie cu cei mai
insemnati scriitori ai epocei, Intre can Goethe,
cu care ramlne legat pink la moarte. Aceste Im-
prejurilri li dau o Ilona putere de mune& 5i-1 lac
sA lucreze mult, sa publice opere de valoare Si sa-51
1862
www.dacoromanica.ro
Invinga efectele boalei de piept care, totu5i, Ii
doborl Inainte de timp. In aceasta epoch sense mai
multe drame istorice, poezii epice mai lungi Si
vestitele lui, balade. Operele lui slat numeroase-
5i de mare valoare. El Si cu Goethe stilt Si astazi
socotiti cei mai Insemnati poeti ai Germaniei.
Amintirea lui s'a conservat cu putere Si, In 1859,
s'au facut In diferite tan europene serbari pentru
centenarul nasterii sale. La not asemenea a fost
un,festival Si cu acel prilej a scris Heliade RAdu-
lescu cunoscuta sa poezie La Schiller. Trad. roma-
ne5ti foarte numeroase: a) piese
de teatru: Wilhelm Tell (de B.
Marian, 1908, de St. 0. limit,
1913), Hotii (de I. Negruzzi, 1871,
de V. Ghiull, 1908), Cornetul (de
M. Vitlimescu, 1839), Conjuratia
lui Fiesco (de I. Negruzzi, 1871,
de V. Ghiull), Fecioara din Or-
leans (de S. Grossmann, 1878,
de Maria Cuntan, 1909), Intrigd
si amor (de I. Negruzzi, 1871,
de V. Ghiull, 1910), Don, Carlos Schiller.
(de M. Locher, 1888, de V. Ghiull,
1908, de G. Co5buc, 1910), Maria Stuart (de I. Ne-
grUZZ1,1887), Zestrea Suzetei (de A. Pelimon, 1872),
Parasitul ( deWinterhalder, 1859), MoartealuiW al-
lensiein (de E. M., 1864), Omagiul artelor (de N.
Quintescu, 1882), Nepotul ca unchiu (de Petra Pe-
trescu, 1880). b) Poezii epice Si lirice prin diferite
reviste: C tntecul clopoului (de A. Stern, 1869, de S.
VIrgolici, 1872, de Rucareanu, 1872, de A. Pelimon,
1872, de Toma Iorgu, 1909), Impdr(irea pdmIntu-
hit (de I. Many, 1846, de G. M., 1858, de P., 1872,
de Al. Radu, 1882, de D. G. Iamandi, 1899), Ca-
valerul Toggenburg (de Heliade, 1868, de D. G.
Iamandi, 1899), Vindtorul Alpilor (de Z., 1839,
de A. Muresianu, 1851, de V. Tempeanu, 1912),
Vrednicia femilor (de Velia, 1845, de S. Virgolici,
1872, de Toma Iorgu, 1909), Pruneuciga5a (de
Scheletti, 1868, de T. M. Stoenescu, 1883), Spe-
ran(a (de Velia, 1845, de S. VIrgolicl, 1872, de F.
C., 1888), lnelul lui Policrat (de D. Onciul, 1876,
de Gh. Adamescu, 1898), Mfnusa (de M. Emi-
nescu), Florile (de A. Petrinu, 1875, de T Stoe-
nescu, 1881), Copilul la izvor (de ?, 1838, de N.
Schelitti, 1869, de I. Negruzzi). c) alte scrieri:
Istoria rd7boiului de 30 de ani (de G. de Len.5
1875).
SCHINA CONSTANTIN (.1838 t1913), jurist ro-
man. A lost prim-prezident al Curtli de Casatie.
SCHINA GEORGE (*i844 t 1905), jurist roman.
A fost consilier la Curtea de Casatie.
SCHINA GHEORC/HE, medic grec stabilit In Bu-
curesti pe la 1804.
SCHITUL Durt4u, statiune climaterica
ail Piatra Neamt, linga manastire a en acela5,nume ;
600 m. altitudine.
SCHITUL GOLF TI, sat, lost schit a jud.
Muscel. Statie c. f. Cimpulung. Mina de lignit.
SCHITUL-MARE, fosth manastire In Buco-
vina, zidita - dupa I. G. Sbiera - de Cniahi-
ni(ki pe la 1612. 0 biserica a lost zidita de Maria,
files lui Ieremia Movilh. S'a risipit pe la 1786.
SCHLEGEL [slegal] AUGUST =Lamm (1767
11845), scriitor german, profesor la Bonn, susti-
nator al romantismului. Op. pr. Curs de arid si
literaturd dramatics (18111, Observatiuni asupra
limbii si literaturii provensale (1818). ¶ FREDERIC
(1772t1829), scriitor, irate cu precedentul. Op.
pr. Istoria literaturilor vechi si moderns (1815),
Limba i filozolia Indienilqr (1808).
SCHLEIERMACHER [51a1.,] FREDERIC ( *1768
11834), teolog Si moralist german, profesor la Uni-
versitatea din Berlin (1810), membru al Academiei
de 5tiinte (1811). Op. pr. Expunerea credinfei cre-
stine dupd principiile bisericii evangelice (1821).
SCHLESWIG [51esvig] (fr. SLESVIG), tinut In
peninsula Jutland, fost In vechime un ducat, a
apartinut Danemarcei pin& in 1866, cInd a lost
anexat de Prusia Si s'a relntors In parte la vechia
patrie In urma unui plebiscit (1920).
 SCHLrEMANN[shman]BEINR1011(18221-1890),
arheolog german. A studiat ruinele Troiei,facInd
cercetari la fata loculni mai multi ani (de la 1871),
a condus multe saps turi la Micene, la Tirint, In
Insula Itaca. Op. pr. Trojanische Alterthamer
(1874), Mykenae (1878), Mos (1885).
SCHLUMBERGER GUSTAVE LEON (1844
-t1929), istoric francez. S'a ocupat mai ales Cu
Istoria bizantina (Epopeea bizantina la finale sec.
x, 3 vol.; Nicephore Phocas, 1890; La prise de
Constantinople; Byzance et croisades, 1927). A
lost membru onorar al Academiei Romane (1925).
SCHMIT CRISTOFOR CANONIC ( *1768 t1894),
scriitor german, Cunoscut prin cartile pentru
copii, traduse in multe limbi. Dupa acestea a al-
catuit I. M. Rtureanu o mare parte din operele
destinate copiilor $i tinerimii.
SCHMIDT WILHELM ( 1830 . . . .). lost prof e-
sor la liceul romano-catolic din Sibiu (1854) $i
apoi la Cernauti (1868). A publicat despre Ce-
latea familial Huniarli (1865), Ge(isi Daci (1857),
uncle Datini ale Romdnitor din Transilvania (1866 ).
SCHNEIDER PAUL HENRI ( *184911898), mare
industrias $i om politic francez. A continuat opera
tatillui sau IOSEPH-EUGENE ( 1895 t1875), Inte-
meictorul uzinelor metalurgice de la Creusot.
SCHONBRUNN [sOn...], sat In Austria Mgt
Viena: un pare vestit un castel de vinatoare ri-
dicat de Maria Tereza (terminat In 1750).
SCHOPENHAUER [sop...] ARTHUR (1788
f1860), filozof german. A Post profesor la Berlin,
apoi s'a retras la Frankfurt. Op. pr. Impatrita ra-
dacina a ra(iunii sujiciente
(1813), Lumea ca vointa si ^ ?r"--"."""
reprezentatie, 1819, Incercare
asupra liberului arbitru (1841). t
Din operele lui a tradus in
limbo. franceza. I. A. Can ta-
cuzino: Lumen ea voin(d...
(1886), Critica I ilozoliei Kan-
liana (1889), Aforisme (1890),
iar In rom. Titu Maiorescu:
Aforisme asupra Intelepciunii
do viata (1890); C. Pestreanu: Schopenhauer.
Via(a, amoral si mnartea; A.
Luca: Durerile lumei (1910). Alta: Femeea, 1913.
SCHOTT [got] frati ARTHUR ( 181411875) Si
ALBERT, scriitor! german!. Primul a locuit mai
multi ani In Banat, unde a cubes basme roma-
nesti, pe cart le-au publicat Impreuna (1845).
SCHRADER [grader] OTTO (185511919), fi-
iolog german, Post profesor la Universitatea din
Iena, membru corespondent al Academiei Ro-
mane (1891). Op. pr.: Linguistisch-historische
Forschungen zur Handelsgeschichte and W aren-
kande; Erforschung des indoger-
manischen Altertums; Frei, eine
sprachaeschichtliche Betrachtunq.
SCHUBERT[W...] FRANZ ( *1797
fi1R28), compozitor austriac. A facut
primate compozitii la 14 ani; a
lasat aproape de 1.200 lucrhri.
SCHUCHARDT [suhard]HuGo
(18421-1927), filolog german. A
trait citva timp In Elvetia fran-
ceza $i In Italia. Profesor de filo- Schubert.
logic romanica. la Universitatea din Leipzig, la
Halle, la Graz. Op. pr. Wokalismus der Vul.
gttrlateins, 1866; Ueber Hasrleus altrumanische
Texte, 1880; Weltspracheund Wettsprachen, 1894.
Membru onorar al Academiei Romhne (1877).
SCHULLER (suler] JOHANN KARL (179111865)
profesor $i scriitor sas din Sibiu. A studiat tre-
cutul poporului situ $i al Romanilor. S'a ocupat
cu probleme important° pentru not: latinitatea
limbii (1831), Inceputul Romanilor si limba for
(1A44), povestea mandslirii Argesului (1858) si cu
folIclorul nostril: Colindele (1860), etc.
SCHULZE-DELITZSCH [suite-della] HER-
MANN (1808 1.1883), economist german. A Post
magistrat, deputat; a format societfi(i pentru cum-
pararea In comun de obicete alitnentare, luptind
1863
www.dacoromanica.ro
prin principlul asociatiel contra teoriei socialiste
a lui. Lassalle. Op. pr. Curs de economte politica
scH-
pentru urul lueratorilirr (1874). SCR
SCHUMANN [vu...] ROBERT ("1810 t1856),
compozitor german. A Post direc-
tor de muzica In Dresda (1844),
In DCisseldorf (1850); a murit ne-
bun Intr'o casade sanlitate. Dintre
nurneroasele sale opera, se citeaza.
cele 4 simfonii $i 4 uverturi, apoi
mat multe poeme; a lasat si un
volurn de critics muzicale.
SCHUSTER [$a...] FRIEDRICH
WILHELM (1824 scriitor sas
din Transilvania $1 profesor de la
1846. A adunat $i a tradus poezii Robert
p op orane romanes ti, scriind asupra Schumann.
lor comentarii de mare import anta.
SCHUYLER EUGEN (t1890), scriitor american.
A Post ministru al Statelor-Unite In Bucuresti. A
scris Peter the Great, In care se ocupa de istoric.
Romanilor. A Post membru corespondent al Aca-
demic! RomAne (1885).
SCHWARZ [vat] BERTHOLD (ca. 1318tca.
1384), calugar german, considerat de unit ca In-
ventator al prafului de pusca.
SCHWARZBURG-RUDOLFSTADT, princi-
pat In Germania, 941 km. p., 100.000 loc; cap.
Rudoljstadt. ¶ S.-SONDERSHAUSEN, 862 km. p.,
90.000 loc.; cap. Sondershausen.
SCHWITZ (gnu acErwrrz), canton In Elvetia;
908 km. p., 58.000 loc. Cap. Schwilz. Impreuna cu
Uri $1 Unterwalden formeaza originca contedera-
tiei elvellene (1144, 1206, 1291). De la el $i numele
german al Intregei confederatii: Schweiz.
SCILLA w CARTBDA.
SCIPIONE (scup)), famine Insemnata In istoriO
romans, din care vestiti shit: LUCIUS CORNELIUS.
consul In 298 a. Chr., Invingatorul Etruscilor;
LUCIUS corm:mos, consul In 259 a. Chr., care a
lust Sardinia din puterea Cartaginezilor; PUBLIUS
CORNELIUS (235t183 a. Chr.), supranundt Afri-
canus, care ocupa Cartaginea si invinse pe Asdru-
bal, puse capat celui de al doilea rhzboiu punie;
PUBLIUS CORNELIUS AEMILIANUS. ( 185 a. Chr. t129),
distrughtorul Cartaginei in al treilea rhzboiu punic.
SCITHIA MINOR, numele ce purth regiunea
Dobrogei pe vremea imperiului roman de rasarit.
SCITI, popor Insemnat In antichitate, locui-
tori ai unei regiuni neprecise, pe care Grecii o
asezau la NE. Europei $i la NV, Asiel. Mezii $t
Persii au avut multe razboaie cu ei prin Asia
(Cirus a murit trite° expedille de acestea), apoi
prin Europa (expeditia lui Darin). Herodot vor-
baste de ei In cartea iv a Istoriei sale, aratind cg
ei se intindeau pint!. la Marea Neagra si la Dunlire.
SCINTBIA, schit de maid In jud. Putna, ling&
corn. Balote$ti.
SCOLASTICI, filozofi $1 savant! cars au pro-
fcsat tcoriile $1 invlittimtntul for In evul mediu.
Epoca scolasticismului Incepe In secolele tx-xu
cu Scotus Erigenus, S f. Anselm, Abelard; ajunge
la culminatie cu Albert cal mare, S I. Toma,
Duns Scotus; decade cu Roger Bacon, R. Lully
$i prin loviturile luptclor din epoca reformatiunii.
SCOPLIE pp- MOM
SCORTENI p coin. rur. jud. Lapusna, plasa
Vorn!eeni; 2.738 loc. ¶ CD corn. rur. jud. Prahova,
plasa Prahova; 3.789 loc. Circ. cu 6 sate (1929).
SCOTT arm, general american, venit In Iasi
In 1917 cu misiunea americana. Prima °fide
In Parlament.
SCOTT WALTER (1771 11832), romancier en-
glez. Unul din prirnii autori de romane istorice,
vestit si tradus In toate !imbibe europene. Trad.
rom. Logodnica lul Triermen (de Alex. Minescu,
1856), Richard anima de ten (de G. Baronzi, 1836),.
Vaduva din (ara Highlandzilor (de C. Navarlie),
Fecioara de la Toro (1880), Wanda matu01 Mar-
garita (de Al. Iacobescu, 1919).
SCOTIA PO' ANGLIA.
SCRIBA LAZAR (t1767), scriitor grec, originar
SC R- din Trapezunt. Secretarul lui Constantin Mavro-
cordat, profesor la Academia domneascit din Bu-
%- wrest. A scris: lstoria pe scurt sau paraleld 'ntre
domnitorii V alahiei si ai Moldovei.
SCRIBAN FELARET (*18111-1873), cleric ro-
man si scriitor bisericesc (mireneste: V asile Po-
pescu Scriban). Calugarit la Kiev, unde a facut
studii. A fost profesor la Academia Mihaileanti,
la seminariul de la Socola si
rector, egumen al manastirn
Socola, arhimandrit, arhiereu
cu titlul Stavropoleos, depu-
tat In divanul ad-hoc al Mol-
dovei, profesor la facultatea
teologica, membru In comisia
documentala.. A publicat cturti
didactice ( Catihis, 1846, I-
storia sfintd, 1847, Ermineu-
tica, 1856, Istaria bisericeascd,
1851).
SCRIBAN NEOFIT (1808 Arh. Filaret Scriban.
t1885), cleric si scriitor ro-
man. Calugitrit la 19 ani, a Invatat la Academia
Mihaileana. din Iasi si la Qolegiul Sf. Sava din
Bucuresti; a deschis o scoala de cIntari In man.
Neamtu (1843); a fost director
al scoalei Trei Ierarhi din Iasi
(1846), profesor la Seminariul de
la Socola (1848 1862); arhi-
mandrit (1857); deputat In di-
vanui ad-hoc din Iasi, arhiereu
(1861); membru In consiliul su-
perior de instructiune; loctiitor
de episcop Ia Arges (1862). A
lost unul din fruntasii luptelor
pentru unire. Adversar al orga-
nizlirii bisericesti Intocmita. sub
Cuza, a combatut-o ca necano-
nicy prin discursuri si publica- Neofit Scriban.
tiuni (Nelegalitatea proiectului
pentru alegerea mitropoli(ilor si episcopilor, 1861;
Rdspuns Guvernului si Sinodului din 1865, 1866;
Apar area adevaruluela(a de episcopatulnecanonic,
1866). A flicut carti didactice (Catihis, 1838, Me-
todd p. studiul limbii elenice, 1861-62; Curs de
istorie, 1851) si cercetari asupra trecutuluibisericii
(Istorisire despremitropolia Moldovei, 1857); a pu-
blicat cuvIntarile sale rostite Ia diferite ocazii
(Intre card: Guy. la alegerea domnului, 1859; la
lnmormintarea ep. Ghenadie, 1861; la moartea
lui Carol Rosetti, 1872; la Paste, 1876; si o co-
lectie de cuvinte bisericesti, 1868), cum si brosuri
de propaganda In epoca luptelor pentru unire
(Unirea fi neunirea principatelor romdne, Fo-
loasele unirii). In 1870 a adunat multe din o-
perele sale Intr'un volum (Incercdri poetice, dis-
cursuri, memo are).
SCRIBE EUGENE ('1791t1861), autor drama-
tic francez .A scris drame istorice, connedii cu sub-
strat politic, cum si librete de opere si opere co-
rnice (Fra Diavolo, 1839; Robert Diavolul, 1831;
Hugheno(ii, 1836). La not mai cunoscuta, afar&
de libretele muzicale, este: Adrienne Lecouvreur
(1849). Trad. rom.: Atricana (1847), Bertrand si
Raton (de I. Vticarescu, 1847), Mo. garul lui Bu-
ridan (de N. A. Bogdan In Familia", 1895),
SCRIO4STEA, corn. rur. In jud. Teleorman,
plasa Rosiorii-de-Vede; 2.308 loc. Circ. com. cu
6 sate (1929).
SCRISORI, poezii de Eminescu; patru s'au pu-
blicat In timpul vietii lui In Convorbiri literare".
A 5-a e posturna.
SCROB CAROL ( *1856t1913), ofiter roman.
Autor de romante cari au lost lnsotite de muzica
si foarte raspindite. A publicat un volum: Poezii
complete, 1889.
SCLTLENI-TIRG, corn. rur. In jud. Iasi, plasa
Copou; 2.986 loc. In legea 1929: Sculenii-Vechi,
sat circ. corn. Tiganasi. Aci a fost, In timpul
retragerii In Moldova, principals tabAra. a Cerce-
tasilor roman.
SCULTDA GHEORGHE (t1792), medic grec al
1864
www.dacoromanica.ro
domnitorului Nicolae Caragea; a ramas In Bu-
curesti, dup& plecarea acestuia.
SCULY LEON, medic roman. Profesor de cli-
nic& chirurgical& si oftalmologie la Facultatea der
medicine din Iasi (1886).
SCUMPTA, corn. rur. jud. Balti, plasa Falesti;
2.191 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Flilesti.
Statie c. f. Intre Vasile-Lupu si MAL
SCUP CINA, numele parlamentului Serbiei.
SCUREIU DIMITRIE1 (*18461-1929), profesor ro-
man. Originar din Transilvania, a lost cltva time
institutor In Bucovina, de unde a venit In tar&
(1866) si a lost director al scoalei normale din CIm-
pulung (Muscel).
S CURTES CU NicoLAE ( *1844
t1879), scriitor roman. Colabo-
rator la Columna lui Trojan,
Ghimpele, Romdnia liberd. Op :
Rhea Silvia, drama, 1873.
SCIIRTU IOAN ( *1877t1922),
profesor si ziarist roman din
Transilvania, stabilit In Bucu-
resti. S'a ocupat mai ales cu stu-
dierea vietii si operelor lui Emi-
nescu, publicind articole si bro- N. Scurtescu.
suri si fiicInd mai multe edi(i-
uni ale poeziilor acestuia. Teza sa, de doctorat
de la Leipzig (1903) trateaza viata si opera In
proz& a lui Eminescu. A fost colaborator la rev.
Sem&natorul" si cltva timp Intre conduclitorii ei.
SCUTARI (SKUTAEU SHKODRA) ® orasln Alba-
nia (In vechime Scodra), ca. 30.000 loc. ¶ 0 oras
In Turcia Asiatic& (Anatolia), 82.000 loc.
SCUTELNICI, o categorie de Orani, cari erau
scutiti de orice dare catre Stat, dar plateau pro
prietarului mosiei o sum& anuala. Institutia aceast a
a luat Muth In timpul domniei lui Constantin
Mavrocordat (1741-43). Dupli unii autori, s'a
facut spre a da o compensatie proprietarilor pen-
tru desfiintarea rumdniei (iobagie, vecinatate);
dupit altii, n'avea nici o legatura cu reforma lui
si se atribuiau numai boerilor drega.tori si numy-
rul scutelnicilor era In raport cu Insemnatatea
functiunii. Asernanittori cu scutelnicii erau pos-
lusnicii, dar existents acestora este mult mai
veche (se gaseste Intr'un document din 1387) si-i
aflain mai ales In serviciul m&nastirilor. Deose-
birea Intre poslusnici si rumdni, este c& primii
slnt legati prin obligatii de servicii catre persoancr
proprietarului (fie Boer sau manastire), iar ru-
ma.nii sint legati de pamintul pe care-1 locuesc
si se hrtmesc. Iobagia a fost desfiintata. de Mavro-
cordat, poslusnicii si scutelnicii au lost desfiin-
tati de Regulamentul Organic.
SEALCA, com. rur. jud. Olt, plasa DrAga.nesti;
2.930 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Mihaesti.
SEBASTIANI HORACE CONTE (*1772 -1-1851),
maresal sl om politic francez. Avu o stralucita Ca-
rierli military In epoca revolutiei si a primului im-
peril; °cup& posturi diplomatice Insemnate; fur
ministru sub Louis Philippe. Ca ambasador la
Constantinopol (1806), el a avut un Insemnat rot
in deslltsurarea evenimentelor politice cari intere-
seaza de aproape tarile romane si can se tenni-
nat.& cu rapirea Basarabiei de Rusi.
SEBE ® com. urb. jud. Alba, plasa Sebes;
10.000 loc. Statie c. f. linia SibiuAlba-Iulia.
0 munti, ramurti din Carpati, se Intind mai ales
In jud. Hunedoara si Alba. ¶ ® rlu jud. Alba,
afluent al Muresului, se varsa lInga Alba-Iulia.
SVBI, corn. rur. jud. Arad, plasa Sebis ; 2.089
loc. Statie c. f. Intre Ineu si Brad.
SECESIVNE (fr. SECESSION), razboiul ce s'a
purtat Intre statele de N. si cele de S. ale Statelor-
Unite Americana (1860-1865), pornit mai ales
din pricina chestiunii sclavilor, cele din N. hind
pentru desfiintarea sclaviei (aboli(ioniste), iar
cele din S. pentru pastrarea ei. Victoria a fost a
celor din N.
SCU, manastire In jud. Neamt. Intemeiata
ca mic schit cu o biserica de 'emit in 1560 de un
sihastru numit Zosima. In 1595 s'a zidit o biserich
de zid de catre Mare le Vornic Nestor Ureche, care
e Ingropat acolo cu sotia sa Mitrofana. In jurul
bisericii sInt mormintele mai multor episcopi mi-
tropoliti, Intre cari mitropolitii Varlaam, Sava,
Ghedeon $. a.
SECUI pp- Mew.
SECULARIZAREA AVERILOR MANASTIRESTI, Mout&
prin legea din Decembrie 1863, a trecut In patri-
moniul statului roman toate averile manastirilor
Inchinate In cursul timpului catre diferite mama-
stiri din Orient.
SECURENI-SAT 0 sat In jud. Hotin, plasa
Secureni; 4.418 loc. Tine de circ. corn. Secureni-
TIrg. 11 0 8.-TIRO, corn. rur. tot acolo; 5.536 loc.
Circ. corn. cu 11 sate.
SECUSIGIU. corn. rur jud. Timis-Torontal,
plasa Periam; 2.564 loc.
SEDAN, oral In Franta, ca. 20.000 loc. Ora.,
vechiu (sec. xv), cu multe fabrici. Aci a lost In
Septembrie 1870 o vestita batelie Intre Prusieni
i Francezi, In care acestia au Post Invin$i si, duph
aceea urma capitularea armatei, cu care se sill*
razboiul.
SEGHEDIN (SZEGEDIN, ung. 'SZEGED), ora$ In
Ungaria, la confluents. Mure$ului cu Tisa; 130.000
locuiton.
SEGHIROARA Fir SIGHISOARA.
SEGUR [segtlr] SOPHIE CONTESA DE( 179911874),
scriitoare franceza de origine ruse; a publicat pove-
stiri pentru copii $i tineret vestite$itraduse In toate
limbile tarilor culte. Traduceri romane$ti: Pcrvestiri
cu tine (de L. Dau$), Insemndrile unui mdgar
(de Iosif Raranu), Nenarocirile Soliei (de Suzana
Draghici), Hanul cu noroc (de Ana Niculescu-Co-
dreanu), Dupd ploaie vreme bund (de Eufr. Pala),
Bietul Tudorel (de N. R. Niger, 1921), Fetilele cele
bune (de Virginia Palla), Copiii cumin(i (de *te-
fania L. Caragiale).
SEIGNOBOS CHARLES (1854), istoric Iran -
cez, Post profesor la Dijon (1879), apoi la Paris la
Universitate (1883); unul din maestrii istoriei cri-
tice. Op. pr. Histoire de la civilisation (1884-86);
Histoire politique de l'Europe contemporaine
(1897); La methode historique appliquee aux
.scinces sociales (1901).
SEINI, coin. rur. jud. Satu-Mare, plasa Seini;
.5.600 loc. Statie c. f. Intre Satu-Mare si Baia-Mare.
SELEIVIET, corn. rur. jud. Tighina, plasa 0i-
mi$lia; 3.450 loc. Dupe legea 1929 sat circ. corn.
Cimislia.
SELETIN, corn. rur. jud. Radauti, plasa Pu-
tilei ; statie c. f. linia spre Dornesti.
SELEUCTZI (fr. sELDsonemEs), regi persani
din trei dinastii ce domnira Intre 1060-1308.
SELEII*, corn. rur. jud. Arad, plasa $iria;
2.637 loc. Statie c. f. Intre Slntana si Ineu.
SELIM I caL CRUD ("1467 t1520), sultan al
Turcilor Intre 1512-1520). Ajuns la tron prin
ajutorul ienicerilor, cari silira pe tatal sau Baiazet
sa abdice. A purtat lupte cu Persia $i cu Egiptul,
Ve care-1 lull. In stapInire. Cu el a Incheiat Bogdan
oda al Moldovei In 1513 tratatul de Implicare si
Inchinare. Cu acel prilej a calatorit la Constantt-
nopol logofatul Ion Tautul,
.duclnd Sultanului un dar de
10 pungi. Xenopol spune ca
textul tratatului n'a lost aflat
pin& acum. Cuprinsul lui 11 da
Nicolae Costin In cronica sa
$i D. Canternir In Descrierea
Moldovei.
SELIM II CEL BEM (*1524
11574), sultan al Turciei.
SELIM III (*1761 11808),
sultan al Turciei Intre 1789
1807. A introdus organiza-
rea europeanli a armatei;, a
lost rasturnat si apoi ucis.
SELIOGLU, corn. rur. In Seri. 0.
jud. Cetatea-Alba, plasa Co-
gllnic; 5.743 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Ta$11c.
1865
www.dacoromanica.ro
SELIRTE, corn. rur. jud. Hotin, plasa Chet-
menti; 2.929 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. SEC-
Ionauti. SEN
SELIRTEA-VECHE, corn. rur. jud. Lapu$na,
plasa Nisiporeni; 2.804 loc. Dupa. legea 1929, sat
circ. Bolduresti.
SELLA euniTnio (1827t1884), geolog Italian,
om politic, financiar, membru al Academiei dei
Lincei. Membru onorar al Academiei Romane
(1883).
SESIANATPRUL, revista literal% Intemeiata de A.
Vlahuta $i G. Co$buc. Dupa ei o conduse N. Iorga,
apoi D. Anghel, St. 0. Iosif, M. Sadoveanu, C.
Sandu-Aldea si I. Scurtu. Bucure$ti, 1901-1910.
SEMENDRIA, oral In lugoslavia (Serbia), pe
Dunare; 7.100 loc. Ocupat de Germani In 1915.
SEMENTC, statie c. f. jud. TimisTorontal
Intre Timisoara si Buzia$.
SEIVIERAIVITDA, personaj legendar, regina a
Asiriei si Babiloniei.
SEMITI, popoare cari descind, dupa legends,
din Sem, fiul lui Noe. Au lost In antichitate Asi-
rienii si Caldeenii, astazi shit: Evreii, Arabi( §I
Sirienii.
SEMLAC, corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica;
5.280 loc.
SEMLACUL-MARE, statie c. I. jud. Timi$-
Torontal.
SE.MLIN (slrb. zEsturr), ora$ in Iugoslavia
(Croatia) pe rlul Sava. Aci a Post In 1456 o vic-
torie a lui Ioan Huniade contra Turcilor.
SEMMERING, trecatoare In Alpii din Au-
stria (Stiria), la 1396 m. Inaltdme (dupa altii
2.000 m.). Statiune climaterica foarte cautata.
SENA (fr. SEINE), fluviu In Franla, se varsti In
Canalul MInecei; lung. 776 km.
SENATUL, institutie legislative pe care o gasim
la Romani $i apoi la diferite state In timpurile
moderne. La noi, Regulamentul Organic a insti-
tuit un regim parlamentar foarte restrins
monocarneral Ob$teasca obi$nuita adunare"; tot
ass a stabilit si Conventiunea din Paris din 1858.
La 1864 prin lovitura de stat prin statut s'au adus
modificari acestei organizatii si s'a Infiintat pen-
tru prima data Senatul, care a Inceput a function
chiar In acel an, 1864. Constituanta din 1866 a
pus din nou problems si, primind sistemul bica-
meral, a Infiintat un Senat cu membri de drept
(mo$tenitorul tronului si episcopii) si cu membri
aleg. Noua Constitutie dupa razboiu 1-a pastrat,
dar i-a modificat organizarea, avind mai multi
membri de drept (fo$ti presedinti de consiliu, fo$ti
1nalti magistrati, fo$ti generali cu Inalte comanda-
mente, fo$ti deputati sau senators In multe le-
gislaturi, etc.).
SENECA MARCUS ANNAEUS ZIS RETORUL (61
a. Chr. t30 p. Chr.], retor $i profesor de retorica la
Roma. A scris o istorie a razboaielor civile, care
s'a pierdut; au ramas un numar de discursuri, cari
dau detalii despre moravurile timpului $i despre
metodele de inva.tamInt.
SENECA LUCIUS ANNAEUS ZiS PILOZOFUL (2
t66), a debutat ca advocat, bine
preparat de tatal sau; apoi s'a
!Mut profesor de filozofie $i s'a
amestecat In luptele politice si
intrigile vietli de curte si de fa-
milie din vremea lui Claudiu si
Neron, caruia II fusese precep-
tor. Scriind mutt si In multe di-
rectii, mai ales carti de filozofie,
In care se arata sustinator al r"
teoriei stoicilor, el ducea In a- Seneca Lucius.
celasi tamp o viata desfrinata..
Compromis Intr'un complot contra lui Neron, a
Post pedepsit de acesta ca sa moara deschizindu-si
vinele.
SENEGAL 0 fluviu In Africa de V., care uda
regiunea cu acela$i nume si se varsa in Oceanul
Atlantic aproape de ora$ul St.-Louis; lung'. 1.800
km. ¶ 0 colonie franceza In Africa Occidental&
ca. 1.200.000 loc. Parte din litoral a lost descope-
SSEENR- rit
dePortughezi In 1446; explorarea-fluviului sfa
teritoriului a Inceput In sec. xvii, dar stapinirea
SER e! ectivA s'a stabilit la Inceputul sec. xix.
SENEG4MBIA, regiune In Africa V. Intro
Sahara, Sudan, Guineea $i Oceanul Atlantic.
SENESLAV, voevod ce stbpinia valea Arge-
sului In ultiniele decenii ale secolului xm. El traia
In Curtea (domneasc&) de Arge ?. Unii istorici so-
cotesc cik el este Intemeietorul principatallei mun-
tean, (Mil inclin& pentru Tihomir.
SENTINELA ROMANA, poezie de V. Alecsandri, In
care Infatiseaz& Inceputurile natiunii romane, ma-
bolizlnd-o Intr'o sentinetd; =is& In 1848, Iii_tim-
pul exilului siku.
SEPTUAGINTA (fr. SEPTANTE), traducerea
bibliei (Vechiul Testament) din limba ebraidi In
limbs greac& 'lieut.& de 72 de Invillati In Egipt
pe vremea lui Ptolomeu u Filadelful. Dup& altir,
s'ar fi Inceput aceasta traducere pe la 200 a. Chr.
$i s'ar fi sfIrsit d'abia la Inceputul erei crestine.
SERACIN TEODOR (*18361-1901), roman ge-
neral austriac. A luat parte la luptele contra Pru-
siei In 1866, a lost profesor la Institutul geografic
militar din Viena.
SERAFINI, episcop de Maramures; 11 aflikm
in documente Intre 1712-1714.
SERAFIM, episc. eparh. Buzaului, 1649-1668;
apoi episc. al RInmicului pin& pc la 1671, chid pro-
babil s'a retras ca sa devie shimonah (ascet). El a
asezat sediul episcopiei In schitul Frasinet, azi
dirlinat, unde este acum gradina episcopiei.
SERAFINI, mitropolit al Ungro-Vlahiei 1577
1584. El a hirotonisit pe Ghenadie ca mitropolit
al Ardealului (1578).
SERAFIM DIMITRIE (186311931), pictor ro-
man. A lost profesor la $coala de bele-arte din
Bucuresti (1901). A Mout studii la Paris: elevul
lui Henner.
SERAI, env. turc., palat In care locuiau printii
au Sultanul.
SERAJEVO N.- SARAJEVO.
SERAO MATILDA ("18561-1927), scriitoare ita-
liana. A publicat romane $r nuvele. Trad. rom.
Despdrfili (1897, in ziarul ,Tribuna din Arad),
Pe stradd (de Lia Mtigurik, 1903), In provincie (de
P. Robescu, 1907), Povestea unor suflete (de Va-
leriu Dragomir, 1908), Adio iubire (de D. Ionescu-
Morel de Sofia Nndejde), V isul unei nopti de dra-
gage (de Sofia Nadejde, 1915), Mama vitrega (de
Ionescu-Morel), Scinteia sub cenusd (de D. Nanu),
Idila paiefei, nuvele (de Sofia Nildejde), Mina
Maid (de G. Popescu, 1929).
SERAVTII-DE-SUS, com. rur. jud. Cern&uti,
plasa Prutul; 2.893 loc. Dupo.legea 1929, sat circ.
com. Zadobreni.
SERBIA, stat In Europa cuprins ad In. statul
lugoslavia (ow acolo geografia). Aci dam istoria
poporului Orb.
Slrbii au venit din Galitia In peninsula
balcanicii la Inceputul sec. vu, aliati cu Avarii.
S'au crestinat prin sec. ix. Au putut astfel
sli se a*eze In tinuturile cedate de Imparlitia bi-
zantinik Intre Dun&re $i Mares Adriatica. In aceste
timpuri primitive se despartir& In dou& marl ra-
muri: Sirbi propriu zisi (la Est) $i Croati (laVest).
Mult& vreme n'avura nici un rol important. Tra-
ir& Impartiti In state mici, avind In frunte un
jupan, $i ffind In dependents mai mare sau mai
midi de Bizant on de Ungaria. In sec. xiii Incep
sil se amestece In luptele civile din imperiul bi-
zantin, iar In sec. xiv ajunserik In culmea puterii
sub Stefan Dusan (1334-1355), care se proclami
far at Slrbilor ;i Grecilor. In aceasta calitate cu-
prinse o bun& parte din provinciile bizantine.
Dup& moartea lui imperiul se desfacu $i urma*ii
lui (acum numi i despo(i = printi) avura sa
apere independen a lor fora de Turcii earl intrase
In Europa, dar In 1459 Serbia deveni pasallc
turcesc, iar regatul Bosniei cAzu *i el sub Turci
In 1463, apoi $ i Herzegovina In 1432 si Monte-
negre In 1499. Tairb. as,,fel asupriti pintitIn 1804,
cind Incepura a se mica, Intliu sub conducerea
1866
www.dacoromanica.ro
lui Gheorghe Petrovici zits Garagheorghe, rnai tir-
ziu sub a lui Milo§ Obrenovici.AstIel Serbia ajunse
s& se bucure de autonomie, recunoscul& de Sul-
tan, sub domnia unui principe, In 1830. Primul
suveran fu chiar Milos, dar el fu nevoit O. abdice
In folosul fiului sau Milan, urmat de Mihail,
rasturnat de familia cealalt& In 1842, cind vent
la tron Alexandru Caragheorghevici, care avu
aceeasi soartii, cad fu shit a ceda tronul lui Milo;
Obrenovici, pe care-1 urm& Mihail (a doua oars)
In 1860. Flind asasinat In 1868, veni la tron Milan
Obrenovici (nepot de var) Intliu minor sub re-
gents, apoi major. In timpul minoritalii lui s'a
decretat Constitutia (1869). In 1876 Serbia In-
cearcli a se libera de Turd, dar este Invinsti. In
timpul rAzboiului ruso-turc, ea intra iar In lupta
$i este recunoscuta independent& prin tractatul
din Berlin (1878), allituri de Montenegru, alt stat
slrbesc. In 1882 printul Milan se proclam& rege
$i In 1885 declare rilzboiu Bulgariei (care Isi all-
pise atunci Rumelia), dar fu Invins $i peste citiva
ani shit a abdica In favoarea fiului situ Alexandru
(1889), minor $i acesta. Proclamindu -se major
Inainte de timpul legal, avu multe greutati in-
terne, iar casatoria cu Draga Main provoca tin
curent ostil In lumea politic& $i, probabil din pri-
cina aceasta, fu asasinat Impreuna cu sotia sa in
1903 de dare un grup de ofiteri. Atunci fu pro-
clamat rege Petra Caragheorghevici, care trikia In
exil. El renunt& la politica austrofila a ultirnilor
regi din dinastia Obrenovici $i intr.& In relatii cu.
Franja $i Anglia. Atentatul de la Serajevo, cInd
a lost ucis nnostenitorul tronului Austriei, a avut
de urmare o nota foarte sever& din partea guver-
nului austriac $i de aci a urmat declaratia de rikz-
boiu din 1914. Prin intrarea trupelor austriace
In Serbia se Incepe rikzboiul mondial, care a lost
foarte nenorocit pentru ea, teritoriul fiind ocupat
In tot timpul, regele cu armata shit a se retra-
ge din tars; dar sfIrsitul a Yost restauraree.
marita. a statului sIrbesc, care deveni lugoslavia
de azi. (or lugoslavia).
SEREDA CIUCULUI Pr ?MEM:IAEA exuenua,
SERGENT [se*, ] EMILE, medic francez. Pro-
fesor la Facultatea de naedicin& din Paris $i mem-
bru al Academiei de medicina. A Mout cursuri la
facultiktile noastre In 1927 *i 1929. Membru ono-
rar al Acadenaiei Romane (1930). Cartea lui Tee/in/-
queclinique medicates lost tradus4 $i publicat&In
Bucuresti (1922).
SERGHIE (mem), martir, prliznuit de bi-
serica ortodox& la 7 Octombrie. Era ofiter roman
pe vremea lui Maximian (285-310). Refuzind a
jertfi idolilor, el $i cu camaradul Vah au lost chi -
nuiti $i au pierit. Martiriul for a Yost mai tlrziu
sikrb&torit: episcopul Alexandru a zidit o bisericA
In orasul Rasafe $i Imp&ratul Jus-
tinian a dat orasului unde au Yost
ucisi numele de Sergiopol. Ceidoi-
sfinti slat patronii unei biserici
din Roma. Moastele for slat Im-
partiteladiferitebisericidinPraga,
Paris, iar capetele se gasesc la
m&n&stirea din Curtea-de-Arges
pristrate Intr'un sicriu daruit de I
cetatenii orasului Ploesti.
SERGHIESCU mARDT, unui din
Romanii can au participat la re- Marin
volutia din Muntenia 1848 $i au Serghiescu.
lost exilati. Ion Glrica relateazit o traslitur& de
caracter a lui. Erau la Constantinopol, la o
masa $i un lautar roman clnta o doink Serghiescu
pe care amicii sEd 11 poreclise Nationalul
Incepu sa piing& $i, la mirarea unui Perot (locuitor
din Pera), raspunse: Perotule, Perotulel to n'af
patrie, nu tii ce e un cintec national.
SERGHIE§TI, com. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Strata; 2689 loc.
SERGIU DIMITRIE ("1834 t1891), medic ro-
man. A practicat In Bucuresti, specialist In boale
de copii; a lost profesor la facultatea de nnedicia..
SERRUYS DANIEL, istoric $i economist Iran-
cez. Profesor de trlo logie bizantina'. la Swale de Inainte de legea din 1925 era unit cu jud. Cara SER-
Inalte studii din Paris. In timpul razboiului s'a yi numia Caras-Severin.
ocupat cu chestiunile economice, apoi a lost numit SEVERIN, fosta mitropolie a Severinulut. 4n- SFA
director general al Ministerului de comer%. S'a temeiatti pe la 1359 de Alexan-
specializat In tratate de comer(,. A vizitat tam dru Basarab, domnultMunteniei.
noastra in Ianuarie 1931. Ea a continuat, probabil, pina
SERVIUS TULLIUS, dupe legends, al 6-lea rege In 1496, clnd s'a Intemeiat de
al Romei. Radu Vodli cal Mare episcopia
SESQSTRIS, numele unui mare rege egiptean din Rtmnic (jud. Vllcea), care
ale carui fapte le povesteste Herodot: organizare a luat titulatura: Rtmnic-Noul
.administrativa, cuceriri de teritorii, constructii de Seveirn.
monumente si canaluri. In realitate e vorba de SEVERIN EM. (t1893), lost
Ramses II (..- acest cuv.). profesor la Facultatea de medi-
SETON-WATSON R. W., istoric si ziarist en- cina din Bucuresti. Ii gasim in Sterna
glez. Profesor la King' College la Londra. A cal&- 1864 la catedra de anatomie pa- Jud. Sevenn.
torit de multe on In tinuturile romanesti si a Yost tologice $i patologiechirurgicala.
unul din sustinatorii drepturilor poporului ro- SEVERU AXENTE P.- AXENTE.
manes°. Articolele sale (sub pseud. Scotus Viator)
Si diferite brosuri au luminat opinia public& en-
gleza asupra situatiei Romanilor din Statul Un- J° ARAD
amenintati cu desnationalizarea de catre (...,
stapInitorii for vremelnici. -4 r..)
IA sre,a1
SEULESCU MIHAIL (*1859 t 1929), economist <c.
,_ . B;;;;;'Th"-.1
i om politic roman. A lost profesor de statistic& z.
%
I, PL.BIRCHIS --/
M finante la Universitatea din Bucuresti; membru f', r
.al Ateneului Roman; ministru de finante In gu- . s. mg '1315-3%4A,
,_° f, FL SALMI) k '-'-
vernul prezidat de Al. Marghiloman In 1918. -.
SEVASTIAN raaaTta (t 288), praznuit de bi- l''
serica ortodox& la 18 Decembrie. Crescut In Mi-
lano; desi crestin, a devenit soldat si a ajutat pe toti
/ L.FAGET\1,14 AFRIGI tl A

. ,.;_, j
....-
3 -1-
2
A
soldatii crestini. Devenind seful gardei pretorie-
nilor, In timpul lui Diocletian, continua opera sa;
UGOJ
. '7 \N
I
_..... n,
cn
ca
aceasta provoca mania Impltratuluilsi apoi mar- r '---1... Saculri 1
r 7,
tirizarea lui Sevastian. 'I PL. S ULI A
SEVASTOPOL, ores In Rusia (Crimea);
73.070 loc., fondat In 1784. A lost cetafe Intarita. PL
Cucerirea ei (8 Sept. 1855) a lost episodul hotarl- CARANSEBES .s
tor In razboiul Crimeei, aduclnd Invingerea Ru- CARANSEBE5
siei si tractatul de la 1856. oVarc O'er,
SEVASTOS R CHIMENITITL.
NI

SEVASTOS ELENA (t1929), scriitoare romana.

S'a ocupat mai ales cu folklorul, adunlnd si publi-
Lind open de literatura. poporank (Clntece moido- PLTEREG OV A
venegli ,1888; Povegti; Anecdote) Si studiind unele
chestiuni mai generale din viata poporului pe baza
traditiilor (Nunta la Romdni, 1889). A sons si o
piesii de teatru (Dreptui tdu, 1906) si un studiu
social (Mijloace pentru tmbundtatirea stdrii po-
) Teregov:i
--
/ 2
porului, 1905). .cn
II o
/ 4.4
SEVASTOS ROMULUS (*1866 t1926), natura- `PL 0 s0 VA' 2
list roman. Profesor la scoala military din Iasi. Le
A publicat articole In Annales scientifiques de
l'Universite de Iasi", Analele Institutului geo- )ropier
I
logic din Bucuresti", etc. precum si volume deose-
bite. A studiat In parte geologia citorva regiuni f ORSOVA
ale tgtrii (Coddefti $i Rdducdneni, 1909, Mogosegti,
1911. Sesul Prutulut fi at Jijiei, 1922), a facut
cercettiri mai generale asupra Straturilor post -
gtaciare In Europa centrals, nordica si oriental&
(1907) si mai speciale asupra unor fosile (gastero-
podele pleistocene, 1909).
SEVER (Luaus SEPTIMIUS SEVERUS) (t211 p.
Chr.), lmparat roman. S'a urcat pe tron, procla-
mat de legiunile sale din Iliria, dupli ce Invinse Harta Jud. Severin (legea !gas).
pe competitorii sai din Asia si din Gallo.. El a pro- SEVIGNE MARIE MARCH= DE ( *162611696),
tejat pe artisti si pe literati. De la el a rams ar- scriitoare Iranceza cunoscut& prin scrisorile adre-
cut de triumf din Roma, care-i poart& numele. sate mai ales fiicei sale In vreme de 25 de ant.
SEVEREANU CONSTANTIN (*1845 t 1930), me- Ele s'au publicat dup& moartea ei (1726; edit.ie
dic roman. A Invatat In scoala de medicinti in- complete, 1819).
iiintatil In Bucuresti de generalul Davila, apoi la SEVTLLA, oral In Spania, pe Guadalquivir;
Parrs. Intorclndu-se In 1864, a Post medic la spi- 205.529 loc. Are o catedrala vestita, universitate
talul Coltea, profesor la facultatea de medicin& veche, muzee. Ea dateaza din timpul razboalelor
din Bucuresti. A lost unul din primii nostri chi- punice.
rurgi. Pensiona (1916), a scris memorii. A Post sl SEVRES [sevr], ores In Fronts. (lInga. Ver-
consilier comunal sl deputat (1887), a publicat: sailles); 9.465 loc. Vestit prin fabrica de portela-
.Medicind populard. nuri (fond. 1756) si prin muzeul special; ad este
SEVERIN, judet In Banat, cap. Lugoj. Are o scoal& normal& superioara pentru fete, ale axe'
9 plasi, 3 com. urb., 224 corn. rur. Tine de circ. cursuri le-au urmat si multe profesoare romance.
Curtii de Apel din Timisoara. Bisericile ortodoxe SEYM, Parlamentul Poloniei.
din judet tin de eparhia ep. din Caransebes, cele SPATUL TARII, parlament al Basarabiei, Intocmit
unite de eparhia ep. din Lugoj. Are 13 gradini de In 1917 pentru a hotarl asupra situatiei viitoare
oopii, 227 senate primare rurale si 7 urbane. a Republicei moldovene-gti. Era compus din:
1867
www.dacoromanica.ro
S F E-44 deputati alesi de comitetele ostasesti, 36 alesi
de congresul tartinesc, 58 alesi de consiliile jude-
SH A tene si comunale, de corporatii, etc. S'a convent
ca 70 0/0 din membri sa fie romani moldoveni, iar
restul neromani
(pp- trxrazA).
SFVTEA CONSTANTIN ( *1864 t1924), comerciant
roman. Originar din Brasov. A debutat ca func-
tionar al librariei Socec; a Post director al institu-
tului grafic Progresul" din Plo-
esti; a cumparat fondul corner-
mai al lui Eniu Balteanu si a des-
chis In Bucuresti pe seams sa
Libraria $coalelor' (1891). Mai
tlrziu si-a merit afacerile, tnfi-
inttnd si o tipografie si litogra-
fie, a construit un local propriu
In calea Mosilor; apoi a Inceput a
se ocupasi de editurli : a publicat
pentru prima data volumele de
poezii ale lui Cosbuc, a editat
revista Vatra" ci multe dull.
In 1920 s'a asociat cu alti proprietari de tipografii,
librarii, etc. pentru a Intemeia Cartea .Romd-
neasca", la conducerea careia a participat ca
director general.
SFINTA-ANA, lac vestit Intr'un crater vul-
canic, to apropiere de Tusnad.
SFINTA BARBARA PP' BARBARA.
SFINTA ELENA (engl. SAINT HELENA), insula
to Oc. Atlantic, descoperita In 1502; .122 km. p.,
3.747 loc.- cap. Jamestown; posesiune engleza. Aci
fu exilat (1815) si muri Napoleon (1821). Cadavrul
lui fu adus In Franta In 1840.
SFINTA SOFIA (turc. umtre_soar4), biserica.
vestita In Constantinopol Izidita de Constantin
cel Mare (pe la 327), merit a de fiul sou Constan-
tiu, arse In anul 404, restaurata de Teodosiu II,
arse din nou In timpul lui Justinian I si reedifi-
cat& de el (532), Mout& moschee In 1453, restau-
rata In 1847.
SFINTUL GHEORGHE 0 corn. urb. in
Transilvania (lost SEPSI-SZT-GYORGY), capitals
jud. Trei-Scaune, pe Olt; 12.000 loc. Statie c. f.
linia Brasov-Bretcu. Aproape st. baln. Sugasu.
0 biserica din orasul Suceava Inceputa de Bogdan,
fiul lui Stefan cel Mare (1514-1522), terminate
de $tefanitti, fiul situ. ¶ O unul din cele trei brate
ale Dunarii (or DUNAREA). ¶ p Post schit jud. Bu-
zau. ¶ C) don& biserici in Bucuresti: S j.Gh. Vechiu
r 74)4.1,41110,1011,4,11,0ItildiubeiAfitillililiblt4thumq
' rom. numeroase: Machbeth (de $t. Bajescu, 185()
461 ; ,
.,..%.T.,.LAV
--',...11-1,1*.,4,4......alitmuiub,,
rr 4.,:nrill
Slatii ;031
al...,..----,
Biserica Sf. GheorgheNou din Bucurevi (forma veche).
zidita, dupti cum spune pisania, la 1492 de Vel
Vornicul Nedelcu si sotia sa Anca, refacuta de
alte persoane mai tlrziu. Picture actual& e de pic-
torul Pompilian. Pe timpul lui BrIncoveanu a
lost aci o *coal& cu dascal roman si slavon; -
SI. Gh. Nou, Inceputa de un boer Panaitachi si
terminate de Const. BrIncoveanu In 1709. Am
este si mormintul Domnitorului, multa vreme as-
cuns, fare inscriptie; numai pe o candela era o
mentiune care a Indrumat pe cercetatori sa afle
aceasta. ¶ O biserica zidita de Stefan-cel-Mare In
HIrlau.
SFINTUL ILIE, corn. rur., jud. Suceava; bi-
serica cladita de Stefan Gel Mare In 1457.
SFINTUL IOAN, schit de maici jud. Putna
ling& Panciu, Intemeiat 1812 de calugarDuntiiru.
SFINTUL ION CEL NOU Pp-
www.dacoromanica.ro
SFINTUL IOAN DANIASCVNUL we- max_
SFINTUL -SAVA, Rust& biserica Yn Bucuresti
zidita In sec. xvu, rezidita de Constantin Brinco-
veanu pe la 1707-1709 (asezata, pe locul unde se
afla statuele Mihaiu Viteazul, Heliade si Lazar), a
fost si manastire, avind In jurul bisericii cladiri
importante In can Serban Cantacuzino a In-
fiintat pe la 1680 o Academie domneascd cu limb&
de predare greacii moderns. Aceasta institutie a
luat in cursul sec. xviii, o mare desvoltare, ffind
cunoscuta In tot Orientul. Mutlndu -se mai tIrziu
In alte localuri, chillile manastifii Si. Sava erau
neocupate In 1817, and domnitorul Garages ho-
tart, dupe Indemnul citorva boeri, sa autorize pe
Gh. Lazar, venit din Transilvania, a deschide aci
o Academie cu limbs, de predare romanit, avind.
cursuri pentru cele trei grade de InvatamInt: pri-
mar, secundar, superior. Incepind din 1818, scoala
aceasta, cu oarecari Intreruperi provocate de raz-
boaie si epidemii, a continuat si continua si azi,
Co ist.Sfetea. schimblnd localurile, sub numele de liceul SI.
Sava. Intre 1830-1859 aci se Infiintara o sums
de institute de culture cars cu timpul se desvol-
tart si, lulndu-si existent& separata, se despartira
de vechia tulpina: Biblioteca Statului, Imprime-
ria Statului (ambele purtara Intliu numele de
B. si L Colegiului Sf. Sava), Muzeul national de-
artd, Scoala de bele-arte, Cursuri de inginerie,
Cursuri de drept, de stiinte, de litere (earl. formara,
nucleul Universitatii), Cursuri de agriculture, etc.
SFINTUL SAVA, biserica In Iasi; interesant
tip de arhitectur. bizantina.
SFINX, personaj mitologic, monstru - repre-
zentat de artistii egipteni si greet Cel mai vestit
monument de acest fel este cel din Egipt, ling pi-
ramida lui Cheops.
SF9RZA, familie nobilli italiana, care a dat
mai multi duci ai Milanului, Intre cari: Francesco
(14011 1466), Galeazzo Maria (1444 t 1476),
Francesco Maria (' 1492 f 1535), ultimul duce, dup
care statele lui trecura In stapinirea lui Carol
Quintu.
SGANARELLE [sganarel], personaj comic
din teatrul lui Moliere (Sganarelle. s. a.)
SHAKESPEARE Decspir] WILLIAM (1554
1'1616), actor si autor dramatic englez. Persoana
lui este foarte discutata. Despre existenta acto-
rului cu acest nume nu Incape lndoiala, dar unii
critici, In timpul nostru, cred ca autorul pieselor
nu era el, ci Bacon (I.- acest cuv.), altii zit ca era
un Italian, altii socotesc c& parte din piesele ce-
poarta numele sInt de el, parte de altcineva. Trad
de P. P. Carp, 1864, de C. A. $teflinescu, 1911
de V. Demetrius, I. a., de A.
Stern, 1922, de Mihail Dragomi-
rescu, 1925), Hamlet (de D. P.
Econornu, 1855, de A. Stern,
ss
1877 si 1922), Othello (de T.
Bagdat, 1848, de P. P. Carp,
9- 1868, de V. Anestin, 1909, de D.
.i. Nanu, 1913, de Mihail Drago-
mirescu, 1923), Regele Lear (de
Adolf Stern, 1881, de Margareta
Miller- Verglii, 1911, de L. Daus,
1.911), Romeo si Julieta (de T. Shakespeare.
Bagdat, 1848, de Dim. L Ghica, 1882, de A.
Macedonschi, 1881, de H. Lecca, 1907, de Mihail
Dragomirescu, 1922), Iuliu Cezar (un fragment
In Foaia pentru rninte", 1840, Intreaga de Ca-
pitan $t. Stoica, 1844, de A. Stern, 1879, de Scar-
let Ghica, 1896, de Lazureanu, 1892, de D. N.
Ghica, 1908, de A. Stern, 1922), Negutatorul dirt
Venetia (de Scarlet Ghica, 1885, de C. A $tefa-
nescu, 1912, de A. Stern, 1923), Antoniu §i Cleo-
patra (de Sc. Ghica, 1893, de A. Stern, '1922),
Vista unei nopli de yard (de G. P. Sterian,
1893, de G. Toplrceanu, 1921), Femeia Inddrdt-
nicd (de H. Lecca, 1907), Noaptea regilor (de I.
Peretz), Coriolan (de A. Stern, 1922), Richard III
(de Sc. I. Ghica, 1884).
ToAN. SHAW [sa] GEORGE BERNHARD ("1856), poet
1868
$i dramaturg englez. Scriitor socialist. Teatrul situ, politului $aguna. In timpul marelui razboiu au SHE-
avind la baza o puternicti ironie $i Q vadittUt in- lost aci, In zilele de 26-28 Septembrie 1916,
tentie satirica, urmiireste s& distrug& admiratia importante lupte ale armatei romanesti contra S I E
general& pentru anume persoane istorice $i sa ri-
diculizeze o serie de idei admise peste tot In pri-
vinta chestiunilor sociale. Premiul Nobel In 1925.
Traduceri romanesti: Medicul In dilem4 (de Al.
Frunzescu, 1918), Pro fesiunea d-nei Warren (de
V. I. Popa).
SHEFFIELD [$efild], ora$ In Anglia; 490.924
loc. Vestit pentru fabrici, mai ales de cutite.
SHELLEY [sell] PERSY BYSSHE ( *1792t1872),
poet liric englez. Gonit din Universitatea din
Oxford pentru publicatia Necesitatea ateismului
(1811), se amesteca In luptele politice, parasi An-
glia $i trai In Italia In amicitie cu Lord Byron.
A murit Intr'un naufragiu. Putine traduceri roma-
nesti de I. B. Hetrat, de Buzdugan, de Flynt In
Arhiva", Lumea noun ".
SHYLOCK [safloc], personaj din piesa Negustorul
din Vene(ia a lui Shakespeare; a devenit tipul
creditorului speculant $i nemilos.
SIAM, regat In Indochina (Asia), 518.159 km.
p., 9.831.000 loc.; are $i zone de influents francezti
$i engleza. Prin mijloc curge fluviul Me-nam;
Cara bogatA; cap. Banghok. Regele actual este
Rama VII (1893), dorrine*te din :1925.
SIBERIA, vasta regiune din N. Asiei, staptnita
de Rusia; ca. 9.495.000 km. p., 9.307.000 loc.
(mr- ASIA .
SIBILE, personagii mitolo-
gice, femei can aveau darul de a
prevesti viitorul. Legendele anti-
chitatii pomenesc de multe, Intre Catedrala din Sibiu.
cari este vestita Sibila de la Cu-
me, de care vorbeste Virgiliu In celei austro-germane cari se terminara cu retra-
Eneida. Romanii credeau cA ele gerea Romanilor spre trecatoarea Oltului.
au scris niste °Orli (sibiline), cele SICHIANG (siximu), mare fluviu In China
mai multe pierdute sau arse. de Sud; 1.150 kin, lung.
SIBIU, judet In Transilvania; Sterna jud. Sibiu. SICILIA (in antic. greaca :TRINACRIA), mare in-
cap. Sibiu; 3.619 km p., 192.060 stil& la sudul Italiei In Marea Mediterantt; 25.740
loc. (1923); are 6 plb.si, 2 corn. urb. $i 87 corn. km. p., 3.500.000 loc. Are un vulcan vestit: Etna.
rur. (1926); face parte din circ. Curtii-de-Apel Cap. Palermo; alte orase: Messina, Siracuza,
Trapani.
SICILII (AMBELE SICILII), regat Intemeiat de
) .1° TARNAVA Roger, sef al Normanzilor In Italia 11130), trecut
MICA ,"" apoi In stapinirea familiei Hohenstaufenilor, mai
, .1° TARNAVA MARE
tlrziu apartinlnd Spaniei, ducatului de Savoie
;:f (
oaap L's (tratatul de la Utrecht, 1713), apoi Regatului
Neapolului (1721) pinb. In 1860, cind, dupA expe-
OCNA
acroch i ditia lui Garibaldi, se uni cu Italia.
;
"'"( Aercurea
1 PL.
/.. s OCASibj, Filo s's PL. CRIcHr
o , SICOC (signs sau SHCOKU, SHIKOKU, SCHIKO) in-
sulA din arhipelagul Japoniei; 18.210 km p.,
/I ' Salikte
furn;-$:, SIBIU
,, / /'"/°,*--* co.
cte- 3.167.707 loc.
PL. SALISTEPL TUR -.r SIDNEY PHILIP ( *1554t1586), om politic $i
iMERCURiA) _.,; °"c0,1, ,t9 .Nr
CO
scriitor englez; autor de romane.
-
I ,
4- SIEMIRADZKI HENDRIK ( 1843 t1902). pic-
-i PL. AVRIG \ ; tor polon. A cAlatorit In Germania $i Italia. Pic-
, t,
, )
........ .1 ... turile lui se \Tad In biserica evangelic. din Cracovia
,

/
`.1
,
\ '
:
(Isus potolind valurile), In palate din Petersburg,
rssi .. ' . PARGES In teatre din Cracovia $i Lemberg, In muzeele din
Cracovia ( Tor(ele lui Neron), Hanovra, etc
i, J° ''-1/ J° VA LCE A SIENKIEVICZ [senkievici] HENRYK (*1846
) GORJ \ t1916), romancier polon. Clt
Limp Ora sa a Post supusti, a
Harta jud. Sibiu (legea 19251 trait mai mult prin stainAtate,
a $i murit 1n Elvetia. Dupti re-
din Brasov; are 7 scoale prirnare urbane $i 82 $c. Invierea Poloniei osemintele lui
prim. rurale (1929); 18 cooperative de aprovi- au lost aduse In patrie $i In-
zionare $i desfacere cu cap. 1.127.140 lei $i 1 mormintate cu cinste. Vestit
coop. p. expl. de paduri cu cap. 29.140 (1925). prin romanele sale istorice ;pre-
Bisericile ortodoxe $i unite tin de episcopiile res- mint Nobel In 1905. Multe tra-
pective din Sibiu $i din Blaj. duceri romanesti: Via(a la sate
SIBIU (sau arimu), germ. Hermanstadt, ung. (1908), Quo +milts (de H. Lecca,
Nagyszeben. municipiu, cap. jud. Sibiu ; 44.911 loc. ; 1907, de G. B. Rares *. a.), Pe
static c. I. In legAtura spre Rimnicul VIlcii, spre camp de glorie (de Gr. TAusanu, Sienkievicz.
Copsa-Mica, spre Vintul-de-jos $i Alba-lulia. Are 1907), Valea viefii si valea
scoalil normal& de bOieti, gimnaziu siliceu de b Let' , morfii (1904), Fdrd credin(d (de Sofia Nadejde),
gmnaziui $$i liceu de fete, scoalii. comerciala supe- Potopul (de Sofia Nadejde, 1910), Cavalerii crucii
rioara de bOieti $i alta de fete, *wais de meserii. (de G. B.(llares), Prin foc si sabie (de Sofia Ntidej-
E sediul niitropoliei ortodoxe a Ardealului. Are de, 1910 $i de altcineva In ziarul Epoca", 1901),
o frumoas& catedrala zidit& sub indemnul Mitro- Prinsoarea(de Paul Ionescu, 1909), Eterna vie-
1869

www.dacoromanica.ro
SSE- timd (pe N. G. Rad.-Niger, 1922, de C. A. Ghica),
.. Pentra Nine (de St. Berechet, 1909), Amintirt din
S I P/I viata de artist (de V. Ghull), In zadar (de H. Cio-
calteu), Sd-I urmani (de T. Protopopescu, 1903, de
I. Milialcescu, 1927), Bartek invingatorul (de Iosif
Nlidejde),Doamna Elzen (de M. Negru, 1911),Ha-
nia (de 0. L. Pitesti, 1906), Pdzitorul farului (de
St. Berechet, 1920), Amanta (de N. R.-Niger, 1920),
Micul lautar (de N. R.-Niger, 1920), 0 Mild in
savand,1907), Onoapte de Cractun (de At. Ionescu,
1904), Cele doud cimpii (1906), Naturd si viatd
(1903), lazzho Muzicantul (de Sonia Vladimir, de
I. C. Pantu, 1901, de Bratescu-Voinesti, si de
altii), Sluga batrind (de I. Gramada, 1909, de
I. C. Palatal, 1901, si de C. V., 1911).
SIEYES EMANUEL ABATE (.1748 $1836), om po-
litic francez, cunoscut prin brosura despre St area
a treia (tiers etat) publicata In 1789, care a fost
unul din Indemnurile burghezimei de a-si pretinde
drepturile In conducerea statului.
SIGHET, corn. urb. cap. jud. Maramures;
30.000 loc. St/We c. f. Are scoal& normal& de baieti,
liceu de baieti si liceu de fete.
SIGHIOARA, corn. urb. cap. jud. T irnava-
Mare; 18.000 loc. Stalie c. f. pe lima principal&
Brasov-Blaj, etc. De aci plead]. linia Ingust& spre
Cornatel. Are liceu de baeti si liceu de fete si
scol primare. Pastreaza aspectul medieval cu zid
de cetate In jur.
SIGISMUND I (1467t1548), rege al Polo-
niei Intre 1506-1548.
SIGISMUND II AUGUST
(1520 t1572), rege al Poloniei
Intre 1548-1572; In timpul lui
s'au unit cu Polonia: Lituania,
Volhinia si Ucraina.
11, SIGISMUND BATHORY 1.-
EATHORY.
SIETASTRUL, manastire de ;_,
calugari in jud. Tecuciu, corn.
Buciumeni. 74
:"041, 1-ta`
SLEIASTR.TA, schit In jud.- - ' Sigismund
Neam$, zidit In 1840. I.
STELLA, schit de calugari In jud. Neam$, cu
doua biserica, una de lemn. Aci e o pestera. In care
- zice traditia - a trait Sfinta Teodora In vreme
de 60 de ani.
STHLEA, corn. rur. In jud. Rlinnicul-Sarat,
plasa Plainesti; 2.000 loc. Statie c. I. Intre Rim-
nicul-Sttrat si Focsani.
SIRLEANU ALEXANDRU (*1834$1857), poet
roman. A murit tInar. In anal
mortii s'a tiparit volumul Ar-
monii intime.
SIHLEANU STEFAN ('1857
ti923), profesor de zoologie la
Universitatea din Bucuresti
1 SILVESTRU PAPA AL ROMEI (t335), stint praz-
(1888). A lost si director la mi-
nisterul de finance (1881), secre-
tar general al rninisterului de ,6
culte (1895), director general al
Teatrelor (1901 - 1905), prese-
dinte al Ateneului Roman. A
facut si studii de muzica; bun pianist. Opere pr.:
' "°'
Lacurile Africei ecuatoriale, 1877; 18 ani de
istorie financiard (1870-1887), 1889; Curs de
zoologie medicaid, 1911.
SI-WANG, fluviu In China, lung. 1.150 km.,
se varsa In Marea Chinei de Sud ASIA).
SILA, dint, praznuit de biserica ortodo di la
30 Iulie. Ucenic si tovaras al sf. apostol Pavel.
A calatorit cu el, a lost persecutat de Iudei.
STLAI ORIGORE ('1836 $1897), profesor ro-
man in Viena, apoi la Universitatea din Cluj la
catedra de limba si literatura roman& (1872).
Membru onorar al Academiei Romane (1877). A
lucrat si In misc&rile nationale romanesti; de aceea
a fost scos la pensie In 1885. Publ.: Discusiuni
filologice qi istorice rnagiare, 1879; Benasterea
limbii romdnesti in vorbire si scriere, 1879.
SILEZIA (germ. SCHLESIEN) 0 dour,. provincii
ale Prusiei Niederschlesien si Oberschiesien (de
1870
www.dacoromanica.ro
jos si de sus), prima cu 26.61e, kin. p. si 3.159.000
loc., a doua cu 9.702 km. p. si 1.372.00010c. Orase
principale: Breslau, Liegnitz, Schweidnitz, Oppeln,
etc. Parte din aceste teritorii au trecut la Polonia
In 1922. ¶ O provincie a Poloniei (pol. Slask),
4.239 km. .p., 1.125.000 loc. Orase principale Kat-
towitz. ¶ ® regiune zisa Silezia austriacd, care a
$inut de Austria pina In 1919, clnd s'a Impartit
Intre Cehoslovacia si Polonia.
SILISTRA, com. urb. cap. jud. Durostor;
15.000 loc. Are liceu si scoal& secundarit de fete.
Port la Dunare. In timpul razboiului pentru Intre-
gire se Mouse aci pregatiri importante de rezis tent&
dar, dupli caderea Turtucaiei, s'a socotit c& ar fi
inutila aci o lupta si orasul a fost evacuat In ziva
de 9 Septembrie 1916.
SILITEA -CRT,JCII, com. rur. jud. Dolj,
plasa Bailesti; 2.457 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
corn. Urzict4a.
STLI§TEA-GUMS $TI, corn. rur. jud. Te-
leorinan, plasa Balaci; 3.338 loc. Dupti. legea 1929,
sat circ. corn. Balaci.
SILIUS ITALICUS cArus (*ca. 25 $101), poet
latin. S'a sinucis prin foame. A soils o poem& epica
Punica (al doilea razboiu punic pin& la lupta de la
Zama).
SILLA (Lucius CORNELIUS SYLLA1 (*130$78 a.
Chr.), general roman. A luptat cu Marius contra
lui Jugurta; mai tlrziu a devenit adversarul lui
si Roma s'a Impartit In doua tabere, una cu Ma-
rius, alta cu Silla. Dup& lupte cu succes Intilu
al acestuia, apoi al celuilalt, Silla ramase stapin
pe situatie si deveni dictator, pedepsi cu cruzime
pe adversari si dete o constitulie prin care Intaria
puterea Senatului, apoi se retrase In viata par-
ticular& si muri chinuit de o grozava. boalii..
SILVAS, sat In jud. Hunedoara. E numele unei
episcopiz romanesti, cu resedinta In man. Pris-
lop din apropiere I° acest cuv.). Intemeiata In
1571, a Iinut pina. In 1585. Primul episcop a fost
Eftimte, venit din Moldova, unde fusese egumen
la Neamt. El purta titlul de episcop al Romdnilor
din toata tara Ardealului partite unguresti.
In 1574 11 vedem Inlocuit cu Cristo for (socotit de
A. klunea identic cu Cristofor episcopul de la
Geoagiu), care pastoreste pin& In 1579, clnd II
urmeaza Ghenadie I; dar dupa acesta vine In 1585
loan de la Prislop, care se sfinteste la Bucuresti
si-si mut& resedinta la Alba-Iulia.
SILVELA FRANcisco ('1843$1905), om politic
spaniol. Advocat, ziarist, ministru de multe ori,
deveni, dups moartea lui Canovas (1897), seful
partidului conservator si conduse Cara In doll& rIn-
furi ( Intre 1899-1903), dar, descurajat, se re-
trase din viata politica.
nuit de biserica ortodoxa. la 2 Ianuarie. Devine
pap& In 314 (a lost al 33-lea). A combatut pe do-
natisti si pe arieni; a Intarit mult biserica crestina.
SILVESTRU MORARIU - ANDREEVICI
(' 1818 $1895), mitropolit ro-
man In Bucovina. Preot (1842),
referent episcopesc (1862), ca.-
lugar (1874), arhimandrit
(1877), deveni mitropolit al
Bucovinei si Dalrnatiei In 1880.
Op. pr. Cuvintari bisericesti
(1860), Tipiconul bisericii or-
todoxe (1883), Epistole pasto-
rale.
SIM (SEM), fiullui Noe. Din /-
el se trag Sernitii.
SIMA AL LUI ION GM- Silvestru Morariu.
GORE ('1856), publicist roman
In Transilvania. Colaborator la calendare si di-
ferite reviste; a publicat opere In stil popular.
SLMECIN (`893 $927), tar al Bulgarilor. S'a
luptat cu Bizantinii si cu Ungurii In mai multe
rinduri si a avut o domnie stralucita, Intinzindu-si
st&pinirea In mare parte din peninsula balcanIc&
trecAnd si peste Dunare In Wile romane.
SIMERIA, com. rur. jud. Hunedoara, plasa
Simeria; 4.200 loc. Statie c. I. Intre Deva $i Pe-
trosani.
SIMINICEA, com. rur. jud. Botosani, plasa
Bucecea; 2.605 loc. Circ. corn. cu 4 sate (1929).
SIMION STILPNICUL (sau STILITUL) (*ca. 390
t459), glint praznuit de biserica catolica la 5 Ia-
nuarie si de cea ortodox& la 1 Septembrie. Duph
ce si-a dobindit renume prin viata sa pioasa si
prin cuvIntarile sale, a voit s& scape de Intrebarile
$i solicit &rile credinciosilor ca sa se roage In li-
niste pentru aceasta si-a construit o coloanti
malts de 12 metri In care a trait patru ani si apoi
altele din ce In ce mai Inane, pInh la 89 de metri.
De acolo tines cuvIntari cu tot felul de Indemnuri
spre rugaciune, jertfire, rAbdare. Se zice ca eoa asa
de respectat linen a rams neatins In timpul diver-
selor persecutli contra crestinilor. Era consultat
de episcopi si char de Imparat. Asa a trait 30 de
ani.
SIMION, episcop al Ierusalimului (1107), praz-
null, de biserica ortodoxa la 27 Aprilie. Era cu vreo
cltiva ani mai mare decit Isus si mama lui era sora
sfintei Fecioare. A trait alaturi de apostoll si,
chip& moartea lui Iacob, fratele sau, a devenit
episcop al lerusalimului. A murit martirizat In
timpul lui Traian.
SIMION, sfint praznuit de biserica ortodoxa
la 21 Wile, A trait patruzeci de alai In pustiu $i
Intorclndu -se In Edesa (azi Orfa In Mesopotamia)
a fAcut multe fapte minunate, uneori prefAcln-
du-se a fi nebun.
SIMION, episcop In Persia, praznuit de bi-
serictt ortodoxa la 17 Aprilie. A trait pe timpul
lui Sapor (poate S. II pe la 340). Nevoind sA se
supuie unor porunci ale satrapilor, a lost marti-
rizat si i s'a tadat capul.
SIMION STEFAN, mitropolit al Ardealului
(1643-1651). A tiparit_ Noul Testament din 1648,
tradus de Silvestru leromonahul $1 revAzut de el.
In prefata se gaseste declaratiunea cA scrie pentru
ca sA Inteleaga. to(i Romanii $i cA alege cuvinte
bune, adicA Intelese de toti. Lucrarea este un im-
portant document pentru unitatea limbii.
SIMIONESCU IOAN ("1873), naturalist roman.
Studii la Iasi si la Viena; profesor de geologic la
facultatea de stiinte din Iasi (1902), transferat la
Bucuresti (1929); membru al Academiei RomAne
(1911). A lost secretar general al Ministerului de
Instructie (1913-18), rector, senator, deputat. E
prezidentul consiliului de administratie al soc.
Cartea Romaneasca". A publicat articole de
specialitate In Buletinul Soc. de stiinte" din Bu-
curesti, Analele Acad. Rom., Anuarul Institu-
tului geologic" Annales scientifiques de l'Uni-
versite de Iasi", Annuaire de l'Universite de
Grenoble", Verhandl. si Iahrbuch der K.-K. geol.
Reichsanstalt" din Viena, expunind cercetArile
sale asupra geolog. $i paleont. terenurilor meso-
zoice si tertiare din Romania (80 lucrAri); a scris
In colaborare cu Th. BAdArAu, seria completA de
carti didactice p. $t. Nat. si un studiu despre
didactica stiinklor naturale (ed. II, 1931), un
Tratat de Geologie (1927) $i Introducere in P a-
lecrntologie. Cunoscut In marele public prin lucra-
rile sale de vulgarizare stiintifica, uncle relative la
risme et animate (Din via(a plantelor 1915, Din
tainele florilor 1919, Din lumea pasarilor, 1920,
Mamiterele noastre, 1920, Pe.tii apelor noastre,
1921, Lecturi but anice,1923, Lecturizoologice,1923,
Plante de primdvard, 1924, Plante de baltd, 1924);
altele la mineralogie ei geologie (Carbuncle de pdmint,
1915, Petrolul, 1916, Sarea, 1919, Lecturi geologice,
1920, Fierul, 1921, Gazurite naturale, 1922);
altele la iseograite (Sahara, 1916, Tara romaneascd,
1919, Cehoslovacia, 1922, Cdtre Everest, 1924,
Bucovina, 1924, Ardealut, 1924). A publicat si cI-
teva, Mogratii (Bernard Palissy, 1919, Oameni .Peles: 4.000 loc. Static. c. I. Intre Ploesti si Brasov.
alesi, streini si romani, 1921 1926); descrierea pi- Aci este un vestit caste] ridicat de regele Carol I.
toreasca a Romaniei (Vol. I Dobrogea) $i °rase In cuprinsul orasului e o veche mdnastire zidith
din Romania (1928). prin articole de ziare si re- de Spatarul Mihail Cantacuzino In 1695. Arc $i
viste (o serie in Viitoral") a arAtat frumusetile gimnaziu de baeti.
tarii, descriind orase, sate, In amnInd tineretul sA SWAN rAti4 (1-1596), mare vizir In Turcia (de
1871
www.dacoromanica.ro
calatoreasca pentru cunoasterea tarn (Excursiile, SIM-
1912). A scris si pentru cercetasi volumul Pufuri
de pdpddie, 1919. A condus Revisla stiinfilicd SIN
Adam achi din Iasi; conduce publicatia periodic&
a Cartii Romanesti": Cunostink /olositoare. In
legaturA cu scoala a publipat: Scrisoarea unui elev,
1915, Rolul dascalului, 1916, Bacalaureatul, 1925
(In Viola romaneasca").
SIMIONESCU-RYMNICE4NU bum, scrii-
tor roman. Critic literar. A publicat un volum de
studii critice Propilee literare (1913). Membru co-
respondent al Academiei RomAne (1919).
SIMIONESTI, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Sturzeni; 2.093 loc. Duph legea 1929, sat circ.
corm Manzir.
SIMMENTHAL, regiune din Elvetia vestitA
pentru rasa de vite cu se °rose acolo si prin brin-
zeturile ce se prepara acolo.
SIMON JULES (1814 t1896), om politic fran-
cez. A Post profesor la Scoala normala superioara
si la Sorbona In locul lui Cousin. Adversar al im-
periului, isi pierdu catedra, dar, dupa cAderea lui
Napoleon, deveni ministru In guvernul apararii
nationale si apoi prim-ministru In 1876. Ca se-
nator, combatu bulangismul si printr'un pamflet
(Adu -(i aminte de 2 Decembrie), dar, dupA 1890,
nu mai intrA In niciun guvern. A fAcut un proiect
de lege pentru InvatamIntul primar (1849) si a
scris o carte despre reforma InviitamIntului se-
cundar (1874).
SIMON MAGUL, un fel de vrAjitor pomenit
In Faptele apostolilor". Impresionat de minunile
indeplinite de ucenici, a cerut sA se botezesi a
voit apoi sA cumpere dreptul de a Imparti si el
sflntul duh. De acolo vine cuvintul simonie, \tin-
zare de lucruri sfinte.
SIMONIDI RADUCANU ('1798 t 1878), filantrop
roman. A Yost negustor In Bu-
curesti, apoi s'a ocupat de po-
litick fiind membru al muni-
cipalitatii, al trib. de comerciu,
etc. A lAsat averea sa, prin
testament, ca sa. se ajute elevi
In scoalele din tarn si sit se
trimitA bursieri la studii In
al te taxi. Administrarea averii
o face Casa Scoalelor. In cur-
sul anilor s'au trimis si ajutat
din fondul Simonidi student'
pentru stiinte naturale, me-
dicina, inginerie, chimie, pic- Simonidi Rilducanu.
tura, drept, etc. In diferite
scoale din Berlin, Paris, MCmchen, Geneva, etc.
Din acelasi fond s'au dat ajutoare si pentru Azilul
Elena Doamna $i pentru spitalul de nasteri.
SIMOR [simor) (18131-1891), rritropolit pri-
mat al Ungariei de la 1867. Avea si titlul de car-
dinal.
SIMPLON, trecAtoare prin Alpi, la 2.000 m.
Inaltime, pe unde Napoleon a construit, Intro
1801-1807, o sosea frumoasA. In 1898 s'a Inceput
facerea unui tunel prin care s'a stabilit legAtura
Intre Elvetia si Italia.
SWU ANASTASIE ("1854), filantrop roman. A
ocupat situatiuni politico importante. A clAdit
local pentru un muzAu, In care a adunat un mare
numar de opere de arta plastic& In curs de multi
ani si apoi 1-a dAruit Statului.
SLMVN, vInt care vine din Sahara si ajunge,
slabindu-si intensitatea, pin& In Italia.
SINAI, peninsula In teritoriul care leagA Asia
de Africa, Intre golful de Suez si golful Acaba;
aci grupa de muntl, unul din ei este locul vestit
din Vechiul Testament In care Moise a primit de la
Dumnezeu tablele legii.
SIN4IA, com. urb. In jud. Prahova, plasa
SI lostmei ori). Se zice ca a lost porcar In copilarie. A
guvema tor al Egiptului; a repurtat mai mul-
S INS- to victorn: contra Arabi lor
(1570), contra Spaniolilor,
contra Ungurilor, dar a suferit
si clteva InfrIngeri, Intre cari
si aceea din expeditia contra
Jul Mihaiu Viteazul. A murit
In virsta de peste 80 de ani
SINDIPA (symnrA), per-
sonaj legendar, eroul poves-
tirii din literatura poporana
scrisa intitulata Istoria Syn-
dipii filozofului. Se zice ca. 1i
povestirea e de origine Indi-
ana. La not s'a introdus prin- i jumhtate de fernee si jumhtate de peste. Trhind In
tr'o redactie greceasca: eel t dioase ca se. piarh.
mai vechiu text manuscris sinan Pap.
e din 1779, eel mai vechiu
tiparit e din 1802 (Sibiu). Cuprinde multe In-
tImplari din cari rezulta viclenia femeilor.
SINGAPTJR, oral In Indochina engleze. (Asia),
184.500 loc.
SINGURENI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Ca-
lugareni; 2.035 loc. Dupe. legea 1929, sat circ. com.
Calugareni.
SINTA, statie c. f. In jud. Severin, Intre Lugo
si Buzias.
SINOADE (CONCILLI) INSEMNATE IN ISTORIE stilt
Intliu cele tinute In primele secole ale crestinis-
mului pine. clnd s'a format doctrina crestina.
Acestea se numesc ecumenice Ow Concilii). Apoi
yin cele din epoca reformei, adica. a luptelor din-
tre catolici *i diferitele feluri de reformati on por-
testanti. In %rile noastre avem della sinoade im-
portante. Primul In 1641-42 la Iasi contra calvi-
nismului: el a aprobat marturisirea ortodoxa M-
anta de Petru Movila ca se. combat& doctrina ex-
primatil de patriarhul Ciril Lucaris. Au participat
Porfirie, Post mitropolit la Nicea, Ieromonahul
Meletie Sirigul, predicator la Patriarhie, V arlaam,
mitropolitul Moldovei, Evloghie, episcopul de
Roman, Anastasie, ep. de Radauti, Georgie, ep.
de Husi, leremonahul Sofronie, rectorul colegiului
Vasilian din Iasi si egumen la Trei-Ierarhi, Petru
Mavila, episcopul Kievului, lsaia Trofimovici,
egumen al man. Nikolski din Kiev, losif Cono-
novici, egumen man. Teofania din Kiev, Ignatie
Odenovici, predicator din Kiev. Al doilea sinod
a Yost In Iasi In 1645, la care au participat numai
ierarhii Munteniei si Moldovei, provocat de Cate-
hismul lui Rakotzi. Atunci s'a citit cartea lui
Varlaam: Raspunsuri la Catehismul calvinesc.
SINOE, gIrla In jud. Tulcea Pr- RAZIM.
SINOPEVS PANATT, scriitor grec, a lucrat
In Bucuresti la tiparirea citorva carti Intre anii
1697-1699.
SINTEA-MARE, corn. rur. jud. Arad, plasa
Chisineu; 2.118 loc.
SION, deal din Ierusalim. Unii autori vechi In-
trebuinteaza acest cuvInt ca sinonim cu Ierusalim.
SION [germ. BITTEN], oral In Elvetia (cant.
Valais), 5.500 loc. are un edificiu al Primariei din
sec. xvu si un turn, a carui zidire
se atribue lui Carol eel Mare.
SION GHEORGHE (*1821 t1892), 4::::IN
/ srsmnrm, lost oral In imperiul roman, prov.
scriitor roman. A luat parte la mis-
carea din Iasi In 1848, a plecat dupe.
aceea In Transilvania si In Buco-
r ..eal
,
vina. Mai tlrziu s'a stabilit In Bu-
curesti. Membru al Academiei Ro-
mane (1868). A publicat poezii
Ceasuri de mulrumire, 1844), fabule
101 fabule, 1869), a tradus din
Lamartine (Moartea lui Socrat,
1847 , Moliere (Mizantropul, 1854), Sion Gheorghe.
Voltaire (Zaira, 1854), Racine (Fe-
dra, 1875, Athalia, 1875), din greceste (Istoria
Daciei de Dionisie Fotino, 1859, Istoria frafilor
Tunusli, 1863); a redactat Revista Carpafilor
(...- acest cuv.), ziarul Ziva (1859), a publicat me-
morii (Suvenire contemporane; 1888).
1872
www.dacoromanica.ro
SION VASILE ( *1869t1921), medic roman. Pro-
fesor de igiena la facultatea de medicine. din Iasi,
apoi In Bucuresti (1903).
SIONTSTI, partizanii sionisrnului, doctrina
care are de obiect constituirea unui stat israelit
In Palestina; ea a Inceput a fi push In practice.
dupe. 1882 prin Infiintarea mai multor colonii prin
subsidiile lui Ed. Rothschild.
SIRACUZA (lat. SYRACUSAE), ora$ vechiu In
Italia (Sicilia). Patria lui Arhimede. Orasul nou
are 64.849 loc.
SIR - DARIA, fluviu In Turchestan, lung. 2.860
km.; se varsh In marea Aral.
SIRENE, personagii mitologice, avind corpul
ape., atrhgeau pe navigatori In spre locuri primej-
SIRET, r. all. al Dunarii pe stInga; lung. 470
km.; izvoraste In Bucovina, fiind format din
Siretul mic si Siretul mare. Udh judetele Storo-
jinet, Raclau(i, Dorohoiu, Botosani, Falticeni,
Roman, formeazh hotarul Intre jud. Putna si Te-
cuciu, Rimnic, Braila si .Covurluiu. Se varsh In
Dunhre la S. de Galati. Uda. orasele Storojinet,
Siret, Pascani, Roman, Adjud, Mdrasesti. Aflu-
enti principali pe dreapta: Suceava, Moldova,
Bistrifa, Trotusul, Milcovul, Rimnicul, Buzdul;
pe stings: Birladul, Covurluiul. Pe malurile Si-
retului In jud. Putna au Post lupte grele In zilele
de 4-19 Ianuarie 1917, In timpul retragerii ar-
matelor romane si ruse In Moldova.
SIRET, lost jud. In Bucovina; unit cu jud.
Radauti.
SEELET, ors§ In jud. Radauti, plasa Siret; 10.000
loc.; 3 bis. ort., 1 cat., 1 unite., 1 sinag.; sc. industr.
infer., liceu, 2 sc. prim., 1 spital. Statie c. f. cap.
liniei laterale de la Adlncata. Se zice eh a Post In-
temeiat de Sas-Voda. pe la 1360; prima capitalh a
Moldovei; In sec. xiv episcopat catolic; a Post si
o colonie romanh.
SIRET CHARLES (*1769t1830), scriitor francez,
autorul cartii Epitome historiae grecae, 1799, pu-
blicata de I. C. Massimu Intro editie pentru
*coalele romanesti (1858)
SIR.VT'I, corn. rur. jud. Lapusna; 4.506 loc.
Circ. corn. cu 17 sate (1929).
STRIA (mu), regiune Intinsh In Turcia asia-
tich pe marginea Mediteranei; 115.000 km. p.,
2.350.000 loc. Despre ea se vorbeste In Biblie sub
numele de Aram.
SIRIGOS (sau SYRIGOS) MELETIE (t1664), teo-
log si scriitor grec. Originar din Greta, a venit In
Moldova cu ocazia Sinodului din 1642 si a rh-
mas In Iasi mult timp, devotat lui Vasile Lupu.
Se zice ch a tradus din latineste In greceste o co-
lectie de leg; de care s'a servit Istrate Logofhtul
ca se. compunii Pravilele imparatesti din 1646'.
Cartea lui Intimpinare la principiile catolice
(greceste) s'a tiphrit In Bucuresti In 1690. Acolo
e si o notith biografich.
SIRIU, sat jud. Buzhu, statiune balneara (bai
shrate aicaline).
STRIU-MARE, grrIll fn jud. Prahova, izvo-
raste din muntele Thtaru, trece In jud. Buzau si
se varso. In rlul Buzhu.
Pannonia (pe r. Sava); distrus de Avari In sec.
Ruinele se vhd ling& Mitrovita (Iugoslavia).
SIRTORI GIUSEPPE ( *1813t1874), ofiter Ita-
lian si luptator pentru libertate: Se afla In Paris
In Februarie 1848 si a luat parte la revolutie; a
venit In Italia si a lost amestecat In toate miscarile
si rhzboaiele, In multe rinduri a Post silit se. traiasca
In exil; a Post Intre intimii lui Garibaldi.
SISIC [sisicl] FERDO (*ca. 1870), istoric Groat.
Membru corespondent al Academiei Romane
(1930).
SISIF (Kamm), personaj legendar al Greciei
vechi. Osindit de zei sit urce, In eternitate, o piatra
pe un povImis si chid ajunge cu ea sus, sa se rhs-
toarne piatra. Trecut In proverb: munca de Sisif.
SISMONDI LEONARD (*I:7731.1842), istoric si
economist elvetian. Inspirat de teoriile lui Adam
Smith, public& un tractat despre boga(ia comer-
ciald (1803). THU. In Geneva si In Paris, facInd
cursuri. Op. pr. lstoriarepublicelor italiene (1818),
Principii de economie politica (1819), Istoria cd-
derii imperiului roman (1835), Istoria renasterii
iibertdlii in Italia (1832).
SIS9E CEL MARE (t429), stint praznuit de bi-
serica ortodoxa la 6 lulie. A trait In desertul Egip-
tului pe un munte pe unde murise Sf. Anton.
Acolo vietui In rugaciune si tacere, dar multi ere-
dinciosi si pustnici din diferite parti veniau se -1
vaze si sit-i cearli sfaturi, astfel deveni un mare
predicator. Numele acestui stint a ramas In unele
legende populare, dlndu-i-se Insusirea de a goni
dracii. Un manuscris din sec. xvi (publicat de
Hasdeu) arata cum el a scapat din ghiarele Dra-
cului pe copiii surorei sale si cu aceasta ocazie
a aflat toate numele Dracului. Lista acestor flu-
me a devenit un fel de talisman. Se obisnueste
In unele paturi sociale sa se scrie lista si sa se
coasa. In seufita copilului, astfel va fi ferit de draci.
Carticica Minunile sfintului Sisoe se tipaxeste
si azi. El e considerat ca protectorul copiilor.
SITALKE, rege al Traci lor, pomenit de unit
scriitori; ar fi domnit pe la 430 a. Chr.
STIJL, plrau In jud. Olt, merge paralel cu riul
Olt ; trece In jud. Teleorman si se varsa In Olt In
dreptul corn. Lita. Lung ca. 55 km.
SIVAS ® provincie In Turcia asiaticit (Ana-
tolia); 62.000 km. p. In vremile vechi forma o
gubernie importanta condusa de un beglerbei. ¶
® oras In aceeasi prow. 58.900 loc.
SIXT (SIxTUS) /17-lea (*14141-1484), al 229-lea
papa al Romei, ales In 1471; i se datoreste con-
structia capelei sixtine din Vatican.
SIXT V-lea, numit Inainte Felice Peretti (*1521
t1590), al 235-lea papa, ales In 1585. A lost porcar.
Unul din cei mai man sustinatori ai catolicismului
ca putere politics, a excomunicat pe Henric n,
regele Frantei, *i a Indemnat pe Filip 11 s& por-
neasca razboiu contra tarilor protestante.
SI1VIBA*4G-ROGOZ, statie c. f. linia Oradea
Vaseitu.
StMBATA -DE -SUS, corn. rur. jud. Fagaras.
Aci se pastreaza un vechiu castel al lui Br1nco-
veanu, In care Ministerul Agriculturii a Intemeiat
un camin al intelectualilor", unde se due, In
serii, scriitori, pictori, etc. ea sa se repauzeze.
Pe frontispiciul cladirii s'a scris: Traiti
caci aveti dreptul la odilma".
SINDOMINIC, com. rur. jud. Ciuc, plasa Cen-
trala; 7.800 loc. Statie c. f. Intre Petru-Rarer si
Gheorgheni. Mine de cupru.
SINGEREI, corn. rur. jud. Belti, plasa Pe-
peni ; 4.260 loc. Circ. corn. cu 34 sate (1929).
SINGIORGTUL-DE-Mt.TRE, corn. rur. jud.
Mures, plasa Mures-de-Sus ; 2.026 loc.
S/NGIORGIUL-DE-PADURE, corn. rur. jud.
Odorheiu, plasa cu acelasi nume; 3.100 loc. Statie
c. f. Intre Dicio-Sinmartin si Praid.
SINGIORGrUL-SASESC, statie c. f. linia
Ludos-de-MuresBistrita.
SINGIORZ-BAI, corn. rur. jud. Nasaud, plasa
cu acelasi nume; 4.326 loc. Statiune balneara.
SINMARTIN, corn. rur. jud. Arad, plasa Sf.
Ana ; 2.942 loc.
SMMARTIN-DE-CLVIPTE, statie c. f. jud.
Mures, Intre Bandul-de-C1mpie si Iuda.
SINMIHAIUL-ROMAN, corn. rur. jud. Ti-
mis-Torontal, plasa Chisoda; 2.068 loc.
SiNMIHAIUL-DE-CIMPIE, statie c. f. jud.
Club, linia Ludos-de-MuresBistrita.
SIN1VIIHAIUL-DE-SUS, statie c. f. pe linia
tngusta TurdaAbrud.
SINNICOLAUL-MARE, corn. rur. jud. Ti-
mis-Torontal; 10.716 loc.
SINNICOLAUL-MIC, com. rur. jud. Arad,
plasa Arad; 3.900 loc.
SINPETRU 0 corn. rur. jud. Brasov, plasa
Blrsa- de -jos; 2.495 loc. ¶ ® statie c. f. jud. Ti-
mis-Torontal, Intre Periam si SInmiclausul-Mare.
Gh. Adamescu. Diclionarul enciclopedic ilustrat.
1873
www.dacoromanica.ro
SINPETRU-GERMAN, corn! rur. jud. Ti- S I S-
mis-Torontal, plasa Periam; 2.658 loc. Statle c. f.
Intre Arad si Periam. SLA
SINPETRU-MARE, com. rur. jud. Timis-
Torontal, 2.577 loc. In c &mpia de langli acest
sat s'a dat In cursul bilta.liei dela Brasov, In
zilele de 7-8 Octombrie 1916, o lupt& purtata cu
eroism de trupele romanesti.
SINTANA (SFINTA ANA), corn. rur. jud. Arad,
plasa Sflnta Ana; 5.704 loc. Statle c. f. pe linia
lateral& care pleats de la Arad si merge de o parte
spre Nadab, de alta spre Ineu. Are gimnaziu de
baeti (1929).
SINTANDREIU 0 corn. rur. jud. Bihor,
plasa Seleus; 2.025 loc. ¶ ® com. rur. jud. Timis-
Torontal, plasa Chisoda; 2.691 loc.
STRBU IOAN ( *1865 t 1922), istoric roman.
A lost preot In satul Rudaria (Banat). A scris
despre Mateiu Basarab (In 1. germantt, 1899) si,
dupa Indelungate studii, a Intreprins o lucrare
mare despre Mihaiu V iteazul, din care n'au aparut
declt 2 volume (1904, 1907), premiate de Acade-
mia Romans.
SKVRLICI IORN (*1877 t1914), profesor si isto-
ric sirb. A scris istoria literaturii slrbesti. Ziarist,
deputat, orator.
SKOBELEV LOAN NICHITICI (`1778t1849), ge-
neral rus. A luat parte la razboiul cu Turcii, ter-
minat cu pabea din 1812. A Post Nina la Silistra.
A publicat luerb.ri militare.
SKOBELEV DIMITRII IVANOVICI ( *18211'1880),
general rus. A luat parte la razboiul din 1877.
SKOBELEV MIHAIL DimilmiEviol (*18441882),
general rus. In razboiul contra Turcilor din 1877-
78 s'a distins In luptele de la Plevna si de la
Sipca.
SKOK PETAR, filolog croat. Profesor de filo-
logie rornanica la Universitatea din Zagreb. S'a
ocupat de raporturile dintre limba roman& si
limb ile slavice. Membru corespondent al Academiei
Romane (1929).
SLATINA p corn. urb. cap. jud. Olt; 10.000
loc. Statie c. f. linia principals de la Bueuresti spre
Craiova, etc. ¶ ® izvoare de apa minerals lInga
Tlrgu-Neamt. ¶ 0 manastire In jud. Falticeni
(lost Suceava) ling& com. Malini. Intemeiata de
Alexandru Lapusneanu si sfintita In 1558. Aci e
InmormIntat Liipusneanu si Doamna Ruxanda.
SLATINA -MICA, statie c. f. jud. Severin,
Intre Or$ova si Caransebes.
SLAVA, rlu In jud. Tulcea, se varsa In lacul
Razim.
SLAVA-CERCHEZA., sat In jud. Tulcea,
plasa Babadag; 2.004 loc. Tine de circ. Topolog
(1929).
SLAVEIKOV PETKO RA/of0V (*1828), poet bul-
gar. A studiat In Bucuresti; a contribuit la for-
mares limbii literare si la renasterea literaturii
bulgare. A publicat: Proverbele bulgare, 1889;
colectie de poezii populare. A lost ministru de
instructie si prezident al Adunarii nationale.
SLAVI, grup de popoare, socotit azi (dup&
Hickman) la un total de 171milioane, din call:
Rusi 45 milioane, Ucrainieni 38 milioane, Poloni
23 mil., Sirbi, Croa(i fi Sloveni 12 mil., Cehi fti
Slav aci 10.900.000, Bielorusi (Rusi albi), 6.700.000,
Bulgari 5.200.000, Venzi 70.000.
SL4VICI LOAN (`1848t1925), scriitor roman.
Originar din Transilvania, a facut studii la Pesta
$i Viena, a Post profesor In Bucuresti, ziarist In
Sibiu, a avut un rol de frunte In miscarea politica
Sibiu,
a Romanilor din statul Ungariei. La un moment
a sustinut o politica dezaprobata de colegii sai si
a Post Inlaturat. In timpul marelui razboiu si
In vremeaocupatiei dusmane pastrand aceeasi ati-
tudine, afost mult criticat. A debutat In Convor-
biri literare" cu o serie de nuvele pe cari le-a adunat
In 2 volume In 1881. Mai tlrziu a publicat alte navels,
roman of poreetirt (Vatra pardsitd, 1900, Manea,
1906, M ar a,1 906, Spiru Calin,1908, Cel din urmd
areas, 1923). A publicat si piese de teat= (Toane
sau vorbe de clacd, 1874, Gaspar Gra(iani, 1888),
118
S LAaudit 'stories (Studii asupra Maghiaritor, 1871,
Boindnii din regatul ungar si politica maghiard,
SNY 1892, Ardealul, 1893), cercetari asupra ocoalelor si
unor probleme de edncatie ($coalele noasire sateqti,
1890, Institutul Otetelqianu, 1006, Educa(ia ratio-
nald, morald. lizicd, 1909), si carp didactice (Istoria
universald, 1891, Curs de gramaticd romodna,1900).
SLAVONIA, regiune cuprinsa. Intre Dunare,
Sava si Drava. Supr. ca. 23.000 km. p. Compus&
din Slavonia propriu zisa. si Sirmia. A lost supusa
Ungariei, azi apartine Iugoslaviei. Oras pr. Osjek
(lost Eszek).
SLANIC O com. urb. jud. Prahova, plasa
Varbilau; 7.815 loc. Statie c. 1. cap. liniei laterale
care pleats din Ploesti prin Buda. Salina: In 1922
d'au extras 64.426 tone. Statiune balneara si clima-
terica, 389 m. altitudine; se ail& in lacurile de aci:
hod, brow, her si pucioasa. ¶ O glrla in jud. Pra-
hova, se,varsa is r. Vtirbilau ; trece prin com. Slanic,
are multi afluenti can seats vara. ¶ 0 statiune
balneara in jud. Bacau, Intro pozitie pitoreasca;
530 m. altitudine; ape minerale bicarbonate clo-
rurate-sodice, izvoare feruginoase, etc.
SLANICEANU GEORGE (.18351-1885), general
roman. Sublocotenent hi 1856, colonel in 18'70,
general In 1880. In razboiul pentru independents
s'a distins in luptele de la Rahova (7 Noembrie
1877). A Yost ministru de razboiu In 1876 si In 1880.
SLATINEANU BARBU ( 1806 -f1867), magi-
strat si om politic roman. A intrat in magistrature
In 1833. A Yost membru at Adunarii elective care
a ales pe Cuza In Bucuresti la 24 Ianuarie 1859
si delegat cu alti colegi sit se duce la Iasi spre a
prezenta Domnitorului rezultatul votului; con-
slier si presedinte la Curtea de Casatie 1862-67.
SLATINEANU IOAN (*17951-1864), om po-
litic roman. A lost deputat in obsteasca extraordi-
nary adunare care a votat Regulamentul Organic
si apoi deputat In obsteasca obisnuita Adunare
de mai multe oH; cIrmuitor at Brailei; membru at
Curti' apelative (1847), ministru al dreptatii
(1852, 53), al instructiei (1854, 1858). Candidat de
domn In 1859, a votat la 24 Ianuarie pe Cuza. Mai
tlrziu a lost presedinte de sectie la Curtea de Casat1e.
SLATINEANU IORDACHE (t1822), boer ro-
man. A Post membru In caimacamia de la 1821.
A tradus din greceste piesa lui Metastasio: Ahi-
lefs la Schiro (tip. 1797).
SLATINEANU Niconan, boer roman; a cladit
cu fratele sau Jane, biscrica Adormirea din Sla-
ting (1736).
SLATINEANU RADUC4NU (ca. 1723 t1817),
boer roman. A Yost caimacam In 1789 si 1802; a
Infiintat prima fabric& de postav In Romania la
Saftica, linga. Bucuresti (1781).
SLIMNIC, com. rur. jud. Sibiu, plasa Ocna-
Sibiului; 3.248 loc.
SLOBOZIA 0 com. rur. jud. R.-Sttrat. ¶ C)
corn. rur. jud. Neamt, plasa Piatra; 2.400 loc.
Dupe legea din 1929, sat circ. corn. Rosnov.
® corn. rur. jud. Arges, plasa Dimbovnic; 3.093
loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Mozaceni. I
® corn. urb. jud. Ialomita, plasa Slobozia; 7.500
loc. Statie c. f. spre Ploesti direct, spre Braila prin
Tandarei, spre Calarasi prin Ciulnita si tot prin
aceasta legatura cu linia Bucuresti Constanta. ¶
® corn. rur. jud. Ismail, plasa Reni; 4.100 loc..
Dupa legea 1929, sat circ. corn. Cismigioi. ¶ ® Corn.
rur. jud. Vlasca, plasa Dunarea; 3.000 loc. Dupa.
legea 1929, com. suburban& la corn. Giurgiu.
SLOBOZTA-BALTI, corn. rur. j. Balti, plasa
Slobozia-Balti; 2.1931. Circ. com. cu 36 sate (1929)
SLOBOZIA-CONACHI, corn. rur. jud. Co-
vurluiu, plass Pechea; 2.093 loc. Dupa legea 1929,
sat circ. corn. Pechea.
SLOBOZIA-GANEASA, corn. rur. jud. Ce-
tatea-Alba, plasa Volintiresti; 2.672 loc.
SLOBOZIA-MiNDRA, corn. rur. jud. Teleor-
man, pl. Turnu ; 2.773 loc. Circ. corn, cu 6 sate (1929).
SLOBOZIA-IVIOARA, corn. rur. j. DImbovita,
pl. Ghergani; 2.4761. Circ. corn. cu 8 sate (1929).
SLOV4CI, popor slay locuitor In Slovacia.
1874
www.dacoromanica.ro
SLOVaCIA, regiune din Statul Cehoslovacia;
48.936 km. p. si 3.000.000 loc. Cuprinde clout. dis-
tricte :Bratislava 0 N itr a.
SLOVACKI man (*1809 1-1849), scriitor po-
Ion. A trait mai mult In Paris. A sons drame,
epopei, romane cu subiecte din istoria patriei sale
sau cu subiecte orientale.
SLOVENI, popor slay care locueste Yn provin-
ciile Stiria meridionala, Carintia si Carniolia.
Numarul for se socoteste la 1.300.000. Vorbesc un
dialect apropiat de cel serbo-croat.
spur, personagii din basmele poporului roman.
Ei au puteri marl si locuesc Intr'un teritoriu care
e deosebit de al oamenilor, dar se Invecineste cu el.
SMETANA FREDERIC (*1824 1-1884),comp ozi t or
cch, fast sef de orchestra la Teatrul National din
Praga. A publicat poeme simfonice, opera, lie-
dud, danturi, etc.
SMIL, numele vechiu al Ismailului.
SMILES [smalls] SAMUEL (*18161-1904), pu-
blicist englez, cunoscut prin scrierea Self-help
(1859), tradusa In multe limbi.
SMIRNA (SMYRNA, turc. 'ma), oral In Turcia
(Anatolia), cap. provincial cu acelasi flume; 98.850
loc. E resedinta unui arhiepiscop grec si a unuia ar-
mean. Port important la golful cu acelasi nume.
SMITH ADAM (*1723 1-1790), filozof si eco-
nomist scotian. Op. pr.: Cercet dri asupra naturii
si cauzelor bogdfiei na(iunilor, 1776. tradusa In
multe limbi, In care stabileste principiul ca isvorul
tuturor bogatiilor este munca. El unul din funda-
torii economiei politica.
SMYRDAN, sat In Bulgaria, unde s'a dat
lupte Intre Turci si Romani In timpul razboiului
pentru independent& In ziva de 12 Ianuarie 1878.
S1VIIRDIO4SA, corn. rur. jud. Teleorman,
plasa Zimnicea; 2.875 loc. Circ. com. cu 5 sate
(1929). Statie c. f. linia RosioriZimnicea.
SMOLENSK, oral In Rusia pe Nipru; 60.000
loc. A apartinut Lituaniei si a Post anexat la Rusia
In 1686. In 1812 a Post aci o lupta Intre armata lui
Napoleon si Rusi.
SMULTI, com. rur. jud. Covurluiu, plasa Bujor;
3.348 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. Draguseni.
SNAGOV (unii scriu ZNAGQV) p plrau, izvo-
raste In jud. Dimbovita si trece In Ilfov, se vats
In lacul cu acelasi nume, formlnd mai multe ba1tt.1
0 lac. jud. Ilfov, de forma lunguiata; primeste
apele p Iraului si se scurge In r. Ialomita.1 0 fosth
manastire, pe o insula. In lacul cu acelasi nume.
Despre trecutul eivorbeste A. Odobescuin scrierea
sa Citteva ore la Snagov" (1862). Traditia local&
atribue zidirea ei lui Vlad Tepes, dar trebue sa fie
mult mai veche, fiindca se vorbeste de existenta ei
Yn documente mai vechi si In inscriptia de pe un
engolpion aflat Intre odoarele manastirii (1438).
Tepes a facut numai crarecari Imbunatatiri edi-
ficiilor, ca si alti domni can i-au facut danii.
In sec. xvi aci era Inchisoare politica (sau poate si
pentru alti condamnati). Aci au Post omoriti Vis-
tierul Udrea, Stolnicul Radu, Jupinul Barbu, Ju -.
ptnul Cracea, frati, ale caror morminte se gasesc
alaturiide al mamei for Jupinita Marga, devenita
Eufrosina monahia. Aci a fast sugrumat Constan-
tin Cantacuzino Postelnicul, In Decembrie 1662,
din porunca Domnitorului Grigore Ghica, pe care
el lnsusi II ajutase sa is tronul si -1 sfatuia ca pe un
flu. Aci a Infiintat Mateiu Basarab o tipografie In
1643; aci a Post egumen Antim Ivireanul si a ti-
paHt multe carti.
SNOBTSM (de la snob, cuvInt englez ce In-
seamna om pretentios si vanitos pIna la ridicol)
a devenit cunoscut In Anglia si In multe alte tart
prin opera scriitorului Thacheray, Cartea snobilor
(Snobpapers), care s'a publicat Intliu In ziarul
Punch 0 a avut mare succes (1846).
SNIATIN, oral In Polonia (prov. Galitia) pe
Prut; 12.441 loc. A host amanetat de Regale Po-
loniei lui Alexandru cel Bun.
SNYDERS [snalders] FRANS (1579t1657), pie-
tor flamand. A studiat In Italia si, Intorcindu -se In
Frandra, s'a facut vestit prin picturile de animate.
 SOBIESKI LOAN (1624 -1-1696), rege al Polo-
niei. A servit lntliu ca coman-
dant de o$tiri, luptind contra Aulaktr.
lui Carol Gustav, regele Suediei,
contra Tatarilor,Turcilor, $i Ca- fj
zacilor. Murind Mihail Koribut,
fu proclamat rege sub nurnele
de Ioan III (1673). Lua parte _
la apararea Vienei contra Tur-
cilor, pe cari Ii Invinse (1683).
SOBB.ANIA, numele parlamen-
tului In Bulgaria. e
74,NV.'
SOCARTCIU, com. rur. jud.
lalomita, plasa Fete$ti; 3.046 loan Sobieski
Joe. Circ. corn. cu S sate (1929).
SOCEC maN V. (`48301.1896), industria$ $i co-
merciant roman. Originar din Sacele (tinutul Bra-
sovului), a venit In Bucuresti In 1848 si a lost an-
gaj at In libraria lui Gh. Ioauid, pe care 1-a Indem-
nat sh. Inceapa editarea de carti
didactice si populare. In 1856
deschise magazin propriu de ef,7---
librarie si de obiecte de arta $i
continua editura, pe care o des-
volta treptat, dInd un mare
numar de carti de scoala si
opere literare ale autorilor cu-
noscuti, cari 1$i vazura atunci
(1875 si urin.) publicate operele
complete: V. Alecsandri, D. Bo-
lin tinean u, Cons t. Negifuzzi, Ion
°Inca, Hasdeu, Odobescu, Ma- loan V. Socec.
iorescu, Iacob Negruzzi $. a.;
Mai tlrziu flicu acelasi lucru pentru generatiile mai
tinere de scriitori. Libraria Socec a editat si
cIteva reviste, Intre cari Revista Noua, Convor-
biri literare, s. a. Alaturi de librarie, Socec lute-
meia siunstabiliment de litografie si de tipografie,
asociindu-se cu S. Sander $i cu D. Teclu, care
s'a desvoltat mai ttrziu, lulnd proporta Insem-
nate. Socec a Yost Intre Intemeietorii primei
fabrici de hIrtie din Cara noastra, care deveni
societatea Letea, mai tlrziu contribui la Incepu-
turile fabricei lui *tef. Ioanid de la Clmpulung.
SOCETU, cora. rur. jud. Teleorman, pl. Ro$to-
rii-de-Vede; 2.132 loc. Sat circ. Scrioa$tea (1929).
SOLI, loc. jud. Falciu, linga satul Mosna.
Unele povestiri spun ca aci a lost lupta Intre Ste-
fan eel Mare $i Radu cel Frumos (1471).
SOCIALISM doctrina politica clupe care, toate
mijloacele de productiune trebue sit fie socializate
ca si circulatia, schimbul si creditul (our Partea I).
Cuvintul se zice ca s'a batrebuintat pentru prima
data In 1832 de Pierre Leroux, dar mult& vreme
Intelesul lui n'a Yost bine precizat. Teoretic s'a
stabilit planul de organizare al acestei Intocmiri
sociale de catre Carl Marx si adeptii lui (p.- cuv.).
In Cara noastrit o miscare politica socialist& or-
ganizata s'a Inceput Intre 1875-1880 pe deoparte
prin ativa socialisti basarabeni venni In tars, pe
de alta prin cItiva tineri roman, cari si-au Mout
studiile In Paris si In Bruxelles $i acolo an intrat
in legatura cu sociali$tii militants. Primul ziar so-
cialist a lost Basarabia, aparut in Iasi (1879), care
a Unut numai cliteva luni; prima manifestaee po-
litica a Post serbarea In amintirea Comunei din
Paris, In 1881, cind au lost arestati organizatorii,
iar cei cari nu erau cetateni romani au lost expulsatd.
Dupe aceste inceputuri se produce o puternica
eflorescentit publicistica, prin care slut atra$i mai
ales studentii si scolarii: Emanciparea, Bucuresti,
1883; Lampa, Braila, 1886-87; Desrobirea, con-
dus de Anton Baoalbaaa, Bucuresti, 1887-88; Mun-
citorul, condus de v. G. moon'', Ia$i, 1887-89,
acestea ca organe de propaganda; Revista sociald,
condus de Ion NMeide, Iasi, 1884-87; Drepturile
omului, condus de Coast. Baoalbasa, C. Filitis, Emil
Frnnzesou, 0. Mille, I. Ntideitle, Al. Radovioi $l Paul Soar-
Oman, Bucuresti, 1885-1889, acestea ca organe de
doctrinft, iar pentru formarea unui auxiliar din
literature spare revista Contemporanul, Ia$i, con-
dusa. de Nadeide el Mortun. Tot atunci Incepe pre-
1875
www.dacoromanica.ro
gatirea pentru lupta electorala, se fac cluburi, In- SOB-
truniri publice sau restrtnse si astfel se aleg depu-
tati Iilortun si Nadejde. Alte foi spar scum: SOC
Critics sociald (Iasi, 1891-93), Munca (Buc.,
1890-94), Lumea noun (Buc. 1894-1900), iar
In literatures ideile socialiste se sustin prin revista
lui Gherea Literaturd $i $tiinld (1893-94), la
care colaboreazk si scriitori cari nu au legaturi
cu partidul politic. Acest partid se intituleaza la
Inceput partidul muncitorilor, apoi social-demo-
crat. La un moment dat conducatorii Incep a spri-
jini pe liberali In lupta contra conservatorilor $i
in 1899 consiliul de conducere hotaraste sa-i
schimbe numele In national-democrat. Ei au mai
ales doll& motive: 1. stadiul desvoltarii tarii noa-
stre nu e prielnic pentru raspindirea cu sucees a
teoriilor socialiste; 2. slabirea sentimentului na-
tional prin internationalism poste Inlesni altor
State cu guverne de tot anti-democratice sa In-
genunche tars noastra si sa distruga si ce s'a
clstigat pin& acum prin luminarea maselor. Astfel,
In 1900 cei mai Insernnati conducatori ai F.00ia14-
tilor se aliaza cu partidul national-liberal, pri-
mind cu prilejul unui banchet (9 Februarie
1900) titulatura de tinerimea generoasa.". Cei
cari faceau acest pas erau told oameni culti si teo-
reticiani ai partidului socialist; de aceea urmeaza
o perioada de inactiune, din care partidul reu$e$te sa
iasa dupa ce se grupeaza In jurul lui Dobrogeanu-
Gherea, care nu urmase pe tovarasii sal. Aceasta
non& 'az& a luptei for politice este din ce In ce mai
legata de evenimentele din Rusia, se organizeaza
grove puternice, se Intocmesc sindicate si se gra-
viteaza din ce In ce In afara. Sufletul miscarii In
aceasta epoca dupa 1906 este d-rul Rakowski
(acela care avea ss devie unul din conducatorii re-
volutiei bolsevice In Rusia), iar dupa razboiu este
Ric Moscovici. Ziarele slut: Viitorul social (Iasi.
Bucure$ti 1907-1914), Romania muncitoare,
(Buc., 1902) $i Social- dcmocra(ia (1a5i,1918-1919,
Buc. 1919-1920).
SOCIETATEA ARRITECTILOR ROMANI, fondata la
26 Februarie 1891, are de stop strIngerea rela-
tumor Intre membri, studierea diferitelor chestiuni
speciale. Cel dintliu presedinte a fost Alex. Ordscu;
azi este Static Ciortan.
SOCIETATEA CARTEA ROMANEASCA", Infiintath. In'
lunie 1919, ca urmare
a consfatuirilor din
timpul razboiului la
Iasi, ale unui grup de
carturari si Infaptuita
prin fuzionarea color
mai vechi firme roma-
ne$ti de tipografie si
editura din Bucuresti.
Se ocupa cu editura,
comertul de librarie $i
industria grafica. A In- Cartea RornaneascIL
curajat scrisul romanesc prin acordari de preraii
Insemnate. A Infiintat biblioteci la sate. A edi-
tat clasici roman, Istoria lui Xenopol si multe
din operele scriitorilor de seams. Publick brosuri
de difuziune culturala: Cuno?tinle folositoare, Bi-
blioteca agricold $i Paqini alese.
SOCIETATEA COMPOZITORILOR ROMANI, Infiintata
In 1920, are de stop sa cultive muzica romaneasca,
sa Incurajeze pe tinerii cornpozitori roman, se
apere interesele profesiunli, sa cultive gustul mu-
zicii In tare prin concerte, etc. Presedinte este de
la constituire George Enescu.
SOCIETATEA COMIINALA A TRAMVAIELOR DIN BIJOU-
RE5TI, infiintatit In participare cu Municipiul, In
anul 1909. Are capital 150 milioane.
SOCIETATEA COMUNALA DE LOCUINTE EFTINE, fon-
data, cu participarea Municipiului Bucuresti, In
1910. Are capital 50 milioane lei.
SOCIETATEA CREDITIILIII PIINCIAR URBAN DIN EU-
atramaTI, Infiintata In Bucuresti In 1873. Idem DIN
IASI, Infiintatit In 1881.
SOOIETATEA OULT1IL EROILOR, Infiintata In Septem-
brie 1919 sub numele de Mormintele eroiloc",
SOC- a 'nat numele actual In 1927. Scopul ei este sit compus dins membri pernianenti si din 4 neper-
Ingrijeasca. de .mormintele eroilor. sa comemoreze manenti; Secretariatul, care lucreaza in tot timpul.
SO C pe oameniin can au contribuit la Inaltarea neamului La acestea se adauga: Curtea de justi(ie interna-
nostru. Prezidenta de onoare este M. S. Regina tionald (inaugurate In 1922) cu resedinta la Haga,
Maria; prezident activ. Patriarhul Romaniei. So- avind 11 judecatori titulari si 4 supleanti alesi
cietatea a Intemeiat mai multe cimitire de onoare, pe 9 ani; Organizarea interna(ionald a muncii,
a Inaltat diferite monumente si In fiecare an care are de scop sit asigure si sa mentie conditiuni
organizeaza serbarea de la Ziva eroilor. de munca echitabile si umane. Pentru mentinerea
SOCIETATEA CULTUL PATRIEI, Infiintata In Bucu- p3011, Societatea urmareste: limitarea armamen-
restila 14 Decembrie 1926, urmareste cultivareaiu- telor, garan(ii contra agresiunilor, regularea pa-
birii de patrie, coordonarea actlunilor patriotice cified a conflietelor intre state, inregistrarea tra-
din tax* culture traditiilor stramosesti $i Inta- tatelor (un stat nu poste pretinde de la altul res-
rirea spiritului de ordine si legalitate. pectarea unui tratat, dacit a lost secret si der& n'a
SOCIETATEA DE CREDIT FUNCIAR RURAL, fondata. lost Inregistrat la Secretariatul Societatii . Nea-
In Bucuresti In anul 1873 pe baza legii speciale vind organizata o -lurid proprie ca sa impuna so-
din 17 Aprilie. E prima societate mare la not cu lutiunile sale, ea se margineste a discuta In mod
capital exclusiv romanesc. public toate litigiile si a convinge pe adversari sa_
SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA, fon- nu Inceapa un razboiu Inainte de a fi cercat sau
data la 23 Septembrie 1879, are de scop sa men- 1mpacarea pe tale direct& sau judecarea conflic-
tin& lega.turile Intre Romanii macedoneni si Sta- tului de Curtea de justitie sau de Adunare. Cu
tul roman, sa raspIndeasca. Invatatura In limba timpul s'au mat *i alte organe auxiliare earl se
romana In tinuturile din Peninsula balcanica, ocupa de diverse chestiuni, ca: organizarea transi-
sa ajute bisericile $i scoalele de acolo. Initiator a tului, organizarea de igiena, vinzarea opiului si a
lost V. A. Urerhia. eel dintliu presedinte a lost stupefiantelor, tratamentul femeilor si al copiilor,
Mitropolitul Calinic. Azi este hate Va/aori, pro- cooperatia intelectuala. Presedintele Consiliului
fesor la facultatea de litere. se alege In fiecare an. In ultimii doi ani a lost ales
SOCIETATEA DE MEDICI SI NATURALIST', Infiintata N. Titulescu, reprezentantul Romaniei.
In 1830, In Iasi de dr. Czihak si M. Zotta. Guver- SOCIETATEA ORTODOXA A FEMEILOR ROMANE. In-
nul Moldovei a aprobat-o In 1833. A adunat fiintata In Bucuresti In anul 1910, are de scop s&
exemplare de fauna si flora, carti; a format un Intretie spiritul de practice religioasa ortodox&
muzeu si o biblioteca. Din 1844 a inceput a pu- In societatea rorztaneasca; *a Infiintat scoale de
blica un Jurnal stiintifie. Din 1858 activitatea fete In Bucuresti (1912), Iasi, etc.
publicistica a Societatii a scazut, dar de la 1886 SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN, In-
a reluat firul Intrerupt. In Ianuarie 1887 apare fiintata la 4 Oct ombri e 1870 In Transilvania, avInd
Buletinul soc. de med. si nat., In 1915 Bulletin et sediul In Brasov, 5i sucursale In diferite orase.
memoires de la Societe des medecins et naturalistes, Primul comitet: Prez. losif Horton, vice-prez.
mai tlrziu : Revista medico-chirurgicald, Main Alex. Mocioni, easier V. Babes, secretar losif Vul-
at Soriettilii. can, membri: Alex. Roman. P. Mihali $i losif
SOCIETATEA DOAMNELOR ROMANE DIN 'BUCOVINA, Gall. Adunarile generale se in In fiecare an In
Infiintat& In Cernauti In 1891 pentru sporirea In- alt ores. Cu toate staruintele depuse n'au reusit
vatamIntului feminin si desvoltarea industriei se aiba, cum doreau de la inceput, un local
casnice. de teatru propriu si o trupli complete de profe-
SOCIETATEA FILARMONICA ROMANA, Intemeiata sionisti. Sumele adunate le Intrebuintau pentru
In Bucuresti In 1867, avind de scop a cultiva gus- publicatii de piese originate si traduceri si pentru
tul pentru muzica si a organiza concerte. Ea In- organizari de reprezentatii cu diletanti.
fiinta de la Inceput o orchestra sub conducerea SOCIETATEA PENTRU INVATATURA POPORULUI RO
lui Eduard Wachmann si multi ani se urmara MAN, IntemeiatkIn 1866 de catre membrii Ateneu
concertele In sale Ateneului. lui Roman din Bucuresti, cu scopul de a Infanta
SOCIETATEA FILOSOFEASCA A NEAMULUI ROMANESC scoale normale Yn diferite orase ale tarii. de a ras-
IN MARE- PRINCIPATUL ARDEALULUI, Infiintata In pindi culture prin cursuri de edulti si de a coin-
Transilvania In 1795, a Post oprita de a functiona. bate analfabetisroul. Multi ani au functionat scoa-
SOCIETATEA LITERARA ROMANA, Infiintata In le normale can au disparut treptat pe masura ce
1821 de Romanii refugiati In Brasov. A functionat Statul Insusi a Infiintat scoale normale oficiale.
cltva timp. Poate ca prin Indemnul ei a lucrat S'a pastrat numai cea din Bucuresti, care functio-
Heliade Gramatica sa publicata. In 1828. neaza si azi, av1nd alaturi si o scoala primer& si o
SOCIETATEA NATIONALA ,DE CREDIT INDUSTRIAL gradina de copii. Primul presedinte al Soc. a Post
Infiintata In Bucuresti pe baza legii din 1923 pen- Scarlat Rosetti, apoi : Heliade .Thidulescu, Petru
tru a Incuraja industria romaneasca. Capital Poenaru, Scarlat Palcoianu, Costache Bosianu,
500 milioane lei. General I. Em. Florescu, G. Chi(u, Mitropolitul
SOCIETATEA NATIONALA DE CREME ROSIE, Infiin- Ghenadie, George I. Lahovari. $. a. Azi este
tat& In 1876, In urine aderarii Romaniei la con- dr. C. Angelescu. Primul director al scoalelor
ventiunea din Geneva (1864 pentru a veni In societatii a Post loan Bddilescu; astazi este Petre
ajutorul ranitilor si bolnavilor militari In timp de Dirbov ice anu.
cainpanie. Cel dintliu presedinte a Post Prin(ul SOCIETATEA PENTRU PROFILAXIA TUBERCULOZEI,
D. Ghica. A avut rol important In vremearazboiu- din Bucuresti, urmareste sa organizeze dispensare
lui pentru independenta si In cursul marelui nostru *i alte institutii si is masuri cari sa ajute la pro-
razboiu. Azi e prezident inginerul George Bals. filaxia tuberculozei si la Ingrijirea tuberculosilor.
SOCIETATEA NATIUNILOR (Se zice pi LICA N. ). Inte- SOCIETATEA PENTRU PROTECTIUNEA ANIMALELOR,
meiata la 10 Ianuarie 1920, conform cu principiile Infintata la 14 Aprilie 1904, dupli initiative luata
puse In tratatele de la Versailles, Neuilly, Saint- de Irina Butculescu siElisa Perieteanu-Buzau, are
Germain si Trianon. Are sediul la Geneva. Scopul de scop a impiedeca purtarea barbarit a omului
este sit stabileascil cooperatia Intre natiuni si sa si a raspandi idei pentru protejarea animalelor
garanteze paces. LasInd fie-carui stat toata liber- folositoare Presedinte actual General C. Coandd.
tatea In privinta politicei interne, Ii cere sa si-o SOCIETATEA POLITEHNICA. lnfiintat& la 18 Octom-
limiteze In privinta relatiilor internationale atit brie 1881de maimultd ingineri rombni cu ocaziunea
In chestiile politice cit si In cele juridice si econo- inaugurikrii liniei BuzauMarasesti. Membrii sint:
mice. Societatea a avut in Infiintare ca membri ingineri, arhiterti, profesori de stiinte, de materna-
42 de state, astazi are 54. Inscrierea si retragerea tic& si ofiteri din arme speciale. Publica un Bu-
din Societate este libel* dar pentru primire se let in lunar, In care sint articole referitoare la lu-
cal un vot. Organele Societatii sint: Adunarea tu- crarile tehnice de seams facute In Romania, la
turor membrilor (care se intruneste In sesiune or- stiinta tehnicei. Cel dintliu prezident a Post ('olo-
dinar& in fiecare an In Septembrie); Consiliul, nelul N. Dabij.a. Astazi e: N. P. $lefdnescu.
1876
www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA ROMANA DE FILOZOFIE, Infiintata In
1910 in Bucuresti, urmare$te cultivarea si riispIn-
direa studiilor filozofice, prin conferinte publice
$1 prin editarea Revistei de filozo fie, care a ajuns
la volumul xvi. Prezident $i director al revistei e
C. Radulescu-Motru.
SOCIETATEA ROMANA DE GEOGRAFIE, Intemeiata
la 15 lunie 1875. Scopul ei este s5 contribue la
progresul si expansiunea cunostintelor geografice
In general si In deosebi a Indruma studiile pentru
a se face cunoseuta Romania din punct de vedere
geografic, economic. Prezidentul activ este Re-
gele, care o conduce ajutat de doi vice-presedinti
li de un sceretar general. Primii vicepresedinti au
ost Prineul Alex. Cantacuzino si G-ral C. Ba-
rozzi, iar secretar general George I. Lahovari. So-
cietatea a publicat dictionarul judetelor din ve-
chiul regat (afara. de Do lj), un dictionar geografic
general al Romaniei, un dictionar a Basarabiei
$1 al Bucovinei. Ea tine adunari generale anuale
$i conferinte $i este In legatura cu toate societatile
similare din lume. Publics, un Buletin. Vice pre$e-
dintii de azi sunt: g-ral C. Coandd si M. Ormolu.
Secretar general este Al. Tzigara-Samurcas.
SOCIETATEA ROMANA DE NAVIGATIE PE DIINARE,
fondata. In 1914. Sediul In BucureVi. Are capital
de 49 milioane lei.
SOCIETATEA ROMANA DE STIINTE, Infiintata In Bu-
curesti In 1890, sub inspiratia d-rului C. Istrati,
a publicat un Buletin" (au aparut pina. acum
26 volume); Incepind din 1903 a organizat con-
gresele Asociatiunii pentru desvoltarea si Inam-
tarea $tiintelor" si o expozitiune. Dupa razboiu
cele 4 sectiuni (Matematica, Fizica, Chimie, Stiinte
Nature le) au Inceput a lucra fiecare In direetiunea
sa. Acestea au legaturi cu societatile similare din
alte thri. Regii Carol I $i Ferdinand I au lost pre-
zidentii de onoare, traditie pe care a urmat -o $i
actualul Rege, interesindu-se In special de sec-
tiunea de fizica.
SOCIETATEA Rona/mm-1m, Infiintata In Bucuresti
in 1869, avInd de scop propaganda patriotic& prin
conferinte si publicaii. A editat o revista, care
purta ca titlu numele societatii, 1870-71.
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI, Infiintataln-
Bucuresti In 1909. In Ianuarie 1929 ayes 157 mem-
bri activi. Prezidentul actual este : Liviu Rebreanu.
SOCIETATEA STIMENTILOR IN MEDIC/NA, In Bucu-
resti este cea mai veche societate studenteasca.
SOCIETATEA TRANSILVANIA", Intemeiatk In Bu-
euresti In ziva de 3 Maiu 1867, cu scop de a ajuta
pe studentii din provincille subjugate spre a-si
desavirsi studiile In streinatate. Cel dintliu pre-
sedinte a Cost Al. Papiu Ilarpn.
SOCIETATI DE PRESA shit IrRomania: In Bucu-
resti: Sindicatul ziaristilor, infiintat In 1900;
Asociatia generald a presei romdne; Asociatia co-
respondenfilor streini din Romania; Sindicatul
ziaristilor din Moldova, cu sediul In Ia$1; Cercul
ziaristilor pro fesion.isti din Iasi; Asociafia presei
periodice, In Bucure$ti; Sindicatul presei romdne
din Ardeal si Banat, Infiintat In 1920; Sindicatul
ziaristilor minoritari, In Cluj, Brasov, Arad, Sa-
tul-Mare, etc.
SOCIN LELIO (1525 f1562), teolog italian pro-
testant, adversar al lui Luter si al lui Calvin. Din
cauza marei autoritati a acestuia, In nevoit a
semna o declaratie de renuntare, dar tot nu putu'
sa dunitie In Elvetia, ci se duse In Polonia (1559),
uncle fu bine primit. El este fundatorul doctrinei
sociniane, care respinge dogma trinittLtii.
SOCODOR, corn. rue. jud. Arad, plasa Chi-
§inell; 5.354 loc. Statie c. f. linia AradOtlaca.
SOCQLA, sat si tirgusor in jud. Ia$i. Statie c.
I. aproape de Iasi spre Vasile-Lupu. Fosta ma na.-
stire In care s'a asezat la 1803 primul seminariu
teol. din Moldova, mutat mai tIrziu Inorasul Ia$1.
SOCOR GABRIEL ( 1848 ....), medic roman.
Profesor de fiziologie si clinic& oftalmologica la
facultatea de medicina. din Ia$1 (1897).
SOCOT9RA (soccbTRA), instil& In Oceanul In-
dian, stapinita de Englezi: 3.372 km. p., 12.090 loc.
1877
www.dacoromanica.ro
SOCRATE (*ca. 469 tea. 399 a. Chr.), filozof SOC-
grec. A dus o viata simpla si $1-a intarit corpul prin
exercitli si privaiduni. A lost profesorul lui Platon, SOL
Xenofon, Alcibiade si tines si lectiuni publice.
Din InvatamIntul lui a ramas metoda care-i poarta
numele (prin Intrebhri si raspunsuri) $i ironia zisli.
socraticd. El credea Intro nint&
unica, creatoare a lumii si cam
rldea de zei. Aceasta i-a pricinuit
un proces, do care a iesit osindit
la moarte: trebuia singur sa bea
otrava. A facut aceasta In mijlo-
cul adnairatorilor chi, dap& ce
le-a tinut un lung discurs.
SODQMA, ora$ vechiu in Pa-
lestina, pe care Dumnezeu 1-a di-
strus prin foe, fiindca locuitorii
erau vitiosi si desfrinati.
SOFALA, oral In Africa de
SE., port la canalul Mozambic; Socrate.
2.000 loc.
SOFIA (bulg. SREDEZ, III ante. SARDICA), pe r.
Bogana; 154.431 loc. Capitala regatului Bulgariei.
SOFIA, corn. rur. jud. Balti, plasa Slobozia-
Balla; 3.756 loc. Dupa legea 1929, tine de circ.
corn. Slobozia-Balti. Statie c. f. Intre HAW $1
Lipnic.
SOFTSTI, duph sensul de azi, slnt oameni in-
struiti can stiu sA susidnii $i sti combat& orice idee.
In anticitate ei s'au bucurat, In unele epoce, de
mare prestigiu, fiindea studiau filozofia $i retorica,
cercetau natura; mai tirziu se ocupara de teoria
cunostintei si unii din ei formulary principiul elk
fiecarii afirma(iuni i se poate opune o afirma-
fiune contrard. Cu timpul s'au discreditat, au Post
acuzati de imoralitate $1 de lips& de convingere,
punInd totul In puterea retoricei.
SOFOCLE (SQPBOKLES) ('4951-406 a. Chr.),
dramaturg grec. Din peste o suta
de luerari, ne-au ramas 7, earl toate
au Post traduse In rom. Edip la
Colon a (de Ed. Asian, de M. Stan- k-
cescu, 1903, de M. lorgulescu,
1921, de E. Dinescu, 1909), An-
tigona (de Mihail Dragomirescu,
1896, de Ana Codreanu $i C. Ni-
culescu, 1924, de Eug. Dinescu),
Electra (de E. Asian, de G. Murnu,
1910, de Eug. Dinescu. 1909), E-
dip-rege (de P. Siraonu, 1896, de Sofocle.
E. Asian, 1894, de M. Dragomi-
rescu, 1925, de Eug. Dinescu, 1909), Filoctet, A-
jace siTrahinienele (de Eug. Dinescu, 1909).
SOFONISBE, fiica lui Hasdrubal, general car-
taginez. Devenind, In a doua casatorie, sotia lui
Masinisa, fu luata ca prizoniera de Romani, dar
se sinucise cu otrava trimisa chiar de sotul sku.
Viata ei a dat subiect mai multor tragedii (Cor-
neille, Voltaire, Alfieri s. a.).
SOFRQNIE PATRIARHUL TERI/SALMI= (i ca.
640), sfint praznuit de biserica ortodoxa. la 11
Martie. Dup& ce a calatorit prin Egipt, prin Siria,
a Post ales patriarh in 634, de $1 nu era nici preot.
A combatut pe monoteli(i, a Mout enciclice contra
for $i a trimis la Roma ca sa roage pe papa sa-1
ajute In aceasta. lupta.
SOFRQNIE, Intemeietorul manastirii Neam-
tului, Impreuna cu eillugarii Pimen $iSiluam, $1 ph-
mul ei stares, ca. 1392.
SOHATU, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Budesti;
2.337 loc. Dupli legea 1929, circ. corn. Vasilati.
SOISSQNS [soaso" ], ora.s In Franta pe r.
Aisne; 14.458 loc. In anticitate Noviodunun't. Aci
au avut Germanii o victorie In Ianuarie 1915.
SOKPLI, nume dat asociatiunilor de tineri din
Cehoslovacia, can au de scop a cultiva si desvolta
fortele fizice si sanatatea In Interesul superior al
patriei.
SOLCA, corn. rur. jud. Suceava, plasa Arbore;
3.751 loc. Statie balneara In jud. Gura-Humorului;
fosta manastire ziditli de Stefan Tomsa In 1630.
SOLFERTNO, sat In Italia (Mantua) la S. de
SOL- lacul Garda. In 1859 victoria armatelor francez
i31 sarda contra Austriei.
SOR SOLIMAN (t1410), sultan al Turcilor (ca.
1403-1410). Invins In Asia de Tamerlan, s'a ase-
zat In Adrianopol si a Mout un tratat de pace cu
Bizantml. A lost °data rasturnat de fratele situ
Musa si, reluIndu-si tronul, a avut lupte cu Ve-
netia, a ntivalit in Bosnia. Duclnd o vial& desfrI-
nata, a lost atacat de fratele situ Musa si ucis.
Dim. Cantemir zice cti. Analele turcesti nu soco-
tesc pe Soliman, Musa si Mahomet (trei frati)
drept sultani titular!, ci numai interimari, Intru
cat nu stapIneau Intreg imperiul.
SOLIMAN II sau I, zis MAGNIFICUL sau, de
Turci, Kama (legislatorul) (1495t1566), sultan
al Turciei (1520-1566). A domnit cu mare stra-
lucire, IntinzIndu-si actiunea si
influents sa din Asia phi& In
Apusul Europei, unde sustinu
pe Francis° I (al Frantei) con-
tra lui Carol Quintu (al Spa-
niei). A purtat multe razboaie.
Cele mai Insemnate slut cele
contra Austriei si Ungariei si
contra Persiei. Obtinlnd contra
Ungurilor o mare victorie la
Mohaci (1526), puse stlipInire pe
Buda, Incredintind guvernul lui
loan Zapolia. Clnd acesta fu In- Soliman II.
vins de itmparatul Ferdinand,
facu o norn expeditie, lull din nou Buda (1529) si
asedia Viena, Mr& Ins& a o lua. In aceste Impreju-
rari se amesteca si Petru Rares, domnul Moldovei,
lucrInd pe fata In folosul Turcilor, dar In ascuns
Inteles cu Ferdinand pregatea pentrli sine domnia
Transilvaniei. Nereu.sind, el a provocat mania lui
Soliman, care, Indemnat de Poloni, a 'Avant In
Moldova si a gilt pe Petru s& paraseasca tronul
si tara. Putin dupft aceea a ocupat si o parte din
pe care o pierduse. In timpul unor marl turburAri,
fu chemat sy reorganizeze statul si fycu atunci o
Intocraire economics si sociala, cautlnd a stabili
un echilibru Intre clasele sociale. Legenda spune
ca a cerut concetatenilor sai sti jure di nu vor
schimba nimic In timp de 10 ani si apoi a blecat
In Asia.
SOL9NT, localitate in jud. Bactiu pe apa cu
acelasi nume, unde se gases° zacaminte de petrol;
putin exploatate.
SOLVAY ERNEST (1838t1922), industrial bel-
gian. A inventat procedeul de a fabrica soda cu
amoniac.
SOMALIA, regiune In Africa de E. Intre golful
de Aden si Oceanul Indian. Cea mai mare parte a-
partine Angliei si Italiei.
SOME*, rlu afluent al Tisei;
format din Somesul mare, cu afl. I
Bistrita, si Somesul mic, for-
mat la rindul lui din Somesul
call $i Somesul rece, cars se Inn -
preuna la Cluj; trece In Un-
garia si primeste ca all. pe stinga :
Almasul, Crasna; trece pe ling&
orasele Dej $i Satu-mare; se varsti
In Tisa ling& hotarul Cehoslo-
vaciei. Sterna jud. Some,g.
SOME, jud. In Transilvania,
cap. Dej; 4.147 km. p.; 257.529 loc. (1923); are 8
plasi, 2 corn. urb. si 261 corn. rur. (1926); tine de
-'.....),..,41.4 RA Af un.
pie / " C;
..
+/V- I
Targul-
\ re
%...,
.'C' I Lapusulut..., t
5 .. t
II 1 ..." PL. LAPUS 1 1

Basarabia si a zidit cetatea Bender (Tighina). In 5

t..........
I
Persia a obtinut succese si a Incheiat o pace fa- -5I r*
vorabily pentru sine (1555). Soliman a construit
.
0.1C
mai multe cladiri In Constantinopol, Intre cari
mares moschee Suleimanie. A organizat admi- v.
DA}
rPL.RETEA( 9.
Releat/
nistratia Statului, Impartindu-1 In mai multe gu- col PL. s
.
vernaminte; a Intocmit o ordine special& a cor-
pului preotesc (ulema), a reglementat armata ie- " r;6arbou GARBOU
A. [kiwi)
tL.BECLEa

nicerilor, a adunat diferitele hotarlri ale Portii ej !Di),

Inteun complex de leg!.
SQLINGEN, oral In Germania (Dasseldorf);
48.912 loc. Renumite fabrici de cutitarie.
SQLNOC-DOBICA, lost judet. In Transilva-
nia, azi Some (nIr acest cuv.).
SOLOGUB, pseudonimul lui FEDOR cuzana
TETERNICOV ( *1863), poet rus. A Inceput a publica
prin 1896. Opera pr. Dracut maruntel. Poeziile
sale anta frumusetile naturii, araty c& rosturile
omenesti shit trecatoare; °Into, copiii.
SOLOMON (saLoraoN), personaj biblic, rege
al Israilului (977-953 a. Chr.). Era fiul lui David.
A construit templul din Ierusalim. Vestit prin
Int,elepciunea cu care a guvernat. I se atribue
Cintarea cintarilor $i Eclesiastul (w w- acest cuv.].
SOLOMON ALEXANDRII (1832t1875), otter
roman. In 1869 era colonel. A lost ministru In ul-
timul minister al lui Cuza (1866); general In 1872.
SOLOMON IOAN (*1793 1'1892), colonel ro-
man. A servit Intro trupli auxiliary a Rusilor end
au trecut prin tara. contra Turcilor (In 1810, In
1821); a ajutat cu poterasii pe Tudor Vladimirescu,
dar dupa uciderea acestuia a fugit din tart'. A
servit in armata ruseasca In 1829, luptlnd contra
Turcilor. In 1839 a intrat in militia Munteniei cu
gradul de colonel.
SOLOMON NICOLAE (1820t1875), om politic
roman din Transilvania. A Post prefect de legiune
In revollitia din 1848. Dupti victoriile lui Bern, a
trecut In Muntenia, s'a Intors dupa linistirea lucru-
rilor, apoi a revenit In Bucuresti, unde a si murit.
SALON (ca. 639 t559 a. Chr.), legislatorul
Atenei. Socotit Intre cei sapte Intelepti ai Greciei.
Grape lui, Atenienii luara Inapor insula Salamina
1878
www.dacoromanica.ro
landA
PL. 1
\PL.6 HIOCHIE
thloc,75
J
C
Hama jud. Someg.
tiro,. Curtii de apel din Cluj; are 5 scoale primare
urbane si 258 scoale primare rurale (1929); 29
cooperative de desfacere cu cap. 472.927 lei
(1925). Bisericile ortodoxe tin de episcopia Clu-
jului, cele unite de episcopia Gherlei.
SONDE sau SONDE, grupti de insule marl Si mid
la S.E. Asiei: Sumatra, Java, Borneo, Celebe,etc.
SONG-KOI (SONGRA) sau FLUVIIIL ROOD, fluviu
In Indochina francezti.
SOPRON [sopron], comitat si oral In Ungaria.
SORBQNA (fr. SORBONNE), Scoala teologicli In Paris,
fundata de R. de Sorbon In 1257. Azi cladirea,
mult refacuta, cuprinde facultatea de litere $i de
stiinte, celelalte facultati avind alte localuri.
SOREL ALBERT ("1842 t1906), istoric francez.
Membru al Academiei franceze si al Ac. de stiinte
morale si politice. Opera pr. Histoire diplomatique
de la guerre Franco- allemande (1875), L'Europe et
la revolution frangaise (1885) s. a.
SORTCA, munte In jud. Prahova, situat Intre
Azuga, p Irani Azuga si muntele Dutca. La poalele
lui s'a cladit o fabrica de postay.
SORQCA, corn. urb. cap. jud. Soroca; 15.000loc.
are sc. normala, 3 licee, o sc. profesionala de fete
si o $c. de meserii.
 SOROCA, jua. in Basarabia; cap. Soroca;
4.331 km. p., 381.509 loc. (1922); are 7 plasi, i corn.
urb. $i 46 corn. rur. (1926); face
parte din circ. Curtii de ape]
din Chisinau; are 10 $coale pri
mare urbane $i 238 $coale primar(
urale (1929); are 13 cooperative
de desfacere cu cap. 150.964 lei
(1925). Bisericele tin de eparhia
episc. Hotinului.
SOTIRTU a. A., arheolog grec.
A studiat istoria bizantina. A
participat la congresul debizan-
tinologie din Bucuresti. Mena-( Stema jud. Soroca.
I In parte aspra, In parte foarte cald& $i uscata; In
I/
Pl. OTACI r!lv C mare (Industrie si comert de sardele); In
4 Moneta este peseta. Se Intrebuinteaza si-
\r7**/..Bid,ce,
NOVA t
PL.BAOICENI
arnava sonny-
Pt. NAOUSITA
\
stf
Niduaita \*CAUTI
viyauti '` ±P
B PLFLoREsTI \
rest
4 '
Harta jud. Soroca (legea 425).
bru corespondent al Academiei Romane (1930).
SOUTHAMPTON [sausempt'n), ora$ In An-
glai, port la golful cu acelasi nume (canalull La
Manche), pe o peninsula format& Intre confluen-
ta fl. Test $i Itchen; 160.000 loc. In fats e insula
Wight.
SOVATA, com. rur. jud. Mure$, plasa Mier-
curea-Nirajului; 3.983 loc. Static c. f. ling&
Praid pe linia BlajPraid. Statiune balneara,
are $i static c. I. linga Praid pe linia Ingusta.
PraidTIrgu-Mure$.
SOVJA, corn. rur. jud. Putna. 11C) fosta ma-
nastire jud. Putna, asezatti In munti pe Nut Su-
$ita. Biserica e zidita de Mateiu Basarab In 1645
ca semn al Impacarii cu Vasile Lupu, care zidise
$i el o biserica in Muntenia (Steles, TIrgovi$te).
SOZQNT, martir, prtiznuit de biserica orto-
dox& la 7 Septembrie. Intrind Intr'un templu, a
rupt mina unui idol $i, vInzind aurul, a Impfulit
banii saracilor; a Post martirizat si a murit.
SPA, oras In Belgia ; 7.711 loc. Statiune bal-
neara.
SPACU GFIEORGFIE, chimist roman. Profesor
la Universitatea din Cluj, directorul laboratorului
de chirnie anorganica .*i analitica. S'a ocupat de
sdrurile cluble §i de aminele acestor saruri; a car-
cetat structura intim& a benzidinei si tolidinei.
Membru corespondent al Academiei Romane
(1927).
SPALATO (sirb. SPLIT), ora* In Iugoslavia
(Dalmatia), 25,024 loc Aci a lost vechiul oras
roman Solonae.
SPANIA (ESPAGNA, fr. ESPAGNE, germ. SPANIEL,
ita., SPAGNA) stat In Europa. Se margineste la N.
cu Oceanul Atlantic $i cu Franta, la E. cu Marea
Mediterana, la S. cu Marea Mediterana, Africa, de
care e despartita prin strlmtoarea Gibraltar, si Cu
Oceanul Atlantic, la V. cu Oceanul Atlantic $i
Portugalia. Supr. 497.881 km. p. Nit de 2 on Ro-
mania); 21.920.000 loc. Dens. pop. 42 pe km. p.
Spania e o tar& mai mutt muntoasa; depresiumle
mai importante shit pe ling& cursul fluviilor$ispre
mare. La N.sunt Muntii Pirenei §iM. Cantabrici;
In centru stilt mai multe siruri: lberici, Sierra
www.dacoromanica.ro
Morena, S. Guadarrama, S. Gredos, S. Gala,' S. SOR-
Guacklupa, S. Nevada, M. Cataloniei. Tara In-
treaga este un puns, cu Inaltimea media de 700 m., SPA
strabatut de sirurile acestea de munti, cari Inchid
unele parti formind podisuri palliate, cum e al
Castiliei. Vlrfuri mai Inalte: Peii as de Europa
(2.665 m.) In muntii Galiciei, Mulahacen (3.481 m)
in Sierra Nevada. Fluvii $i Nuri: Ebro cu Segre,
apoi aucar, Segura se varsa spre E. In Mediterana;
Minh°, Duero cu aft. Esla si Tormes, Tago 'Cu nu-
mero$i afluenti, Guadiana tree In Portugalia $i
se varsa In Oceanul Atlantic; Guadalquivir cu
Jenil se varsa la S. In Ocean. Clima In interior
apropierea tarmurilor marii umedh. Se cut-
tiva plante ca In Europa central& $i multe
din tale sudice (maslin, bumbac, portocal,
lamliu); vii renumite; paste de Nuri $i de
munti mine de fier, plumb, anima, sare, etc.
stemul metric. Locuitorii sint de ginte
4' latina, de religie cre$tini catolici.
4 Cap. Madrid. Ora$e pr. Barcelona, Ta-
ragona, Valencia, Alicante, Cartagena, Mur-
cia, Malaga, Cadiz, Sevilla, Cordoba, To-
ledo, Aranjuez, Salamanca, Santiago, Bil-
bao.
Provinciile istorice: Catalonia, Aragon,
-pc--
citt2,"
Castilia, Galicia, Andalusia, Valencia.
Pentru administratie e Imptirtita In 48
e
departamente.
, 4:4.
Spania are colonii In Africa: a) insulate
Canare §. a., 7.486 km. p.; b) In Maroc;
c) In Sahara 285.000 km. p.; d) In Guinea,
26.659 km. p.
Cele mai yacht cunostinte despre Spania
ne spun c& a Post locuita de lberi,cari au dat
numele peninsulei. Prin sec. u a. Chr. a lost cuce-
ritA de Romani $i a devenit provincie, romanizin-
du-se cu Incetul. DupA caderea
imperiului roman, multe nea-
muri de barbari au trecut pe a-
colo, mai ales Visigotii, cari
stilphairti pin& pe la 711; apoi
urma dominatiunea arabd. Pe
la 1200 statele cari ramasera
nesupuse izbutira s& goneascA
pe Arabi. Cu Ferdinand Cato-
tient, regale Aragoniei, care se
casatori cu Isabela, regina Ca-
stiliei, Incepe unitatea statu-
lui. Dupe{ descoperirea AmeN- Spaniol.
cei, Spania cucereste tad peste
Ocean $i -$i face un mare imperiu colonial; 15i In-
tinde stapinirea $i In Europa; astfel Carol V pu-
tea zice ca soarele nu apune niciodatd In statele
sale. In sec. xix Spania trecu prin marl turburAni
interne, pierdu Ins urma razboiului cu Statele-
Unite (1898) insulate Filipine, Cuba, etc. Re-
gale Alfons xm a avut multe greutati de trecut.
in 1923 s'a produs o revolutie militarA, care a adus
regimul zic directoriu al lui Primo de Rivera,
sfir$it In 1930. Restabilirea regimului parlamen-
tar nu s'a putut face In liniste. Dupes mai multe In-
cercbri ale oamenilor politici chemati In acest
stop, s'a produs un curent republican puternic,
ceea ce a decis pe rage s& paraseasca Spania Im-
preunti cu toatA familia sa (1931) $i atunci s'a
proclamat republica, dar noul regim nu $i-a luat
Inc& mersul normal.
SPARTA, In anticitate capitala Lacedemcmiei.
In anticitate statul Lacedernoniei sau Spartei
(prov. Laconia) a jucat!un mare rot. Orasul Sparta,
fondat de Dorieni, a Invins pe celelatte orase din
Laconia $i a Intemeiat un stat care a lost mutt&
vreme cal mai puternic In lumea elenicA. Organi-
zarea lui este atribuitA de legend& lui Licurg si e
bazatA pe principii aristocratice, adicA drepturile
de cetatean se transmit prin mostenire $i numarul
acestor cetateni este limitat. Guvernul este exer-
citat de doi regi, avind ca organ consultativ un
1879
SPA-r:onsiliu de bartni. Viata Spartanilor era foarte I avea si al doilea titlu Glanneur moldo-valaque")
sobra, educatia tinerilor foarte severs. Clad s'a apiiruta, In Iasi In 1841 sub directda lui G. Asachi.
S P I ridicat Atena, a Inceput
Intre ele o serie de lup-
te pentru egemonic, cari
s'au sfirsit cu ruina
Spartei.
SPARTACUS, sclav 0
NILANI C1

roman, conducatorul rti-

scoalei care s'a numit O
razboiul sclavilor, 17 a.
Chr.
SPARTIVENTO,
cap pe coasta de Sud
a Calabriei (Italia).
SPATAR$TI, sat
Injud. Falticeni (fost Su-
ceava), aproape de ora-
sul Falticeni. Aci s'a dat
In ziva de 28 Ianuarie
1918 0 luptii Intre Ro-
mani si Rusi. Trupe din
corpul at u-lea rus voind
sii treats pe aid In Bu-
covina, Mild oprite de
comandantul roman, ele
au atacat orasul, Ins& au
Yost Invinse si dezarma-
te. In amintirea acestei
lupte s'a ridicat In Fill-
ticeni un monument.
SPENCER HERBERT
('182011903), filozof si °
sociolog englez. A apli-
cat principiul evolutiunii 2
la societatea omeneascli,
la progres si la civilize-
tie. Opere pr. Primele
principii, Biologie, Psi- a.
hologie, Sociologie. Trad.
rom. Despre educalie (de Str.Gbrallar
D. Stancescu, de B. Ma- c.)
rian), Autobiografia (de
I. Duscian, 1924), Indi- 0
vidul impotriva statului
(de I. 0. Stefanovici,
1924), Progres (de L.
Ghips), In contra soda- A F R 1 C A
Lismutui (de Titu Ma-
iorescu, 1893).
SPERANTIATEODOR Harta Spaniei.
('185611929), scriitor
roman. Se numea Nddejde, dar un profesor Lati- Aci s'au publicat primele poezii frantuzesti ale
nist i-a schimbat numele pe and era scolar. A Post lui V. Alecsandri.
institutor, profesor In Bucuresti ($coala normal& SPINAZOLLA.0.,profesor italianstabilit Ro-
de institutors, liceul Mateiu Basarab), inspector mania. A predat limbs italiano. la liceele Sf. Sava si
scolar, deputat, membru al Ateneului Roman, Mateiu Basarab din Bucuresti. Il gasim In 1864.
membru corespondent al Academiei Romane SPINNI O statie c. f. jud. Romanall, Intre
(1891). S'a Mout cunoscut mai ales prin anecclo- Piatra-OltCraiova. ¶. ® corn. rur. jud. Arad,
tele sale. Culegind din popor si din c&rti, le-a versi- plasa Spineni; 3.076 loc.
ficat, dtndu -le desvolt&ri cu detalii personale SPINOZA BARUCH (' 1632 t1677), filozof olan-
(multe volume: Anecdote populare, 1889. Atte a., dez de origine evreeasco.. A dus
1802, Tot a., 1803, A. afumate, 1898, A. impdnate, o viatii de privatiuni li studiu;
1903, A. pipdrate, 1903, A noud, 1909, A de post, a publicat foarte putin In tim-
1912, A. cu minuni, 1918, A. cu noroc, 1918, A. pul vietii. Lucrarile cari i-au
marinate f. a.). A Mout studli de folklor: Miorifa stabilit celebritatea, unite sub
gt calusarii, 1914 si diverse articole precum si numele generic de Ethica, au rii-
lucrari de natura generala., ca Introducere in lite- mas In manuscris. Ele se ()cup&
ratura populard romdnd, 1904. A mai scris piese de metafizicti, de psihologie, de
p. teatru popular (Ce face Dracu, 1900, De necaz, morals, de politica, de religie.
1900, Ce poate lenevia, 1908, etc.), rornane (Fei- Opera lui a exercitat o mare in-
ghela, Vinovatd, 1922, etc.), nurneroase carti di- fluent& asupra cugetatorilor con- 84.444.
dactice de curs primer si secundar (Abecedar, 1881, temporani si asupra multora din
Curs de limba romdna, dif. editii, etc.) precum si secolele urmatoare. Ideile desvoltate de el for-
un studiu asupra fabulei si fabuli§tilor romdni meadi un complex filozofic cunoscut sub numele
(1893). de spinozism.
SPETNI, corn. rur. jud. lalomita, plasa Dr- SPIRA (germ. SPEYER, In antic. movionueus),
ziceni ; 3.585 loc. Circ. coin. cu 12 sate (1929). oral In Germania (Bavaria, Palatinat), 26.000 loc.
SPEZIA, oral In Italia (Genova), port la golful Aci s'au adunat 29 de diete, dintre cari cele mai
cu acelasi nume; 87.612 loc. tnsemnate slut: cea din 15261i cea din 1529. Cu
SPICUITQRUL MOLDO-ROM4N, revistli literar& In ocazia acesteia din urmh, partizanii lui Luther au
dou& limbi, romaneste si frantuzeste (de aceea luat numele de protestan(i.
1880
www.dacoromanica.ro
 SPIRIDON EPISCOP AL TRIMITTJNDEI (tca. 347),
praznuit de biserica ortodox& la 12 Decembrie.
Trtda In Cipru, oa proprietar de turme de oi. Pen-
tru credinta si viata lui pioasa a Post ales episcop
al Trimitundei (insula Cipru A luat parte la
. greceasca din Iasi pe la Inceputul sec. xix (ca.
primul sinod de la Nicea si la eel din Sardica.
SPIREA (DEALUL SPIREI), Cartier In Bucuresti,
unde s'a dat la 13 Septembrie 1848 lupte Intre
armata.turceasca. si pompieri. S'a ridicat acolo un
monument comemorativ.
SPIROPOL, medic grec din Corfu, stabilit In
Bucuresti pe vremea lui Alexandru Ipsilante
(1774-1782).
SPITTELER KARL (*18451-1924), scriitor el-
vetian. Unele scrieri cu pseud. Felix Tandem.
Premiul Nobel. Op. pr. Prometeu si Epimeteu,
epopee, 1880; Imago, roman, 1906.
SPITZBERG, grupa de insule In Oceanul In-
ghetat de N.; tin de Norvegia.
SPORADE, grupa de insule In Marea Egee;
in de Grecia, afara de cele cari intr& In Dodeca-
nesul italian.
SPORER IOSIF, medic In Bucuresti. Era In
1837 mamos al orasului. A publicat un tratat des-
pre Mestesugul mosirii, 1839.
SPREA, rlu in Germania, trece prin Berlin,
se varsa in r. Havel; lung. 365 km. E unit cu Oder
printr'un canal.
SPRIE (BAIA SPRIE), corn. urb. jud. Satu-Mare;
4.600 loc. Mine de aur, argint, cupru. plumb. St.
c. f. cap. liniei de la Satu-Mare.
STABAT MATER, cintec bisericesc Acut de Sf.
Grigore eel Mare. Multi compozitori au facut mu-
zica pentru el: Palestrina, Rossini *. a.
STABIA, oral in Italia, distrus de eruptia Ve-
zuviului (79 p. Chr.), descoperit pe la 1749; azi
Castellamare.
STAEL [stal] ANNE LOUISE BAROANA (*1766
t1817), scriitoare franceza.. Fiica ministrului Nec-
ker. Persecutata de Napoleon pentru ideile ei li-
berale. Operele ei au contribuit la formarea spi-
ritului romantic In Franta. Cunoscute slut: De
l'Allemagne, 1810; si romanele Delphine (1802)
si Corinne (1807), aceasta trad. de loan Voinescu,
1846.
STALTII CONSTANTIN (*Ca. 13501-1920), pictor
roman. Profesor la Scoala de belle-arte din Ia$i.
Intre tablourile sale mai Insemnate Regina Eli-
sabetacu (iica sa.
STAHL GEORG ERNST (*1660 1-1734), medic ger-
man. Autorul animismului In medicina si al flo-
Asticului In chimie.
STALIN (GIUGA$VILI ZiS) 105W (.1879), -revo-
lutionar rus, originar din Geor-
gia Dupa moartea lui Lenin,
a devenit conducatorul guver-
nului sovietic.
STAMATI CONSTANTIN, di-
plomat grec din Constantinopol.
A Yost consul al Frantei In Bu-
curesti cu Infiintarea consu-
latului In 1796, dar Poarta n'a
voit s/1-1 recunoasca.
STAMATI cosmacsE (ca.
1799tca. 1869), scriitor roman, Costache Stamati.
cunoscut sub numele de Ca-
valerul S. Desi traia In Basarabia, unde a ocupat
cltva timp si o functiune administrativa, era In
raporturi dese cu fruntasii politicii
si literaturii din Moldova. A debuts t
In Albina romaneasca" In 1834;
a publicat si citeva volume, Intre
cari: Povestea povestelor, 1834, si
Muza ramdneascd, 1868 (ambele
tip. In Iasi). A Post membru fon-
'
dator al Academiei Romane, numit
In 1866.
STAMATI mos (t 1803), mi-
tropolit al Moldovei. A lost Intliu
episcop al Husilor, 1782; apoi mi- Iacob Stamati.
tropolit, 1792. A zidit cladiri im-
portante In cuprinsul mitropoliei din Iasi. A
1881
www.dacoromanica.ro
tradus din greceste Critil $i Andionius, tip. 1794. S P
si a tiparit multe carti religioase In tipografia
reinoita a Mitropoliei. STA
STAMATIADI PETRE, profesor la Academia
1819). Sub numele lui s'a tiparit o carte intitulata:
Atirnare in loc de scrisoare asupra tarafului 0-
chelistilor, far& an, avind la fine notat: 1791.
E traducerea scrierii lui Evg henieVulgaris (P.- acest
cuv.). E interesanta pentru chestiunea terminolo-
giei stiintifice romanesti $i pentru notele cari o in-
sotesc.
STAMBTJL, numele turcesc al orasului Con-
stantinopol acest cuv.). Numele oficial de
astazi este Istambul.
STA.MBULESCU roAN (*1861), magistrat ro-
man. A Yost consilier al Curtii de Casatde (1910),
procuror general (1923), prim-presedinte (1931).
A publicat un studiu asupra Constitutiei actuale
a Romaniei (1924).
STAMBULOV FrEm (18551-1895), om po-
litic bulgar. A trait In Romania pin& la razboiul
din 1877, chid s'a Inrolat
In armata ruseasca. Dupe
liberarea patriei sale, a Yost
prezident de Camera, mi-
nistru prezident, membru
al regentei dupe abdicarea
lui Alexandru, prezident de
consiliu sub noul print Fer-
dinand, a orientat politica
Bulgariei spre Austria si
contra Rusiei. A murit asa-
sinat.
STAMORA -MORAVI-
TA, statie c. f. jud. Timis-
Torontal la hotarul Iugo- Doamna Stanca.
slavici spre VIrset.
STANCA DOAMNA, sopa lui Mihaiu-Viteazul.
STANISLAS I LECZINSKI (1677 1-1766 , rege
al Poloniei, dela 1704 pin& la 1709, sprijinit de
Carol xu, dar silit a fugi dupa ce acesta fu Invins
de Rusi. In 1735, a lost ales
din nou rege, dar August III
11 Invinse cu ajutorul Rusiei.
Silit a Incheia un tratat In
acelasi an in Viena, renunta
la tron, dar i se permise a
purta titlul de rege. Trai re-
stul vietii In Lorena si se °cup&
de filozofie. Fiica sa, Maria,
a fort sotia lui Ludovic XV. -,--
STANISLAS HAUGUST Stanislas Poniatovski.
PONIATQVSKI ( *1732 t1798), ultimul rege al Po-
loniei. A luat tronul In 1764 prin ajutorul tarinei
Caterina si fu devotat Rusiei si Prusiei. Con-
federatiunea de la Bar 11 declara. detronat (1770),
dar el continua sub protectia Rusiei si de aceea
nu putu 1mpiedeca prima impartire
a Poloniei (1773). Protestlnd In
contra Impartirii a doua (1793), fu
lovit si de Rusia si de poporul sau
$i abdica. In 1795.
STANLEY JOHN ROWLAND, zis
HENRI MORTON (*18411-1904), ziarist
si dilator american. A facut multe
calatorii, dintre cari trei celebre: a)
1869-71 In Africa, ca se gaseasca
pe Livingstone, care plecase de mai
mult timp si despre care nu se John Stanley.
*tia nimic de trei ani; b) 1874-77,
sa urmeze cercetarile lui Livingstone, In aceleasi
regiuni ale Africei ecuatoriale; c) 1887-88 ca sa
ajute pe EminPasa, care, In urma cuceririi Su-
danului egiptean de catre madisti, se gasea izolat
Intl° o provincie din centrul Africei. El a povestit
in articole si cruii toate Intimplarile din calatoriile
sale. Trad. rom. Cdldtoria lui St. prin Africa
centrald (de Andrei Blrseanu, 1886), In intune-
cimile Africei (1890), Emin-Pasa ,Si revolta din
Ectanoria.
STANLEY OF ALDERLEY HENRY (*1827
STA-t1903), om politic englez, membru at partidulul
.1-A liberal. Arnie al Romani lor In timpurl grele. A
I fr% publicat o colectae de poezii romanesti traduse sub
titlul: Bauman Anthology, 1856.
STAR-CHIOJD, corn. rur. jud. Prahova, plasa
Teleajen; 3.397 loc._ Dupa legea 1929, sat Giro.
corn. Rincezi.
ST4RA-ZA.GQRA, oral In Bulgaria; 29.000
locuitori.
STATELE -UNITE (UNITED STATES OF AME-
RICA: U. S. A.), stat In America de N. Se margineste
la N. cu Canada, la E. cu Oceanul-Atlantic, la S.
on Mexico si Golful Mexic, la V. en Oceanul Pa-
cific. Supraf. 7.996.918 km. p., 122.728.873 too, cu
1nsule 137.501.561. In partite de E. si V. se aft&
lungi siruri de muntl: M. Alegani, M. Stincosi si
M. Cascadelor sau ai Californiei (Intre can Siera
Nevada cu to .Mimi pins la 4.5401m.). In centru e
o vasta ample care e basinul fluviului Misisipi.
Vlrfuri: Black Dome (200 m.), Blanc (4386 m.).
Fluvii si Hurt: Ralson, Delaware, Potomak se varsa
Harta Statelor-Unite.
In Oc. Atlantic), Alabama, Missizipi cu Misuri,
Arkansas, Red-River si alti ail. (In G. Mexic),
Colorado, Rio Grande del Norte tree In Mexico, Sacramento
13i Columbia (In Oc. Pacific). Lacuri: Mihigam si
parte din L. Superior, Huron, Erie si Ontario.
Republica aceasta se compune din 49 state au-
tonorne federate: Alabama, Arizona, Arkansas,
Colorado, Connecticut, Delaware, Columbia, Flo-
rida, Georgia, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa,
California, Kansas, Kentuhy, Luisiana, Maine,
Maryland, Massachussett, Michigam, Minnesota,
Mississipi, Missuri, Montana, Nebraska, New-
Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York,
Nevada, North Carolina, North Dacota, Ohio,
Ohlahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island,
South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas,
Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Vir-
ginia, Wiskonsin, Wyoming.
Capitala Washington. Orase pr.: New-York, Chica-
go, Philadelphia, Los Angeles, Cleveland, Balti-
more, Boston, Pittsburg, San Francisco, Buffalo,
Rochester, 0 ahland, Birmingham, Nor I olk, Alb any,
Ohlahama, Charleston, San Diego, Galveston, New-
Orleans, Portland.
Clima: In Rasarit mai calda decit In /Arne
1882
www.dacoromanica.ro
de aceeasi latitudme am Europa, In'oApus mai
temperatii. Productiunea pamlntului este foarte
variat& si bogatit: cereale, fructe, petrol, mine-
rale diferite. Se ores° animate, cu carnea clirora,
conservata, se face un mare comert.; pescarii nu
meroase. Industril felurite si foarte numeroase
comer(, Intins. Moneta este dolarul.
Locuitorii shit de diferite neamuri, dar predo-
mint eel de rasa anglo-saxona. Tot.1 acestia slht
imigranti. Bastinasii shit de rasa rosie, numiti
impropriu Indieni (Piei rosii). Sint si negri schist
ca sclavi din Africa, In cursul timpului, liberati
mai ttrziu. Intre ei si albi exists pin& azi un mare
antagonism.
In Statele-Unite locuesc multi Romani emi-
grati mai ales din tinuturile can au lost stapInite
de Unguri. Cea mai veche mentiune sigurit este
din timpul razbotului de secesiune (1861-65),
and au participat la evenimente $1 cind doi din
ei s'au distins In mod deosebit: Nicolae Dunca,
ajuns capitan si mort In lupta, George Parnell,
ajuns general (Par acest cuv.). Prirnii Romani emi-
grati au locuit mai ales In Statele Ohio, New-
York, Pennsylvania, Michigam si Indiana, apoi
s'au stabilit si aiurea; -unit au locuit In Canada.
S'au format cu timpul o seric de centre importante,
In can ci s'au organizat In cercuri amicale, au facut .
sochdati culturale si pulitice, au Intemetat ziare,
au cladit biserici si scoale. Cetateni fiileli ai sta-
tului In care trliesc, ei n'an uitat Ora de origine.
(In 1928 clad s'au Mut serbarile unirii, ei an
trimis clteva sute de reprezentan(i cart au ma-
nifestat act sentimentele icr). Unii no Intorc la
vechile for climinuri dupe ce au adrinat oarecare
aver. Numarid for (dupe informatiile din eartea
lui Serban Drutu) era de 87.721 In 1910, de
134.318 In 1920. Se cuprind si cci nascuti acolo
In cursul anilor. Pe la 1902 au Inceput a se In-
temcia societati can poarta mime ca: Dacia-Bo-
mand, Ulpia Traiand, Fiii Rometniei, Neamul
Romdnesc s. a. Pe la 1903 au Inceput sa publice
ziare romanesti si reviste dintre can citam:
Romdnal (Inceput In 1905), America (1906),
Desteaptd-te, Romdne (1912). Au organizatii bi-
sericesti numeroase cu preoti si au reusit sa cla-
deasca frumoase locaturi de trichinare In clteva
ora.$e din State le-Unite $i In Canada. Ca ocupa-
tie, cei mai multi shit lueratori manuali $i me-
seriasi, dar gasim $i ingineri, arhitecti, literati,
medic!.
Istoria Statelor-Unite Incepe cu Infiintarea co-
loniilor engleze In tinuturile acelea. Lulnd o des-
voltare importantb., metropola voi sa le supuna
la impozite. De aci se porni un razboiu pentru in-
dependent& al acestor colonii, ajutate de Franta,
Spania $i Olanda (dupe interventia lui B. Frank-
lin), care se terrain& cu victoria for $i cu declaratia
de independent& (4 Iu lie 1776), pe care Anglia
fu nevoit& s& o recunoasca (1783). Colonille cars
luase parte la acest razboiu se constituiro. Intr'un
stat cu o constitutie republican& federative (1787),
proclamInd pre$edinte pe Washington. Cu fostele
colonii engleze se unir& $i cele franceze $i spaniole
de Sud. Pe la mijlocul sec. xix IncepurA nelnte-
legeri Intre statele din N. (engleze), cars voiau ss
desfiinteze sclavia (Negrilor) $i cele din S. (latine),
can voiau s'o pAstreze. Acestea duscry la un rAz-
boiu, Inceput In 1861, numit de secesiune (Iiindca
unele state voiau sa se desparta. de Uniune) si
terminal In 1864; atunci se desfiintil. sclavia $i se
cimenta. unirea. De-atunci puterea politic& $i
economics a Statelor-Unite crescu prin razboaie,
prin actiuni diplomatice, prin prosperitatea fi-
nanciaro.. Intervenind, In 1917, In ra.zboiul din
Europa, hottirlril victoria $i reprezentantii for
avurA cuvInt hotarltor la Incheierea pacii.
STATIITIIL, modificarea constitutiei (Conven-
tiunea din 7 August 1856) de catre Alex. Cuza prin
lovitura de stat de la 2 Maiu 1864. Se* instituiau
dou& camere, In locul celei stabilite de constitutia
din 1856. Nume Imprumutat din istoria Italiei:
Statutul de /a 4 Mart 1848, promulgat de Carol
Albert regele Sardiniei.
STATuTIIL ORGANIC, prin care s'a format orga-
nizarea Bisericii ortodoxe romane In Transilvania
sub mitropolitul Saguna (pp- acest cuvint).
STATIU (PUBLIUS PAPINIUS STATIIIS) (*ca. 45
tea. 96), poet 'attn. Op. pr.: Thebaida.
STAVRT ARTUR (*1869 t1928), scriitor roman.
A debutat cu poezii In Contemporanul" (1888);
a publicat mai multe volume: Poezii, 1894; De
demult, 1897; Pe acela$i drum, 1900; Citeva clipe,
1904; Luminiquri, 1910.
STAVRINQS, scriitor si om politic, grec de
origine, venit In Muntenia, unde a servit ca vistier-
nic al lui Mihaiu Viteazul. Dupli moartea acestuia,
a lost Indus In ora$ul Bistrita din Transilvania $i
apoi ucis. E autorul unei cronici versificate (In 1.
greed.) despre "Vitejiile lui Mihaiu Viteazul.
STAVROPQLEOS, biserictt In Bucure$ti, zi-
dit& In 1724 de arhiereul Ioanichie Stavropoleos,
pe ruinele unei alte biserici mai vechi, care se nice
ca era Intemeiat& pe la 1560 de un boer Ghiorma
Banul. Ea a primit numeroase danii $i egumenul ei
loanichie a Inchinat -o unei miin&stiri din Epir.
In jurul bisericii s'au facut cladiri de locuinta
pentru calugbrii greci ce veneau In tare $i prAvAlii
de Inchiriat; la un moment i se zicea Hanul Gre-
cilor. Dupli secularizare, $i-a pierdut averile, a
Post luat& In seama statului, dar s'a ruinat.
Pentru valoarea ei arhitectonick , 1780, a lucrat pentru aplicarea multor reforme In
$i artistica a lost declaratil mo- (W91441
nument national $i s'a Inceput
lucrari de restaurare, can nu ir
s'au sfIrsit Inca.
STAVROPQLEOS, sat jud. CS,
Prahova, plasa Filipe$ti; 3.700
loc. Tine de circ. corn. Moreni.
STANCESCU CONSTANTIN I.
(1837 t1909), pictor roman. Stu-
dii la Paris; profesor la $coala
de bele-arte din Bucure$ti (1865),
mai tlrziu director al acestei
)
r
$coale. S'a ocupat $i de teatru, Stancescu Const.
a tradus piese, a Post membru In
comitet $i director al Teatrului National din Bucu-
re$ti (1887-88). Membru fondator al Ateneului Ro-
n, a Post mult timp vice-prezident al comitetului.
1883
www.dacoromanica.ro
STANCESCU DIIMITRU C18661-1899), folklo- STA-
rist roman. A publicat culegeri de basme si snoave
(1892, 1893, 1895), cum $i un mare numar de tra- STE
duceri din Coppee, Al. Dumas-fiul, Augier i Ban-
deau, Andersen, Spencer, Theuriet, Genevraye, B.
de Saint-Pierre (ow la aces ti autori) $. a. Cele mai
multe au aparut In Biblioteca pentru to(i, al clirei
director a Yost la Inceputul aparitiei ei In 1892.
STANCULEANU GEORGE ( ti917), medic ro-
man. A Post profesor de clinica $i teoria oftalmo-
logic& la Universitatea din Bucure$ti.
STANESCU BARTOLONEIII (1875), episcop
de Rimnic. A Post profesor la Facultatea de Teo-
logie din Bucure$ti.
STANESTI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Du-
'Area; 4.549 Mc. Circ. corn. cu 4 sate (1929). Statie
c. f. linia Giurgiu-Videle.
STANESTII-DE-JOS 0 corn. rur. jud. Sto-
rojinet, plasa Ceremu$; 4.410. Dupli. legea 1929,
sat circ. corn. Stamestii-pe-Ceremu$ ¶ O S.-DE-SIIS
sat tot acolo; 2.125 loc.
STANILESTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa
Lipcani; 2.203 loc. Circ. corn. cu 19 sate (1929).
STANIOARA 0 munte In jud. Suceava. 1
0 man. de calugari jud.Arge$. pe stInga Oltului;
e metoh al Coziei.
STATESCU EUGENIU (1S38 t 1906), om politic
roman. A Post advocat In Bucure$ti. A debutat In
politica In 1868. La 1876 devine pentru prima oars
ministru $i de atunci a facut parte din guvernele
partidului national-liberal (justitie 1877, 1878,
interne 1881, externe 1881, justitie 1882, 1885,
1895, 1902) sau a lost pre$edinte al Senatului.
I s'a ridicat o statull. In sale mare a palatului de
justitie din Bucure$ti.
STANCENI, corn. rur. In jud. Cernauti, plasa
Colacin; 2..381 loc. Circ. coin. cu 4 sate (1929).
STEAUA DIINARII, ziar politic Intemeiat de M.
Kogdiniceanu, condus apoi de V. Alexandrescu
(Urechia), N. Mellinescu $i I. Codrescu. Iasi, 1855-
1856, 1858-1860.
STEED HENRI vicsAm (1871), ziarist englez. A
calatorit mult ca reporter al ziarului Times prin
diferite ora$e ale Europei; a avut rol important In
timpul razboiului mondial. Dups razboiu a lost
Ins&rcinat sa lac& un curs de istorie a Europei cen-
trale la Universitatea din Londra.
STEEGE !ammo (1813t1872), om politio
roman. Dintr'o familie suedezt. stability In Mun-
tenia pe vremea lui Carol xu. A Post medic $i a
publicat o lucrare despre apele dela Slanicul Mol-
dovei (1854); apoi membru In comisia central& din
Foc$ani, consilier la Curtea de Casatie, agent di-
plomatic la Viena, Berlin, Petersburg; ministru
de finante In guvernul prezidat de M. Kogalni-
eganu (1863-64) $i In 1867.
STEENSTRLTP .I0Hs JAPETUS SMITH (*1813
t1897), zoolog danez. Director al Muzeului zoo-
logic din Copenhaga; membru onorar al Acade-
miei Romane (1870).
STEIERDORFANINA. corn. urb. jud. Ca-
ra$, plass. Oravita; 10.000 loc Resits).
STEIN [$lain] HEINRICH BARON ( 1756 t1831.),.
om politic german. Intrat In serviciul Statului In
finante $i vymi pentru ridicareaPrusiei; a lost mi-
nistru In 1807 $i a desfiintat iobagia.
STEINACH [$talnah] EUGEN (*1862), biolog
german. Profesor la Viena. PlecInd de la ideea cy
blitrinetea depinde de stares de functionare a
glandelor sexuale, a afirmat c& ease poste vindeca
Intr'o masura prin anume operatie (ow Brown-
Sequard).
STELIAN, sfint prAznuit de biserica ortodox&
la 26 Noembrie. A trait din copilArie In sihttstrie
$i se ocupa vindecInd copiii de boale. De aceea este
unul din patronii copiilor.
STELIAN TOMA (*1869 t1925), advocat si om
politic roman. Doctor In drept din Paris, diplom.
$coalei de stiinte politice; profesor de drept co-
mercial la facultatea juridica din Iasi (1885), apoi
In Bucure$ti 1897; ministru de justitie 1907, 1908,
 E- 1909 In In In In guvernul partidului national-liberal. A
lasat Statului casa sa din Bucure$ti [si cu tablou-
TO rile ce poseda, pentru a se instala
SST
acolo un muzeu (our KIIZEIIL ST.). ,
irrEwTA, poezie elegiac& de
V. Alecsandri, pusa. In fruntea
gruparii intitulate de el Lacri-
mioare {1853), devenita foarte
cunoscuta prin melodia scrisa de
D. Florescu.
STENDHAL, numele literar
al lui HENRI BEYLE (*I783.1-1842),
scriitor francez. A Post functio-
nar, ofiter In armata lui Napoleon
(campania din Italia $i din Ru-
sia), consul In Italia. Trad. rom. T. Stelian.
Schitul de la Parma, = La Chartreuse de Parme
(de V. Demetrius), Row negru (de George A.
Dumitrescu), Despre amor (de G. A. Dumitrescu),
Vanina Vanini (de F. Lobodti).
STENO FLAVIA, scriitoare Italians. E re
dactoare la ziarul ,Secolo mac" colaboreaza la
ziare $i reviste din Franta $i din Argentina;
tine conferinte. E o prieten a Romaniei.
STENTOR, erou din poemele omerice. Avea
o voce a$a de puternica. Welt striga tot a.$a de
tare ca 50 de oameni.
STEPANOVICI STEPAN VOEVOD ( *1856t1929),
general slrb. Sublocotenent In 1876, a Inaintat
repede, a luat parte la razboiul din 1877-78, la
cel din 1885 $i la primul razboiu balcanic. General
din 1907, In urma victories (29 August 1914) con-
tra Austriacilor,e numit voevod at armatelor sir-
be$ti; In 1918 a participat la ruperea frontului la
Salonic. Dupa. lncheierea pad' s'a retras din vista
active.
STEPHENSON [stiv'sdn] GEORGE(*1781t1848)
inginer englez. A inventat locomotiva cu aburi
In 1814.
STERCA-§ULUT ow- SIILITP-STERCA.
STERIAD CONSTANTIN (t1867), om politic ro-
man In Muntenia. S'a ocupat de finante. A Yost
clucer, $ef de sectie In 1846, ministru In 1859.
STERIADE I., pictor roman. Premiul national
In 1923.
STERNE [stern] LAVRENCE (Vint 1768), scri-
tor englez. A Yost pastor anglican. A debutat cu
romanul Tristram Shandy (1759), care-1 Rim deo-
data cunoscut si afar& din patria sa $i pe care-1
continua. In 9 volume. Alta opera vestitia: Cala-
torie sentimentald (1768).
STEYR [$taier], ora$ In Austria; 25.100 loc.
Fabrici de arme.
STHEGENS LEON LOUIS (t1929), general Iran-
cez. A venit In Romania ca colonel, a Post
unul din colaboratorii generalului Berthelot $i a
lucrat la refacerea armatei noastre In Moldova, a
lust parte la luptele din vara anului 1917, mai ales
la Namoloasa, la Blehani, la Tecuci, la Marasesti;
a pregatit asa zisul triunghiu al mortii.
STILICON (t408), general roman. Tutorele lui
Onoriu. A aparat Italia $i imperiul de Apus con-
tra barbarifOr, Invingind pe Alaric, pe Vandal!, etc.
STINNES HUGO (* 1870 t1924), industria$ $i
om de afaceri german. S'a ocupat de extragerea $i
vinzarea carbunilor, de instalatiuni electrice, a
lost armator, constructor de vase comerciale, de
ma$ini agricole, de ma5ini de cusut, a avut fa-
brica de hirtie, a lost proprietar de oteluri, editor
de carti, proprietar a 200 de ziare; s'a amestecat
In comerciul $i industria $i viola. economic& In
timpul $i dupa. razboiu In Elvetia, Austria, Ro-
mania, Rusia, Turcia, Spania, Argentina.
STIRIA (STYRIA), provincie din Austria (Steier-
mark), 17.375 km. p., 979.000 loc. Cap. Graz.
STILPENI, statie c. f. jud. Miiscel, linia Go-
lesti-CImpulung, la 25 kin. de Clmpulung.
STILPU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Glodea-
nurile; 2.258 loc. Dupa. legea 1929, gat circ. corn.
Merei.
STTNA, statie c. f. In jud. Cluj, Intre Cluj $i
Huedin.
1884
www.dacoromanica.ro
STINCENI, statie c. f. jud. Mure$ Intre Gheor-
gheni $i Lunca-Bradului.
STINI§O4RA, culme In Carpatai Moldovei,
jud. Falticeni (lost Suceava, azi Baia). halt&
1.157 m.
STIRCEA EIMENIII, BARON (183511901), om
politic roman din Bucovina. A lost deputat In
dieta Bucovinei $i In Camera din Viena.
STIRCEA VICTOR, BARON (*1840), om politic
roman din Bucovina. A lost membru In dieta
Bucovinei, prezident al Societatii pentru cul-
tura" din Cernauti.
STOBORU, corn. rur. jud. Cluj; 330 loc.
mine de Fier.
STOCKHOLM, cap. Suediei pe lacul Melar;
453.006 loc.
STOENESCU TEODOR (`1860t1919), scriitor
roman. A debutat In gruparea lui A. Macedonski
la Literatorul (1880-85). Dupa. Incetarea acestei
reviste, a Infiintat Revista literard (1885). A pu-
blicat atlt In coloanele revistelor la cars a colabo-
rat at $i In volume poezii (Poezii, 1883, Sofia,
1887, Zile negre, 1888, Decep(ii, 1891, Nop(i albe),
romane $i numele (Nuvele, 1885, Muma cop ilutui,
roman), piese de teatru (Nunta neagra, 1883,
Insurdtoare, 1896) $i multe traduceri din autori
francezi mai ales.
STOENE§TI O corn. rur. jud. Vlasca, plasa
Calugareni; 2.470 loc. Dupa legea 1929 sat circ.
corn. Ptingale$ti. ¶ ® corn. rur. jud. Romanati,
plasa Oltul-de-jos; 2418 loc. Circ. corn. cu 12 sate.
Pe aid au trecut Oltul armatele germane In ziva
de 24 Noembrie 1916, Inaintlnd spre Bucure$ti.
STOICA rosEF, episcop In Maramures, pe la
1692-1701.
STOICA STEFAN (1808 t1878), ofiter roman $i
scriitor. A avut gradul de colonel. A publicat nu-
vele $i diferite articole In Foaia pentru minte din
Bra$ov In 1842-43, cum $i traduceri din multi
autori In reviste ale timpului.
STOICANE§TI, corn. rur. jud. Olt, plasa Dra-
gane$ti; 2.565 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Radomiresti.
STOICESCU CONSTANTIN (*1852t1911), ad-
vocat $i om politic roman. A Yost magistrat, secre-
tar de legatie, deputat In multe rinduri ales la
Ploe$ti, ministru de lucrari publice (1895), ex-
terne (1896), justitie (1898, 1901).
STOICESCU GEORGE (*1850), medic roman.
Profesor la facultatea de medicina din Bucuresti
(1878), medic primar la spitalul Coltea, membru In
consiliul sanitar, deputat, senator. Opere: Lec-
liuni de clinicd medicaid, 1888.
STOLBA WENCESLAS (t1930), autor dramatic
ceh.
STQLBERG, oras In Germania (Prusia Re-
nana), aproape de Aachen; 15.855 loc. Fabrics de
sticlarie $i altele.
STQLNICI, statie c. f. jud. Arge$, linia Bucu-
resti-Craiova, Intre Costesti $i Slatina.
STOLOJ.41N AxAsTABE (*1836 t1901), om po-
litic roman. Magistrat, primar al Craiovei, de-
putat (de in 1869 de multe ors), ministru de justi-
tie (1879), de domenli (1885) In guvernele prezi-
date de I. C. Bratianu, de in-
terne (1896), de domenii (1897)
In guy. prez. de D. A. Sturdza.
STOLYPIN PETRII ARCADIE-
via (`1863 t1911), om politic
rus. A Yost guvernator de pro-
vincie, ministru de interne, pre-
zident de consiliu. Mort In urma
unui atentat.
STORCK KARL (-1826 t1887),
artist german stabilit In Roma-
nia In 1849 ca gravor, sculptor
In lemn $i In piatra. Devenit ce- Karl Storck.
tatean roman a Yost profesor la
Scoala de bele-arte din Bucuresti de la Infiin-
tarea 'ei (1867). Op ere: B as orelieful de pe
frontonul palatului Universitalii (care se con -
serva. Inca); statua micei principese Maria,
fiica Regelui Carol si a Reginei Elisabeta, pe
mormintul ei); Regina ElisabPta, mama rani-
filar (palatul regal din Buc.); Dcrmnita BNa§a
(In curtea bisericii cu acelasi. nume In Buc.);
busturi ale oamenilor politici: B. Catargiu, G.
Costaforu, M. Kogilniceanu, etc. Ca sculpturi In
Lenin se citeaza mobilierul manastirii Viforita si
al bis. Antim din Bucuresti. Opera lui a fost con -
tinuatf de doi fii ai lui: Carol (pr. mai jos) si FRE-
DERIC ( *1872), profesor la Scoala de arte frumoase
din Bucuresti
STORCK CAROL ( *1854 t1926), sculptor ro-
man. Opere: Protopopul Tudor, Forta si Prudenta
(la Palatul Justitiei), Statua D-rului Davila (In
fata facultatii de medicine).
STOROBANEASA, corn. rur.
jud. Teleorman, plasa Alexandria;
2.155 loc.
STOROJINET, com. urb. cap.
jud. Storojinet; 12.000 loc. 2 bis.
ort., 1 cat., 1 unite, 1 sinag.; i sc.
inferioara industrials 1 liceu, 4
sc. prim.; statie c. f. pe linia-
laterals Incata Berhomet, 1 t1899). Amindoi shit autori de valsuri vestite.
spital.
STOROJINET, jud. In Bu-
covina; cap. Storojinef; 4 plasi;
3 corn. urb. 64 rur.; tine de eparhia Mitrop. Car-
nauti; circ. Curtii de Apel Cernauti.
STORTHING, parlamentul norvegian.
Berhomete
-Swel. r STRAJESCU ToAN (t1873),
,
PL. RASTOACELOR;
N `....
) Crude'
;PL SIRETEL LUI
J R AOAUTI
Harta jud. Storojinet.
STOWE MEECH:ER HARIET w BEECHER.
STRABON (66 a. Chr. tea. 24 p. Chr.), geo-
graf grac. A calatorit mult si a scris mult, dar s'a
pastrat numai Geografia (aproape Intreaga).. Vor-
beste si despre peninsula balcanica.
STRACHINA, lac In jud. 'alumna.
STRADIVARI (latinizat STRADIVARIUS) Arm-
'no (1644.f1737), vestit fabricant Italian de in-
strumente cu coarde.
STRAJA, corn. rur. jud. Radauti, plasa Vico-
Vele; 4.443 loc. Statie c. f. Intre Gura-Putnei si
Brodina.
STRAJANU MIHAIL( 1841 .t 1917), profesor si
publicist roman. A predat limba si literatura ro-
mans la liceul din Craiova (1873). Autor de aril
didactice pentru cursul secundar.
STRALSUND, oral In Germania (Prusia, Po-
merania), 36.396 loc. Fabrici numeroase. Aci a
fost un lagar de prizonieri In timpul razboiului
mondial, unde au murit multi Romani.
STRANGFORD, ambasador englez la Con-
stantinopol. A condus tratativele Intre Rusi sj
Turci In 1822-25 cu privire la organizarea prin-
cipatelor dupa misciirile din 1821.
STRASBURG, corn. rur. jud. Cetatea-Albii,
colnie germana.
STRASSBURG (fr. STRASBOURG), ora$ In
Franta (Alsacia) pe Ill si Bruche (Breusch). Face
parte din depart. Bas-Rin. 166.767 loc. Catedrala
din 1277, cu turn de 142 m. malt.
STRAW.MIR, domnitor al Vidinului, Inlaturat
de Unguri (1369%, caro voiau sa devie stapini
paste tinuturile Slrbilor. Ajutat de Vlaicu, domn STO-
TAM Romanesti, cumnatulsau, si-areluat domnia.
STRAT LOAN (1836-1-ca. 1876), jurist $i om politic STR
roman. Profesor de econornie politics la Universi-
tatea din Iasi (1860); membru In Consiliul de stat;
membru In Consiliul superior de instructie; mi-
nistru de culte la 9 Iulie 1866 (cabin. Ion Ghica)
si de finance 1871 (cabin. L. Catargi), agent di-
plomatic la Paris, Constantinopol. Op. pr. Eco-
nornia politic&
STRATFORD THOMAS WENTWORTH CONTE
(15941641), om politic englez. A fost adversarul
parlamentului; a fost guvernator In Irlanda, °sin-
dit la moarte si executat.
STRATILESCU DUMITRU (1864t1927), ge-
neral roman. Locotenent In 1886, general de divi-
zie In 1917. A fost profesor la scoalele militare, a
comandat unitati marl In timpul razboiului; dupa
razboiu, avind gradul de general de corp de ar-
mata, a lost inspector general de armata, apoi
(1926) senator de drept.
STRAUSS IOHANN, doi compozitori austriaci
cu acest nume: tatal (1800-1849) si hilt/ (1825
Sterna jud. Publicul din diferite tari a confundat adesea lu-
Storojinet. crarile unuia cu ale altuia. Dupii Brockhaus si
Meyer, mai importante slut ale fiului. El a anis:
An der schoene blaue Donau, valsul celebru, si
operetele: Wiener Blutt, Plederrnaus, Lustige
Krieg si Zigeunerbaron, jucate In traducere de
trupe romanesti. Cea din urms mai ales (Voevodul
Tiganitor) a avut mare succes, datorit In primul
rind talentului lui Stefan Iulian, care interpreta
rolul lui Jupan.
STRAUSS RICHARD ('1864), compozitor ger-
man. Set de orchestra la Weimar, la Berlin, director
general al muzicei. Compozipi pr. Simfonia do-
mestic& Don Juan, Salomea.
STRAVOLCA I. G., fost profesor de fizica. la
Universitatea din Iasi (1879).
Roman din Basarabia. A fost
numit Intre membrii fondatori ai
Societatii Academice In 1866, dar
neputlnd veni la sedintele adu-
narii, a fost trecut ca membru
onorar (1870).
STRA*ENI, statie c. f. jud.
Lapusna, Intre Vasile-Lupu si
Chisinau.
STRERA/A, corn. urb. jud.
Mehedinti, plasa Motru-de-Jos; Ioan Strajescu.
8.000 loc. Statie c. f. linia Bum-.
restiTimisoara, Intre Filiasi .si Turnu-Severin.
A fost capitala jud. Mehedintr, trecuta apoi la
Cernetd. A fost aici si o episcopie. Are o scoala
infer. de meserii.
STREICHER, ofiter francez venit cu misiunea
franceza, mort In timpul marelui razboiu.
STREIUL, rlu, all. al Muresului pe stinga, jud.
Hunedoara.
STREJETII-DE-SUS, com. rur. jud. Ro-
manatd, plasa Oltul-de-Sus; 2.068 loc. Dupa. legea
1929, sat circ. corn. Plesoiu.
STRESEMANNGUSTAV (1878
t1929), ompolitic german. A intrat
In parlament In 1907. Membru al
partidului national-liberal, a sus-
tinut razboiul si a cerut ca sti se
fact), sacrificiile pentru doblndirea
victoriei, care trebuia sit largeasca
granitele Germaniei si spre Rasa-
rit si spre Apus. Devenind $eful
partidului In 1917, Incepu o cam-
panie contra guvernului si reusi so. Gustav
vada. Inlaturat pe Bethmann-Hol- Stresemann
weg. Dupa Infringere, Stresemann .
fu nevoit sit fundeze un nou partid zis populist,
care combate diferitele guverne republicane si pra-
testeaza contra tratatului de la Versailles. Numai
dugs ce vede situatiunea critics a statului In urma
rezistentei pasive, drip& caderea catastrofala a
1885
www.dacoromanica.ro
ST - monetei (un dolar ajunge 4.600.000 marci In Au-
gust 1923), prime$te sa formeze un guvern de coa-
ST UR htiune cu reprezentantii centrului, cu democrati,
cu socialisti. In afar& acest guvern Inceteaza re-
zistenta pasiva, In interior ia mAsuri severe contra
manifestkrilor coinuniste $i institue o noun moneta
(Rentenmarck). Stresemann, ca ministru de ex-
terne, ia parte la diferitele conferinte $i conven-
thin' Internationale $1 se sile$te sa Impace vechea
Germanie cu Germania iesittt din revolutie si astfel
sa asigure paces Europei. Pentru silintole sale In
aceasta directie i s'a decernat In 1927 (odata cu
Briand, Chamberlain $1 Dawes) premiul Nobel
pentru pace.
STREDIE ow LEON.
STRIGOAIA, statie c. f. jud. Suceava !Entre
Darmane$ti si Varna pe linia Darmane$ti-Borgo-
Suseni.
maw, fiinte Inchipuite despre can vorbesc
basmele $i mai ales superstitiile populare. Se zice
ca oamenii cari mor In anumite conditiuni se lac
strigoi si ies noaptea din morminte spre a persecuta
pe unii $i pe altii.
STRIGONIU (ung. ESZTERGOM, germ. GRAN,
sloven oirrinfosi), comitat $i oras In Ungaria; re-
$edinto arhiepiscopului primat al Ungariei.
STRTNDBERG AUGUST ( *18491.1912), roman-
cier suedez. A scris rornane, nuvele, drame. Trad.
rom.: Tatdl (1913), Mustrarea de cuget (de J. Bo-
tez, 1916), Nuvele (de J. Botez, 1916), Frinturi din
viala arnenirii (de Ion Gorun, 1924), Doi diavoli
t}i Cea mai tare (de P. T. Vally), Dragoste si piine
(de Otilia Ghibu), Nu vd juca(i cu locul (de P.
Vally).
STRIMBA 0 corn. rur. jud. Ba lti, plasa Slo-
bozia-Balta ; 2.800 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Slobozia-Balti. ¶ 0 corn. rur. jud. Vla.$ca,
plasa Calugareni; 2.245 loc. Dupil legea 1929, sat
circ. corn. Calugareni.
STRIMBENI 0 corn. rur. jud. Prahova, plasa
Varbilau; 3.814 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929). If
® corn. rur. jud. Teleorman, plasa Balaci; 3.326
loc. Dupti legea 1929, sat arc. corn. Caldararu.
STRIMBUL, insula. In Dunare. jud. Constants..
STEM/TURA, corn. rur. jud. Maramure$,
plasa Iza; 3.412 loc.
STROVSCU CONSTANTIN (11928), om politic
roman din Basarabia. Luptator nationalist, a lust
parte activA la nAcarea pentru autonomia Basa-
rabiei $i a Post ministru de razboiu In timpul re-
publicei mthdovenesti.
STROVSCU maim (*18431.1888)-, filantrop
roman din Basarabia. A facut importante dona-
tiuni Casei $ coalelor $i altorinstitutiuni de cultura.
STROESCU VASILE (9844 t1926), filantrop
$i om politic din Basarabia. Membru onorar al
Academiei Romane (1910). A Silent importante
donatiuni pentru societatea cultural& Astra"
din Transilvania. A Post pre$edintele sfatului
tariff In Basarabia, deputat dupa 1918. rapor-
torul legii pentru unirea Basarabiei (1919).
STROE$TI, corn. rur. jud. Suceava, plasa Ili-
sesti; 2.686 loc. Circ. coin. cu 3 sate (1929).
STRQMBOLI, insulA In marea Tireniana
(Lipare), 13 km. p. Aci e un vulcan care a facut
ultima data eruptie In 1921.
STRQSSMAYER IOSIN ( *1815 t1905), episcop
de Diacova. A combatut dogma infailibilitatii
Papei. Nationalist eroat, a Intemeiat Academia
jugo-slava din Zagreb (1867).
STROUSBERG BERTHEL HENRY ( *18231.1884),
om de afaceri german. A construit cai ferate In
Germania. El a lost In fruntea unui consortiu care
a executat linli ferate In Cara noastra. Falimentul
acestei constructii In 1870 a fist Inceputul ruinei
lui. A murit In mizerie.
STROWSKI FoRTuNAT, .profesor .$1 z iarist
trance& de origine polonez a. E profesor de li-
teratura framed' la facultatea de More din Paris,
critic literar $1 dramatic. A publicat studii asupra
oltorva autori vechi si editii de ale operator for
(Montaigne, Pascal) vi o interesantA privire ge-
1886
www.dacoromanica.ro
neralli asupra literaturii moderne ( Tableau de la
litterature). In 1929 a lost iu Bucuresti la congre-
sul criticilor dramatici $i muzicali.
STRUNGA, st. balneara jud. Roman, cu sor-
gin ti sul furo use.
STRZYGOWSKI ionF, profesor de istoria arta-
lor la Universitatea din Viena. S'a ocupat de arta
bizantina $i in deosebi a studiat pictura biseri-
cease& din vechile manastiri ale Bucovinei. Mem-
bru corespondent al Academiei Romane (1914).
STUART sr MARIA.
STUDENA, ferma a statului jud. Romanati.
Statie c. f. linia Piatra-Olt-Corabia.
STULPICANI, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa
Homorului; 2.700 loc.
STUPCA, corn. rur. jud. Suceava, plasa Ili$esti;
3.500 loc.
STURDZA ALEXANDRU ( *17911.1854), func
tionar $1 diplomat In serviciul Rusiei, roman de ori-
gine. I$1 Incepe cariera In 1809 ca ata$at In Mini-
sterul de externe, apoi la legatiile din Viena, Paris,
In 1828 a venit In Bucuresti ca sef al cancelariei
armatei de ocupatie. In 1843 a lost epitrop al
seminariului de la Socola. Op. pr. Essai sur ies
lois de la nature humaine; Sur la doctrine et l'es-
prit de l'eglise arthodoxe. A scris un pamf let contra
universitatilor germane (1818). Trad. rom. En-
hirid adecd minelnic al pravoslavnicului hristian
(de Eufr. Poteca, 1832), invd(dturi religioase-mo-
rale (de Filaret Scriban, 1844); Epistolii despre
datariile sfin(itei diregatorii preu(dsti (de Filaret
Scriban, 1843), Duplul paralel sau biserica In fa(a
papitd(ii (de Neofit Scriban, 1851).
STURDZA MEET= A. (*1833 t1914), om po-
litic roman. Studii In Mrinehen, Bonn $i Berlin.
A debutat In 1857 ca secretar al Divanului ad-hoc
din Moldova; a Post secretar al
caimacamiei din 1858, secretar
particular al Domnitorului Cuza,
mai tlrziu adversar al lui, fiind
devotat politic al lui Ion Ghica;
ministru de lucrari publice In
primul guvern al lui Carol sub
prez. lui Ion Ghica, de finante In
guy. de la 1870, prezidat de ace-
la.$1, retras In Martie (Pr Ghica
Ion); apoi In toate guvernele pre-
zidate de Ion Bratianu, la lucrari
publice (1876), finante (1877,
1878, 1879), externe (1882), culte D. A. Sturdza.
si instr. (1885), finante (1888).
Dupa moartea lui Bratianu a lost proclamat sef a)
partidului national-liberal $i prim-niinistru In 1895,
1897, 1901-1904 (chid s'au Shout marile econo-
mil pentru salvarea creditului statului), 1907 (clnd
s'a facut reprimarea rascoalelor tarane$U). In
1908 s'a retras de la $efia partidului si s'a ocupat
de afacerile Academiei Romane. Ales membru al
ei In 1871, a Post In timp de multi ani secretar ge-
neral, Imbogatind colectia numismatic& a ei prin
donatiuni $i cercetari personale, staruind pentru
publicarea documentelor din col. zisa Hurmuza-
chi (11.- acest cuv.) st dind la lumina o alta serie de
documente relative la istoria regenerdrii Romdniei.
Prima sa soriere este traducerea carpi lui Colson
despre drepturile Moldovenilor $1 Muntenilor
(1856); de atunci a publicat scrieri de economie
politic& §i ?inflate (Banca na(ionalml, 1889, Su-
praf afa si popula(ia regatului Romdniei, 1896,
Cestiunea petrolului, 1905, Memoriu asupra legilor
agrare, 1914), Intre cari trebue sa numkram $i dis-
cursurile tinute In Parlament sau In Intruniri pu-
blice; scrieri de numismaticii (Uebersicht der Mun-
zen and Medaillen des Ffirstentums Rumanien,
1874, Numismatica romelnd, 1878, Bibliografia
numismaticei, 1879); scrieri de istarie national&
(Portretele domnitorilor ramdni, 1874, Rumanien
and der Vertrag von San Stefano, 1878, Europa,
Rusia si .Romdnia, 1890, 40 de ani de domnie ai
Regelui Carol, 1907). Sturdza a Post unul din In-,
temeietorii Creditului funciar rural $1 multi am
directorul institutiunii.
 STURDZA GRIGORE (1821t1901), fiul Dom-
nitorului Mihail Sturdza. A avut rol politic In
1848, chid a lucrat la Innabusirea miscarii demo-
cratice a tinerimii moldovene. A Yost ofiter in
armata otomana, ajunglnd gene-
ral sub numele de Muklis-Pafa.
A candidat In 1859 la tronul Mol-
dovei. A Yost In multe rInduri se-
nator si deputat. A scris o carte
-despre legile fundamentale ale u-
r.iversului (1894).
STURZA Km SANDI/ (11842),
domnitor al Moldovei, 1822-1828.
Primul domn parnIntean dun& e-
poca Fanariotdlor,numit pe 7 ani.
El avu sa lupte'cu marl greutati
din cauza nenotocitei situatdi e-
conomice, rarnas& dupa excesele
eteristilor. El constata toate a- 1/
cestea Intro plingere pe care o a-
dreseaza Portii In 1826. In timpul Ion Sandu Sturdza.
domniei lui, drepturile Rusiei fat&
de Principate se maresc prin Conventiunea de
la Akkerman. In timpul domniei lui s'au produs
miscari politice importante In sens liberal. In 1822
s'a Mout un proect de constitu(ie.
STURDZA MIHAIL (1795t1884), domn al
Moldovei, 1834-1849, primul domn regulamentar,
numit pe viata. Fiul logofatului Grigore, a ocu-
pat functduni importante mai ales In ramura sco-
larti. A Post membru In comisiunea care a redac-
tat Regulamentul Organic. Ca domnitor, a luat
masuri bune de natura admini-
strativa (sosele, tirguri), a liberat
Tiganii, a Intemeiat o scoala supe-
mart). (Academia care-i purta nu-
mele, 1835), o coal superioara de
meserii (1840), dar a provocat mul-
te nemultumiri In rindurile tine-
569 km. p.; 65.940 loc. (1919); 1 plasa; 1 coat. urb., STU-
49 rur.; tine de eparhia Mitrop. Cernauti; circ.
Curtii de apel Cernauti; are 3 scoale primare ur- `SUS
bane si 74 rurale (1929).
SUCEAVA, 0 corn. urb., cap. jud. Suceava;
10.100 loc. (1919); 6 bis. drt., 1
cat., 1 unite, 4 amen., 9 sinag.;
liccu, sc. industr., sc. inf. agric.,
4 sc. prim.; 1 spital; static c.f.
Intre Veresti si Darmanesti pe
linia principal& BucurestiCer-
nauti. A Post capitala Moldovei
de la Petru Mu at (1374) pin& la
Alex. Lapusneanu (1564); se
vad ruinele cetatii domnesti;
moastele Sf. Joan eel nou In bis.
St. Gheorghe. Bis. Sf. Gheorghe jud. Sterna
Suceava.
))t clad. 1522; Ms. Sf. Dumitru clad.
I
Petru Rams; bis. Mirautilor de Alex. eel Bun.% ®
Fosta cetate linga 'Drawl Suceava, ziditil prin sec.
xiv si refacuta de Stefan eel Mare. A rezistat la
multe atacuri inimice. Parasita de Lapusneanu,
end s'a mutat resedinta domneasca in Iasi ,A
lost reparata. In sec. xvi do Ieremia Movila.
0")\ O ,F+
PL. 06,
0/
MIRESTI1
Darin'itiesti .0.0"
l'`(fr 41,
GO
su d'
lisesti PL. 4,1
eBosan

rimii liberate, mai ales prin Ingii-
duinta acordata Evreilor din Gall.-
tia de a se aseza In Moldova, a re-
primat cu severitate inceputurile
de miscari politice, cum a Post a-
ceea de modificare a Regulamen-
;Sri-
,
tului In Martie 1848. Dripe con- Mihail Sturdza.
ventdunea de la Balta-Liman, s'a
retras si a trait mai mult In streinatate.
STURDZA vAsna ( *1810t1870), om ,politic
roman. Magistrat (1849), mini-
stru de lucrari publice (1850),
prezident al divanului domnesc
(1856); membru al caimacamiei
de trei din 1858. Cu colegul seu
Anastase Panu, se opune unelti-
rilor colegului for Catargiu care J,,
voia sa zadarniceasc& unirea
principatelor. De aceea adunarea
electiv& a Moldovei le-a decernat
o mcdalie de reounostinta. Apoi
prezident al Curtii de casatie Vasile Sturdza.
(1862), pensionat la 1868; la 9
Ianuarre 1869 i s'a votat o recompense nationala.
STURDZA-SCHEIANU DIMrrRIE (t1920),
cercetator al istorici Romanitor, a adunat docu-
mente relative mai ales la starea thranitor ro-
maul. A daruit Acaderniei Romane peceti, foto-
grafii, etc. Mernbru onorar al ei (1907).
STURZENI, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cu
acelasi mne; 2.517 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
corn. Manztr.
STURZETI, corn. rur. jur. Balti, plasa Glo-
deni: 3.985 loc.
STUTTGART, oral In Germania (Wurttem-
berg) pe Nesenbach si Neckar; 337.199 loc.
SIJA.TU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Mociu;
2.458 loc.
SUBCETATE 0 corn. rur. jud. Mures, plasa
Toplit.a; 3.600 loc. I® static c. f. jud. Hunedoara,
de la care porneste o IMie spre Simeria, alta spre
Lupeni, alta spre Caransebes.
SUCEAVA, jud. In Bucovina; cap. Suceava;
1887
www.dacoromanica.ro
\ /
14. SESTI
A. 80 A NCE
s z
..... . 3° V
'NO
Harta jud. Suceava (legea x5%4
SUCEAVA, riu all. al Siretului, udA jud. Ra-
dautd, Suceava $i Falticeni (Baia, lost Suceava).
SUCEVITA, corn. rur. jud. BM/duet; 1.619 loc.
(1919). ¶ man. veche (bino populatit In 1560),
refacuta de episcopul G. Movila In 1574 si de le-
remia Movila In 1586. Are o bisericti foarte in-
teresanta cu picturi pc paretii exteri'ri.
SUCHIER [st4ie] HERIAANN (184811914), 11-
lolog german. S'a ocupat de limbile romanice. A
scris despre limba si literatura provensala. A pu-
blicat editiuni critice ale vechilor texte franccze.
SUCIU LUCRETIA ('1859t1900), scriitoare ro-
mans. A publicat un vol. de poezii si u traducere a
op. lui Lessing, Laocoon.
SUCIU PETRE, lost profesor la facultatea de
drept din Iasi.
SUCIU VASILE (1873),prelat roman din Tran-
silvania. Mitrupolit al Blajului, ales In 1918. A
lost profesor la Seminariul superior teologic din
Blaj, s'a ocupat de $coale. E membru onorar at
Academiei Romane (1919). Op. pr. Ilipnolism $i
spiritism. 1906: Teologia dogm ailed fundamen-
told, 2 vol., 1907: Teolog La dogrnatica speciald,2
vol. 1903.
SUDAN, vast& rcgiune din Africa centrals,
care se intinde de la Abisinia (la E.) pin& la occa-
nut Atlantic (la V.) w Africa.
ScDERMANN HERMAN (18571.1928), drai-
maturg german. Trad. rom. Magda (de Virgil Po-
pescu, 1896), loan Botezdtorul (de I. Chendi si 'C.
Sandu, 1901), Moara pardsild (de H. Lecca, 1908),
Slane de p ialra (de Emil Fagure, 1909), Jolla (de
E. Marghita), In mrejele pdcatului (de B. Made-
leine), Nunta YoLantei (de M. Negro).
SUD- suDTTI, coin. rur. jud. Ia lomita, plasa Slobo-
zia; 4.832 loc. Dupa legea 1929, sat cue. corn. Mar-
SU L culesti.
SUE [so] EUGENE ('1804t1857), romancier
francez. Mare succes In epoca sa cu unele din ro-
manele sale sensationale. Prima trad. la not e publ.
In Foaia pentru minte", 1844: Ovreiul neadarmit.
Apoi avem: Crucea de argint (de Eliad, 1858),
Matilda (de G. Baronzi, 1853, de I. Petrescu,
1855), Artur (de Teulescu, 1854), Chernoc Corsarul
de C. Bhjescu, 1852), Comandcrrul de Malta (de
N. D. Raeovita, 1857), Jidovul rdtcicitor (de Iosif
Arhimandrit, 1857), Misterele Parisului.
SUEDIA (SVERIGE, germ. SCHWEDEN, fr. SUEDE,
it. tsvEzia), stat In Europa. Se rnargineste la
NE. cu Finlanda, in E. Cu Golful Botnic si Marea
Baltic &, la S. cu M. Baltick la V. cu strlmtoarea
Kattegat si Norvegia. Supral. 448.460 km. p.;
6.074.000 loc. Insule: Gotland, Oland In Marea
Baltiea.
Tara muntoash spre V. si centru, far spre E. $i
S. seasa. Muntii Scandinavici. Vlrfuri putin Waite:
Sulitelma, 1680 m. Teritoriul Suediei este Oka
Harta Suediei.
de la V. in E. de un mare num&r defluvii can due In
mare $i apele multor lacuri mari: Tornea, Lulea,
Pitea, Umea, lndal, Ljusnan, Ost-Dal si West-Dal
unite, Alvdaten care se versa In lacul Vener si
prin 11. GOta se scurge In mare. Mai slnt doua
lacuri: Vetter si MOlar, aceste In leghtura cu mares.
Cap. Stockholm. Orase pr. Haparanda, Pitea,
Upsala, Falun, Orebro, GOteborg, JanhOping, Hel-
singbarg, Malmo. Clime asprh In genere; pe lInga
coaste, mai dulce.
Inceputurile istoriei Suediei se confunda cu ale
Norvegiei si Danemarcei. Primele centre politice
ale Scandinavia s'au format In S. Suediei de azi
In jurul lacurilor Vener, Veter, pe la finele sec. x,
far cu timpul s'au desvoltat si altele. Astfel s'a
ttlnehegat statul suedes, alhturi de cel norvegian
si de cel danez. Lupte pentru domnie Intre dile-
rite. familii Impiedech o desvoltare serioash a lui
prin sec. xiii si xiv. Atacat si de Germani, fu nevoit
sh cearh ajutorul Norvegiei, unita cu Danemarca
1888
www.dacoromanica.ro
prin casatoria Margaretci cu Haakon (1387) si sh
intre In uniunea de la Colmar (1397). Aeeasta unire
n'a fost solida, contra ei s'au ridicat de multe on
partide nationaliste (sec. xv) $i In fine In sec. xvi
cu Gustav Vasa, Incepe seria regilor nationali ai
Suediei, apoi urmeazh luptele contra Poloniei,
Germaniei si Danemarcei, mai tfrziu contra Ru-
siei, urmate de o puternich expansiune teritorialk
astfel ca In 1660 ea stapinea Finlanda, Estonia,
Livonia, parte din Ingria, parte din Pomerania,
Brema s. a. avind o suprafata de 900.000 km, p.
si o populatie de 3.000.000 suflete. Este epocal ui
Gustav Adolf, a lui Carol Xl si Carol XII; dar In
sec. xvin Suedia fu nevoith a se restrInge pe tar-
mul apusean al Marii Baltice din pricina ridichrii
din ce In ce mai puternice a Rusier. Dad. Isi pierde
renumele ei de mare putere militarh, se desvolta
pe calea artelor si a stiintelor. Unirea cu Nor-
vegia (1814) fu numai o unire personala, care se
desfhcu si ea In 1905. Suedia In cursul sec. xix
Incerca multe schimbhri In ordinea politica in-
terne $i continua a se desvolta In eivilizatie si
culture.
SVESS EDUARD ( *1831 -1-1914), geolog austriae_
A lost profesor in Universitatea din Viena; a fost
si deputat. Reputatia lui e universala stabilitk
mai ales prin: Das Antlitz der Erde, 1883 (Fata
painintului).
SUETONIU (CARTS SIIETONITIS TRAAIIILLIIS
(*ca. 70 fca. 140) istoric roman. Op. Vitae XII
imperatorum (de la Cezar la Domitian), trad. nom.
de G. Munteanu, Brasov 1867.
SUEZ ® istm care leaga Africa de Asia, larg
de 112 kin. ¶ ® golf in N. 545.rii-Rosii. ¶ C) oral
In Egipt, In fundul golfului cu acelasi nume. ¶
® canal care strhbate acest istm, taint duph stu-
diile lui Ferdinand de Lessens, prin lucriirile In-
cepute In 1859 si terminate in 1869 si executate
cu fondurile unei societati anonime (pe actiuni).
El uneste Mediterana cu Marea Rosie. E lung de
168 km., larg de 80-135 m., adinc de 11-12 at_
A costat 494 milioane franci. Concesiunea e data.
companiei de chtre guvernul egiptean pe timp de
99 de ani (1869-1968), duph care ramlne In
deplina proprietate a Egiptului. Din 1887 e de-
claret neutru.
SUHAIA ® corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Slavesti; 4.070 loc. Circ. corn. cu 2 sate (1929). ¶
® lac In jud. Teleorman, lInga. Dunare, aproape
de Zimnicea, In leghturh cu Dunhrea.
SUHOVRCA, corn. rur. jud. CernAuti, plasa
Sipenit; 2.205 loc. Circ. corn. Cu 3 sate (1929).
SUIDAS (sec. x p. Chr.), seriitor bizantin. A
fhcut un fel de dictionar de vorbe si fapte con-
temporane, pretios prin detalii, deli are si multe
breseli.
SULTNA ® eel mai mic brat al Dunhrii prin
Uzina de la Sulina.
care se versa In Marea Neagrh; adincit si largit
prin lucrari artificiale ca sit serve trecerii vaselor
mari din Mare In Dunhre. ¶ ® corn. urb. jud. Tul-
cea, plasa Sulina; 5.400 loc. Are un gimnaziu de
bAeti.
SVLITA ® corn. rur. (tlrg) jud. Botosani,
plasa Sulita; 2.808 loc. Circ. corn. cu 13 sate (1929).
¶ ® corn. rur. jud. Hotin, plasa Sulita; 2.726 loc.
Circ. corn. cu 5 sate (1929).
 SULLY- PRUDHOMME RENE ARMAND ("1839
t1907), poet francez. Premiul Nobel 1904. Poet
parnasian. Opere pr. Stances et poelnes. Trad. rom.
In diferite reviste: Convorbiri literare (1873-74),
Literatorul (1884), Lumea noun literary (1895-96),
Luceafarul (1901), Semanatorul (1909-10), Ramuri
(1908), Neannul romanesc literar $. a. de V.
Pogor, Carol Scrob, A. Steuermann, E. Farago,
C. Teodoreicu, *t. Braborescu, C. Manolache, $. a.
SULZER FRANTZ IOSEF (t1791), istoric austriac.
Fost ofiter in armata austriaca. Profesor la curt ea
lui Alexandru Ipsilante, 1776. A murit In Pite$ti.
Op .Geschichte des transalpinischen D aciens,(Viena,
1781- 82), izvor pretdos de informatii pentru noi.
SUMATRA, insula In arhip. Sondelor In Ocea-
nul Indian; tine de Olanda. Cu micile insule din
jur 479.231 km. p., 4 294.000 loc. Mr Asia.
SUPAN ALEXANDER ("1847 11929), geograf ger-
man. Profesor in Breslau. Op. pr. Einnente de ge-
ogra fie (toted: Coloniile europcne.
SUPLACUL-DE-BARCkU, com. rur. jud.
Bihar, plasa MargInta; 2.358 loc.
SUPPE [Mac; FRANZ ('182911895), compozi-
tor austriac. Cunoscut prin operetele sale: Fati-
nita, Borcacio (jucat de de multe ori de trupe ro-
manesti). Poet si Wan.
SUPUR, statie c. f. jud. Salaj, Intro Careii-
Mari si Sarma.*ag, ling& satul Supurul-de-jos.
SURAIA, corn. rur. jud. Putna, plasa Mara.
$esti ; 3.465 loc. Circ. corn. cu 9 sate (1929).
SURANI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Pod-
goria: 2013 loc. Circ. corn. cu 5 sate (1929).
SURDIX, com. rur. jud. Some$. Mine de lignit.
Statie c. f. Intre Dej $i Jibuu.
SURPATELE, fosta rnanastire In jud.
ziditt pe la 1591 de Stefan Surdul.
SURUCEANU IOAN CABMAN (t1897), scriitor
roman (In limba rusa) din Basarabia. A publicat
o colectie de inscriptiuni latine$ti $i greee$ti (1894).
Membru onorar at Academiei Roma.ne (1888).
SURUCENI, man. de calugari jud. Chisinau,
Intern. In 1785 de pitarul Suruceanul; are 2 bi-
serici, una ziditA In 1828. Staretul actual e Ar-
himandritul Dionisie Erhan.
SURUL, vIrf In muntii Fitgarawlui.
SUSAIUL, munte In jud. Prahova.
SUSANA pr EMMA.
SUSENI, com. rur. jud. Ciuc, plasa Gheor-
gheni; 3.844 loc.
SUSLENI, corn. rur. jud. Orheiu. plasa Susleni;
4.000 loc. Circ. com. cu 14 sate (1929).
SUTESTI, corn. rur. jud. Braila, plasa lance;
3.817 oc. DupA legea 1929, sat circ. Movila-Mi-
reset. Are o $coalti inferioara de meserii.
SUTU ALEXANDRIT (1837t1920), medic ro-
man. Profesor de clinica boalelor mentale la facult.
de medicinadin Bucure$ti (1881), a Infiintat un
institut pentru tratarea acestor boalc. Membru co-
respondent al Academiei RomAne (1881).
SVTU ALEXANDRII (t 1821), domn al Moldovei
si al Munteniei (de trei ori).
Destituind pe Constantin
Ipsilante In cursul anului
1801, Poarta numeste domn
to Moldova pe Sutu, dar In
1802 intervine Intelegerea
Intro Rusia $i Turcia, care
recunoaste celei dintliu un
drept de amestec In admi-
nistratia principatelor, si
foarte curand domnitorul
Moldovei primeste a not&
cu serioase observatii. Cind
sA rAspunzA, se Intimplii
fuga lui Mihail Sutu, Domnul
Munteniei, atunci, In Julie
1802, e pus O. conducA $i uanlod
Muntenia, dar In Octombrie Alexandru Sulu.
pierde ambele tronuri. In
Moldova nici nu se mai Intoarce; domneste Insa
In Muntenia Inca de douA ori: odatA, de la August
pin& la Octombrie 1806, a doua oara de la 1818,
Gh. Adamescu - Diclionar encicolpedic ilustrat. 1889
www.dacoromanica.ro
dupAfugalui Caragea. AflInd pregAtirile pentru stn._
eteria greceascA $i temtndu -se de a se compro- ouv
mite fata de Turci, luA tot felul de masuri ca sA 43'
Impiedece orice fel de rniseare favorabila In tara.
De aceea eteristii hotarira s/1-1 omoare, dar n'o
puturA face In 1820, rind trebuia sA izbucneascA
revolutia, ci In 18 Ianuarie 1821, clnd fu otrAvit
Sutu de un medic.
SUTU MIHAIL, domn al Munteniei (de trei
ori) $i al Moldovel (de douA ori). Poreclit Dracu,
era dragoman la Constantinopol;*tiindu-1 cu bani
multi, cci interesall de to Pout& fac pc Sultan sA -1
destitue $i so.-1 exileze In insula Rodos cu doi fii.
Dar peste putin - dupa. ce
Meuse marl daruri unde tre-
buia - este iertat $i In 1783 i
se da. domnia Munteniei. Desi
prin hateseriful din 1784 se
confirma., dupA cererea Rusiei,
ca Domnii nu vor fi schimbati
declt In caz de vina vAditA,
Sutu e Inlocuit In 1786 en Ni-
colae Mavrogheni. DupA sta.-
ruinta amiralului Hasan-Pass,
el revine In 1791 dupA ce arrnata
austriaca de ocupatie parttseste tizA
principatele (dupa pacea de la
$istov), dar peste doi ani este Mihail Sulu.
trecut In Moldova (1793), uncle
sta. tarasi doi ani (1795), dar este mazilit. In 1801
e nurnit In Muntenia, dar In 1802 fuge la Brasov
cu toate averile si Insotit de numerosi boort $i
negustori, de frica navalirii lui Pasvantoglu, ale
cArui bande intrase In Oltenia, jefuise In jud. Me-
hedinti, ajunsese pe la Tirgu-Jin, pe la Ocne $i
prin jud. Dolj. Din Transilvania Sutu trece In
Austria, de acolo In Rusia si, In fine, In Turcia,
sub garantja ambasadorului rusesc. Se vede ea
nu-si pierduse Inca reputatia de om ponderat $1
iscusit, cAci Turcii 11 trimit domn In Moldova In
1819. Acuin el gaseste o situatie plina. de greutati.
In Rusia se pregatise miscarea contra Turcilor
sub comanda lui Ipsilanti, incurajata pe sub
mina de cercurile politica ruse$ti. Acesta intrA In
relatii cu Sutu, face apel la patriotismul lui gre-
cesc, ii dA dovezi despre sprijinul eventual al
Rusiei $i-1 prinde In capcanii: Moldova devine un
centru de pregAtire pentru miscarea greceascA si
aci izbucneste pe feta. In momentele decizive,
consultil rusesc dezaprobA actiunea Grecilor si
Domnitorul Sutu, gray compromis, se decide sA
NO In Rusia, lAsInd In locullui o cirmuire vre-
melnica.
SUTU MIHAIL ( 1841), inginer $i numismat ro-
man. Absolvent al Scoalei centrale din Paris
(1864). Membru al Academiei RomAne k1909)5i
al Aterfeului Roman. A studiat monetele vechi
ale Italia (1887), ale Macedoniei (1893), mone-
tele imperiale romane (1899), egiplene (1904,
1909), apoi monetele inedite ale oraselor noastre
ponlice (1913) cum si sistemele de greuta(i din
anticitate, mai ales din Orient( 1884, 1895, 1909),
a publicat lucrari despre originile monetelor (1885,
1919), despre importan(a nurnismaticei pentru
istoria Romanilor (1916). Ca discurs de reccptiune
la Academie: Numismatica ronuind (1911).
SVTU NICOLAE ('179911871), cunoscut sub
numele de Bcizadea Nicolachi, om politic roman.
Fiul lui Alexandru Sutu, fostul domn, fugise In
timpul eteriei In Transilvania. A Post secretar de
stat In timpul lui Kisseleff: In timpul domnici lui
Mihail Sturdza ministru al diferite departamente,
postelnic si epitrop al $coalelor In 1842 A retinut
In lasi pe Ion Ghica ca profesor la Academie.
A fast consilier la Curtea de Casette. Op. Statis-
tica Moldovei.
SUTZOS ALEXANDROS 180211863), scriitor
grec. A publicat romane $i o istorie a revolutiei
grecesti.
SUTZOS PANAGHSQTIB (1806t1868), scriitor
grec. A publicat drame, nuvele, romane.
SE:VENIRE, grupA de poezii ale lui V Alecsandri;
119
SUW- a treia grupa din colecaa publ. In 1853 si pa-
strata In editiile ulterioare.
SZM SUWAROV ALMANDRU ter SUWOROV.
SUWOROV ALEXANDRU VASILlEVICI GRAF RIM-
NrKsxr PRINT rrAmisKr (1729 t1800), general rus.
A luat parte la razboiul de 7 ani; a reprimat revo-
lutia din Polonia (1768); a Invins pe Turci la Tur-
rucaia $i HIrsova, dupa can vic-
torii a urmat pacea de la Ku-
ciuc-Karnargi (1774); a facut
(570;
expeditii victorioase In Crimeea
$1 Caucaz; a repurtat, In unire cu
armata austriaca, comandata de
principele de Coburg, doua vic-
torii contra Turcilor la Focsani
$i la Martine$ti (31 Julie $i 22
Septembrie 1789), car! i-au adus
titlul de graf; a potolit cu mare
cruzime o noun revolt& In Polonia Suworov.
(1794); a luptat, In unire cu Au-
striacii, contra Francezilor In N. Italic!, atunci i
s'a dat titlul de print. I s'a ridicat un monument
In Petersburg $1 altul In jud. Rfmnicul-Sarat.
SUZANA 0 statie c. f. jud. Tutova, Int,e Zor-
leni $i Prut. 9 O manastire In jud. Prahova, zi-
dila In 1740.
SVTNITA, corn. rur. jud. Severin, plasa Or-
$ova; 4.409 loc. Mine de lignit.
SWEDENBORG EMANUEL ('1688t1772), fi-
lozof suedez. A trait un timp la Londra si In 0-
landa. A publicat studii de matematicA $i asupra
metalurgiei. Mai tlrziu s'a consacrat studiului car-
tilor sfinte $1 le-a explicat Intr'un spirit mistic
cu totul personal, crelnd un fel de noun religie
cre$tina, fart Insa a forma o organizatie de sects.
Op. pr. Arcana caelestia, 1749 (secretele cere$U);
Vora christiana religio. 1771, rezumatul doctrinei
sale.
SVIFT [sulft] IONATHAN (* 1667 t1745), scriitor
satiric englez. Opere pr. Calatoriile lui Guliver
In tam piticilor $i In tam uria$ilor. Trad. rom. de
I. Neguiici (1848), Gr. H. Grandea (1879), Hama-
lamb Lecca (1909), L. Dau$.
SWOITALSKI CASIMIR ( '1886), om politic
polon. Doctor In filozofie, a Post profesor la un
gimnaziu; In razboiul mondial a luptat In legiu-
nile poloneze, a Post deportat pentru ideile sale
anti-austriace; In 1918 si -a reluat postul, far In
1925 a devenit functionar In cancelaria Repu-
blica, apoi director In ministerul de instructie, mi-
nistru al acestui departament $i apoi a Post
Insarcinat cu formarea cabinetului.
SYBARIS, ora$ In Italia antic& (Gracia Mare,
aproape de golful de Tarent), distrus In 510 a.
Chr. Locuitorii traiau In mare lux $1 n'aveau alte
preocupari decit petrecerile; de aceea numele for
(Sibari(i) si al orasului au ramas de pomina.
1890
www.dacoromanica.ro
SZABO Tom ("1836 11911), episcop roman unit
7r1 Gherla. din 1879.
SZABO IOSIF (" 1836 t1874), medic roman din
Iasi, naturalist. S'a ocupat de fauna $i flora Ro-
maniei. A lost membru onorar al Academiei Ro-
mane (1872).
SZATMARI-POP CAROL (1813t1888), pictor.
roman.
SZECHENYI BELA CONTE ("1837 t1918), geo-
graf maghiar. A calatorit prin America, Algeria,
India, Japonia, China, etc. si a descris aceste ca-
latorii. Opere: Amerikai utam (Drumul meu In
America), Sz. Bela on) I keletyzsiai Utjanak ludo-
minims ereamenye (Rezultatele $tiintifice ale ca-
latoriei Contelui Sz. B. gprin Asia orientala).
SZECHENYI isecerui ISTVAN (STEFAN) CONTE
(1791 t18C0), om politic maghiar. Ministru de lu-
crari publice In 1848. Renumit mai ales pentru ac-
tivitatea sa cultural!: a Inflintat Academia ma-
ghiara de *tante, pentru care a donat 60.000 fl.; a
contribuit la Infiintarea TeatruluI National din
Budapesta. Prin Indemnul lui s'au organizat: na-
vigatia dunareanil, regularea Portilor de Fier, s'a
cllidit podul dintre Pesta $i Buda, etc. Adversar
politic al lui Kossuth.
SZEGEDIN, ora$ In Ungaria (comitatul Cson-
grad); 119.109 loc.
SZEKELY MOZES (MOISE) ("ca. 1550 t1603), ge-
neral, principe al Transilvaniei. Om de Incredere
al lui Stefan Bathory, pe care I-a urmat In Po-
Ionia. Relntors In tara., lua parte la toate framln-
tarile pentru stapinirea Ardealului. A luptat alA
turi de Andreiu Bathory Impotriva lui Mihaiu
Viteazul, apoi, dupa triumful acestuia, a trecut de
partea lui, ca poste putin timp sa-1 tradeze, unin-
du-se cu Basta.A lup tat $1 Impotriva lui Basta, si
alungindu-1 cu ajutorul Turcilor a lost proclamat
In 1603 principe al Transilvaniei; dar Basta cu
ajutorul lui Radu Voda 1-a biruit In lupta de la
Brasov $1 1-a decapitat (17 Iulie 1603). Istoricii
nostri,li zic: Moise Secuiul.
SZELL [sell ROLOMAN (*1845t1915), om po-
litic ungur. Ministru de final* 1875-78, pre-
zident de consiliu 1899-1903, 1904 prezident al
delegatiunilor.
SZEMERE BERTALAN (BARTHOLOMEI) ("1812
t1869), om de stat maghiar. Ministru de interne
1848, prezident de consiliu 1849. Dupft revolutie
a emigrat In Franta Si apoi In Anglia; s'a Intors In
patrie In 1865.
SZEMERE PAUL ( "1785t1861), poet ungur
din $coala lui Kazinczy, creatorul sonetului In li-
teratura maghiarli. A condus mai multe reviste
literare (Elet es Literatura).
SZ.MIGELSKI VICTOR (1858), teolog roman.
Canonic si profesor In Blaj; a publicat carti
didactice; a lasat un fond pentru internatul de
fete din Blai.
 -*k
'41 t)I
2( dte
NW Mu INCH I
-um um 1118181 11
§AABNER-TUDURI ALEXANDRII ( -1859 t..
medic roman. A studiat apele minerale din tail $i
a publicat despre cele din districtul DImbovita
(1885), din districtul Neamt,u (1890), despre un
izvor din jud. Buzau (1890).
§ABA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Li-
man; 4.370 loc. Colonie elvetiana Intern. 1823.
Locuitorii au vii Intinse $i gradini de pomi fruc-
tiferi. E o localitate renumita mai ales ca podgorie.
Statie c. f. intre Cetatea-Alba $i Bugaz.
§ABLA, corn. rur. jud. Caliacra, plasa Cavarna;
2.100 loc. Circ. corn. cu 16 sate (1929).
SAFARIS (ceh. SAFARIK) PAUL IOSEF (*1795
1-1861), filolog cell. Profesor la Petersburg. Unul
din Intemeietorii studiilor de slavistica. In sec. xix.
A publicat studii despre antichitd(ile slavice (1837),
etnograjia slava (1842) $i despre istoria literaturii
Slavilor din Sud (1864).
GAG, corn. rur. jud. Timi.$-Torontal, plasa Chi-
soda; 2.175 loc.
§AGANI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa
Tusla; 2.640 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn.
Noul-Caragaci.
§AGUL, corn. rur. jud. Arad, plasa Arad;
2.106 loc.
§AGIINA ANDREW ("1809t1873),
prelat ortodox roman In Transit-
vania. Macedonean de origine, a
facut studii In Pesta $i In VIr$et si
a Post ales episcop al RomAnilor
ortodoc$L In timpul mi$carilor din
1848 a Post, Impreuna cu colegul
situ unit, In fruntea delegatiunii care
s'a prezentat Imparatului cu peti-
tiunea de drepturi a RomAnilor.
Dupe revolutie a Inceput lupta pen- Andreiu
tru emanciparea bisericii romane de §aguna.
cea slrbeasca $i In 1864 a vazut restabilita vechia
mitropolie a RomAnilor $i el a lost primul mitro-
polit, iar In 1868 a realizat statutul bisericesc,
dup& care s'a condus biserica romaneasca neunita
din Trasnilvania pins la unire $i din care s'au
luat multe dispnzitiuni In legea general& a orga-
nizarii biseicii romane$ti. El este initiatorul Aso-
www.dacoromanica.ro
491
0[11110 MRII/Willi[11
11.91 1111.9,pl. ''
vj
VEDEIIE DIN UUILD (JUL/. Altlig*)
), ciatiunii pentru literatura. $i cultura. fondata in
Transilvania In 1861. A publicat multe scricri
pentru propaganda ideii de independents a bi-
sericii roman° (Pro memoria despre dreptul istoric
al autonomiei biserice$ti nationale a RomAnilor,
1849, $i In limba germane, urmat de un Adaos
1859; Memorial pentru restaurarea wiitropoliel,
1860, etc.), calif teologice pentru studenti (Dreptul
canonic, 1854, Teologie pastorald, 1857, Istoria
bisericii ortodoxe, 1860, Enhiridion carte manuald
de canoane, 1871), circulari $i instructiuni pentru
profesori, directori, duhovnici; a supraveghiat o
noun traducere a Bibliei, tiparita In 1856-58.
Memoriile sale dintre anii 1846-71 s'au publicat
In 1923.
§AM§UD, corn. rur. jud. Salaj; 1.175 loc.
(1919); locul na$terii lui G. $incai.
§ANDERNAGOR (cHANDERNAGOR), ora$ In
India franceza; 27.000 loc.
§ANDRU-MARE munte In jud. Bacau.
§AN-TUNG (scauurrum), provincie In China;
147.800 km. p., 38.000.000 loc. Capit. Tsinan.
§ANTAU, corn. rur. jud. Selaj, plasa Tapad;
3.264 loc.
§ANT, corn. rur. jud. Nasflud,
plasa SIngiorgiu-Bai; 2.178 loc.
wk.PCA RADII, preot roman.
A fo.t membru In comitetul revo-
lutionar din 1848, care a subscris
proclamatiunea de in Islaz 9 Iunie
1848.
§APTE-BANI, corn. rur. jud.
Balti, plasa Glodeni. Dupe legea
1929, sat circ. corn. Glodeni.
§ARD-IGHIU, statie c. f. jud.
Alba, Julia Ingusta Alba-Iulia
Zlatna.
§ARU-DORNEI, sat jud. Fal-
ticeni (lost Suceava). Preotul
§AT-EL-ARAB w TIMID. Radu §apca.
§AINEANU LAZAR ( 1859), fi-
lolog. Nascut In Romania. Evreu de origine, a
trait mult timp ad, dar respinglndu-i-se cererea
de Indigenat in 1895, a parasit Cara $i s'a stabilit
1891
CH_ la Paris. In prima parte a activitatii sale (pine laIn cursul marei batalii de la Sibiu (26-28 Sept.
. m 1902) s'a ocupat de filologiaromaneasca; In adoua 1916), a Post o luptii, In care Romanii au dove-
I INI parte de cea franceza. Dupe ce publicase, Intre
dit vitejie, dar farii succes.
altele, un studiu asupra Iclelor (1886), s'a facut §ENDREA HATMANIIL, general al lui Stefan
cunoscut prin lucrarea Incercare asupra semasio- eel Mare.
logiei romdne (1887), care i-a servit si ca teza de §ENDREA ALEICANDRII C. (t1889). jurist ro-
licenta. Dupe studii In Germania si Franta, a man. Fost profesor de procedure civil& la Univer-
revenit si a Post cltva timp suplinitorul cursului sitatea din Iasi, transferat In Bucuresti (1880).
lui B. P. Hasdeu la facultatea de litere din Bu- §ENDREA $TEFAN C. (' 1842 t1907), jurist ro-
curesti. A publicat articole de specialitate In man. Fost profesor la facultatea de drept din Iasi
Convorbiri literare" si alte reviste; carti de (1867), transferat In Bucuresit. Ministru de ju-
scoala pentru limbs romans, latina si german& stitie In guvernul prezidat de P. S. Aurelian
(Dic(ionar german-romfln, 1890, Gramatica la- (1896).
tind, 1899, Autorii romdni moderni, 1891, Itli- §EPREV§, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisineu
tologte clasicd, 1890, etc.), studii filologice generale 4.2:10 Inc.
(Linguistica contimporand, 1890, Raporturile In- §ERBAN CANTACUZINO DObiN yr- CANTA-
tre gramillicd si Ogled, 1891, Istoria tilologiei ro- CUZINO.
mdne, 1892) si spectate (Basmele romdne, 1895, §ERBAN CONSTANTIN or CONSTANTIN BASARAB.
premiat de Academia Romanii; Influen(a °Hen- §ERBANSCU TEODOR ( *1837t1901), ofiter
Laid asupra limbii romdne, 3 volume, Intre cart roman si scriitor. A Inceput a publica poezii In
si un vocabular al turcismelor, 1900); a Mout ase- Albina Pindului" 1868; apoi a devenit colabora-
menea primul Dic(ionar In felul micilor enciclo- tor statornic al Convorbirilor literare" In timp
pedii germane $i Iranceze, 1896 si alte ed. DupA de 30 de an si T. Maiorescu II citeaza Intre repre-
elteva articole si brosuri polemice (Cum se cri- zentanlii Direcfici mud. Poeziile lui au Post adu-
tied un dic(ionar, 1901; 0 ccrrierd filologicd, nate si publicate tntr'un volum de Tr. Djuvara
1901), urmeaza cartile sale publicate In Paris, (1902). A lost membru corespondent al Acade-
cart au ca obiect folklorul (L'etat actuel des midi RomAne (1894).
Etudes du folklore, 1912), vorbirea popular& (L' ar- §ERBANB§TI 0 corn. rur. jud. Tecuci,
got ancien, 1907; Les sources del' argot, 1912; Le plasa Ivesti; 2.890 loc. Circ. corn. cu 6 sate (1929).11
tangage parisien au X IX steele, 1920) si limba ye- 0 lost schit In jud. VIlcea, Intemelat pe la 1740
chilor texte (La langue de Rabelais, 1922). de Mateiu Morunglavu, lInga corn. Stefilnesti. Aci
§CHIOPNI, corn. rur. jud. Falciu, plasa s'au retras Turcii In 1821 dupe lupta cu eteristii
Oltenesti; 2.150 loc. Circ. corn. cu 15 sate la Zavideni.
(1929). .,SERBS TI, static c. f. jud. Covurluiu intro
$COALA DE PODURI $I 00SELE. tnfiintata In Bucu- Barbosi si Pecuciu. ¶ schit In jud. Belli, Infiintat
rest' In 1857 ca , scoala tehnica" de inginerul fran- In 1813.
cez Leon Lalane (*181111892). El a venit in tar& §ERCAIA, statie c. f. jud. Fagaras, intre Bra-
to 1853, a construit podurile de pe soseaua Ploesti- sov si Fagaras.
Predeal, s'a ocupat de soselele si de linia ferata §ERPENI corn. rur. jud. Tighina, plasa Bul-
CernavodaConstanta In timpul razboiului Cri- boaca; 2.600 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
meet. In 1878 a facut parte din comisia internatio- Speia.
nalti pentru delirnitarea Dobrogei. Aceasta stoats §EVCENCO TARAS GRIGORIRVICI (' 18141.1861),
a Yost reorganizatii In 1881 de inginerul George poet rus, reprezentantul spiritului ucrainian, avtnd
Duca (r acest nume), care i-a lost multi ani di- In deosebi subiecte si motive din folklorul pro-
rector. Pe atunci toate cursurile erau comune. vinciei sale. Putine trad. morn. prin reviste.
Din 1920 a devenit scoald politehnica (air acest $EzATottnEA, revista pentru literaturii si tradi-
cuvint). tiuni populare, apace In Millicent de la 1892 sub
$ COALA POLITEHNICA DIN BIICURE$TI, rezultata directia lui Artur Gorovei.
din transformarea $coalel de podurl al aosele (Pe- acest §ICHIRLICHITAI, corn. rur. jud. Israeli.
cuv.) In 1920. Are 5 sectiuni: constructii, electro- plasa Fintina-Zinelor; 4.367 loc. Circ. corn. cu
mecanica, mine si metalurgie, industrialet, silvicd. 5 sate (1929). (Azi Regele Carol II).
Are 39 profesori titulari si 21 conferentiari, cu $i SURTI, (loud feluri de sectari ai isla-
623 studenti (1930-31). mismului.
$COALA POLITEHNICA DIN THEM/ARA, itnfiintata §ILAUTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Clis-
In 1920, are (1930): 23 profesori titulari si 8 con- cauti; 2.876 loc. Dupii legea 1929. sat circ. corn.
ferentiari, cu 408 studenti. Are dotal sectiuni: Grozinti.
electro-mecanicd si mine. Primul ei rector a lost §IMANDUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Arad,
Tr ai an L a leseu. plasa Sf.-Ana; 2.614 loc.
!KOALA ROMANA, revista Societatii Institutorilor. SIMIAN, O corn. rur. jud. Salaj, plasa Valea-
Apare In Bueuresti din 1902. lui Miliaiu; 2.784 loc, ¶ C) static c. f. ling& Turnu-
EBUTTNTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Se- Severin.
cureni; 2.225 loc. Dupii legea 1929, sat circ. corn. nin.,4T.n.-su.N4NIET, corn. urb. jud. Sa-
Roman chit t i. laj, plasa cu acelasi nume; 7.800 loc. Statie c. f.
§EGARCEA 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Se- linia SilcueniSarmasag.
garcea; 6.451 loc. Circ. corn. cu 19 sate (1929). $TNCA (vEcHE si NouA), corn. urb. jud. FAO-
Static c. I. linia CraiovaCalafat. Are o scoala de ras; ambele, statii c. f. lints BrasovSibiu. In
agriculturii. ¶ ®5.- DIN -DEAL, corn. rur. jud. Te- apropiere de aceste comune, pe linia Persani
leorman, plasa Turnu; 2.062 loc. Dupa legea 1929, Sinca, s'a dat in ziva de 5 Octom-
sat circ. corn. Olteanca. ¶ 0 $-DIN-VALE, corn. rur. brie 1916 o batalie crIncenii intre ffw
tot Recto; P.137 loc. trupele romane si cele germane, '
]pic.ix-MICA, corn. rur. jud. Tlrnava -Mare, care s'a sfirsit pentru not cu re-
plasa Setea-Mare; 2.071 loc. tragere $i mart pierderi.
§EITIN, corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica; T1NICAI GEORGE DE $fNCA ('Ca.
4.444 loc. 17541.1816), istoricroman din Tran-
§ELARU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Glava- silvania. A Wilt studii In Cluj,
dim 2.2( 0 loc. Circ. corn. cu 14 sate (1929). In Blaj, s'a calugarit cu numele

Intorclndu
.

jud.ELIMBAR (germ. SCHELLEMBERO), COM. rur. de Gabriel, a Post trimis la Roma

jud. Sibiu, plasa Turnisor. Statie c. f. linia Piatra- In colegiul de propaganda fide $f, §in eorge.
-se, s'a oprit In Vien a incest
(porta% t ubl. de
Olt-Sibiu. Aci s'a dat lupta Intre Mihaiu-Viteazul A.
$i Andreiu Bathori (22 Octombrie 1599), In care unde a stat vreo doi ani in colegiul
acesta din urma a lost tnvins si Mihaiu a devenit Sancta-Barbara. Cunoscind aici pe Samuil Micu, a
st ap !nut Transilvaniei. In timpul marelui razbotu, lucrat cu el o gramatica romana scrisa In lati-
1892
www.dacoromanica.ro
ne$te, publican In 1780. In 1782 a lost numit
director al $coalei normale din Blaj $i al $coa-
lelor rurale dependente de ea. A lucrat In acea-
stii calitate 12 ani; dar, intrind in conflict cu
episcopul Bob, a Post snit a plirasi functiunea,
a se lepada de calugarie, ba chiar a suferit Inchi-
soare $i maltratari, de oarece era acuzat ca unel-
te$te contra Statului. Seal) Ind din Inchisoare In
Iunie 1795, Incepe viata lui de rancitor sarac,
cad postul nu i se mai red& $i e snit a se adaposti
in casa contelui Vass, ca profesor al fidlor lui. Aci
a stat vase ani, In care timp a Inceput a scrie cro-
nica sa. De aci s'a dus la Oradea in episcopul Ig-
natie $i apoi la Buda, unde traia lucrind pentru
un istoric ungur, dar izbuti s& fie numit corector
la tipografia Universitatii. Avind scum mai mult
timp liber, lucreaz& la cro'nica, tipare$te In 1805
a doua editie a gramaticei din 1780. In 1808 pleaca
din Buda $i trae$te cind in episcopul Samuil Vul-
can, cind la fo$tii lui elevi, chid la Cluj, unde so-
Unita aprobarea pentru tiparirea cronicei.Apro-
barea i se refuz& In 1814, i se contisc& chiar exam-
plarul depus vi peste doi ani moare. Sincai a pu-
blicat carte didactic:a (Alf abet, 1783, Gramatica la-
Una, 1783, Aritmeticd 1785), gramatica (pomenita
mai Inainte) $i a scris cronies (evenunentele de la
anul 86 la 1739). CIt a trait, a publicat putine
fragmente din cronica. Intr'un Calendar din Buda;
dupa moartea lui au aparut clteva editii incom-
plete $i apoi una completil In 18531a Ia.$i din or-
dinul domnitorului Grigore Ghica.
INTOTSM, religie national& cea mai veche In
Japonia: in primele timpuri admitea o singura di-
vinitate, care personifies Soarele; mai tirziu s'a
format o trinitate, de in care pornea toata crea-
tiunea; In jurul ei se grupeaza o multitudine de
eroi divinizati.
*IPCA, ors $ In Bulgaria; aci lupta vestita Intre
Ru.$i $i Turci (1877) la trecerea unui defilcu prin
Balcani.
§IPENIT, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Si-
penitului; 3.700 loc, Dupa legea 1929, sat arc.
corn. Lujeni.
§IPET, corn. rur. jud Timi$-Torontal, plasa
Gataia; 2.233 loc.
*TPOTELE-SUCVEI, corn. rur. jud. Ra-
dauti, plasa Putilei; 3.000 loc. Statie c. f. ling&
Seletin pe linia Dorne$USeletin.
§IPOTNI, corn. rur. jud. Lapu$na, plasa Vor-
niceni; 4.271 loc. Circ. corn. cu 19 sate (1929).
Static c. f. Intre Vasile-Lupu $i Chi$inau.
STRIA, comuna rur. judet.til Arad, plasa Siria,;
6700 loc. Statie c. f. linia AradBrad. Regiune
de vinuri. Se vad ruinele unei fortarete tur-
ce$ti.
§TMAN, Imparat al Bulgarilor pe in 1370-1390.
§IMANOV Worn scriitor 0 orn politic
bulgar. A lost ministru de instruct.ie. In calita-
tea aceasta a vizitat Cara noastra. In anu11902.
Op. pr. Insemndtalea §I scopul elnograliei, ca
introducere la publicatia Sbornik" (Colectiune
de folk lor. Wint& $i literatura), 1889.
$T$TOV (svisTov), ora$ In Bulgaria, port la
Dunare In fata Zimnicei; 12.000 loc.
$0I1VIARI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Pod-
goria; 2.726 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Surani.
*OIMUL O munte In jud.
Buzau. ¶ p statie c. f. jud.
Teleorman, linia Ro$ioriZim-
nicea.
OLDA.NA, statie c. f. jud.
Ia$L, linia Ia$iDorohoitk.
$OL DAN C U aTEFAN
('1863t1903), pictor roman.
$0MCVTA-MARE, corn.
rur. jud. Satu-Mare, plasa ;LA
$omcuta-Mare; 3.012 loc. Statie
C. t. terminus linia Ingusta de ontu Gheorghe.
in Ghilvaci.
*OMOCHE*, coin. rur. jud.Arad, plasa Ineu ;
2.060 loc.
1893
www.dacoromanica.ro
9NTU GHEORGHE (*1851 t 1877), maior ro-
man. A murit eroic In fruntea batalionului silu
in ziva de 30 August la atacul redutei Grivita. I E
§9§DEA, statie o. I. jud. Timi.$-Torontal, Intre
Buzia$ $i Gataia.
§OTINGA, corn. rur. jud. Dlmbovita In vales
Ialomitei. Mine de carbuni.
PAN PETRU (*1860 t 1911), profesor roman In
Sibiu. A condus revista pedagogic& Vatra scolard.
A publicat cart' didactice (Abecedar, 1904), de pe-
dagogie, psihologie (Intre can Treptele formate,
1898, $i PoveVile In edvca(ia scolard, 1905).
§RAIVIEIC IOAN (* 1870 ), om politic cehoslovac.
$eful partidului populist catolic. A lost deputat
In parlamentul Austriei. Din 1921 a lost de mai
multe ori ministru.
$TEFAN ARHIDIACON (tea. 33), praznuit de
biserica ortodox& la 27 Decembrie. In timpul In
care Isus raspaidea Invatatura sa, el tinu cu-
vintare In fata Arhicreilor, acuzlndu-i ca nu se
tin de cuvintcle scripturii $i nu recunosc pe Mesia;
de aceea a lost scos afar& din cetate $i ucis cu
pietre.
$TEF.AN GEL NOU (ca. 714 tea. 764), martir
praznuit de biserica ortodox& in 28 Noembrie.
Calugarit la vlrsta de 15 ani, trai Intr'o manastire
din Sf. Munte $i deveni staretul ei. Renumele lui
ajungind la $tirea imparatului Constantin Co-
pronim, care sprijinea pe iconocla$ti $1, voind sa
alba o Invoire a multor stareti, Ii obliga s& sem-
neze incheierea unui sinod adunat la Constanti-
nopol. El refuza, de- aceea fu persecutat, pus la
inchisoare Intro insula $i ucis.
TEFAN I cm. SEINT (*ca. 975 t10381, primul
rage al Ungnriei din 997.S'a botezat, a raspindit
crestinismul In Ungar's. a dat Statului prima of.-
ganizatie administrativkimpartindu-1 in comitate.
In timpul lui s'a Intemeiat marea aristocratie
ungara. A Post declarat sf Int de papa Bene-
dict ix.
TEFAN IX (t1058), al 159-lea papa al Ito -
mci Intre 1057 $i 1058, In vremea caruia s'a Mout
despartirea Intre Biserica de Ras&rit vi cea de
Apus.
*TEFAN MU$4T, domn al Moldovei Inainte de
Alexandru cel Bun. Istoricii nu se Invoesc nici
asupra anilor In cari a domnit nici daca a Post
unul sau au Post doi cu acest nume. In docunlente
se vorbe$te de un Stefan (irate cu Roman Veda),
care a avut un fiu: $telan. Acesta sau ace$tia au
domnit citeodata singuri, clteodata In unire cu
competitorii tor, Impartind tars In douii sau chiar
trei parti, iar anii In cari slnt a$ezat4 ace$ti doi
(sau unul) stint 1377-1400 (Iorga) sau 1395-1399
(Xenopol).
TEFAN II (Iorga) sau m (Xenopol), domn at
Moldovei. Fiu al lui Alexandru eel Bun, a ocupat
tronul de mai multe ori, cind singur, clnd cu fra-
tele sau file sau cu Roman $i cu Petru, Intre anii
1433 (ori 1434 $i) 1447.
*TEFAN GEL MARE (t1504), domn al Mol-
dovei 1457-1504. Era fiul domnitorului Bog-
dan, pe care-1 detronase ucisese Petru Aron
$i-i luase locul. Ajutat de Vlad-Tepe$, navali cu
oaste In Moldova, Invinse In
doua rinduri pe Petru, Il sill ot%
sa fuga din tan $i lua tronul
in anuli457, dupa ce primi acla-
matiunile poporului adunat In-
tr'un loc zis Direptate. Domnia
lui Stefan a tinut 47 de ani §i
a Post o serie de razboaie, dar
$i de buna administratie inter-
n&. Ca sa se asigure de sprijinul
Polonilor, cari adapostise pa'
rivalul stin, facu act de supu-
nere catre regale for $i atunci
aaia
Stefan eel Mare
acela trecu In Ungaria. Acolo pa o stampa din
11 urmari Stefan $i In 1468 reu$i col. Academlei).
sa-1 prinza. $i sa-1 tale. In 1462 Stefan atacti Chilia,
pe care o staptnea Vlad-Tepe$, aliattuUngurii, $i o
cuprinse. In 1467 Mateiu Corvin Intl% In Moldova
STE- Si este Invins In lupta de la Baia. In 1469 nil.-
vales° Tatarii, dar Stefan Ii Invinge In lupta de
dovene In Polonia In 1499, chid se Incheie pa
cea. In 1502 intra In Polonia, ocupit Pocutia,.
STE la Lipnie. In 1470 Stefan intra In Muntenia, pe care n'o poate pastra decit pina In 1503. De-
unde domnea acum Radu, pus de Turci, arde atunci boala 11 slabe5te din ce In ce $i moare piths
Braila; In 1473 intra. din nou In tars vecink si de tool& tars. Stefan a Post casatorit de trei sau
ajunge la Bucuresti Si pune domn, In locul lui patru ori. Evdochia, Maria din Mangop, V oichifcr
Radu, pe Laiot Basarab. De aci du5manie cu sau Maria, flea lui Radu eel Frumos sint numele-
Turcii. Cu ei cunoscute ale sotiilor lui. Din aceste castitorii a.
Stefan are mai avut mai multi copii, pe ling& cei nelegitimi. Cu-
multe razboaie. noastem dintre cei dintliu pe Alexandra, Bogdan.
Notam lupta de Petru, Bogdan (care a domnit dupa el), din ceilalti
la Podul malt pe Petru Rare.. In timpul lui Stefan a Post si o im-
In 1475, In care portant& desvoltare culturala. care s'a manifestat
Turcii slnt In- mai ales prin opere de arhitecturti. El a pus sa se
vinsi; lupta de zideasca manastirile Putna, Humorul, Vorone(ut
la V alea Alba Si biserici frumoase In diferite orase. Toate aceste
( Rasboeni ) In liicasuri de Inchinare sint Impodobite cu picturi si
1476, clnd Ste- cu sapaturi si Imbogatite cu pretioase odoare. In
fan fu Invins cu literatura noastra s'au produs multe opere ins-
oastca sa de bo- pirate din faptele lui Stefan: Aprodul Purice de
eri, dar armata C. Negruzzi, Dumbrava rosie de Alecsandri, Apus.
Invingatoare a de soare de Delavrancea, Doina de Eminescu
lui Mohamet fu c a. Asemenea Si opere de arta plastica, dintre
nevoitii sa se re- cart citrim tabloul reprezentlnd par astasul dupa
traga faro. nici un Pecetea lui §tefan col Mare. lupla de la Razboeni al lui C. Lecca, altul, Intim-
folos. In 1481 plarea Aprodului Purice de Costin Petrescu, Dum-
trecu Stefan din nou In Muntenia, unde. dupa brava rosie de Costin Petrescu Si mai ales seria de
moartea lui Tepes, domnea Basarab col TInar, tablouri ale lui Oscar Obedeanu, care a 1nfati5at
sprijinit de Turci. In 1484 Turcii luara Chilia principalele momente din viata lui Stefan, cu
Si
Cetatea-Alba. Dup& aceea Ineepura luptele deosebire: ,,Ste fan dupa lupta de la Raeova. Pen-
tru slavirea lui Stefan s'a Wallet o statue In °ra-
pt Iasi Si cu ocazia desvelirii ei a scris Alecsandri
cunoseuta sa oda.
41111111EMIffairmametzt $TEFAN cEr, 'MAR sau 8TEFANITA, domn at
Moldovei (1517-1527). Fiul lui Bogdan, a venit la.
1,01000"'"wilpimaitil tron la virsta de 11 ani Si guvernul It avea In
mina efectiv boerul Luca Arbore. La 16 ani, lulnd
MN In Insusi clrma, voi sa urmeze fat& de Polonia o po-
litica de dusmanie Si fiind In dezacord cu fostul
sau oarecum tutore, Arbore, puse 'de -1 ucise. In
1526 Rim o expeditie contra lui Radu de la Afu-
mati. 5i se Intoarsa cu prazi bogate. A lost otravit
de Insasi sotia sa se zice, cip& uneltirile Polo-
nilor. Din IntImplarile vietii lui s'a inspirat Dela-
vrancea ca sa scrie piesa V ilorul.
$TEFAN V zis LikupsTA if ca. 1541), domn
In Moldova (1538-1541). Primul down numit
direct de Turci, a ocupat tronul Intre prima 5i
a doua domnie a lui Petru Rare5. Prea supus in-
tereselor turce5ti, a Post ucis de boeri.
$TEFAN VI (sau viz) (t1552), domn al Mol-
dovei (151-1552). Fiu al lui Petru Rare*. A
luat tronul sprijinit de Turci In urma retragerii
fratelui sau Ilie. Crud Si desfrinat, el a provocat
asa de marl nemultunuri, Inclt o sum& de boeri
1-au ucis In cort Intro noapte.
Ap.
$TEFAN VIII (sau Tx) RAsv6N, domn al Mol-
st,J;i
,41111:111Tio
dovei w RASVAN.
; $TEFAN VII (sau VIII) TQM.gA w TomsA.
§TEFAN IX (sau X) TOM we Tom.
'" $TEFAN X (sau xi) (*ea. 1643 tea. 1660),
111.1\'
11113111111111
domn al Moldovei (1659-1660). Fiu al lui Vasile
5214
Lupu, a obtinut tronul prin staruintele tatalut
sau, dar n'a domnit declt un an si a murit de lin-
goare.
$TEFAN XI (sau xtr) PETracgicu or PETRI-
Steagul lui §tefan col Mare MGT.
reprezentand pe Sf Gheorghe. Se MIA In Muzeul Arma- $TEFAN CANTACUZINO PE- CANTACUZINO.
tet din Bucuregti ades dela Muntcle Athos, In jurul lui se $TEFAN RACOVITA Bar BACOVITA.
gasegte urmatoarea inscripjie (in 1. slavona : ,:0 mucenice
gi biruitorule, mare Gheorghe, care in nevoi gi in neno- $TEFAN I STIRDUL, domn al Munteniei (1591.
rocire egti grabnic ajutor gi cald sprijinitor §i celor scirbiti 1592). Fiu al lui Iancu Sasul, este numit In docu-
bucurie nespusA,primegte de la not aceasta rugArninte a mente Ilie sau Bogdan sau Stefan Bogdan, iar cro-
smeritului tau rob Domtlului Ion Stefan Voevod, din mita nicarii ii zic Stefan Surdul. Se zice ca trate In
lui D-zeu Domn al TArii Moldovei: pastreazA pe el neatins Constantinopol ocupindu -se cu comertul de cu-
in lumea aceasta 1i in cea viitoare prin rugAciunile celor relarie Si a dat multi bani ca sa is tronul. Scurta
ce te cinstesc pe tine, ca stt te prosltivim pe line in i-a Post domnia, caci dim& un an Post Inlocuit cu
veci amin. Yi s'a fAcut aceasta In anul joo8 [Ivo], in al
Domniei lui 43." un Moldovean, Alexandru. Unii istorici nu po-
menese de acest Domn. (Jorge).
lui Stefan cu Polonii. In 1497 regele loan Al- $TEFAN, episcop al Rlmnicului Intre1673
bert filen o expeditie, care se sfir5i prin fai- 1693, chid s'a facut schimnic (ascot). In tot tim-
moasa lovitura datii. de Stefan In Codrul Cos- pul cat a pastorit s'a tinut departe de intrigile
minului Si fu urrnata de trecerea armatei mol- politice, s'a ocupat de interesele eparhiei si a in-
1894
www.dacoromanica.ro
zestrat episcopia cu multe proprietati, a reparat
sau a construit mai multe schituri.
§TER(LIST II, egumen al man. Arnota si Govora,
Episcop al Rlmnicului de la 1726 pin& la 1727,
chid muri otravit. Era In timpul ocupatiunii aus-
triace. Pe el 11 recomandase episcopul anterior
Damaschin ca urmas Si guvernatorul Olteniei a
aautat sa dea ascultare acestei recomandari, astfel
ea a lost ales. La instalarea lui trebuia sa is parts
$i mitropolitul Orb din Caransebes. dar acesta
Lea putut veni si In acest interval s'a produs
moa2tea lui. Lui se datoreste tiparirea cart ii
Intlia Inviipturd pentru tineri (1726, Belgrad).
*TEFAN (t1738), episcop al Buzaului (1720-
1732): apoi mitropolit al Tarii-Romanesti.
§'LEFAN zis TIPOGRAFUL, episcop al Buzhului
(1636-1648), apoi mitropolit al Ungrovlahiei
(1648-1668). El infiinta o scoala In Buzau; fu
Indemnatorul si protectorul traducatorilor de carti
bisericesti, cum e Cazania de la Govora (1642)
a lui Uri II Nasturel, Cazania dg la man. Dea-
lului (1644) a lui Meletie Macedonul; el sfatui pe
Domnita Elena, sotia lui Mateiu Basarab. sa ti-
pareasca cu cheltuiala ei Triodul slavoneso (1649);
Incuraja pe Ierodiaconul Mihail sa traduca Pogri-
bania preo(ilor (Tirgoviste, 1650); scrise prefata
carpi Mistiriu sau Sacrament (Tirgoviste, 1651)
gi contribui cu a sa cheltuialli la tiparirea marei
colectiuni de legi tradusa de Daniil Panoneanul
In timpul lui Mateiu Basarab (Tngoviste, 1652),
scriind si o lunga prefatil In care arata importanta
lucrarii.
TEF.E4N-179DA, corn. rur. jud. Ialomita,
plasa Cioctinesti; 2.036 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Calarasii-Vechi
TEFAN-CEL-MARE, comuna rural& ju-
detail Romanini, plasa Dunarea; 2.601 locuitori.
Dupa legea 1929, sat circ. corn. Dabuleni.
*TEFANELLI ruvENAL (mireneste 10AN) ("1834
. . . .), teolog roman In Bucovina. Protopop si pro-
iesor la facultatea teologica din Cernauti, arhi-
mandrit. A publicat carti didactice pentru Inva-
tamIntul religios (Cateheticd, 1879; Catehese din
lest. vechiu si nou, 1879, 1881; Liturgica, 1886,
sic.).
TEFAITELLI TEODOR V. ('1847t1921), ju-
rist si scriitor roman din Bucovina. Membru al
Academiei Romane (1910). A debutat cu poezii
povestiri In Convorbiriliterare" (1872-1885),
a publicat studii istorice si juridice In legatura cu
probleme ale provinciei sale sub regimul austriac
(Lupta pentru drept, 1911; C hestiuneabisericeascd,
1912) si clteva amintiri despre Eminescu (1914).
A colaborat si la revistele bucovinene.
*TEFANSCU CONSTANTIN 0. ('1840 t1905),
jurist roman. A Post consilier al Curtis de Ca-
satie.
TEFAN-SCIJ GREOROHE (* 1845 t1925), com-
pozitor roman. Profesor la Conservatorul de mu-
zica din Bucuresti (1872); membru al Atencu-
lui Roman. A organizat reprezentatiuni de ope-
reta si de opera, contribuind prin aceasta la for-
marea de clntareti romani. A publicat diferite
compozitii, uncle inspirate din popor (Mlndruli(a,
Flaerasul), multe de anti naturh (dansuri, mar-
suri, liturgii) si muzica pen-
tru diferite piese ca: Pig-
:nation (a lui Bengescu), ope-
retele Scaiul Liarbatilor, Ma-
ma soacra. $. a.
§TEFANESCU GRIGORE
(*18381-1911), naturalist ro-
man. Profesor de geologie si
mineralogie la facultatea de
%flute din Bucuresti (1864),
decan de mai multe ori (1895-
97, 1899-905), rector al Uni-
versitatii(1897-98);membru
al Academiei Romane (1876). Grigore §tefttnescu
A publicat un manual de geologic (1892), diverse
cumunicari In Analele Academiei si studii diferite
( Existenta dinoteriului in Romdnia, In 1. engleza.
1895
www.dacoromanica.ro
1891, Cdmila fosild In Romdnia, 1905, Observa(ti
geologice In Romdnia, 1905), cuvIntari In Senat,
etc. In 1904 s'a serbat jubileul lui gi s'a publicat T(
un volum.
TEFANSCI.T SABBA (1857 -I-1931), na-
turalist roman. Doctor In still* din Paris, a
Post profesor la liceul Sf. Sava si mult timp
director; profesor de paleontologie la facultatea
de stiinta din Bucuresti (1905); membru cores-
pondent al Academiei Romane (1908). A pu-
blicat carti didactice (Biologie, Mineralogie, Geo-
logic, Zoologie si botanicd, Chimie mineralogie,
de la 1891 Inainte), studii despre Terenurile
tertiare din Romdnia, ca si fauna lor, Notes sur
t' organisation des molaires et sur la phylogenie
des 6lefants et des mastodontes (Paris, 1927),
Rapoarte ale Societatii geogra lice, ca secretar
general al Soc. de geografie, Discursuri rostite
In Parlatnent cu ocazia discutlei diferitelor legi si
chestiuni privitoare la InvatarnInt.
TEFANTI, corn. rur. (tlrg), jud. Botosani,
plasa $tefanesti; 3.834 loc. Dupa legea 1929, corn.
urb. avind In circ. sa 5 sate.
*TEFANITA 8.- STEFAN.
§TEFULSCUALExstrnsu(* 1856 t1910), scrii-
tor roman. A lost institutor In Tlrgu -Jiu. A publi
cat, afara de chili didactice, studii istorice asu-
pra manastirii Tismana (1896) si orasului Tfrot-
.1iu (1899) si douli volume de documente privi-
toare la jud. Gorj (Din trecutul Gorjului, 1907,
Documente slavo-romdne, 1908).
TEFI.TREELC STEFAN ( *1845 t1893), profesor
roman din Bucovina. A predat la liceul din Su-
ceava. A publicat carp didactice.
TIRBEI(scrissi STIRBEY) ALENANDRIT B. ( *1836
t1895), om politic roman. Fiu al dornnitorului
Barbu *tirbei. Ministru de lucrari publice In gu -
vernul prezidat de Teodor Rosetti (1888), apoi de
interne sub acelasi prezident (1888), de finant
sub Lascar Catargiu (1891).
*TIRBEI MINA PRINCI-
PESA (t1894), flies Principelui
Barbu Stirbei, fosta sotie a
Generalului I. Em. Florescu.
A dAruit Academiei Romane
(1889) o suma important&
pentru a se premia clirti cu
continut patriotic si educativ.
TIFIBI BARBII (*1799
11869), Domn a] Munteniei
1849-1856, fiul lui D. Bibe-
scu, deci irate cu Domnitorul Berm, 580ieg.
George Bibescu, dar, fiind
adoptat de unchiul sau (de pe mama) Vornicul
Barbu Stirbei, i-a lust numele. A facut studii
superioare la Paris. In timpulluiAlexandru Ghica
II gasim ministru al trebilor bisericesti (1834), at
dreptatei (1836-42); candideaza In 1842 la tron,
dar fratele sau Bibescu °Nine majoritatea si,
In timpul domniei acestuia, II gAsim ministru de
interne (1844-46). Dupti Intibusirea revolutiei,
este numit domnitor conform tratatului de la
Balta-Liman pe 7 ani. Cunostintele ce avea de
administratie 11 lac a fi un bun conducAtor al
afacerilor interioare, dar Imprejurhrile externe
slut nefavorabile. La 17 Octombrie 1853, clnd
armatele rusesti ()cup& principatele, se retrage
la Viena si revine la 3 Octombrie 1854, c1rmuind
tam sub ocupatiunea austriaca. La Implinirea
termenului de domnie, se duse In Franta, unde
si muri. Cu prilejul mortii lui a scris Eminescu o
poezie de Lauda. In amintirea lui s'a ridicat o
statua to Craiova.
*TIRBEI BARBII, om politic si agricultor,
A Intemeiat si a consolidat diferite fabrici la mosia
familiei din Buftea (Ilfov). A lost prezident de
consiliu In 1927. E prezidentul comitetului instituit
de Elias pentru administrarea fondului lhsat Aca-
demiei. Membru onorar al Academiei Romane
(1929)
*TIRBET ELISABETA, sotia domnitorului Barbu
Stirbei. A Infiintat In 1843 o scoala primara, apoi
 una secundara, care, dupa diferite transformari,
exist& $i azi.
\t/-3 STIRBEI GEORGE, om politic roman. Fiu al
Domnitorului Barbu Stirbei. Ministru de externe
In uvernul prezidat de Ion Ghica (15 lulie 1866).
STIRBEI, ® corn. rur. jud. Romanati, plasa
Oltetul; 630 loc. ¶ 0 numele vechiu al ora$ului
Calara$i de la 1852 pin& la 1881.
STIRBEI-VODA, corn. rur. jud. Vla$ca,
plasa Dunarea.
STIUBIENI, corn. rur. jud. Dorohoiu, plasa
Baseu; 2.015 locuitoti. Circ. comunala cu 15 sate
(1929).
SUBRANETI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Sipenit.; 2.140 loc. Dupa legea 1929, sat tire. corn.
Zadobreni.
§1.7G4G, corn. rur. jud. Alba, plasa Sebe5;
2.228 loc.
SVGATAG, corn. rur. jud. Maramure$. Ocna
de sare. Static c. 1., capul linici Inguste de la Si-
gbetul-Marmatiei. Bai de sare.
pTJLTJ'T-STRCA ALEXAN-
ORLI DE CARPINIS (1794t1867),
mitropolit roman unit. Paroh
418141, protopop, vicar (1836);
ales episcop de Alba-Iulia $i Fa-
gara$ (1850), a ocupat scaunul
medintni din Blajdn 1851. Clnd
(1853) episcopiile romane unite
au incetat de a fi sub juris-
dictia arhiepiscopiei din Stri-
goniu (primatul Ungariei) $i
s'a Infiintat o mitropolie ro- Mitropolit
maneasca unita, scaunul sau a alai Sterca.
devenit mitropolitan $i In a-
ccost& calitate a lost instalat In Blaj la 28 Ott.
1855. Sub conducerea lui mitropolia din Blaj a
1896
www.dacoromanica.ro
fault progrese; el Insu$i a lasat t oath. averea pentru
diferite scopuri culturale $i de ajutor.
SULUT-STERCA LOAN ( *ca 1796t1858), lup-
tator national roman. Tribun In 1848. a condus
operatiile militare In mdlte parti, ca unul ce fa-
cuse campanii In armata austriacil.
SULUT-STERCA DIONISIII (1825 t1897)
luptator national roman In 1848. Apoi functio-
nar $i magistrat. Si-a lasat averea pentru sco-
puri de propaganda nationala.
§ULUT STERCAIOSIF *1827
t1911), financiar $i om politic ro- kr- i-7PN
man In Transilvania. A ocupat
functiuni administrative superb-
oare, a Yost deputat, prezidentul
r
4.,,..
bancii Albino." si viceprezident s;..ft,
al comitetului national $i al comi- A
tetului Astral". A publicat bio- /
grafic lui Avram Iancu $i a mitro-
polilului Saguna
TTML A (Surma), ora$ In Bul-
garia; 22.975 loc. Iosif $0111
§T,IRA-MARE ® corn. rur. jud. Sterca.
Sibiu, plasa Turni$or; 2.436 loc. ¶
O 8. -MOOS, statie c. f. ling& Sibiu.
SUSITA 0 rlu afl. al Jiului. ¶ (g) rtu In jud.
Putna.
SVABI, coloni$ti germani stabiliti In Banat la
tnceputul sec. xvin. Sincai precizeaza ca In 17.25
Imparatul Carol VI a Inceput a aduce Svabi Cu
droaia"6 Ei slut uriginari de la cursul de Sus al
Rinului; acolo s'au format prin sec. v p. Chr.
din aruestecul Suevilor cu Alemanii. Au avut mai
tirziu un ducat ( Suabia), care a jueatrol impor-
tant In istoria medieval& a Germaniei.Coloni$tii
adusi In Banat s'au desvoltat raped°, grape aju-
torului administrattillor publice.
 4
I
p
wIlINAININVESAVA
,,,,..."--""--;-----------
411111111 111 IIUIIIIi,\
"
TAAFFE EDUARD CONTE (.1833 t1895), om po-
litic austriac. Ministru de interne, ministru prezi-
dent de mai multe on Intre 1867 $i 1893. Repre-
zentantul politicei anti-germane.
TABARA, man. maici jud. Orheiu, Intern. 1784
de boierul Gh. Russo.
TABAGO, insula din Antile descoperitil de Co-
lumb; 295 km p., 23.378 loc. Apartine Angliei.
TABOR (= TAVOR), munte In Siria, undo s'a
petrecut scene povestita de Biblie a schimbdrii la
AO a lui lsus.
TACIKENT (Tasman), ores In Asia, fosta ca-
pital& a republicei sovietice Usbekistan; 313.600
loc. w Rusia.
TACIT (earns communs Tacrrus) (*ca. 55 tea.
120 p. Chr.), istoric roman. Trad. rom. Opurile
lui T. (de Gay. I. Munteanu, 1871); alte trad.
Annalele (de E. LPvinescu, 1916), Germania (de
I. P. Sachelarie, 1923), Dialogul despre oratori (de
F. 1905, de M. Mihaileanu, 1924).
TADU, sf. apostol, sarbatorit de biserica or-
todox& la 21 August. A lost unul din primii pre-
dicatori pentru InvirtAtura lui Isus; botezat chiar
de Loan Botezatorul.
TAFT WILLIAM HOWARD (18571.1930), om po-
litic american. A lost functionar 5i magistrat, gu-
vernator al insulelor Filipine, ministru de razboiu
In 1904, procuror In Cuba In timpul turburArilor
din 1906, prezident al repubiicei 1909-1913, pro-
fesor de drept $i advocat.
TAGANROC, oras In Rusia (Ucraina) la
Mama de Azov; 80.697 loc.
TAGLIAMENTO fluviu In Italia,
iota prow. Udine $i Venetia $i se versa In Mares
Adriatica; lung. 179 km. Pe malurile lui au su-
ferit Italienii o mare InfrIngcre In Noembrie
1917.
TAGLIAVINI CARLO, filolog italian. Profesor
de linguistic& romanica si de filologie romAn& la
Universitatea din Budapesta. A scris articole In
reviste de specialitate italiene $i stieine. A pu-
blicat 0 gramatied romdnd (1923) o antologie ro-
rndnd (1923) F:1 diferite lucrari In seria intitulat&
Studi suite .Romania (publ. de Institutul de studii
1897
www.dacoromanica.ro
sal ------ MIMI
Allati
-_-.
-----;111,
---- 10110
1
. -'2,,-..,,L ---''174'
n t itz
Mal 4111 \lU'11
410,J. -4
z
CETATEA TM/1[MM - DUPA 0 0FLAVIlla DIN ANDY 1789
pentru Europa Oriental& din Roma). Atte opere;
Influenta ungureascd asupra vechit lexicogra ft!
rornanesti; Lexicon Marsilianum, text cu studh
(1930). E membru corespondent at Academiei
Rom:Me (1928).
TAGO sau TAJO [taho], fluviu care uda Spa-
nia, treclnd prin orasul Toledo, $i Portugalia (sub
numele Tejo) gi se vars& In Oceanul Atlantic dup&
ce a trecut prin orasul Lisabona. Lung. 900 km.
TAGORE (THAKUR) RABINDRA NATH ('1861),
poet indian. A publicat poezii lirice $i epice.Premiul
Nobel 1913. A facut o c&latorie In Europa. Trad.
rom. In reviste: Vieata nouii", 1915, Re-
nasterea", 1918, Luceaf&rul", 1920, Adevarul
literar", 1924'}. a. de Vincent, Blanca B , Al. T.,
G. Ulieru $. a. $i to volume:
Sadhana (1922), CIntecul ei (de
I. Singeorgiu), Mama si copilul
(de Constantinescu Delabaia,
1926), Na(ionalismul (1922),
Lumina ochilor.
TAHITI, insulti. Oceanul Pa-
cific in arhip. Societlitii (Poli-
nesia); 1.042 km. p., 11.750 loc. 1
Apartine Frantei. Port princi-
pal: Papeete.
TAIGET sau TAYGET (grec.
TATOETOS), munte In Peloponez Tahitian
(Grecia antica), Intre Laconia
$i Mesenia; 2.409 m. alt. Azi: Pentedactylon.
TAINE[ten]HyPponrrE('1828
11893), istoric $i critic francez.
Profesor la scoala de bole -arte din r. ;-
Paris ; membru al A cademiei fran- (#,A;f0.
eeze. Opere pr. Histoire de la 4,
littirature anglaise, La Fontaine, 4";
Les origines de la France con -
temporaine, PhiloSophie de Var.!.
Trad. rom. putine: Producerea
si natura operei de artd (de Mih.
Sadoveanu, 1919), Pictura re na- f a ;.. 4
fterii $i Pictura in Tdrile de jos ; Hyppolite Taine.
dar scrierile lui foarte cunoscute
la noi. In 1928 InstitutuL de literatur& din Bucu-
TAI- resti i alte societal' au serbat prin conferinte
TAR amintirea lui cu ocazia centenarului nasterii.
TAITA, manastire jud. Tulcea.
TALES (T'HALES) (640t548 a. Chr.), filozof
grec. Unul din eel sante Intelepti; considera apa
ea element fundamental al lucrurilor; fondatorul
scoalei ionice.
TALLEYRAND -PERIGORD [taleran-peri-
g. or] CHARLES MAURICE (1754 1.1838), om politic
francez. Inainte de revolutie, episcop; a jucat mare
rol ca ministru sub consulat $i sub imperiu, print
de Benevent (1806); cazut In disgratie (1809), a
lucrat contra lui Napoleon $i a avut iarasi rol de
frunte In timpul restauratiei; reprezentant al
Frantei In Congresul de la Viena; ministru pleni-
potentiar la Londra.
TALMA FRANCOIS JOSEPH ('1763t1826), artist
dramatic francez. Vestit In rolurile de tragedie.
De la el a luat lectii Costache Aristia, care a jucat
In Bucuresti In teatrul grecesc Infiintat de Dom-
nita Ralu.
TALMAZ corn. rur. jud. Tighina, plasa Cam-
sani; 6.381 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. corn.
Ctlusani.
TALMUD, colectie de Inviinturi ale rabinilor.
Intocmit& pe la anul 500 p. Chr., cuprinde lcgiuiri,
regule $i observatii relative la morala., explicari ale
unor texte din Biblie.
TAMPA numin $i TaLPA-B/Teomu, corn. rur.
jud. Vlasca, pe unde trecea odinioar& drumul
postai Intre Bucuresti $i Craiova.
TALPOS, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisineu;
2.040 loc. Duna legea 1929, trecut la jud. Bihnr.
TAMERLAN sau TIMIIRLKNG ('133611405),
comandant al Tatarilor, a Invins pe Baiazed In
vestita luptil de la Ancira, a cucerit Asia mica,
Persia $i parte din India.
TAMISA (engl. THAMES [terns], ital. TAMIGI,
germ. THEMSE), fluviu din Anglia, lung. 322 km.,
trece prin Londra *i se varstt In Marea Nordului
(our ANGLIA).
TAMM TR/MOTT, scriitor german. Membru co-
respondent al Academiei Romane (1891). A pu-
blicat Intro altele: Veber den Ursprung der Ru-
?flatten (1891).
TAMMANY HALL, numele dat unei asociatiuni de
oameni de afaceri din New-York, cari Intrebuintau
mijloace neoneste In propaganda $i reclamli.
TANACU, com. rur. jud. Vaslui, plasa Penes-
Curcan ul, 2.177 loc. Dula& legea 1929, sat circ. corn.
Solesti.
TANAGRA,fost oras In Grecia antic& (Beotia).
In ruinele ei s'au descoperit statuctele de pamInt
ars, vestite pentru perfectiunea detaliilor cu care
slat lucrate.
TANAIS, numele vechiu al Donului.
TANANARTVO, capitala insulei Madagascar;
71.000 loc.
TANGANIKA sau TANGANYIKA 0 lac In Africa
centralli; 35.000 km. p. Se varsil in 11. Congo.
Descomril In 1858. ¶ ® lost& colonic germantt,
azi a 11 tainistratti de Anglia.
TANUER, ora$ In Maroc, port la strlmtoarea
Gibraltar. Declarat international In conferinta
de la Algesiras; 46.270 loc.
TANNENBERG, sat In Germania (Prusia
Orientals). Aci a Post In 1914 victoria lui Hin-
denburg contra Rusilor comandati de Samsonov.
TANNHAUSER, personagiu din legendele an-
tiee ale Germanilor: cavaler poet, in sufletul c&-
ruia se de o luptA Intre amorul profansi amorul
divin. Titlul unei opere a lui Wagner (1845), cln-
tat& $i la not de trupe streine $i de trupele noastre
de opera.
TANOVICEANU IOAN ('1858t1917), jurist
roman. Profesor de drept penal la facultatea din
fael, apoi In BUcuresti (1901), decan (1915-1917),
membru corespondent al Academiei Romane
(1897). A publicat studii de specialitate, mai ales
asupra dreptalnl penal (Cresterea criminality (ii in
Romania, 1896, Criminalitatea In Romania, 1909,
Curs de drept penal, 1912, Curs de procedurd pena-
1898
www.dacoromanica.ro
Ia, 1913) $t contributitini la istorla natlonalA (Un poet
moldovean din sec. xvin, 1898, Biogra iile croni-
carilor, 1905, Spdtarul Ilie Tifescu, 1910),
TANSA, corn. rur. jud. Vaslui, plasa Stefan -
eel -Mare; 2.789 loc. Dup& legea 1.929, circumscr_
com. cu 12 sate.
TANTAL,personagiu mitologicgrec. A Post pe-
depsit de zei s& sufere de foame $i de sete In eter-
ni ate (supliciul lui Tantal). E reprezentat avInd
la Indemln& fructe 1i op& $i neputlndu-se folosi
de ele.
TAPAE, In anticitate localitate In Banat, In
apropiere de Lugojul de azi. Aci s'a dat o vestita
lupt& Intre Romani $i Daci, In timpul primei ex-
peditiuni a lui Traian, In care se pare ca. Ro-
manii au lost Invinsi.
TARACLTA Co com. rur. jud. Tighina, plasa
Maui; 3.195 loc. Duptt legea 1929, circumscr_
corn. cu 11 sate. ¶ ® corn. rur. jud. Cahul, plasa
Traian; 9.850 loc. Duptt legea 1929, sat circ. corn.
Albota. Statie c. 1. Intre Reni $i Basarabeasca.
TARASIE PATRIARH AL CONSTANTINOPOLULDI
(t806), praznuit de biserica ortodox& la 25 Fe-
bruarie. Dupe ce a ocupat Inane functiuni civil
la curtea imperialtt, a Post ales patriarh In 784, a
luptat contra iconoclastilor $i a dus o vian plina
de cucernicic $i prin aceasta, ca $i prin severi-
tatea lui, a moralizat clerul.
TARASP, statiune balnear& In Elvetia (cant_
Grison); 1.268 m. altitudine.
TARCALUL (muntii Tare/Wing, jud. Baca',
Intre Bicaz $i Trotus.
TARDE [tard] GABRIEL ( *1843 f1904), sociolog
francez. A Post profesor la College de France, mem-
bru al Academiei de stiinte morale $i politico. A.
publicat studii asupra crimirtalitatii $i asupra le-
gilor penale, asupra evolutlei dreptului, careens'
de sociologic $. a. Cunoscut este mai ales prin for-
mularea unor legi legi ale imita liei (1900), prin
cari a cautatarealiza o conceptieproprie a sociolo-
giei. Trad. rorn. Legile sociale (de M. Hodos, 1924)
TARDIEU ANDRE ( *1876), om politic francez.
A lost In diplomatic, atasat de ambasad& la Ber-
lin, apoi a lucrat In Minister; a lost ziarist, cola-
borator la Le Temps (1902-1914), profesor la
scoala superioartt de rtaboiu; a luat parte ca ofiter
In mania razboiu; ministru In 1914 In cabinetui
Clemenceau, apoi In 1926 In cab. Poincare, pre-
zident de consiliu In 1929.
TARNAVSCHI TEODOR (.1859), teolog roman
In Bucovina. Profesor de teologie pastoral& la Uni-
versitatea din Cernauti. Opera pr. Colec(iune de
predici pentru to ate sarbdtorile (cu E. Vuiutchi),
3 vol. 1896-99.
TARNAVSCHI VASILE (1859), teolog roman
In Bucovina. Profesor de exegeza vechiului Testa-
ment la Universitatea din Cernauti. Op. pr. Via(a
patriarhilor, 1902.
TARNITA, manastire de ctilug&ri In jud. Putna.
TARPEEA, stifle& In Roma veche pe muntele
Capitoliu. Din virful ei se aruncau uneori condam-
natii politici. A trecut In proverb: 1-aproape Ca-
piloliul de stinca Tarpeiand.
TARQUINIUS PRISMS (t578), al 5-lea rege
al Romei. A construit Circus maximus *. a.
TARQUINIUS SIIPERBUS (f494 a. Chr.), a/
7-lea $i ultimul rege al Romei, detronat din cauza
purtarii sale.
TARS, oras In Turcia asiatic& (Cilicia); aci s'a
nascut apostolul Pavel. Azi Tersus; 25.000 loc.
TARTARIN DE TARASCON, roman de Alph. Daudet.
E povest ea unui meridional, care, grape unor lin-
prejurari speciale. are iluzia ca. a devenit vInator
de lei In Africa. E o satire glumeala. w Trad. la
cuv. DAUDET.
TARTU, oras In Estonia; 50.000 loc. Cunoscut
sub numele Dorpat.
TARTIME, comedie vestite a lui Moliere. /rift-
tisaza pe Inselatorul care sub masts religiozitatii
comite cele mai imorale actiuni. Trad. la cuv. MO-
LIERE.
TARUTTNO, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,
plasa Decebal; 5.379 loc. Dupa legea 1929, circum-
scriptie corn. cu 8 sate.
TASLAU @ rill In jud. Bacau; se vars& In
Trotus. ¶ p manastire zidita de Stefan In jud. Ba-
cau. ¶ p culme de munti jud. Bacau.
TASLAUL-SARAT, rlu In jud. Bacau.
TASMANIA, insult la sudul Australiei. Apar-
-tine Angliei. Supraf. 67.894 km. p. cu insulate
dimprejur can in de ea.
TASSO TORQUATO (1544-t1595), mare poet
Italian. Fiu al unui poet, Tam studii In diferite uni-
versitati italiene si callitori foarte
mutt impreuna cu diversi mici su-
-verani in serviciul carora se afla.
In ultimii ani ai yieldi a Post atins
de mania perseculiei, a stat Inchis
Intr'un spital; reputatia sa a cres-
cut foarte mult, melt In ultimul
an a Post chemat de papa la Roma
pentru a i se decerna coroana poe-
tics In Capitoliu. A scris mult. E e.
cunoscut mai ales prin poema sa:
.Gerusalemme liberata si prin dra- Torquato Tasso
ma pastoral& Amintas. La not s'a
tradus putin: Heliade din Gerusalemme. Viata
ratacitoare si nenorocirile lui au inspirat opera
lui Goethe; Torquato Tasso.
TASSONI ALESSANDRO (1565 11635), scriitor
italian. Autor al unei poeme eroi-comice La sec -
chia rapita ((Ciutura rapita), In care satirizeaza
luptele Intre cetatile italiene.
TASAUL, lac maritim In jud. Constanta.
TAS-BUNAR, com. rur. jud. Ismail, plasa
Ialpug; 2.535 loc., colonie bulgareasca. Dupti legea
1929, circ. corn. cu 9 sate.
TACA GEORGE r 1875), jurist roman. Profe-
sor la acultatea de drept din Bucuresti si la Aca-
demia cometcialii; membru corespondent al Aca-
demiei Romane (1928). Ministru al Romaniei in
Berlin.
TASLTC, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa
Cogilnic; 5.062 loc. Dupo. legea 1929, circumscrip-
Ue corn. cu 4 sate.
TATANIR, lac in jud. Tulcea.
TATAR-BUNAR, tirg jud. Cetatea-Alba, In
valea rlului Cunduc. Pln& la 1770 a Post un orasel
turcesc si tataresc; pe la 1820 au venit colonisti
bulgari. Azi 7.900 loc. In legea din 1925 i se schim-
base numele In Tdtardfti. Dupa legea 1929, circ.
tom. cu 3 sate.
TATAR-COPCE4C, corn. rur. jud. Cahul,
plasa Traian; 6.007 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Taraclia.
TATAR-ENI-GHIOL, lac in jud. Tulcea.
TATINA, insult). In Dunare, jud. Ilfov.
TATRA, munti din Carpati, Intre Cehoslo-
vacia si Polonia. Statiuni balneare si climaterice
recunoscute.
TATIANA MARTIRA (pe la 218), sarbatorIta de
biserica ortodox& la 12 Ianuarie. A trait la Roma
si a Post chinuita In multe feluri, dar ea s'a tama-
duit de toate, In fine i-au taiat capul. Caput ei se
afla la biserica episcopal& din Curtea-de-Arges
claruit de Neagoe-Voevod In 1517.
TAUCHNITZ (tnuhnit] CRISTOF (11116t1895),
librar si editor In Lipsca. A tiparit Intre altele o
editie a autorilor englezi (4600 volume pin& la
1912).
TAUTI (mu TAnTr) corn. rur. jud. Arad, plasa
Spineni; 2.689 loc. Mine de tier.
TAVERNIER, medic francez, venit In Mun-
tenia pe in 1820. Se zicea ca este agent al consu-
lului rus Wickman. Prin uncle intrigi si acuzatiuni
ale lui a facut sa se disolve prima socictate filar-
monica.
TAYLOR [teler] FREDERIC WINSLOW (1858
1'1915), inginer si industrial american, cunoscut
prin sistemul sau de erganizarea muncii (tay-
lorism): economia muncii omului, punlnd pe fie-
care lucrator la ce are aptitudine si Intrebuin-
tind masinile cele mai potrivite.
TAZLAU sw- TABIZ.D.
1899
www.dacoromanica.ro
TAIETURILE, munte In jud. Neamtu.
TALMACTU, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Avrig; TAS-
2.165 Inc. Static o .f. finis Piatra-Olt. Sibiu. TAU
TAMASDA, com. rur. jud. Bihor, plasa Sa-
lonta; 2.234 loc.
TAMASENI, corn. rur. jud. Roman, plasa
Scheia; 2.560 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com.
Sabaoani.
TARASAUTI, com. rur. jud. Hotin, plasa
Sulita; 4.288 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Sulita.
TARTAN, corn. rur. jud. Bihor, plasa Selects;
2.174 loc.
TARICEANCA-VECHE, corn. rur. jud. Cc-
tatea-Alba, plasa Palanca; 3.765 loc. Dupa legea
1929, sa t circ. corn. Bairamcea.
TARICENI, corn. rur. jud. Prahova, plasa
Tlrgsor; 2.196 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Poenari.
TARITA, schit In jud. Iasi.
TARLUNGNI, corn. rur. jud. Brasov, plasa
Sacele; 3.500 loc.
TASNAD, corn. rur. jud. Salaj, plasa Tlisnad;
6.570 loc. Dupo. legea 1929, se numeste TA4N4D-
BLAJA. Static c. f. linia Careii-MariSarmasag
Zalau.
TATARI, popor barbar care locuia In Mongolia.
0 mare stralucire au avut sub conducerea lui
Gengis Kan (ca. 1206), care a cuprins o bun& parte
din centrul Asiei. Sub fiul sau Batu-Kan au pa-
trims In Europa. Dupii ce au pradat In Rusia,
au trecut prin Bucovina In Ungaria (1241),
au ajuns la Pesta, s'au Inters prin Transilvania,
de unde uncle grupuri au trecut In Muntenia s1
Moldova. Cronicarii timpului spun
ca se Intorsese vremurile Gotilor
si Hunilor. Probabil ca ei au dis-
trus asezlimintele de state ce se
aflau pe atunci In principate si
astfel, In locul tor, s'au Intemeiat
altele dim& retragerea tor. Ei s'au
risipit prin Lituania, Polonia, au
ramas si prin Bulgaria $i prin Ba-
sarabia. Azi ti gasim In Dobrogea
(In partea de Sud). Numele for vi- /
ne de la un cuvint chinez tha-ta.
Mai tIrziu, In uncle tail, printr'un Tame.
fel de comparatie cu Tartarul, li
s'a zis si Tartares [fr.].
TATARU @ corn. rur. jud. Braila, plan Cal-
matui; 2.800 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.
Nicolesti-Jianu. ¶ op munte Intre Valea-Buzau-
lui si Piatra Craiului. ¶ ® lac In jud. Ilfov. ¶ 0 brat
al Dunarii jud. Tulcea.
TATARU-MARE, ostrov In Duntire, jud.
Tulcca.
TA.TARA.STI 0 pr. TATAR-STMAR. ¶ ID corn.
rur. jud. Cahul, plasa Ion-Voevod; 2.040 loc.
Dupti legea 1929, sat circ. corn. Romani.
TATARESCU GEIEOROHE M. ( 1818 t1894), pic-
tor roman. Primate Invatatuti, In scoala de pic-
tura bisericeasca Infiintat& de episcopul Chesarle
In Buzau. In 1844 s'a dus la Roma, unde a facut
studii si a expus. In 1852 a venit In %ark a zugrli-
vit multe biserici. A Post pro-
fesor de desen la Sf. Sava, pin&
In 4864, apoi la scoala de bele-
arte si director. Membru fun-
dator al Ateneului Roman.
Dintre tablourile lui e cunoscut
mai ales RenaVerea hominid.
TATARUSI, com. rur. jud.
Falticeni (lost Suceava, azi
Baia), plasa Lespezi; 2.350 boo
Dupa legea 1929, circ. corn. ci
7 sate.
TAUTENI, com. rur. jud. G. Tautu.
Cernauti, plasa Nistrului; 2.639
loc. Dupti legea 1929, sat circ. com. Cincau.
TAVTU GEORGE (1823t1885), ziarist st nth-
tor roman. Mai multe volume de poezii (Poezii
diverse 1862; Brindwe romdne, 1868, Secrete pen-
TAU- tru sexrcl frumos, 1869), cltev'a piese de teatru TECLU NICOLAE ( " 1839 j-1916), chimist roman.
(On ajutor la limp, drama, 1863; V dauva Carpa- A lost profesor la Academia comercial& din Viena
1 Ey (ilar, tragedie, 1879) $i canto- si la scoala de
nete cornice de actualitate. bele-arte ;chi- 1%;-.,...
TA.VTU LOGOFAT (sec. xvi), mist al moue- -
boer moldovean. Trimis de Dom- tarieistatului, sIs\s.
nitorul Moldovei Bogdan spre a membru al A-
Incheia tratat cu Turcii, a avut, cademici Ro-
dupti spusa cronicilor, un ras- mane (1879). 1 %

puns spiritual catre vizir: Fat&

de cei cars vor sane is totul, tre-
A publicat ar-
ticole In An- co .1
( \I PL.
"I \
bue sa aparlim ce putem... - nalen der Phy- 1,STANIE5T III
1

TAZLAUANUDIMITRIE( 1859 Logof. Tautu. sik und Che- "; / Staniseti 1

t1930), jurist roman. A lost mie" din Leip- i ,j
I
%.
Consilier la Inalta Curte de Casatie. zig, .Journal .o. Giiceana ,... e
i --
TE.O.CA, corn. rur. jud. Mures, Vasa Teaca; far praktis- .....

PL.GAICEANAjm.
2.656 loc. cher Chemie".
TEATRIIL NATIONAL, institutiune de manifesta- Archly for ,r6ouL1
tiune a artei dramatice. Se poate considers ca In- Kriminal - an- rodupurvIdi
ceput al acestui fel de manifestari initiative So- thropologie" s.
11.1RCUL,

cieldlii I ilarmonice din 1833-34 (ow acest cuv.) din Leipzig, .3 t1

din Bucuresti. Conch's& de Heliade, ea urmarea sa ,.Analele Aca-
devie o institulfie a statului si sii alb& un local. demiei Roma- I --.l 1
/
Unele carti ale lui Heliade $i altor membri (mai ne", Bulletin .
,.... I
%.. yc
de la section
ales traduceri de piese de teatru) se vindeau In fo-
losul unui fond special al viitoarei cladiri. Pentru
a marl sumele, Heliade se adreseazti Adunarii ob-
scientifique de
1' Academic -a
Nicore;t 1
g,
1 A /
stesti In 1840 $i aceasta face un report catre dorn- Roumaine", G P1.111 ri)R 1 SI ; -11 ;i) lo.
nitor, ruglndu-1 sa faca un proiect pentru cladirea etc. cum si vo- -4 e.

si tinerea unui Teatru National" cu cheltuiala lume. Cita m: '.1.- I

Statului. Accasta dorintit s'a realizat sub Vodli
Stirbei, care a pus sa zideascA actualul local, inau-
gurat la 31 Decembrie 11352 (printr'o reprezen-
tatie cu piesa Zoe sau un amor romanesc", mu-
zica de I. Wachmann). Acest local se Inchiria sau
se cede diferitelor trupe de actori ce se formau
!lira destula trainicie, plat In 1877, dud s'a votat
legea teatrelor, care Infiinta o societate dramatica,
dupli modelul celei din Franta. (Comedia franceza).
Aceasta organizatie a suferit In cursul timpului
mai multe schinhbari. De la 1877 si pin& azi di-
rectorii au lost: Al. Odobescu (1877), C. A. Bo-
setti (1877), Ion Ghica (1877-81), Constantin
Cornescu (1881-82), Gr. C. Cantacuzino (1882-
1887), C. 1. Stdncescu, (1887-88), I. L. Caragiale
(1888-89), Gr. C. Cantacuzino (1889-98), Petre
Gradisteanu (1898-99), Scarlat Ghica (1899-
901), $frfan Sihleanu (1901-905), Al. Davila
(1905-908), Pompiliu Eliade (1908-1911),
Ion Bacalbasa (1911-1912), Al. Davila (1913-
14), I. Bratescu-Voinesti (1913-14), G. Dia-
mandi (1914-1915), Al. Ad avrodi (1915-16),
C. Radulescu-Motru (1918-19), I. Peretz (1919-
20), Victor Eftimiu (1920-22), Al. Mavrodi
(1922-23), I. V asilescu-Valjean (1923-24), Cor-
netiu Moldovanu (1924-26), Al. Hodos (1926-
27), C. Moldovanu (1927-28), L. Rebreanu (1928-
30), .V Eltimiu (1930), I. Gr. Perie(eanu (1930).
TEBA (sau THEME) 0 or In Grecia veche
(Beetle), Intemeiat, (Luria legenda., de Cadmos.
A Post capitala unui stet care a avut rol Insemnat
In miscarile politice ale Greciei $i pe la 370 a. Chr.
a exercitat o adevarata egemonie asupra lumii
grecesti. A lost diirlmat de A-
lexandru-cel-Mare In a. 335.
Azi Thira. ¶ 0 ores Insemnat
In vechiul Egipt pe Nil. A lost
aci centrul regatului egiptean
de la dinastia 12 pina la a
20-a. In localitatile Karnak si
Lugsor se vad marl ruine din
acest orris.
TECHIR-GHIOL, lac sarat
si stabilimcnt balnearjud. Con -
stan(a. Apa e mult mai strata
decIt a marii.
TECLA, martira, praznuita. Tale.
de biscrica ortodox& la 24 Sep-
tembrie. A Post convertit& la credintli de Aposto-
lul Pavel (pe la 45); a suferit chinuri, dar a sett-
pat si a murit In retragere. Este patroana cate-
dralei din Milano.
1000
www.dacoromanica.ro
ECUCt /
Studien Be- 9:\
hel/e filr den
Unterrichl all-
gemeinen und
techn ischen
Chemie,1905;
r
Ueber den An-
timonzinober,
1880; Electri-
cilatea atmos- Jo 11'.
!erica; Fla-
c dr a; Strom
Regulator Itir flarta jud. Tecuci. (Legea igas)
Gas; Indus-
tria pigmcm-
filor de depins; Insemndtatea chimiei, 1883; Ele-
mentele chimiei, 1888; Lucrdrile laboratorului
chimic at Academiei comerciale din Viena,
1884 si urra.
TECVCI, jud. In Moldova; cap. Tecuci; 2.40S
km. p., 149.835 loc. (1915); are 5 plasi, I corn. urb.
si 57 corn. rur. (1925); face par-
te din circ. Curtii de apel din
Galati; are 10 scoale primare ur-
bane si 174 rurale (1929); 9 coo-
perative de aprovizionare si des-
facere cu capit.333.266 lei (1925);
tine de eparhia episcopiei din Ro-
man si are 172 biserici.
TECUCI, corn. urb. cap. jud.
Tecuci, 21.000 loc. Asezat pe am-
bele maluri ale rlului BIrlad. jud.Sterna
Tecuciu.
Se pomenestc de el lntr'un docu-
ment din 1134 (contestat de unii
istorici); dar sigur este ca se desvoltase pe la
1600 ca un frumos ores de margins. Are 9 bi-
scrici. Cele mai vechi: Maica Precista (refa-
cut& In 1828) si St. Gheorg he, zidit In 1813.
Are liceu, sc. secunder& de fete, sc. profesionala,
2 sc. de comert., una de meserii si scoale pri-
mar(
TECVCI-XALINDERU, corn. rur. jud. Te-
leorman, plasa Balaci; 2.590 loc. Dupk legea 1929,
sat rim corn. Balaci.
TECULESCU JUSTIN, episcop de Cetatea-Albii,
ales In 1924.
TN DEUM LAUDAMUS, imn religios vestit, facut de
Si. Ambrozie sau de Sf. ',Augustin. CuvIntul Te
Drum (tedcum) a ramas ca nume comun (war
Partca I).
TEGA. serie de munti In jud. Buzau.
TEGETTROFF WILHELM (' 1828 t1871), tuni-
 ral austriac. Invingatorul flotei italiene la Lissa
(20 Julie 1866). Status. in Viena.
TEHERAN, ores capitals Persiei; 210.000 loc.
TE1SANI, stalie c. f. jud. Prahova, liniaPloesti-
Valeni.
TEIUS, corn. rur. jud. Alba, plasa Teius;
4.879 loc. Statie c. f. linia principal& Bucuresti
BrasevCurtici.
TEKIR, pr TECHM.
TELCIU, corn. rur. jud. Nasaud, plasa Niistmd;
3.508 loc.
TELEAJEN, rlu jud. Prahova, alfuent al
Prahovei.
TELEGA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Prahova
5.862 loc. Dup& legea 1929, circumscriptie corn.
cu 2 sate. Aci stabiliment de bai de sare.
TELEGRAFUL ROMAN, ziar politic Infiintat de
Mitrop. Saguna In Sibiu, 1853, sub red. lui Aaron
Florian. Apare si azi.
TELEGRAPHIIL DE BIICURESCI, apoi TELEGRAPHDL,
apoi TELEGRAFUL ROMAN, ziar politic, ap&rut In
Bucuresti, 1871-1892, condus malt& vreme de 1. C.
Fundescu, apoi de 1. Bibicescu.
TELEKI uSzsEr (*1790 t 1855), istoric si filo-
log ungur. Prezident al Academiei stiintIfice din
Pesta. Op. pr. A Hanyadialc kora Magyarorszdgun
(Epoca Huniadestilor In Ungaria).
TELEmex, personagiu din Odiseea lui Omer. Era
fiul lui Ulise. Din povestirea aceasta s'a inspirat
Fenelon ca sa compuie celebra sa carte Telemaque.
Prima traducere In romaneste a lost facuta (dup&
an text Italian) de Petru Maior (1818), apoi de
Gr. Plesoianu.
TELENESTI-T1RG, corn. rur. jud. Orheiu,
plasa Telenesti; 4,184 loc."Sat circ.Telenesti (1929;
TELEOR, pseudonim, apoi nume oficial at lui
D. CONSPANTINESCU ( 1 8 5 8 t . ..), ziarist si scriitor
roman. A debutat printr'un volum de nuvele
(1883), dupa care au urmat: Scene siperrtrete (1886)
si diverse altele, schite umoristice, epigrame, etc.
TELEORMAN, rlu, izvoraste In jud. Arges si
trece In jud. Teleorman, apoi se uneste cu Vedea
(pp- acest cuv.) la Slid de Alexandria.
TELEORIVTAN, judet In
Muntenia; cap. Turnu-Mdgu-
rele; 4.577 km. p., 315.066 toe
(1915); are 7 plasi, 4 corn. urb.
142 coin. rur. (1926), faCe parte
din circ. Curtis-de-Apel din Bu- A.
curesti; are 19 scoale primare
TELL CHRISTIAN (*ca. 1807'11.884), general si
om politic roman. A participat la revolutia din TEH-
Muntenia In 1848, a Post membru at guvernului TEO
provizoriu, exilat la Smirna; mem-
bru at divanului ad-hoc, ministru
de culte (1862-63), ministru de
razboiu (1871), apoi de culte In gu-
vernul prezidat de Lascar Catargiu eIX
si de finante In 1874 sub generalul
Florescu.
TEMISTOCLE (THEMTSTOCLE)
(*ca. 527 tca. 461 a. Chr.), om
politic si general atenian. Invinga-
torul flotei persane la Salamina,
adversar al lui Aristide, pe care a Cristian Tell.
reusit sA -1 vaza gonit prin ostra-
cism, a avut mare glorie, dar a ajuns s& fie. el
Insusi exilat si a murit In Persia.
TEMIS vs- TualS.
TEMPEA RADU, preot si profesor roman In
Transilvania. A lost pe la 1785 director at scoa-
lelor romanesti din Ardeal. In 1817 a trait cltva
timp In Moldova. A publicat o gramaticd tipaxitti
In Sibiu, 1797.
TEMPS (LE) [tan], ziar politic francez, 1829-
1842, relnfiintat In 1861, spare si azi.
TENEDOS, insulA In Mama Egee; supr. 42
km. p., 6.050 loc. Apartine Turciei.
TENERTFFA, cea mai mare din insulele Ca-
nare; 2.026 km. p., 180.000 loc. Apartine Spaniei.
TENIERS [tenirs] DAVID (1582t1649) si fiul
sau cu acelasi nume (1610t1690), pictori fla-
manzi. Mai ales al doilea a lost de o fecunditate
deosebita: peste 800 de tablouri, cele mai multe
marl si de mare compozitie ( Tenta(iunea St. An-
ton, Con freria archebuzierilor din Anvers s. a.).
TENNYSON (tenis'n] ALFRED ( 18091-1892),
poet englez. Poezii lirice, idile, dar mai ales elegii.
Din cauza Ingrijirii formei, s'a zis despre el a& e
eel mai clasic dintre romantici. Trad. rom. Enoch
Arden (de H. Lecca, B. p. t.)
TEOCLIT moNAHuL (t1777), erudit grec, a
servit ca secretar al mai mutter domni din Vatahia.
TEOCRTT sau maw= (sec. in a. Chr.), poet
grec, cunoscut prin idilele sale, reprezentantul
J° ARGES I
.-.
.. .. ii,..... tue
de

urbane si 198 rurale (1929);

are 46 cooperative de aprovi-
1 .
I
it i )I
zionare si desfacere cu capit. 1--
\
11, PL. B ALACIs\,s1:st,
4.055.019 lei si 4 coop. p. ex- Sterna I./
ploatari de paduri cu capit. jud. Teleorman. -J I Bala?' ,
i\ / PL. obeparatiiKIriesti
%

778.100 lei (1925); tine de e- s 4

\\\
I -
parhia Ungro-Vlahiei si are 190 biserici. o .....- :.31, AVESTIs
TELEORMANELUL, plrau jud. Teleor- \
man, se versa. In r. Teleorman tang& corn. 1*.

Deparati.
o (IPL.ROSIORII(
,...,
N.
S...1
I
I'
TELVTUL, plrau, jud. Iasi, se versa In y DE ADE ...-."'s .IP
r. Nicolina. -to ,........"
TELIMAN MIHAIL (- 1902), ziarist buco- f... \OE VE PL. %., C
vinean. A publicat articole In Convorbiri 1

\ urescu ,..e'
litorare" (1898), In Junimea literara". Dupe i pio,asic.ra...); ALEX NI A \ A 7
t
moartea lui, G. Toren a publicat Intr'un vo- Pio alcia ov4.Eoxrkoriscotatt
lum mai multe din foiletoanele lui, cu pre- 0
I
\CALMATUI ,...)----
fall de N. Iorga (1906).
TELTTA, pirau In jud. Tulcea, izvoraste O
din dealul Nicolitel, se versa. In lacul Baba-
dag; are multi afluenti.
3 Segarcee
P E.
ti halm Cervema\

TEMPLIERI, ordin religios-militar, Insti-

-
T u
a9ureleis ° PL
8s
ZI ICEA
tuit In timpul cruciatelor (1108). A fostdes- ,MA RELE °be,-
fiinta t de papa Clement V In 1312. 1.401 tau" RtA
TELIU, coin. rur. jud. Brasov, plasa Bir- IMNICEA
sa-de-Jos; 2.696 loc. Tunelul de pe linia Bra-
sov-Buzau.
TELL WILHELM (sec. xw), personaglu le-
BULGARIA
gendar,eroul national al Elvetienilor. Din le- Marta judeolui Teleorman.
gendele despre el a construit Schiller celebra
sa tragedie Wilhelm Tell si chip& aceea opera poeziei pastorale. S'au tradus parte din ele In
lui Russini. I rom. de I. Caragiani (In Convorbiri literare".
'1901
www.dacoromanica.ro
TEO- 1874), de Al. Macedonski (In Literatorul" 1882), TEODORINI ELENA ('18601.1926), entareatil
de G. Murnu (tot In Cony. lit." 1901). de Al. romana. DupA studii In Italia, a cintat la Milano
T E"
%-; Naum $i de T. A. Naum. (Scala), Barcelona, Paris, Madrid $. a. A venit de
TEOCTIST I, mitropolit al Moldovei la 1399 mai multe on In tar& $i a clntat Ia Craiova (1888)
(dupa catalogul intocmit de C. Erbiceanu). $i la Bucuresti.
TEOCTIST II (11477), mitropolit al Moldovei TEODOROIU ECATERINA (numele exact: TO-
(ca. 1451). Bulgar de neam, a venit In Moldova, DEROIU) ( '1898 t1917) supranumita .Pecioara de
hirotonisit de mitrop. Nicodim, $i a Intarit legatu- la Jiu. Fate timers, originara din satul Vadeni
rile cu mitropolia Ohridei. El a uns la domnie pe (Gorj) a luat parte la lupta . contra trupelor
Stefan eel Mare. germane can voiau sA intre In orasul Ttrgu -Jiu;
TEOCTIST II/ (t1528), mitropolit al Moldovei apoi s'a Inrolat In armata, s'a purtat vitejeste,
de la 1509, Post egumen at man. Neamtului. a Post Inaintata sublocotenent $i a murit In lup-
TEODOR SICHEOTUL (1-613), sflnt praznuit de tele de la Muncelu (23 August). I s'a Inaltat un mo-
biscrica ortodoxa la 22 April. Dupe ce a calatorit nument In orasul Tirgu-Jiu.
la locurile slinte, a Mout o manastire In Sicea; TEODOROS II (*18161.1867), negus at Abi-
a Post episcop al Anastasiopolei (probabil foslul siniei, care a murit luptlnd contra Englezilor.
ora$ cu acest mime din Mesopotamia. Asia-Mica). Ion Ghica erodes ca era un tInar din tars noastra,
TEODOR STRATILAT, martir, praznuit de bi- plecat In lume dupa aventuri.
serica ortodoxa la 8 Februarie. Era general al TEODQRU DIMITRIE A. ('1866t1910), pro-
trupelor lui Liciniu (308-324). A lost ucis pentru fesor roman. A Post profesor de istorie la un liceu
credinta. Moastele sale se gasesc In Venetia In In Bucuresti, inspector, apoi secretar general al
biserica Mtntuitorului. Ministerului Instructiei (1907). A Inceput ca mili-
TEQDOR TIRON (tea. 306), martir, praznuit tant socialist, apoi a trecut In partidul liberal. A
de biserica ortodox& la 17 Februarie. Era soldat publicat In tinerete poezii. mai tlrziu studii isto-
In timpul persecutiilor contra crestinilor $i, mar- rice $i carti didactice de limba franceza.
turisind cu Ulric credinta, a Post chinuit In multe TEODQSIA FECIOARA, martira praznuitil de
feluri $i ars de viu. biserica ortodox& la 29 Maiu. Calugarita la virsta
TEODOR TRIHINO, cuvios, praznuit de bise- de 7 ani, a facut din averea ei mai multe icoane. In
rica ortodoxd la 20 Aprilie. A trait In mortificare, timpul iconoclastilor, venind un ofiter sa ridice
acoperindu-si trupul cu Imbracaminte de par o icoana din poarta manastirii ei, i-a luat scara
aspru. Nu se tie epoca vietii. $i 1 -a trintit la plunInt, apoi a provocat o rascoala
TEODQRA puma (sec. v), prdznuita de biserica In oras. A Post martirizata $i ucisa.
ortodox/1 la 11 Septembrie. Ca sa se pedepseasca TE0D9SIE CHINOVIARHUL ("4231.529), praz-
pentru un pacat de adulteriu, si-a chinuit multi nuit de biserica ortodox& la 11 Ianuarie. Nascut
ani trupul stlnd in clmp sapte ani, vara $i iarna, Intr'un mic oras din Capadocia, intra In serviciul
apoi a intrat In manastire. bisericii foarte tlnar. Ducindu -se la Ierusalim,
TEODQRA, mama lui Mihaiu Viteazul Nur se puse sub ascultarea unui °Lugar ; apoi se retrase
TEOFANA. In pustie, unde se adunara multi adepti; melt fu
TEODORENI, manastire In jud. Botosani. nevoit sa Infiinteze o manastire In care era o dis-
TEODORESCU DIMITRIE (G. DEM.) ( '1849 cipline foarte severs; mai tlrziu se cladi acolo 0
t1900), profesor roman. A debutat ca satirist, re- biserica, chilii $i trei infirmerii. Prediclnd contra
dactor al ziarului Ghimpele sub pseudonimul Ghe- iconoclastilor, protejati de Imparatul Anastasie,
dem. Dupli studii Ia Paris, prole- fu exilat cltva timp, dar rechemat de urmasul lui.
sor de limbs latina $i roman& la TEODOSIE, fiul lui Neagoe, domn al Mun-
liceul Mateiu-Basarab (1878), di- teniei In 1521-22. A domnit foarte putin. RAmas
rector al Fundatiunii universitare minor la moartea tatalui sau sub tutela lui Preda
Carol I, ministru de instructie In Vornicul, a lost atacat $i Invins de un pretendent
1891 sub prezid. generalului Flo- din ramura Draculestilor. Acesta Insa, numit Radu
rescu. S'a ocupat de folklor $i a Clilugarul, n'a putut lua tronul, fiindcA Mehmct-
publicat o colectie depoezii (1885) Bei, In fruntea unei armate turcesti, 1-a Invins $i
$i studii despre proverbe (1877) 1-a omortt. Pe ttniirul Teodosie $i mama sa i-a
$i colinde (1879); a publicat carp trimis la Constantinopol, cu glnd se zice
didactice (Prosodia, 1879, Me- ca el sa ocupe tronul, fiind un Roman renegat,
trica, 1889), $i ca auxiliar pen- ceea ce nu s'a Intlmplat.
tru studiul autorilorlatini 0 tigo-G.Dem.Teodorescu. TEODQSIE (t17081, prelat roman. Originar
rie a filozofiei entice (1893); apoi din Transilvania, s'a calugarit In manastirea Cozia,
o biografie $i bibliografie a lui Anton Pann (1891, .unde a lost egumen. Ales mitropolit al Ungro-V1a-
1893). hie' In 1668, cu ocazia instalarii sale a spussimbo-
TEODORESCU EMANUEL C. ("1866), profesor lul credintei In romaneste (unii istorici zic di el a
de botanic& la facultatea de stiinte din Bucuresti Post eel dintliu care a face aceasta; ceilalti 11
(1907); doctor In *tante naturale din Paris; mem- spuneau In slavoneste). Destituit de Grigore
bru corespondent at Academiei Romaine (1909). tithes In 1672, a revenit to 1079 $i a ramas In
A publicat articole In Annales des sciences natu- scaun pina Ia moarte. Bun gospodar, a reusit sa
relies" din Paris, In Annales scientifiques de dobIndeascli mosii In patrimoniul mitropoliei, a
l'Universite de Iassi", etc., precum $i In volume. Incurajat tiparirea de cart! bisericesti, a hirotonit
Citilm: Flora algologicd a Romdniei; Asimtlarea pc mai multi mitropoliti din Transilvania.
azotului si a fos /orului nucleic de cdtre algele in- TEODOSIU I (sau THEODOSSIU)CEL MARE ("346
ferioare; In fluen(a temperaturei asupra nucleasei; 1.395), ImpArat roman de la 379. Ultimul care a
Rolul (inutului Liberian In eirculafia substan(elor domnit peste imperiul Intreg.
organice la vegetalele superioare. TEODOT SF. MARTIR (tea. 303), praznuit de
TEODORESCU FLOREA (t1907), medic roman. biserica ortodox& la 7 Iunie. Locuia In Ancira
A trait In Bucuresti, unde era cunoscut ca prac- (Asia Mica). In timpul persecutiilor lui Diocletian,
tician. a ajutat pe crestini, a contravenit dispozitiilor
TEODORI IULIU (1834 t1919), medic ro- luate de guvernator, de aceea a Post prins, marti-
man. A lost inspector general al armatei (1883), rizat $i ucis.
inspector general al serviciului sanitar al armatei, TEOF4N II, lost de dotal. on mitropolit al Mol-
pro fesor de patologie $i terapie gencrala la Faculta- dovei: a) In 1561, In timpul lui Despot-Voda, end,
tea de medicine din Bucuresti (1869). opunlndu -se propagandei luterane a acestuia, a
TEODORIC sau THEODORIO (t451), rege al Vi- Post silit a parasi scaunul $i a fugi In munti;
sigotilor 419-451, pieri In luptA contra Hunilor. b) In 1564-70, In timpul lui Lapusneanu, pe care
TEODORIC ( *454t526), rege al Ostrogotilor 1-a calugarit Inainte de moarte, iar In timpul lui
a distrus regatul lui Odoacru In Italia. Joan VodA ccl Cumplit a lost iar nevoit sA fugli.
1902
www.dacoromanica.ro
 TEOPAN III, mitropolit al Moldovei In 1617
Sc stie putin despre el.
TEOFANA, numele calugaresc al Teodorei,
mama lui Mihaiu-Viteazul. E /nmorrnIntata In
manastirea Cozia, jud.
TEOFIL, episcop de Alb a- Julia, hirotonit In Bu-
cure$ti In 1692, este autorul declaratiunii de unire
cu biserica papal& din 21 Martie 1697 (INP- uNTREA).
TEOFIL I, episcop al Rlmnicului, pe la 1593
si In timpul domniei lui Mihaiu-Viteazul.
TEOFIL II, episcop al Rlmnicului pe in 1619.
Fusese lnainte egumen al manastirii Bistrita $i
adapostise pe mitropolituj grec Mateiu al Mirelor.
In 1637 e ridicat la treapta de Mitropolit al Ungro-
Vlahiei, In care a stat ptna. la 1646. A publicat
multe carti, Intre cari Pravila dela Govora", 1640.
TEOFILACT, episcopul Nicornidiei, praznuit
de biserica ortodox& in 8 Martie. Persecutat pe
timpul lui Leon Arineanul, partizanul iconoclasti-
lor, a Post Inchis Intr'o insula, uncle a $i murit,
iar moastele lui s'au ridicat din ordinul Impart.-
tesei Teodora $i au lost duse In cetatea undo slu-
jise altarului.
TEOFRAST sau THEOPHRAST (ca. 390 t286 a.
Chr ), filozof grec, elev al lui Aristotel. Autor al
scrierii: Caracterele morale.
TEQNA, arhiepiscopul Alexandriei (t300),
stint praznuit de biserica ortodoxa. Ales In 282,
a condus cu demnitate eparhia sa, a compus o
epistola, In care da sfaturi de purtare crestinilor
cari traesc in Curtile imperiale, $i alte lucrari.
TEPLITA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa
Cogilnic; 2.439 loc. Dupa legea 1929, se numeste
Toplita, sat circ. corn. Arciz.
TERAPONT EPISCOPUL SARD1EI (Lidia), martir
praznuit de biscrica ortodox& la 27 Maiu. Din cauza
a facea propaganda, a lost arestat de Imparatul
Iulian (361-363) $i dupa multe chinuri a Post In-
junghiat.
TEREBLECEA, corn. rur. jud. Radar*, plasa
Siretului; 2.956 loc. Statie c. f. linia Adincata
Sire t.
TEREBNA, corn. rur. jud. Dorohoi, plasa
Baser' ; 2.923 loc. Dupa legea 1929, jud. Balti,
sat circ. corn. Zabriccni.
TEREGQVA, corn. rur. jud. Severin, plasa
Teregova; 3.882 loc. Statie c. f. Intre Orsova si
Caransebes.
TEREMTA-MARE, corn. rur. jud. Timis-To-
rontal ; 3.081 loc. Static c. f. linia Lovrin $i Nerau.
TERENTIE, martir, praznuit de biserica or-
todoxa la 28 Octombrie. Impreuna cu sopa si fiii
sal au lost supusi la diferite chinuri si apoi li s'au
taint capetele. Nu se stie epoca vietii.
TERENTIU (PUBLIUS TERENTIUS AFER )(*185
1-159 a. Chr.), au tor dramatic roman. Ne-au ramas
de la el 6 comedii: Andria, Heavtontimoroumenos,
Phormio, Hecyra, Adelphi (care a servit lui Mo-
li 're pentru L'ecole des maris") si Parmeno, tra-
duce de Vintila Pop (Ed. Casa Scoalelor, 1919).
Alte trad. Adeiphi de Virgil Andronescu, 1907 si
Parmeno de G. Cosbuc.
TEREZA SFXNTA (*15151.1582), nobila
A scris poezii religioase, a reformat ordinul car-
melitelor.
TERIACHIU ALEXANDRU ( 18291-1893), ad-
vocat $i om politic roman, ministru de externe
In guy. prez. de Stefan Golescu (1867) $i de in-
terne In cel prezidat de Ion C. Bratianu (1880).
TE,RMIER Ramie) PIERRE, geolog francez.
Profesor in scoala superioara de mine din Paris,
membru al Institutului Frantei. A studiat In mod
deosebit tectonira Alpilor si Africci de Nord. Vi-
zitind tars noastra., a studiat structura Carpatilor
romani si a pubicat rezultatele cercetarilor sale.
Membru onorar al Academiei Romane (1928).
TERMOPILE sau THERMOPYLE, trecatoare
ling& muntele Oeta in vechia Grecie, unde s'a
dat celebra lupta. Intre armata persana $i mica os-
tire de 300 soldati spartani comandati de Leonida.
TEnoAREA. nume dat regimului ce a domnit In
Franta In timpul marei revolutli de la caderea
'1903
www.dacoromanica.ro
Girondinilor pina la 9 Thermidor (Main 1793 TEO-
Iulie 1794).
TERRAIL [teral] PONSON DU (t1871), romancier T EZ
popular francez, autor de romane sensationale.
Trad. rom.: In rev. Familia" 1870, Cavaleriinop-
fii (de Iosif Vulcan), In vol. Amor pi dincolo de
mormint (de N. Negrutiu, 1877, Cluj), Dramele
Parisului (1878, Buc.), Regina 7'iganilor (1385,
Buc.), Rocambole (de Ion Gorun, 1926).
TERRANOVA (NEUFUNDLARDI, lnsula In Ocea-
nul Atlantic, lInga. Golful San-Lorenzo (America-
de-Nord), 110.670 km. p., 259.000 loc. Posesiune
britanicii. Cap. St. John.
TERTULIAN (QUINTUS SEPTIMIUS FLORUS TER-
TULLIANUS) ( .160 1-240), unul din parintii Bisericii.
A scris Apologetica $. a. Trad. rom. Despre po-
cainla (de Nic. I. Popescu, 1907), Despre rugd-
ciune $i Despre mintuirea sulletului (de Dim. Gr.
Popescu, 1908).
TESALIA. sau THEssaLIA, regiune din Grecia.
A apartinut Tumid pIna. In 1913.
TESLA NICOLA ( *1856), inventator iugoslav,
traeste In America. A descoperit curentii de in-
ductie (numiti curen(ii lui Testa) $i a inventat un
motor.
TESLVIU, rlu, afluent al Oltului, jud. Ro-
manati.
TESTAMENT vechiu si nou BIBLIA.
TEST:LA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Pele$;
2.214 loc. Dupa. legea 1929, circumscriptie corn.
cu 3 sate.
TETUAN, ora$ In Maroc pe coasta marl! Me-
diterane; 30.412 loc. Despre el vorbe$te Alecsan-
dri intr'o relatie de callitorie.
TETC.I.kNI =scam), corn. rur, jud. Bactiu.
Exploatare de petrol. Circ. corn. cu 24 sate.
TEULESCU PETRE (1-1885), publicist roman.
Debuteaz& cu articole In Curierul romanesc"
1847. A tradus Indiana de George Sand (1847),
a publicat o colectie de documente (Arhiva ro-
mand, 18(0) si un studiu istoric politic In 2 volu-
me: Revolu(ia si revolu(ionarii, 1878, 1882.
TEUTON' ® popor care, In antichitate, a
navalit de la marea Baltic& In Galia $i a lost
sdrobit de armata roman& comandata de Marius
(102 a. Chr.) ¶ ® ordin cavaleresc Infiintat In
1190 In locurile sfinte, ca sa ajute pe saner $i pe
bolnavi. In sec. xiii au venit In Germania $i In
1809 a Post desfiintat.
TEUTSCH FRIEDRICH ('1852), episcop $i isto-
ric sas din Transilvania. A publicat studii despre
trecutul poporului sas $i despre relatiile dintre
el si poporul roman (1907-1910) Membru ono-
rar al Arademiei Romane (1919).
TEUTSCH GEORGE ( 1817 t18° kascop evan-
gelic si isteric sas. A scris isto .$11or din Tran-
silavnia. I s'a ridicat o stat 22Sibiu.
TEUTSCHLANDER wm.sALD STEFAN ("1837
1-1891) scriitor sas. Dupa studii in Lena, a lost pro-
fesor in scoala real& din Brasov, apoi paroh al
comunitatii luterane din Bucuresti, unde a st at din
1865 pan & la moarte. A scris o istorie a lui Mihaiu
Viteazul, (Viena 1879) $i o istorie a comunildlii
luterane din Romdnia (1891)
TEWFICKMOHAraD
PASA ( 18521-1892), che-
div Egiptului din 1879.
A lost Inainte reprezen-
tantul Turciei la Berlin
$i mare-vizir.
TEXAS, stat In Sta-
tele-Unite la Golful de
Mexic; 688.644 km. p.;
4.663.228 loc. Cap. ora-
p' cu acela$i nume.
TEZAUR (sCr. : TEZAUR)
DE MONUMENTE ISTORICE,
revista istorica sub re-
dactia lui A. Papiu Ila-
rian. Bucuresti 1862- Theses.
1865.
TEZEU sau THESE°, personaj din epoca le-
THA- gendelor eroice a Greciei antice. A ucis minotaurul,
a dat prima constitutie Atenei.
TIG
THACKERAY [tek Aral WILLIAM ("18111-1863),
romancier englez. A Inceput ca desenator carica-
turist (rev. Punch din Londra) si Ca ziarist. A
devenit cunoscut prin romanele satirice contra
societatii errgleze, Intre can capod'opera sa:
Vanity Fair, 1847 ( Tirgul vanitat,ilor). E consi-
derat ca scriitorul ccl mai original din prima ju-
mlitate a sec. )(Ix. La noi trad. putine prin reviste:
THEODOSIE ATANASIU (t1927), prelat ro-
man. A lost arhiereu, episcop de Roman de la
1912 pink la 1922. chid a demisionat.
THEURIET [tOrie] ANDRE (18331-1907),
scriitor francez. A publicat poezii, romane, nu-
vele. Foarte cunoscut si mult tradus la noi. Citam:
Jean Marie (trad. de Fred. Dame In Romanul",
1881; alta de N. A. Bogdan; alta de N. Tine In
Revista Noua°', an VI), Ultima sdrutare (In Ro-
mania libera", 1884), Amintiri (de D. Sthncescu
In Revista literary ", 1885), 0 norocoasa (de Gh.
Adamescu In Romania", 1890), Tatal (In Lu-
mea ilustratli", 1892), Tentatiunea (In Tribuna",
Sibiu, 1902); In vol. Frida (de G. E. Bottez, 1910),.
Prdvdlia la doi crapi (de Sofia Nadejde, 1909),
Amintiri si nuvele (de N. Dascovici, 1910), Md-
nunchiul de rug io are (de Natalia Iosif), Din tine-,
re(e (de Dim. Stancescu), Coleta, Curtezana (de
N. d'Argenta), Farmer periculos (de A. Curteanu),
Regina pddurilor, Romanul unei visdtoare (de
N. d'Argenta).
THIERRY AUGUSTIN (179511856), istoric
francez. Opere pr. Histoire de la con quite de l'An-
yleterre par les Normands.
TRIERS ADOLPHE ( 17971-1877),
istoric si om politic francez. Zia-
rist, ministru In 1832, prezident
de consiliu In 1836. A voit sa Im-
piedece declararea rhzboiului In
1870; duph dezastru, a Post pro-
clarnat sef al guvernului si apoi
prezident al Republicei. Op. pr.
Histoire de la revolution francaise
(1824-27) si Consulat etEmpire
(1845-62). In rom. trad. Despre Adolphe Thiers.
proprietate de Teodor Codrescu,
1850, de St.Bhjescu, 1860), Colec(ie de rdzboaiele
lui Napoleon ,de G. Calotescu, 1875). A lost
membru al Academiei franecze din 1834.
THIRON CONSTANTIN, medic roman. Profesor de
patologie general& la Universitatea din Iasi (1889).
THOMAS ALBERT ( '1878),
THUNMANN, filolog german, profesor la Uni-
versitatea din Halle. S'a ocupat de istoria popoa-
relor din Rasaritul Europei (1774), In deosebi de
limba albaneza si de dialectul macedo-roman.
TIBERITJ (TIBERIUS CLAUDIUS NERD) (41 a.
Chr. t37 p. Chr.), al doilea Imparat roman, din
anul 14 (p. Chr.). La lnceput a domnit cu Intelep-
dune, dar In ultimii aM a devenit de o groaznich
cruzime, ucigind pe cei de aproape ai sat, dar el
Insusi a lost omorIt.
TIBET sau THIBET, Intins platou In China
Intro muntii Himalaia si Kuenlun ; 2.109.000 km. p,
suprafata. 4.000 m. altitudine, 6.000.000 loc.
TIBRU (ital. TEVERE), fluviu din Italia; izvo-
raste din Apenini si se varsh In marea Tirenianh,
duph ce a trecut prin Roma; lung. 403 km.
TIBUGANI, mhnhstire de calug. In jud.Neamt.
TIBVL (ALBIUS TIBULLUS) (ca. 54 a. Chr. 1-18
p. Chr.), poet roman. A scris mai ales elegii.
frad. rom. putine de Vargolici si Teodosiu In
Convorbiri Literare" (xxin) si Neamul ro-
mhnesc literar" 1912, s. a.
TICHILETI, corn. rur. jud. Braila, plasa
Silistraru; 2.596 loc. Duph legea 1929, sat tire.
corn. Tichilesti.
TIEK [tic] LuDwiO ('177311853), poet german.
Unul din Intemeietorii romantismului.
TIENT-SIN, oral In China, port la fl. Pei-ho
(golf Pecili); e portul orasului Peking.
TIFLIS, ora$ In Rusia(Trans-
caucazia, Georgia); 283.000 Joe
TIGHECIU ® sat In jud. Ca
hut. 11 ® plrau care se varsh In
Prut.
TIGHINA, corn. urb. cap. jud.
Tighina; 50.000 loc. Statie c. f.
spre Basarabeasca si spre Clu-
sinau.
TIGHINA, jud. In Basarabia
capit. Tighina; 6.333 km. p.; Sterna
314.778 loc. (1922); are 7 plasi, 2 jud. Tighina.
corn. urb., 83 corn. rur (1925)
tine de tire. Curtli de apel din Chisinau; are 32
/NJ
i G
.",... ' 0
co
I''.

c
, c
P.lboa 17
,
.40.-
om politic francez. Ministru al ar- 1-
4q.
I., ULeoTO id-mi' ir
rnamentului In 1915.-1917. A . .... 4.-- El

vizitat Moldova In timpul refa- \ TIGHIN

cerii armatei noastre In 1917, a
lost primit cu solemnitate de AINAFtl(-
Parlament In Iasi, a Insotit pe r
regele Ferdinand In vizitarea di- ,
.44\ , Susan'
feritelor corpuri de tcupa. 4,,,
4,4--.41 CAUSANI
THOMAS [coma] AMBROISE \ Taracha
o
('1811 t1896), compozitor fran- (PL. imisyA \ A.-"--1
cez. Opere pr.: La double echelle Ambroise Thomas 1,.., e Cimislra \ pL.sTuRZEtit_ I
! ...,/
(1837), Mignon (1866), Hamlet (-.`..\--..L \ ManT:ir /"
(1868), Le songe dune nuit d'ele (1850), Carnaval \ 4/era"1-217.:'1
de Venise (1857). Membru al Academiei de bele-
arte (1851), profesor de compozitie la Con-
servatorul din Paris (1856).
;
12.:''
....,,...,
L. C et ALNICu %.

....,./1 ........,,".......%
/
I 7.. aprzrTs t...

THOMAS FRANK (1867 t1928), pastor si mare

predicator protestant elvetian.
ro MK!, .% (
PL \\\ t
N.
4..t,

THOMESCU NICOLAE ('1860t1918), medic ro- ice, mail/ Lu SA

man. Profesor de patologie si clinch infantilh la .1 A J
Facultatea de medicinh din Bucuresti 7,
%

\ .
THOUVENEL EDOUARD ( 1818t 1866), di-
plomat francez. A reprezentat Cara sa in diferite .5. \ r
J.

orase, ministru de externe, senator. Fiind amba- C; I. taclarlua

sador la Constantinopol (1855), a lucrat cu mare t"
staruinta si cu mita abilitate pentru unirea prin-
cipatelor romane. Dintre scrierile sale, don& ne
privesc de aproape: Hongrie et V alachie (1849); Harta judelului Tighina (legea nos).
Trois annees de la question d' Orient (postum,
publ. 1896). senate primare urbane si 263 scoale rurale (1929
1904

www.dacoromanica.ro
 32 cooperative de aprovizionare $i desfacere cu
capit. 1.055.258 lei (1925). Bisericile tin de eparhia
ruitrop. Chisinau.
TIGRU saw TIGRIS, fluviu In Asia mica, se
uneste cu Eufratul si cu numele de $al-el-Arab,
se \Tama. In golful Persic; lung. 1500 km.
TIHA-BARG4.ULUI, corn. rur. jud. Nasaud,
plasa Bargaului; 2500 loc. Static c. f.
TLETAU, com. rur. jud. Sri laj, plasa Jibou;
950 loc. Mine de lignit.
TIHOMiR For TTJGOMIR.
TIHON EPISCOP, Mut praznuit de biserica or-
todox6, la 16 Iunie. A lost episcopul Amatundei;
a fost mare propagandist, a zidit biserici si a dart-
mat temple pagine.
TIKTIN H., filolog roman. A trait mult timp
In Iasi; apoi s'a stabilit In Berlin, unde avea un
serninariu de limba romans. Membru onorar al
Academiei Romane (1919). A publicat: Gramatica
romdnd, 1893; Rumtini.sches Elementarbuch, 1905;
articole $i recensii In Archly fUr das Studium de,
neuren Sprachen and Lit. Op, pr. Diclionarul Do-
vuln-german, 3 volume, care cuprinde $i etimolo-
gide cuvintelor romanesti.
TILEAGD, com. rur. jud. Bihor, plasa Ti-
leagd ; 3.674 loc. Statie c. f. linia principal&Bu-
curestiClujOradea.
TILISCA, corn. rur. jud. Sibiu, plasa liste;
2.061 loc.
TILSIT, oral In Germania (Prusia); 43.734 loc.
Aici s'a Incheiat In Iu lie 1807 tratatul prin care
se sfarseste rasboiul Prusiei si Rusiei contra lui
Napoleon. Rusia atter& la blocus continental con-
tra Angliei. Prusia cedeazaRusiei, Ducatului Var-
soviei, Saxonieisi Regatului Vestfaliei mai multe
teritorii. Rusia cedeaza un teritoriu Olandei,
evacuiaza Cattaro si fagadueste so, evacueze
Principatele romane $i sa supue diferendul cu
Turcia arbitragiului lui Napoleon; dar printr'o
conventie secrets Franta autoriza Rusia de a
'Astra Principatele. Se stie
ca sfirsitul acestor neinte
legeri turco-ruse a fost ra-
pirea Basarabiei In 1812 vtGARk
(1.-Basarabia).
TIMES [tarns], vestit ziar . t PL.SANNICO
englez, Infiintat In 1783 de Sinnucolau
.1. Walther. -Mar
TTMI$, p rlu, all. al Du- E PL.LIPOVA
narii; izvoraste din munti
In rastiritul Banatului, 11
strabate In lungul lui si se
varsa In Dunare la Pan- 4.
ciova. ¶ C) trecatoare In
Transilvania, prin Carpati,
jud. Brasov; pe aici linia
ferata Plo tiB raso v, etc.
TIMI ,S -TORONTAL,
jud. In Banat; cap. Timi-
para; 7.313 km. p., 495.814
loc. (1923); are 12 plasi, 1 O k PL
corn. urb., 237 corn. rur.
(1926); tine de circ. Curtii
de apel din Timisoara; are
13 scoale primare urbane
si 225 rurale (1929); 53 coo-
perative de aprovizionare si
desfacere cu capit. 1.699.576
lei si 5 coop. p. exploat. de
paduri cu capital 974.128
lei (1925). Bisericile orto-
doxe tin de eparhia epis-
copiei din Arad; cele unite
de eparhie episc. din Lu-
goj.
. TEMISANA, tinut In
care a lost un vechiu stat romanesc ar sarrai.
TIMISANA, foaie pentru trebuintele poporului
roman, a aparut In Timisoara, Intre 1885-1888,
sub redactia lui Teodor Pdcd(ianu, apoi a lui
N. Co$ariu $i G. Ardelean.
TIMISESTI, corn. rur. jud. Neamtu. Acolo
Gh. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
sint instalatiile can aduc apa potabila In (trawl TIG-
Iasi.
TIMISOARA, municipiu, cap. jud. Tim#- TIM
Torontal; 100.000 loc.; are douli
st. c. f. Fatnica $i Donnifa E-
lena. Ora foarte vechiu, asezat
pe canalul Bega. E aci episco-
pie romano-catolica, vicariat or-
todox, Curte de apel, o scoala
politchnica. $coale: 2 normale,
gimnaziu de bacti, 2 gimnazii de
fete, 2 line de baeti, 1 de fete,
I sc. media, sc. comerciala infe-
roiara si super., scoala de me- Sterna jud.
serii, se. de menaj. Sint mai Timiq-Torontal.
multe consulate.
TIMISUL-DE-SUS, static e. f. jud. Brasov
Intre Predeal $i Brasov.
TIMOC, rIu la Banta Intre Bulgaria $i Serbia,
se varsa In Dunare; lung. 135 km. Pe vales ace-
stuia shit numeroase asezari de Romani, Ele se
gasesc pe un teritoriu marginit de acest rlu si de
Dunare si mergind pins la Vidin. Locuitorii slut
vault' din N. Dunarii, mai ales din Oltenia. In
Bulgaria formeaza trei grupe: Viileni, CImpeni
si Pridureni, in vreo 35 da sate, iar In Serbia sint
9 sate. Numarul aCestor Romani e socotit de qta-
tistica bulgara din 19101a 48.500 (din 96.500 Ro-
mani aflati In toata Bulgaria).
TIMOTEIU APOSTOL, praznuit de biserica
ortodox& la 22 Ianuarie. A fost lust de Si. Pavel
ca ucenic, pe la anul 51, si au calatorit In multe lo-
curb Maud propaganda pentru Invatatura Min-
tuitorului ; alteori a fost trimis singur sa Indepli-
neasca Indatoririle acestea. Lui Ii adreseaza Pavel
o epistola. Timoteiu a fost episcop In Efes si acolo
In anul 97 se spune ca a lost chinuit $r ucis, fiindca
comblitea Inchinarea la idoli tocmai In timpul
unor serbari paginesti.
TIMOTEIU EPISCOPUL BRUSEI, glut praznuit
J° A R A D
ItursVII
lipov
r't
/1 s;
(ft
PL.RECAS I rn
Recas I .4
IJIMBO Ilk
l mss
i Bums
PL.BULIAS
6IUL
j shavize ACOVA.- ss
7.-- I
'tam
4 eta
( co.
/ PLO A pL. G -TAW
4
Ca
/
Harta jud. Tirnig.Torontal.
de biserica ortodox& in 19 Iunie. A lost ucis din
ordinul Unparatului lulian Paravatul.
TIMOTEIU Cuvios Parinte, praznuit de bi-
serica ortodox& la 21 Februaric. A trait In pustie
avea darul de a tarnadui pe bolnavi.
TIMOTEIU, martir, praznuit de biserica or-
1905 120
TIM- todoxa la 3 Maiu. A pierit rastignit Impreuna cu
sot ia sa, hind denuntati ca shit crestini si ca pro-
TIZ paga credinta tor.
TIMPUL, ziar politic, comercial, aparut In Bucu-
re$ti Intre 1856-1861, sub red. lui G. I3ossue-
ceanu.
TIMPUL, ziar politic, organul partidului con-
servator. Bucuresti 1876-1884 si 1889-1900
Mutt timp director M. Paleologu. La acest ziar a
colaborat M. Eminescu lntre 1876-84.
'MICA, corn. rut'. jud. Bihor, plasa Tinca;
4.432 loc. Statie c. 1. linia Holod-Salonta-Mare.
TINCU PETRE ('1814t1867), preot roman In
Banat. A luptat pentru interesele nationale ro-
manesti In discutiile din vremea clad s'a facut se-
paratiunea ierarhiei romanesti de cea slrbeasca.
Opera pr. Istoria bisericeasca politico-na(ionala
(1865).
TINTOREANU N. (1871 t1901), pictor ro-
man.
TINTORETTO JACOPO ROBUSTI r 1512 t1594),
pictor italian, din scoala venetiana, renumit ca
colorist. Opera mai cunoscuta: Nunta dv la Cana.
TIPOGRAFIA, cind s'a introdus In dilerite l&ri.
Dam ad datele primelor carti: In Germania prima
carte (Biblia) tiparita. de Gutenberg si Faust In,
Mainz, 1450, apoi In Colonia 1466; In Italia 1467
(Roma) si 1469 (Venetia); In Fran(a 1469 (Paris);
In Tarile de jos 1473 (Alost, Belgia); In Ungaria
1473 (Buda); In Spania si Portugalia 1474
(Valencia); In Polonia 1474 (Cracovia); In Anglia
1474 (Londra); In Elvelia 1478 (Geneva), In Au-
stria 1482 (Viena); In Danemarca 1482 (Odense,
Fionia), 1499 (Copenhaga); In Suedia 1483 (Stock-
holm); In Turcia 1488 (Constantinopol); In Ro-
mdnia 1508 (Tlrgoviste, Liturghier slavon al lui
Macarie); In Rusia 1563 (Moscova); In Norvegia
1644 (Cristiania); In Grecia 1821 (Chios, Grama-
tica lui Vamvas). Vechile noastre tipografii au
lost in urmatoarele ora$e din principate (In ordi-
nca primei carti tiparite pe care o cunoastem):
TIrgoviste, 1508 (oartile ce au aparut dupii aceasta
s'au tiparit In Transilvania: Brasov, Sibiu, Alba-
Iulia, Sas-Sebes, Orastie), Govora, 1637, /a0. 1642,
Manastirea-Dealului, 1644, Cimputung,1650,Bu-
curegli (a Mitropoliei), 1678, Buzau (a Episcopiei),
1691, Snagov (a manastirii), 1696, Rimnic, 1705,
Neam( (manastirea), 1807; iar In sec. xix pina la
1848: Tip. Elineasca de la Trei-lerarhi, Iasi, 1813,
Tip. de la Cismeaua lui Mavrogheni, Bucuresti,
1818, T. de muzica a lui Petre Ejesiul, Bucuresti,
1820, T. lui I. El lad, Buc. 1830, T. Albinei, laps,
1832, T. fratilorFourreau, /GA 1833, T. Kerninger,
Iasi, 1833, T. Colegiului S. Sava, Buc. 1834, W al-
baum Rue., 1837, Carcalechi, Buc., 1838, C. Leca,
Craiova, 1838, C. Pencovici, Bucumti, 1839, Can-
lora Foii Satesti, Iasi, 1840, losil Copainig. Buc.
1844, Anton Pann, Buc., 1844, Samitca, Craiova,
1846, C. A. Rosetti si Winterhalder, Bucuresti,
1846, Mont ferrato, Galati, 1847.
TIPOGRAFIA ROMANA, revista pentru artele gra-
fice, a aparut In Bucuresti Intre 1886-1894 sub
red. lui C. Petrescu-Conduratu.
TIRANA, oral, cap. Albaniei; 10.400 loc.
TIRASPOL, oral In Rusia (Ucraina) pe Ni-
stru; 22.844 loc.
TIROL, provincie a Austriei; 12.645 km. p.,
314.000 loc. Cap. Innsbruck.
TIRPITZ ALFRED DE (1849t1930), amiral si
om politic german.
TIRTEU (TYRTEII), poet grec (sec. vu a. Chr.).
Legenda 11 aratil schiop, ducind la victoria pe
Spartani prin cintecele sale.
TISA (fr. germ. Tams), rlu, izvoraste din Car-
patii Maramuresului; la Inceput format din Tisa
alba si Tisa neagra; are o lungime de 1430 km.;
trace pe, ling& orasele Sighet, Solnoc, Seghedin;
primeste ca afluenti pe st1nga: Visaul, Iza, So-
mesul, Crisul, Mure?ul, Bega; se varsa In Dunare.
lzvoraste In Cehoslovacia, uda putin Romania,
apoi strabate toata Ungaria si uda la sfIrsit Iugo-
slavia.
1906
www.dacoromanica.ro
TISMANA 0 rlu, afluent al Jiului. jud. Gorj.
¶ ® manastire In jud. Corj Intemeiata de calu-
garul Nicodim pe la 1365, zidita de Radu Voevod
pe la 1385, continuata In cursul anilor pins pe
la 1387. S'a mai lucrat la ea si Yn timpul lui Nra-
goe (1512-21) si In al lui Mateiu Basarab. Aci a
Post centrul de rezistenta al boerilor contra lui Le-
on Tomsa, condusi de Mateiu Aga. Aci a Post rose-
dinta de vary a domnitorilor Bibescu si Stirbei.
TISSANDIER [ tisandie], Francez care a trait
In tarile romane. A Post secretar al Domnitorului
Nicolae Caragea.
TISSANDIER [tisandie] GASTON (.1843 t1899),.
naturalist francez. A intemeiat revista La Nature.
Op. pr. Istoria baloanelor.
TISSOT [tiso] VICTOR ('184511917), scriitor
francez din Elvetia. A condus mult timp Gazette
de Lausanne; a publicat multe relatii de calatorie.
TISZA ISTVAN (STEFAN) (1861 t1918), om de
stat ungur, fiul lui T. Kalman. A studiat dreptul
si stiintele de stat In Budapesta si Germania.
La 1886 deputat. Prim-ministru In 1903: la 1910
a luat parte la formarea partidului national al
muncii, iar de la 1913 pina In lanuarie 1917, In
calitate de prim-ministru a pregatit si a condus or-
ganizarca razboiului. In 1913 a tratat o Impacare
cu pactidul national roman, dar fa& succes. In
politica a urmat directivele tatalui sau: mina tare
In politica interna si asuprirea minoritatilor. A
Post asasinat de o costa de revolutionari In 31
Oct. 1917.
TISZA sALNAN (*183011902), om politic un-
gur. A Post deputat si vice-presedinte al Camerei.
Ministru presedinte 15 ani (1875-1890). In tim-
pul ministeriatului sau s'au pus bazele politica/
nationalists unguresti, care a this la oprimarea
nationalitatilor.
TITICACA, lac In America de Sud Intre Bo-
livia si Peru; supr. 8.200 km. p.
TITILA, munte jud. R.-Sarat, corn. Andreasi
800 m. alt.
TITIRECIUL, Post schit jud. 'silicas, zidit de
Spatarul Mihail Cantacuzino spre multumire ca
1-a ajutat Dumnezeu sa. scape In Transilvania
de ostasii lui Duca-Vocla, can 11 urmareau.
TITTONI TOMMASO (9.855 t1931), om politic
italian. Ministru de externe de multe on (1903,
1906, 1916), ambasador la Londra si la Paris,
membru al Curtii de arbitraj din Haga. La con-
ferinta pilaff din 1919 a Yost delegatul Italiei si a
sustinut drepturile Romaniei In privinta hotarelor
ei de Vest. Presedinte al Senatului, membru fon-
dator si prezident al Academiei italiene. Intre
scrierile sale: Basarabia, Ranulnia si Italia, 1927.
TITU, corn. rur. jud. Dfmbovita; statie c. f.
linia Bucuresti-Timisoara; deaci se desparte
linia Titu-Tirgoviste-Moroeni.
TITU LIVIU w unu.
TITULESCU NICOLAE 1883), om politic ro-
man. Profesor de drept civil la Facultatea de drept
din Bucuresti. Fost ministru de finante In guver-
nul national din Decembrie 1916, In guvernul prez.
de G-ral Averescu (1920). E ministru plenipo-
tentiar la Londra; membru onorar al Academiei
Romane (1930). A luat parte la diferitele sesiuni
ale Societalli Natiunilor la Geneva si In 1930 a
Yost ales prezident al Consiliului.
TITUS (TITUS FLAVIIIS VESPA-
RANDS) (41181), Imparat roman
79-81. A cucerit Ierusalimul In
anul 70.
TIUTCEW FEODOR IVANOVICI
('1803 11873), poet rus. Unul din
reprezentantii liricei filozofice si
politica. In 1859 a publicat In Re-
vue des deux mondes" un articol
contra papalitatii. A Post un fer- 174
vent propagator al ideii de supre- Titian.
matie a Rusiei In Orient.
TIZIANO VECELLIO ('1477t1576), pictor ita-
lian vestit, din scoala venetiana. A facut picturi
In diferite orase din Italia. Tablourile lui (In di-
ferite rnuzee Europene) au subiecte din istoria are 6 plasi, 2 corn. urb., 117 corn. rur. (1926); TIM_
religiei crestine si din mitologia greco-latind. tine de circ. Curtii-de-Apel din Brasov; are 7
Are si cateva portrete ale oamenilor marcanti scoale primare urbane si 119 TOB
contemporani. rurale (1929); 11 cooperative
TIMNA, statie c. f. jud. Mehedinti Intre Fi- pentru aprovizionare si desfa-
liasi si Turnu-Severin pe linia principals. care cu capital de 454.000 lei
TIMPA, munte in cuprinsul orasului Brasov. (1925). Bisericile ortodoxe tin
TYND.ALA, personagiu din povestirile popu- de eparhia Sibiu; cele unite de
lare. Tipul omului nepriceput $1 care pierde vre- eparhia Blaj.
mea. LIneori este antiteza lui Pace la. TIFIN4VA-MICA, jud. In
TIRGOVITE, corn. urb. cap. jud. Dimbovita; Transilvania; cap. Blaj; supral.
16.800 loc. Stacie c. f. linia laterald Titu-Pietro- 1.725 km. p., 124.085 loc. (1923);
sita. Oras vechiu; a fost capitals tad' pin/1 In 1660. are 6 plasi, 3 corn. urb., 135 corn. Sterna jud.
Are 24 de biserici ortodoxe, una catolice, una is- rur. (1926); tine de circ. Curtiide Tirnava-Mica.
raelitd, afar% de vechia Mitropolie (restauratd) si apel din TIrgu-Mures; are 5 scoale
de biserica domneasca. Se pastreaza ruinele ye- primare urbane si 128 rurale (1929); 6 cooperative
chiului palat domnesc. Seca le: liceu, sc. secun- tie aprovizionare si desfacere cu capital 252.217
dard de fete, 2 sc. normale, sc. profesionala, 2 so. lei (1925). Bisericile tin de aceleasi eparhii ea si
comerciale, se. de meserii, scoala de ofiteri de ca- cele din Tirnava-Mare.
valerie, liceu militar N. Filipescu" la. man. Dea- TIRNAVA-MICA $iTIRNAVA-1V141RE,Muri
lului. ce se nnese la orasul Blaj si apoi se versa In Mures.
TIRGU-FRUMOS,
corn. urb. jud. Iasi, plasa
Clrligatura; 6.000 leo. Sta-
tie c.f. linia PascaniIasi.
TIRGU-JIU, corn. urb.
cap. jud. Gorj; 20.00010c.
le 1 ON " MxtN
eV
GHISO
J°0 °O
Rye/
e/
Statie c. f. linia secundard PL.OANE
FiliasiBumbesti.Asezat As / c, t
,
pe malul sting al Jiului, L.MEOIAV PL I
la 210 m. alt. Are liceu eiCa
a
de Meld, sc. seeundara. de
fete, sc. profesionala, sc. bA HARE srPL.AGNITA \
I\NENOORF
! RUPE

/)...... .. ..
i .."1. I" lug
comerciald.; 5 biserici or- g ita :.. ti
todoxe, i catolica, 1 sins- JO %,,"
gogd. E o status a lul Tu-
dor Vladimirescu. Pentru
S/8
ID r"
Intimpldrile din timpul J° F G Aft A S
razbniului ale. e'llBRASOV
TIRGU-LAPUBU- Harta jud. Tirnava-Mare (legea /925).
LULcom. rur. jud. So-
mes, plasa Lapus; 3.250 loc. Ele udd jud. Mures, Odorhei, Tirnava -Mare si
TIRGU-MUREULUI, corn. urb. cap. jud. TIrnava-Mica.
Mare?; 34.500 loc. Statie c. 1., TIRNOVA 0 corn. rur., jud. Caras, plasa
de unde se poate merge spre Pe- Recita; 3.537 loc. ¶ ® corn. rur. jud. Hotin, plasa
tru-RaresAdjud Galati, sprt Edinita; 3.250 loc. ¶ CI corn. rur. jud. Soroca,
Razboeni (de unde spre Cluj si plasa Tlrnova; 3.716 loc. Dupli legea 1929, tire.
spre Teius) si spre Praid pe linia corn. cu 27 sate. Statie c. f. Intre Balti si Lipnic. 111

Ingustii. Asezat la 318 m. altitu,- 0 ora5 In Bulgaria; 12.599 loc. A fost In vechime
dine; ores vechiu, are clddiri din capitala imperiului bulgar Aci s'a facut procla-
sec. xv. Aci e Curte de apel; e marea regatului bulgar In 1908.
un muzeu regional important. TOANCELE, strinitoare Intre munti jud. Fill-
Scottie: normale, liceu minter, ticeni unde rlul Bistrita ate repezisuri,
liceu de bdeti, de fete, comerciald Sterna jud. TOBLER ADOLF (1835 1-1910), filolog german.
inferioard si superioara, de me- Tirnava.Mare. specialist In romanistied. Profesor, membru al
serii, mai multe sc. primare. Biserici: or-
todoxit, units, unitara, 3 catolice, refor-
mats, sinagoga; manastire franciscand si
ezt-
;I .1° MORES
a Ursulinelor. Frumos palat cultural.
TIRGU -NEAMT (T/acruz-NE.earrinut), i
s.)

/1"131. IERNUTt,,"....' -
4:-0
tv,---,,-..__. \ 0
corn. urb. In jud. Neamt ; 10.500; loc.; 353 m.
altitudine. V* 1
c
M . .BAtHNEIV". 4,
TIRGU-OCNA, corn. urb. jud. Bacau,
\
RT111%

plasa Trotus, 10.500 loc.; exploatare de 7.7.....eta--/AN MA p TIN (n. Ol1:RAVENI, s

sare: In 1922 s'au extras 35.643 tone. 7 riciu NI CA

1 Ou ... .
Statie c. f. linia MardsestiAdjudPetru- niavneld C m4,
Rares. in bis. Buna-Vestire e Ingropat I r,2
LAJ PL
AgA LUNG.As---
....,...--:-
Costache Negri. o < MAR E
TIRGUL-SACUESC, corn. urb. jud. P L.B LA.!
Trei-Scaune; 5.400 loc. Statie c. f. linia en Seams / I''
laterals Sf. Gheorghe--Bretcu. Aci e un
muzeu etnografie.
TIRLA-BERBECULUI, munte In jud.
\ 1'

Pra ova. J° SIBIU

TIRNAUCA, corn. rur. jud. Dorohoiu,
plasa Herta; 2.803 loc. Dupa legea 1929,
corn. sub-urb. la crawl Herta. Herta jud. Tirnava-Mica (legea c925).
TIRNAVA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa
Cilnistea; 2.486 loc. Dupli. legea 1929, sat Giro. I Academiei din Berlin. Op. pr. Dictionar al limbii
corn 'Firnavele. franceze vechi, Stud{{ de folhlor.
TIRNAVA-MARE, jud. In Transilvania; cap. I TOBOLSK, oral In Siberia, guvern. Omsk;
Sighipara; supr. 3.338 km. p., 168.258 loc. (1923); 14.798 loc.
1907
www.dacoromanica.ro
 TOCILA, revisth umoristicii, a ap&rut in Bucuresti
TOC- Ultra
1890-1892; desenuri de C. diquidi.
TOM TOCILESCU GEORGE (t1904), jurist roman.
A lost profesor de procedure civila la facultatea
de drept din Iasi (1884), apni la cea din Bucu-
resti (1889).
TOCILESCU GRIGORE a. (*ca. 1850 t1909),
istoric roman. Profesor de istoria antic& $1 epi-
grafie la facultatea de litere din Bucuresti (i881);
director al Muzeulei de antichi-
tap, membru al Academic) Ro-
mane (1890), senator In diferite
legislaturi (1888 si urm.), secre-
tar general al Ministerului In-
structiunii, inspector general al
InvAt&mintului. A colaborat la
revista Columna lui Traian
(1872 s. u.), a lntemeiat Revista
pentru istorie, arheologie fi filo-
logic (1883); a publicat studii
biogrance (Petra Cercel, 1874, Ni-Tocilescti Grigore.
colae Bdlcescu, 1876, Doamna
Stanca, 1877, Familia lui Mihaitt Viteazul,
1874, Gh. Chi(u, 1904), cercettiri epizralloe (In-
schrilten aus der Dobroudscha, 1882, Misiune
epigra fled in Bulgaria, 1878, Neue Inschriften,
1894, Monumentele ep igra lice ale muzeului, 1902),
manuals de istoria Romani lor In numeroase editii,
studii de 'intuit Istorica (Dacia inainte de Romani,
1880) si numeroase articole, brosuri $1 volume
despre monumentul de la Adam-Clissi, unele In
limba franceza Si germane.
TOCQUEVILLE [tocvil] ALEXIS (*1805 11859),
om politic si publicist francez. Ministru de externe
(1849). Op. pr. De la democratic en Amerique.
TOCSOF 0 deal, jud. Tulcea. ¶ 0 pitr&u, tot
acolo.
TOCUZ, corn. rur. jud. Tighina, plasa Sturzeni;
2.545 loc. Duptt legea 1929, sat circ. com. Manzir.
TODIRENI, statie a. f. jud. Botosani, pe linia
Iasi -Dorohoiu.
TODORAN ATANASIE (11763), lup t Ator national
roman In Transilvania. Cu ocazia Inscrierii In re-
gimentele griiniteresti, Romani) ortodocsi, Indem-
nett de el, au refuzat s& depuie jurlimIntul In care
se cuprindea si o formula. confesionalli. Pentru
aceasta a lost judecat si ucis pe rota..
TQEPLITZ, statiune belneara In Iugoslavia
lingil orasul Rudol/swert (In prov. Kraina).
TOFAN GEORGE ( *1880t1920), profesor In
CernAuti, redactor la Junimea literartt". A pu-
blicat articole In diferite reviste despre Creangd,
Alecsandri, Rd duleseu-Motru, etc.
TOGO HELIUM rca. 1847), amiral japonez.
A Invins pe Rusi la Port-Artur $i la Tsu&ima. A
vizitat Cara noastra.
TOHANUL-VECHIU, corn. rur. jud. Brasov,
plasa Zarnesti; 2.050 loc. Static c. f. ling& Mr-
nesti pe linia Brasov-ZArnesti.
TOKAJ (Local], ores in Ungaria, localitate re-
numith pentru vinuri.
TOKIO (lost YEDDO), capitals Japoniei, In
insula Nippon; 2.173.201 loc.
TOLEDO, ora$ In Spania, In provincia cu
acelasi nume; 25.2511oc. Vestit&
fabrich de arme. ? TOMA A KEMPIS oar sums.
TOLSTOI LEW NICOLAEVIOI
corrrE (182811910), scriitor rus. -'&-
(C44k "S
Dup& o tinerete svAprtiata de
ofiter, a ajuns la hatrInete at
ducti o viata dup& principiile pri-
mitive ale crestinismului, predi- ...s4',1
clnd viata simplii In mijlocul 'PhSili ? r,,m
naturii .si ImpArtirea plimitturi- Oh` z Dintre scrterile care ne privesc si pe not citAm:
for la tarani. In 1854 a Post ..n ii* 1 gi
Bucuresti, ca alter de cavalcrie / 44,71,
4 (1893), Zur Kunde der Ilitinushalbinsel (1882).
in armata de DunAre. A Post Tolstoi.
pe cimpul de Junta de la Olte-
nita si a lust parte la lupta de la Silistra. A scris
de la Bucuresti scrisori cAtre o mAtusti a sa. pu-
blicate In parte In Viata RomIneascli" (1928).
Din Tolstoi s'a tradus foarte mult. Inca de pe la
1908
www.dacoromanica.ro
1890 gAsim prin ziare si reviste diferite povestiri,
nuvele etc. De pe la 1905 Incepe o serve not&
foarte bogatti, jar dupil unirea Basarabici num6.rul
traducerilor devine foarte mare. Dam aci numai
trad. principale In volume si brosuri: Inviere (de
I. Duscian, 1910; de G. B. Rarer, 1928), Romanut
cdsdtoriei (1904; de B. Marian, 1928), Cadavrul
vitt (de Avakjan st Florentiu, 1922), Rdzboiu si
pace (de E. Darzeu; de G. B. Rarer, 1918; de A.
Corbul), Ana Karenin (de E. Darzeu, de Ana
Maria Botez, 1928), Stdpin si slued (de M. Negru.
1911; de G. B. Rarer, 1928), Cu ce trdesc oamenii
(de A. de Gicrs, 1898; de Climent Bontea, 1898;
de G. Carp, B. p. toti; de Nicodem, 1916); Sonata
Kreuzer (de M. Gheorghiu, 1908, de L. Dau$, 1909;
de G. B. Rare, 1928), Cruzimile arului (Bibl.
Ctiminul"),. Religia mea (de C. Antonescu, 1913),
Doud patimi (de Constantinescu-Delabaia, 1912),
Cazacii (de Ernest Ene, 1912 Bib]. Minerva"),
Stiin(a $i religia (de A. Luca, 1909), Ivan Prostut
(tie G. Carp, 1909), Dupd bal (de B. Nemteanu,
1911), Moartea lui Ivan Ilici (de G. B. Rarer,
1928), Muerusca (de Ana Nic. Codreanu, 1928,
Lecture"), Pe drumul mintuirii (de G. 13. Rares,
1926), In ce constd credin(a mea (de I. Duscian,
1924), Stinge focul la vreme (de Iosif Nadejde, B.
p. toil), Napoleon $i Alexandru (de G. B. Rare',
1918), Testamentulmeu (de A. Luca), Ce estereligia
(de Paul Ionescu, Bibl. p. toti), Pe cdi gresite (de
I. G. Cernateanu, 1918), Adevarul $i minciuna
(de A. Luca, 1910); apoi multe povestiri sub dife-
rite titluri trad. de Eug. Boureanul, Ana Nic. Co-
dreanu, Ep. Nicodem, V. Hares, I. Hussar, D.
Mihail, Lucia Subotici, A. Toma, I. Blrseanu,
Clara Lievsnevski, G. B. Rams, $. a. Puterea intu-
nerecului s'a trad. de D. Nanu si I. Fotino ( Con-
vorbiri literare", 1921).
TOM TIT, numele literar al lui Artur Good
(t1928), inginer si scriitor englez. A popularizat
chestiunilede fizicA si mecanich prin cArtile sale
destinate copiilor, pline de experiente interesante.
Traducere rom. de Laura Nadejde, B. p. toti.
TOMA SF. APOSTOL, prAznuit de biserica orto-
dox& la 6 Octombrie. Unul din cei 12. Foarte de-
votat lui Isus, a avut Indoiala. In privinta Invierii
lui si InvAtatorul nu s'a supttrat, ci i-a spus sa
pipAe cu degetele urmele cuielor; atunci a zis cu-
vintele: Retie* cei ce it' au vazut si au crezull"
DupA InAltare, a predicat credinta la Mezi, Past
si alte popoare din acele pArti. A Yost ucis In una
din aceste calatorii de propaganda.
TOMA DIN matrix° ( ca. 1226 -IA 274), stint, unul
din cei mai Insemnati teologi ai bisericii de Apus.
A intrat la 18 ani In ordinul dominicanilor. E
socotit drept cel mai mare filozof si teeing din evul
mediu. Opera pr. Summa theologiae.EI reduce toate
elementele constiint.ei si ale stiintei la principiul
autoritAtii bisericii. De aceca Papa loan xxn a
zis, In 1323, clnd 1-a declarat stint: Quos scripsit
articulos tot miracula fecit (a Mout atltea minuni
cite scrieri a cumpus). Totalitatea teoriilor lui
formeaza sistcmul teologic-filozofic numit tomism.
TOMA Dna MALEO, stint prilznuit de biserica
ortodox& la 7 Iulie. A trait pe un munte, rugin-
du-se, fAcInd bine si vindecInd bolnavii.
TOMAI 0 corn. rur. jud. Tighina, plasa Cia-
dir-Lunga; 3.683 loc. DupA legea 1929, sat circ.
corn. Chirsova. ¶ ® corn. rur. jud. Mehl, plasa
Stalinesti; 2.405 loc. Dupe legea 1929, trecut la
jud. Cahul, sat circ,. corn.' SArata -NouA.
TOMASCHECK [tomasec] WILHELM (1841
t 1091), linguist si istoric german, profcsor la Graz.
Brumalia and Rosatia (1869), Die alten Thraker
S'a ocupat de chestiunea continuitatii Romani-
lor In Dada.
TOMASCIUC CONSTANTIN (*1840 t 1889), ju-
rist roman In Bucovina. Functionar de finante
In Sibiu, magistrat In CernAuti, profesor la facul-
tatea de drept din Cernauti,primul rector al Uni-
versitatii; deputat In diets Bucovinei si la Viena.
Status In Cernhuti.
TOMBUKTU, oras In Africa (Sudanul fran-
cez); 7.220 loc.
TOMEIAN MARGARVTA, filantropa romana.
A lasat un Insemnat capital pentru o fundatie
scolara In Timisoara (testament din 1774).
TOMESCU TOMA I. (1- .), medic roman. Pro-
fesor de patolugie medical& la Facultatea de me-
dicina din Bucuresti.
TOMEBTI, corn. rur. jud. Ciuc, plasa Cen-
trals; 3.096 loc.
TOMIS, oras In antichitate, unde a fost rele-
gat si a murit Ovidiu. Acolo s'a zidit mai apoi
Constanta (Fr acest cuv.).
TOMIS (Episcopia din): a functionat Intre
anii 290-530, IntinzIndu-si jurisdictia asupra
Dobrogei si asupra Valli de sud a Moldovei.
TOMNATIC, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Slnnicolaul -Mare; 3.402 loc. Statle c. f.
linia TimisoaraCenad.
TOMNATICUL, munte In jud. Falticeni
(fost Suceava, azi Baia).
T9MA LEON, domn al Munteniei, fiul lui
Whin. Numit In 1629, dupa marl daruri facute
puternicilor de la Poarta, el e nevoit sa puns marl
biruri si sa introduca multi Greci Origradeni in
functiuni. 0 parte din boeri se rascoalft contra lui
si, Invin. i hate° lupta. la Tismana, se retrag In
Ardeal, de unde uneltesc contra lui la Poartti,
reuses° astfel sa.-1 scoata din scaun In 1632
(sau 33).
T9MA 5TEFAN (t1564), domn al Moldovei din
1563. RidicIndu-se cu oaste contra lui Despot-
VodA, 1-a Invins si 1-a ucis, dar n'a putut profita
de victoria, fiindc& tot atunci a sosit Alexandra
Lapusneanu de la Constantinopol cu ajutor tur-
cesc si a Invins la rIndu-i pe Tomsa. Fugind In
Polonia, a fost ucis acolo dap& interventia Sulta-
nului. Unii istorici (Xenopol) nu-1 tree Intre domni,
ci numai ea pretendent.
T9MA sTEFari, domn al Moldovei In doua rin-
dart (1611-16, 1621-23). Dap& unii, Hu al lui
Tomsa adversarul lui Despot si Lapusneanu.
Numit domn In 1611, clnd Tamil mazilira pe Con-
stantin Movila, el nu se putu bucura de liniste,
cAci detronatul domn veni contra lui cu oaste din
Polonia si gasi sprijinitori chiar printre boerii cari
contribuise la mazilirea lui; Tomsa Ins& II Invinse
cu ajutor de la Tatari si-1 ucise In lupta de la
Steninesti (pe Jijia). Peste cltva timp, Alexandru
Movila, fratele fostului domn, veni cu ajutor po-
Ion si Invinse pe Tomsa Mei Iasi la local zis
.FIntIna lui Pacurar". Tomsa fugi In Muntenia
sr Incerca sa-si reia tronul cu ajutorul lui Radu
Mihnea, goni pe Movila din Iasi, inn% In oras
si-i dete foe, prapadind cele mai multe case;
dar Movila. se Intoarse, 11 goni din Iasi si-1 urmitri
pin& la Buzau, dtnd foe orasului. VazInd ca Turd!
primes° darurile rivalului sau, Tomsa renunt,a la
lupta. Mai reveni In 1621 (sau 1622), dar In 1623
Ysi pierdu definitiv tronul.
TOMSK, oras In Siberia; 89.887 loc.
TONKIN, regiune din Indochina franceza;
105.000 km. p. 7.160.000 loc. Cap. Hanoi, 119.000
loc.
TOP41.L, corn. rur. jud. -Constanta, plasa Hir-
soya. Dupa legea 1929, sat circ .com. 1- loria.
TOPFFER RODOLPHE ( *1.799t1846), scrii tor
elvetian In 1. franceza. Opera pr. Nouvelles,Voyage
en zigzag.
TOPLET, com. rur. jud. Severin, plasa Or-
soya; 2.159 loc. Stolle c. f. iInga Orsova.
T9PLITA 0 dap& legea 1925, corn. urb. jud.
Mures, plasa Tuplit a ; 13.000 loc. Dupa legea 1929,
com. rur. Statie baln. ¶ 0 T.-ROMANA, static c. f.
Intre Gheorgheni si Rcghin pe linia GalataMa-
rasestiTIrgu-Nlure.s.
TOPOLNITA, schit In jud. Mehedinti.
TOPOLOG O coin. rur. jud. Tulcea, plasa
Topolog; 2.250 loc. Dupa legea 1929, dream-
scriptie corn. cu 13 sate. ¶ 0 rlu afluent al Oltu-
1909
www.dacoromanica.ro
lui pe stInga. Izvoraste din muntii Argesului TOM-
( Fata Sf. hie), curge prin jud. Arges si se versa
in Olt In dreptulsatului Slavitesti. Pe valea acestui T R A
rlu si mai ales In jurul satului Salatruc si mai sus
In munte au fost marl lupte In zilelc de 20-23 Oc-
tombrie 1916 In cari trupele noastre au avut to
fine victoria, dar n'au putut profits fiind silite
de situatia general& a frontului a se retrage.
TOPOLOVAT, static c. I. jud. Tirnis-Toron-
tal, Intre Lugoj si Tintisoara.
TOPORAVT, corn. rur, Bucovina, jud. Cer-
nauti, plasa Prutului; 5.000 loc. Dupa legea 1929,
circumscriptie corn. cu 3 sate.
TOPORU, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Du-
axes; 2.113 loc. Dupa legca 1929, circumserip-
tie corn. cu 6 sate. Statie c. I. linia GiurgiuVidele.
TOPRAC-CHIOPRV, lac jud. Tulcea.
TOPRAISAR, corn. rur. jud. Constanta. In
apropierea acestui sat s'a dat, In ziva de 14 Oc-
tombrie 1916, o mare !apt& Intre armata germano-
bulgara si cea romano-rust Trupele noastre crau
Intro pozitie de cimpie bine Intarita. Atacul a
Post formidabil, mai ales prin focal artileriei ger-
mane, dar ai nostri au rezistat, afar& de flancul
ocupat de Rusi, st inimical n'a putut sa inainteze.
TORDABI PAUL (tea. 1576) si raraam, episcopi
calvini al Romanilor din Transilvania. Mihaiu,
ales In 1577, a Intemeiat o tipografie In Orastie
si a Inceput tip.rirea Vechiului Testament (Palia),
din care a aparut o parte In 1582.
T9RMA CAROL (18291.1897), arheolog ma-
ghiar. A Inflintat un muzeu cu antichitati din
Dada. Opera pr. Geografia Dacici. A fost membru
corespondent at Academiei Romane (1882).
TORMAC, corn. rur. jud. Timis-Torontal,
plasa Buzias; 2.585 loc.
TORNEA [tornlo], riuviu care face hotarul
intre Finlanda si Suedia, se varsa In golful Bot-
nic; lung. 375 km.
TORONTAL, fost comitat In Banat sub sta-
pinirea ungureasca. Impartit dupd razboiul de
Intregire titre Iugoslavia si Romania.
TORRICELLI EVANGELISTA (*1608 t 1647), fi-
zician italian. A inventat barometrul.
Tosea, drama de V. Sardou (1887); °putt de
Puccini (1903).
TOSCANA, regiune din Italia, care cuprinde
opt provincii. In evul media a fost ducat, mai tirziu
mare ducat, a fost independent, a facut parte din
imperial francez, a fost supus Austriei, iar In
1860, printr'un plebiscit, s'a declarat unit cu noul
regat al Italiei, si orasul Florenta a servit drept
capital& a acestui regat pin& la 1871. cind s'a
cuprins Roma. Limbo. din Toscana a devenit limbs
literara a Italiei.
TOTEA, plain In jud. Gorj.
TOTH COLOMAN (1831 t1881), poet maghiar.
Membru at Academiei maghiare. A scris poezii
patriotice si piese de teatru.
TOULON [tulou ], oras In Franta, port la ma-
rea Mediterana; 106.331 loc. Port de razboiu.
TOULOUSE [tuluz], oras In Franta pe fl.
Garonne; 175.434 loc. Universilate.
TOURNEFORT [turnfor] IOSEPH .(*1656
ti708), botanist francez. A facut un vestit her-
baria, a formulat o clasificare a plantelor si a sons
matte opere descriptive de specialitate In urma nu-
meroaselor calatorii stiintifice ce a facut.
TOURTOULON Lturtulon ] CHARLES DE, filo-
log francez. A publicat articole In Revue des Ian-
(flies romanes despre dialectele limbii din Provence.
A Meat parte din Felibri.
TOUSSAINT [tuson ] cHARLES (*1813t1877),
profesor german, autorul metodei pentru a In-
\rata singur limbile moderne (cu Langenscheid).
TRACIA (fr. THRACE, germ. THRAZIEN), In an-
ticitate regiune din peninsula balcanica la N. Ore-
ciei, cu hotarele putin definite, cad autorii cari
vorbesc de ea nu shit de acord In privinta lor.
Legendele grecesti atribue origine tracica celor
mai vechi poeti, ca Orfeu s. a., iar peninsula Gal-
lipoli de azi se numea In vechime Chersonesvi
TRA, track. Pc la 450 a. Chr. a lost In regiunea aceasta
regatul Odrisilor; mai tlrziu, pin& la 281, regatul
TRA
tai Lisimah Apoi s'au Impartit teritoriile ci Intre
diferiti stapInitori, Intre cari au lost regele Per-
garnului si Romani. Cltva tiinp a fdcut parte
din provincia romanft Macedonia, apoi a devenit
singurfi provincie In anul 46 p. Chr., iar In or-
ganizatia din anul 400 o gasim Impartita In
patru: Europa, Thracia. Haemimontus si Rho-
dope. In epoca bizantina, s'au schimbat limi-
bele. - Originea poporului trac nu e sigur cuno-
scuta. Unii ii considers Inruditi ru Frigienii. altii
cu rasa celto-slave si-i socotesc ea din aceeasi fa-
milie cu GeV! si Cu Dacii.
TRADES UNIONS [ treds lunIens], asociatiuni
de lucratori din fabrici Intemeiate In Anglia pc la
1825.
TRAFALGAR, cap pe coastele Spaniei la
Gibraltar: Aci s'a dat In Octombrie 1805 faimoasa
lupta naval& In care Nelson, comandantul flotei
engleze, hivinse flotele francezti si spaniola.
TRAIAN (MARCUS IILPIUS TRAJANIIS) (*ca. 52
t117), Imparat roman. General vestit, a Post adop-
tat de Nerva. diruia i-a urmat
!a tron In 98. A Intins limitele
imperiului ocupInd Dada si Me-
sopotamia. A construit. intre
allele, In Roma forul roman si
columna care-i poarta numele.
La venirea sa, gasi o situatie
foarte suparatoare pentru mln-
dria romana: statul plates, sub
un nume schimbat, un adevarat
tribut Dacilor, car! Invinsese pi
Domitian. Pentru a scapa de a- Traian.
crasta situatie, el Intreprinse un
rilzboiu In 101 si-1 terming cu izblnda In 102.
Decebal, regele Dacilor, nevoind sa suporte greu-
tiltile impuse de Traian, Incepu sh organizeze o
razvratire, pregatindu-se prin inarmari si prin
*that* cu diferite triburi. Aceste fapte facura pe
Traian sa porneasca a doua oars contra Dacilor
si de astit data cu hotarlrea de a face acolo pro-
vincie romana. Al doilea razboin, Inceput In 105
si sf Irsit In 106, aduse sinuciderea lui Decebal si
generalilor siii si crearea unei noi provincii, iar
Traian fu sarbatorit in Roma printr'un mare
triumf si prin numele de pater patrfae. Episoadele
principale ale rItzboaielor se vad in basoreliefu-
rile de pe columna.
TRAIAN, ziar politic si literar, redactat de B. P.
Hasdeu, Bucuresti, 1869-1870.
TRAIAN-SAT, statie c. L jud. Braila Intre
Faurei si Braila.
TRANDAFILOFF 111,1mm:en, financiar rus.
in fruntea unei societati, a cerut guvernului Mun-
teniei In 1843 dreptul de a face explorari In diferite
regiuni ale tarn In vederea unor eventuale ex-
ploatari miniere. Guvernul, !als de curentul pro-
tivnic din Obsteasca adupare, nu i-a aprobat ce-
rerea. Cu aces ocazie a scris Heliade fabula Md-
mai si florile si a raspindit-o anonim, vorbind de
trandafir cu of In coada".
TRANSACTIUNI LITERARE gi STIGLITIFICE, revista
redactata de D. A. Laurian si St. C. Mihdilescu,
Bucuresti, 1872-73. Combatea Convorbirile li-
terare".
TRANSILVANIA, nume dat regiunii Inchise
de Carpatii Munteniei si ai Moldovei, de muntii
Apuseni si de muntli Bihorului. Vechile asezari
de mid state romanesti de ad au Yost Invinse .si
supuse de Ungurii veniti din Panonia. Ungurii
stabiliti ad, Impreuna cu Sacuii si cu Sash for-
mara In 1437 asa zisa unire a celor trei na(iuni,
pe de o parte pentru a-si consolida privileglile d o-
bIndite de la regii Ungariei feta de Ronianil lo-
cuitori de baslina in aceasta provincie, pe de alta
pentru a se apara de tendintele de contopire ur-
marite de Ungaria. DupIt caderea puterii regale
unguresti (1526), Transilvania Isi consolideaza
treptal independenta si devine un principat de
sine statator. Cu timpul se mai anexeaza clteva
1910
www.dacoromanica.ro
teritorii din stings Tisei. Ridicarea Austriei, care
pune stbpinire pe Ungaria, aduce si desfiintarea
principatului Transilvaniei (1690), care devine o
simple provincie austriaca, avind un guvernator
si o largil autonomie administrative. In 1848 Un-
garia cearea a se libera cu totul de stapInirea
Austriei, provoaca revolutia In Pests si proclarria
unirea Transilvaniei cu Ungaria. De aci urmeaza
luptele din 1848-49, In cari Austria, ajutata de
miscarile nationale ale Romanilor si de armata
ruseasca, pune iar stapinire pe Transilvania.
In 1867 facIndu-se dualismul austro-ungar,
Transilvania devine provincie a statului Ungariei
si in accost& situatie traeste pIna dupa marele raz-
boiu, clnd se uneste cu Romania.
Lista principilor Transilvaniei:
loan Szapolyai (Zapolia), 1526-1559;
loan Sigismund, 1559-1571 (chip& altii 1541-
1571);
Stefan Bathory, 1571-1576;
Cristo for Bathory, 1576-1581 (sau 1576-1586);
Sigismund Bathory 1581-1598(sau 1586-98);
Andrei Bathory, 1
Mihaiu Viteazul, J 199()_.1600
Basta,
Moise Szekeli, } 1600-1603;
Stefan Bocskay, 1605-1606;
Sigismund Racotzi, 1607-1608:
Gabriel Bathory, 1608-1613;
Gabriel Bethlen, 1613-1629;
George Rakotzi I, 1629-1648 (sau 1630-1648);
George R akotzi 11,1648-1660 (sau 1648-1658):
Franz Redey
Akafiu Barcsat I 1658 (sau 1660)-1662;
loan Kemeni
Mihail Apaffi I, 1662-1690;
Mihail Apafli II, 1690-1691;
Em. TdhOli, 1691-
Fr. Rakotzi, 1704-1711 sub step. austriadi
Poporul roman din Transilvania Intrebuinteara
cuvintul Ardeal pentru a grata aceasta regiune,
dar nu In cuprinsul pe care-1 dam noi, ci mult mai
restrins, mai mult central ei, de oare ce are al te
numiri pentru ptirtile de la periferie : Tara Fdgdra-
sului, Tara Oltului, Tara BIrsci, Tara Mofilcrr,
Tara Oamlui.
In regatul Romaniei, Transilvania formeaza o
regiune care cuprinde judetele Transilvaniei pro-
priu zise, si ce a ramas dupa tratatul din 1919
din judetele Crisanei si Temisanei (Banatul). Ea
are o suprafata de 102.200 km. p. si o populatie
de 5.487.966 (In 1923). Aceste judete slnt: 1. Alba.
2. Arad, 3. Bihar, 4. Brasov, 5. Caraf, 6. Ciue,
7. Cluj, 8. Fagaraf, 9. Hunedoara, 10. Maramu-
res, 11. Mures, 12. N &dud, 13. Odorhei, 14. Sdlaj,
15. Satu-Mare, 16. Severin, 17. Sibiu, 18. Someq,
19. Tirnava-Mare, 20. 7'17-nava-Mica, 21. Timis-
Torontal, 22. Trei-Scaune, 23. Turda.
TRANSILVANIA, revista a Asocia(iunii transil-
vane (Astra), Brasov, apoi Sibiu 1868-1878. A
reapItrut In 1881 si continua.
TRANSJORDANIA, stat arab In Asia-Mica.
(emirat); 42.000 km. p., 200.000 loc. Cap. Am-
man. Sub protectiunea Angliei.
TRANSVAAL, unul din statele cari formeaza.
Uniunea sud-africand, parte din dominionurile
engleze. Supr. 285.997 km. p., 2.088.000 loc. In
anii 1899-1902 acest stat si Orange au purtat
un razboiu de independenta contra Angliei.
TRAPEZUNTIANUL GHEORGHE TEODOR (t
1739), profesor grec in $coala domneasca. din Bu-
curesti.
TRAPEZUNTIANUL TEODOR (t1695), pro-
fesor grec, socotit de unii ca primul profesor si di-
rector al scoalei domnesti din Bucuresti. Erbi-
ccanu zice ca a Post InmormIntat In manlistirea
SI. Sava si pe mormlntul lui se afla o inscriptie.
TRAPEZUNTIUL DIONISIE, profesor grec In
Bucuresti pe la 1769.
TRAPPIST', ordin calugaresc catolic, in-
Iiintat In 1112 In Franta, reformat In 1636, cu
centrul In manastirea Trappe. Membrii lui se su-
pun unei discipline foarte severe.
TRAF*LA MIHAIL ( *18381.1896), general au-
striae, de origine romans. A luat parte In razboiul
contra Italiei In 1859 si In 1866, si s'a distins
la Custozza.
TRASC4U, corn. rur jud. Alba. Locuitti de
Nerntii mineri maghiarizati. Pozitie naturals lil-
pina.
TRASIIVIN, lac In Italia, azi numit lago di
Perugia, la V. de orasul Perugia; supral. 139 km.
p. Aci a Post In anul 217 a. Chr. o vestita. lupta
Intre Romani si Cartaginezi.
TRATATE incheiate de domnitorii nostri In tim-
purile mai vechi:
1368 Vladislav Basarab al Munteniei si Ludovic
al Ungariei (pace si comer).);
1389 Mircea at Munteniei si Vladislav al Poloniei
(alianta);
1390 Mircea at Munteniei si Vladislav al Poloniei
(alianta);
1391 Mircea al Munteniei si Baiazid 1 at Turciei
capitula ie) ;
1395 Mircea col Mare al Munteniei si Sigismund
al Ungariei (alian(.a.);
1433 Stefan cal Mare al Moldovei si Vladislav at
Poloniei (pace si regulare de teritorii);
1437 Stefan eel Mare si Sigismund, mare duce de
Lituania (amicitie);
1447 Stefan eel Mare si Albert al Poloniei (pace
si alianta.);
1510 Bogdan al Moldova' si Sigismund al Polo-
niei (pace);
1511 Bogdan al Moldovei si Sultanul Salim;
1518 Stefan eel Tinar al Moldovei si Sigismund al
Poloniei (alianta si
1527 Petru Rares si Sigismund al Poloniei (pace
si alianta);
1542 Petru Rares si Joachim, 'electorul de Bran-
deburg (alianta);
1598 Mihaiu Viteazul si Rudolf II;
1638 Ma teiu Basarab si George Rakotzi, principele
Transilvaniei (pace) ;
1688 Serban Cantacuzino si loan si Petru, tarii
Rusiei;
1711 Dim. Can temir si Petru al Rusiei (alianta),
(Duna. Mililineu. Multe din ale nu se cunosc
in original, ci numai dupe povestiri istorice si
informatii In genera sigure, dar indirecte).
Tratate can ne privesc, Incheiate Intro dife-
rite state, cele mai vechi fare participarea noa-
27 Noembrie 1919 Ncuilly sur Seine, Statele aliate
TRA
si Bulgaria.
4 Iunie 1920 Trianon, Statele aliate si Ungaria. T R E
10 August 1920 Sevres, Statele aliate si Turcia.
24 tulle 1923 Lausanne, intre Statele aliate si
Turcia.
THAVIATA, opera., generalmente cunoscuta, de
Verdi (1853), libretul de Piave, dupe La dame aux
canustias de Alex. Dumas-fils.
TRATLA ILIE (*1845 ...), scriitor roman In
Banat. A colaborat la diferite ziare romanesti
din Transilvania. A publicat scrieri literare (Poezii,
1866, Fiica lui Menumorut, nuvela); istorico-so-
dale (Teoria emigrdrii si lncrucisdrii, 1900)
si un tratat de ortogra(ie (1897).
TRA1V1.4NI, insultt In Dunare, jud. Ialomita,
formats de bratul Borcea.
TREBIZUNDA (vechiul TRAPEZIINT), oral In
Turcia (Anatolia) la Mares. Neagra; 100.000 loc.
Capitals unei provincii, care In evul mediu a for-
mat un imperiu Intro 1204-1261.
TREssunicrnsuL, ziar ilustrat, aparut In Bucuresti,
1883-85, redactat de L. Cazzavillan.
TRERUJNI, com. rur. jud. Orheiu, plasa Sus-
leni; 2.798 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. corn.
Mascdu(i.
TREFORT AUGUST (*1817 t 1888), om politic
maghiar. Prezident al Acade--
miei maghiare. Ministru de culte
(1872), a Intocmit o lege prin
care lua masuri severe In vede-
rca maghiarizarii scoalelor di-
verselor nationalitati.
TREI-IER4RHI, biserica In
Iasi, zidita de Vasile Lupu si
sfintita In 1639, restaurata In
timpul domniei regelui Carol I si Sterna jud.
sfintita din nou In 1904. E unul Trei.Scaune.
din monumentele arhitectonice
cele mai de pret ale tarii noastre. Aci a Lost si
o manastire, In launtrul careia a functionat multa
vreme o scoala ^u invalAturi superioare.
TREI-SC4UNE, jud. In Transilvania; cap.
Slintu-Gheorghe; supr. 3.889 km. p., 145.531 loc.
(1923); are 5 plasi, 2 com. urb.. 97 corn. rur. (1926);
VI
t
0. ,/t --r
s 3° C
% LI C

,.0rl4, \ *ic
ee

stra, cele mai not cu aceasta participare.

1694 Tratatul de la Carlovitz Intre Turd si
Austria (de pace);
b..."'
so

N
Aiallatt i
PL.
S.
/ PL.TARGU SACUES
i r.. ..., 1 ,
i
1718 PassaroVitz, Intre Turcia si Austria. TARmioJA
BARAOLLi t'"
1

1739 Belgrad, Intre Turcia si Austria. 79 6._SiCUEsC

10 Iulie 1774 Cuciuc-Cainargi, Intre Rusia si PL. SF, ...
----"GREO Rh. I '°
Turcia.
1791, Sistov, Intre Turcia si Rusia. SF.SHEOR H 7 I
,

29 Decembrie 1792 Iasi, Intro Turcia si Rusia.

1803 Constan(inopot, Intre Turcia si Rusia.
16 Maiu 1812 Bucuresti, Intre Turcia si Rusia.
25 Septembrie 1826 Akkerman, Intro Turcia si
Jo
I
/.?)i
, /.........,,
,.
;...-
/ ZUN
Ozun
-....

.
!" PL.COVASIM
ioCovasna (%

P
/1
/1
7
Rusia. ......0-,,, %

2 Septembrie 1829 Adrianopol, Intre Turcia si 8 s 1

t " a/ -ks
R 1
Rusia. A v
19 April 1849, Balta-Liman, Intro Turcia si r0 1
.1..
"1"-

Rusia. _. vtr.
7119 August 1856 Paris, tratat european dupa.
razboiul Crimeei. iI S
9 "Ck

4 April 1877 eLivadia, Intre Romania si Rusia.
3 Martie 1878 San Stefano, Intre Turcia si Rusia.
13 Iulie 1878 Berlin, tratat european dupe raz-
boiul ruso-turc.
3 Martie 1886 Bucuresti, Intre Serbia si Bul-
garia.
28 Iulie 1913 Bucure.sti, Intre Romania, Serbia,
Bulgaria, Grecia.
28 Iunie 1919 Versailles, Statele aliate (Franta,
Anglia etc.) si Germania.
10 Sept. 1919 Saint-Germain en Lave, Statele
aliate si Austria.
1911
www.dacoromanica.ro
H arta jud. Trei-Scaune (legea 1925).
face parte din circ. Curtii de apel din Brasov; are
3 scoale primare urbane si 114 rurale (1929); 3
cooperative pentru aprovizionare si desfacere cu
capit. 129.576 lei (1925). Bisericile ortodoxe in
de eparhia Sibiu; cele unite de eparhia din Blaj.
TREITSCHKE [tralclke) HEINRICH ( * 1834
t1896), istoric german. Profesor la Heidelberg,
la Berlin, etc. Opera pr. Istoria germand in sec.
'Ent (1890).
TREUENFELD IGNAZ LENK DE (t1842),
TRE-ofiter austriac, ajuns general In 1814$1 a trecut-
, la pensie In 1835 cu gradul de maresal. A publicat
lAt-4 Lexiconul Transilvaniei geografic, topografic, sta-
tistic, In 4 volume (18391.
TRIANDAFIL GRIGORE (1840-1-1907), advocat
si om politic rorntin. A lost ministru de justitie In
guvernul prezidat de general Manu (1889), prezi-
dent al Camerei, primar al capitalei.
TRIBISAVTI, corn. rur. jud. Hotin, plasa
Briceni; 2.079 loc. Dupti. legea 1929, sat circ. tom.
Briceni.
TRIBONA, ziar politic, a aparut In Sibiu Intre
1884 si 1903, primul director fund I. Slavici, mai
tirziu: P. Pipof, Seplimiu-Albini, Alex. Dordea,
Cornet Scurlu, T. Pdcd(ian, I. Prodan §. a.
TaranNA POPQRULUI, ziar politic, aparut in 1896
In Arad sub. red. lui I. .Rusu-.5irianul. A Incetat
In 1912.
TRICUPIS sPramoN ("1788 1.1873), om po-
litic grec. A participat la Iniscarea pentru inde-
pendent& din 1821 si, dupa constituirea Statului
grec, a Post de multe on ministru si prezident de
consiliu, precut si reprezentant al tarii la Londra
si la Paris.
TRIEST, oral In Italia (Istria), 238.655 loc..
Port la Adriatica (golful de Triest).
TRINCA, corn. rur. jud. Hotin, plasa Edinita;
2.214 loc. Dupa legea 1929, sat circ. Corjeuti.
TRINIDAD, oral si port In insula Cuba;
12.651 loc.
TRIOZORUL, lac In jud. Tulcea langlibratul
Sulinei; suprafata 100 hectare.
TRIPARTITUL (OPUS TRIPARTITUM JURIS
CONSUBTUDINARLI MIAMI REGNI HUNGARIAE), CO-
lectie de legi din 1514, can au clrmuit mult&
vreme Ungaria si s'au aplicat si In Transilvania,
clnd Ungurii au st4pinit -o.
TRIPOLIS [turc. TARABULUS], oral In Tripo-
litania, port la marea Mediteranfi Intre cele 2
golfuri numite Syrta (mare si mica); 64.759 loc.
TRIPOLITANIA, colonie italianit In Africa
de N.; 900.000 km. p., 550.000 loc. Ocupatti de
Italieni In 1912.
TRIPON oAvRIL ( t 1930), om politic ro-
man din Transilvania. Inainte de unire a luptat
contra stapinirii maghiare; dupa unire, a Post de-
putat, prefect de Bistrita- Nitsaud, etc.
TRITJMVIRAT, regim politic In care autori-
tatea supremo. este In mina a trei persoane. Sint
celebre In istorie: triumviratul din anul 69 a. Chr.
(Cezar, Pompeiu si Crassu) si eel din anul 43
a. Chr. (Antoniu, Octavian $i Lepid). Sa obser-
yam cil ambele s'au terminat prin lupte de moarte
Intre principalii doi asociati.
TRIVALE ION, numele literar al lui I. NETZLER
(t1916), scriitor roman. A publicat articole de cri-
tic& litrraril $. a. A tradus din Mark Twain,
TRIVALEA, schit In jud. Arges, la marginea
orasului Pitesti.
TROCADERO, palat din Paris, construit cu
ocazia expozitiei din Paris din 1878; poarta nu-
mele unui fort din golful Cadix pe care Francezii
1-au cucerit In 1823.
TROESMIS, fost& cetate romanli In locali-
tatea zisa laila (jud. Tulcea, la o or& de Macin).
De ca pomeneste Ovidiu. Sapaturile si studiile s'au
Inceput pe la 1865 de catre specialisti francezi.
TROFIM, sflnt praznuit de biserica ortodox&
la 15 Aprilie. A Post ucenic al Sf. Pavel si 1 -a urmat
In unele calatorii.
TROIA, oral In antichitate, capitals Troadei
(Asia mica). Vestit prin rAzboiul ce s'a purtat
acolo de dare Grecii din Europa, care s'a terminal
cu arderea si distrugerea orasului. Clteva episoade
din acest razboiu au dat nastere epopeilor cele-
bre ale literaturii vechi grecesti: Iliada si Odisea.
TROIAN, statie c. P. jud. Teleorman, linia
CoslestiTurnu-Magurele, lingo. Rosiori.
TRQINA p insula pe Duniirejud. Constants.. q
0 idem. jud. Ialomita.
TROTTA, corn. rur. jud Tighina, plasa Cimislia ;
3.887 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn. Taraclia.
1912
www.dacoromanica.ro
TROMBETTO ALFREDO , (11929), istoric Ita-
lian. A publicat numeroase studii despre anticita-
tile etrusce.
TROMP$TA CARPATILOR, ziar politic al lui Cezar.
Bolliac, 1855-1877, Bucuresti.
TROPAEUM TRAIANI, monument trium-
fal roman ridicat In orasul care se numi si el tot
asa.sauMunicipium Tropaei, In Scitia Minor (Do-
r \
.
i*
Ruinele de la Adam Clisi.
brogea). El a Post ridicat pe la 109 (dupil Par-
van) sau 111 de Traian sau pentru slava lui
Traian. Ruinele acestui monument se gases° In
satul Adam-Clisi. Cetatea, pare-se, a Post zidita
T.
n".
uNr\-r-,eivr-tcfr,,r,,isaio?,h
.
4 14.4t(W.ZZ.t....Z4..Z.-".1.
e, , r'ele0V°
014.
,14.twat
-.5,
Monumentul reconstituit.
de Traian si, dupli darlmarea de barbari, recon-
struita de Constantin eel Mare (Civilas Tro-
paeensium) si de Licinius. Monumental triumfal
se thfatiseaza ca o movila !liana de 20 m. Dupa
sapaturile facute, Intliu de Tocilescu, s'a putut
reconstitui forma primitive.
TRQTU 0 rlu all. al Siretului; izvoraste In
Transilvania uda jud. Bacau si Putna si se varsa
In Siret la satul Burcioaia; lung peste 100 km. Pe
marginile acestui riu s'au dat primele lupte pentru
staptnirea trecatorilor. In zilele de 17-19 Octom-
brie 1916 a lost Intre satele Agis si Goioasa o
in t IMire violent& Intre trup ale romanesicele austro-
germane, care, deli Inceputa cu succes pentru not,
s'a terminal cu retragerea noastra. ¶ C) statie c.
f. jud. Bacilu, Infra Comfmesti si Ghimes.
TROTUWLIctTL, schit de maid jud. Putna.
TROTZKINICOLAUS (LEO BRAUNSTEIN) (*1881),
om politic rus. A Infiintat, Impreuna cu Lenin,
rcgimul sovietic In Rusia. Mai tirziu a lost bide-
partat de la directiunea politica si azi traeste In
exit In Turcia; azilul i-a fast refuzat de mai multe
state din Occident.
TROTJVILLE [truvil), oral In Franta, port
la canalul La Manche, statiune balnearit celebra;
6.190 loc.
TRUBADURI, poeti provensali din evul me-,
diu. Ei mergeau din castel In castel si cIntau p0-
vestiri epice cu -ocazia marilor sarbatori ce se
obi*nuia In acel timp; apogeul lot a fast Intre
1140-1250.
TRUBETZKOI, familie princiara ruseasca,
din care mai multi membri au avut rol Insemnat
In politica statului ; din scent& familie facea parte
a doua sotie a printului Dirnitrie Cantera:^, casa-
torit In timpul exilului sari In Rusia.
TRUPCILAR, com. rur. jud. Caliacra, plasa
Stejarul; 2.246 loc. Dupa legea 1929, circumscrip-
tie corn. cu 4 sate.
TRUSENI, corn. rur. jud. Lapu*na plasa Bu-
de*ti; 4.858 loc. Dupa legea 1929, sat ' circ. com.
Sireti.
TRUSESTI, statie c. 1. jud. Boto*ani, linia
ImiDorohoiu.
TRUVERI, cIntareti populari francezi, repre-
zentantii poeziei lirice medievale In Nordul Frantei.
TSCHAIKOVSKI r.- CIAICOVSKI.
TSCHAKSTE IAHrrls (11927), lost primul pre-
zident al rep ublicei Letoniei.
TUCIDTDE THUCYDIDES) (*ca. 469 tca. 395 a.
Chr.), istoric grec din Atena. A scris Rllzboiul pe-
lopunezioc, In care poveste*te o parte din luptele
din t re Atena $i Sparta, la cari a luat *i el parte.
TUDELA BENJAMIN DE (sec. x11), rabin evreu,
care a calatorit In vreme de vreo zece ani prin di-
ferite tart din Europa *I din Asia si a lasaL o re-
latie sorisa despre calatorlile sale, tiparita Intliu In
limba ebraica, apoi tradusa In diferite limbi.
TUDOR ow VLADIMIRESCII.
TUDOR VLADIMIRESCU, static a. f. jud.
Covurluiu, Intre Barbo*i gi Tecuci.
TUDQRA 0 corn. rur. jud. Boto*ani, plasa
Corni. Dupa legea 1929, circ.
corn. cu 2 sate. ¶ ® sat jud.
Cetatea-Alba.. plasa Palanca;
2.267 loc. Dupa legea 1929,
sat circ. corn. Palanca. 1."
TUDORACBE-R1AGI
TIMOR (17681-1848), neguta-
tor roman (numil Tudor .Tu-
doran). Fiu de taran din jud. 4.17.4
Arge*, a Inceput a fi ucenic la 1,7)
jupin Tudorache Hagiul, care
i-a Jasat *i averea *i fondul T. Hagi-Tudorache.
crmercial cu Indatorire sa-i
poarte numele. El a primit, fireste, ba s'a Mout
Insu*i hagiu, duclndu-se la Ierusalim: a transfor-
mat comertul
de cletaliu in eD-
mert de en Bros
(pe atunci ase-
J°COVURLUI'
menca neguta-
tori se numeau
toptangii, fiind-
cli. vindeau cu .."
t
topianul) §i a NACIk
devenit mare
cumparator de PL \ FL ISACCEA\
manufacture L \\ Nkobtel° ,
din streinatate
si apoi furniso-
rul unui mare
numar de dotal -
a
MAC111-\
mertului ambulant prin sate, trimitInd In cli- TRU-
rute spectate marfuri cari veneau In anumite zile
In fiecare localitate *i se vindeau prin agenti spe- TU N
ciali numiti mdmulari. Comertul lui a Post eon-
tinuat (din 1846) de fiul sau COSTACHE (t1855).
care mai tlrziu s'a Intovara*it cu Leon Manoah
si cu Gheorghe Sin al arin.
TUGOMTR sau netomm (TocomERros), nu-
mete celui de al doilea domnitor al Munteniei
(dupa Iorga) sau numele slavon al lui Radu Negro,
primul dornnitor (dun& Xcnopol).
TTJECUTUM, un comandant al Maghiarilor
earl au venit cu Arpad.
TULCA, corn. rur jur. Bihar, plasa Salonta;
3.489 loc.
TULCEA, jud. In Dobrogea; cap. Tulcea;
8.626 km. p.; 183.105 loc. (1915); are 8 ple,i, 5
corn. urb., 73 corn. rur. (1926); face parte din tire.
Curtii de apel din Constanta; are 23 scoale pri-
mare urbane *i 118 rurale (1929); 17 coopera-
tive de aprovizionare *i desfacere cu capit.
2.231.081 Id $i 5 coop. p ex-
ploat. de paduri on cap. 689.780
lei (1925); tine de eparhia epi-
scowl din Galati *i are 103 In-
serial *r 3 rnanastiri.
TULCEA, coin. tub. cap. jud.
Tuleca; 25.312 locuitori. A*ezata
pe malul drept al Dunitrii la
jumatatea distantci Intre ra-
mificarea brajelor Chiliei si Sf.
Gheorghe. Are catedralli 0 4 Sleuka jud. Tulcea.
biserici ortodoxe, din cari 2 rusesti *i 1 greceascl,
2 biserici lipovene,Li, una catolica, una arme7
neasca; liceu, *c. secundara de fete, *c. de co-
tnert, de meserii.
TTJLGHES 0 corn. rur. jud. Neamt, plasa
Ceahlau ; 3.871 loc. Cf . leg. 1929, trecut lajud. Ciuc.
110 trecatoare prin Carp a ti iud.Neamt. 1265 in. al Lit.
TULLUS HOSTILIUS (*ca. 610 a. Chr.),
dupe legends, al 3-lea rege al Romei.
TUNARI, dupa legea 1929, circ. corn. cu 4 sate
jud. llfov.
TUNAR/I-DINITENI, com. rur. jud. Mov,
plasa Baneasa; 2.0t0 loc.
TUNIS, capit. Tunisiei, port la mares Medite-
rant\ ; 171.672 loc.
TUNISIA (se zice Si TUNIS), stat In Nordul
:Africei, sub protectoral francez. Supraf. 125.130
J° IS RAIL
0
ISACCEA
rea
l'
I
k
\PI CATALOI \ ULCEAL

.4,
I

\\ \\ Cattoi
..s
)
P
eSarighiol

.,...,/
Ca 1 i -Vale
.........\
li*ti din Bucu-
re*ti *1 din alte D. 1--
ora*e ale tariff. oBABA
A Post patentor PL TOPOLOGi et.
clasa T (1832),
coca ce dadea
TWW/460 \ PL.BABA OA G SY6hec
co
4e

\ ...._. \
drept la o serie
de p rivil egii cari .
,:- ,\ Jurilofca
aserna.nau pe %
s,
PL.CASIMCEA ....\..
."
ii
...
neguj &tori cu
boerii de n cam. I
oCasimcea
`.4.
4
Spirit inventiv, C0N
el nu numai lua 1-ANT
. .A
parte In diferite
balciuri marl. Harta jud. Tulcea.
din tar& (Mu-
reni, Slobozia, Urziceni). dar a realizat ideca co- I kilometri patrati, 2.093.939 locuitorI.
1913
www.dacoromanica.ro
TUN_ TUNUSLI MATTI, doi autori, despre cari nu
se cunosc amanunte biografice, cart au.tiparitla
TUR Viena In 1806 o carte In greceste: Istoria poltlicd
si geogra lied a Valachiet, tradusa In rom. de G.
Sion, 1863. Da. informatii administrative, qtati-
stice, financiare, etc.
TURAN m TURKESTAN.
TURCHE§, Com. rur. jud. Brasov, plasa Sa-
cele: 3 320 loc.
TURCI, popor a anti origine nu se poate sta-
bili cu preciziune. De obiceiu se
zice ca e uralo-altaic, adicA din
aceeasi familie oarecum mongol&
Inruditi cu Hunii, cu Calmucii,
cu Finii, s. a. Risipiti si Irnpar-
titi In grupe, ei traiau In diferite
Orli ale Asiei, din Siberia pin&
in partea de Sud a centrului asi-
atic. Unii istorici zic c& ei au a-
parut In istorie prin sec. vi a. Tip vechiu de Turc
Chr.AjungInd In legatura cu Per-
sii, unele triburi de ale for tnaintarli In Arabia
si Imbratisara mahomedanismul. Cu Incetul se
organizara In state, Incepura navalirile In Europa
pe diferite c&i si In toate acestease gasesc Incepu-
turile statului turcesc. (w Timm).
TVRCIA (TORKIA DaTMBULETI), stat In Eu-
ropa si Asia. Partea europeana e cuprinsa Infra
Grecia, Bulgaria, Marea Neagra si Marea de Mar-
Harta Turciei.
mara, care este un adevarat lac turcesc, fiindca
ambele maluri shit teritorii ale Turciei. Partea
asiatica. e Inchisa Intre Marco. de Marmara, Marea
Neagra., Rusia, Persia, Stria, Marea Mediterana
si Marea Egee. Supr. totala.: 747.000 km. p.
(24.000 In Europa, 723.000 In Asia); populatia:
13.748.000 loc. (1.198.000 In Europa, 12.5E0.000
In Asia). Densitatea pop. In totalitate 18 loc. la
km. p. (59 In Europa, 17 In Asia).
Turcia europeana e stritbatuta de citeva siruri
de munti, Intre cari M. Istrandja ai eel din pe-
ninsula Galipoli. In Asia tarmul de S. V. spre Mare
este muntos ( Taurus,Liban,Anti-Liban); la Ma-
rea Neagra stilt M. Pontici 0 M. Armeniei cu
virful Ararat (5211m.). Fluvii si rluri, In Europa:
Maria cu afluentii MU; In Asia: Susuriu cu An-
dranos (in M. de Marmara), Gedis, Menderez
(2W eandru) In Mares Mediterana, Kizil-Irmak,
Sakaria In M. Neagra.
Capitala: Angora (din 1923). Guise pr.: Con-
stantinopol (azi Istambul), Adrianopol, .Rodosto,
1914
www.dacoromanica.ro
Ciorlu, Galipolt (In Europa), lsmid, Brusa, Sin:T-
na, Adana. Sivas, Erzerura, Van, Djarbeldr, Alep,
Damasc, Trapezunt.
Imperiul turcesc Isi Incepe existenta pe la
1288 clnd Osman I (sau Otman), distrugind pu-
terea Arabilor, Inlatura dinastia Abasizilor si In-
temeiaza pe a Selgiucizilor. De atunci stapinirea
for se !Mime, trecura In Europa, cuprinsera parte
din peninsula balcanica, apoi desflintara imperiul
bizantin, ocupind Constantinopolul (1453), fapt
care Incepe o nouti erb. In istoria universala. in
secolele urmatoare supun toate popoarele din
peninsula balcanica, tree paste DunAre, staphiesc
de fapt principatele romane, cuceresc Transil-
vania si Ungaria, ataca Viena, au lupte cu Po-
Ionia, ocupind adesea regiuni din acele parti
(Ucraina s. a.). Prin ridicarea Rusiei puterea for
Incepe sti scada, mai ales In urma tratatului de la
Kuciuc-Kainargi (1774) si In urma pacii de la
Adrianopot (1829). Cu Incetul, diferitele taxi, cari
erau provincii tuzcesti sau erau supuse Intr'o
forma on alta, se emancipeaza, devin numai va-
sale, apni independente: Grecia, Romania. Ser-
bia, Bulgaria, Muntenegru, rup orice legaturi cu
vechia suzerana; apoi revendica si reiau efectiv
teritorii asupra carora aveau drepturi istorice si
cari erau pin& atunci provincii turcesti. in urma
razboiului balcanic din 1912, stapinirea turceasca.
In Europa se reduce mult. IntrInd In razboiul
mondial In aliantli. cu puterile centrale, suferi pier-
deri importante prin tratatul de la Sevres (August
1920). Din cauza ca n'a consimpt a ceda Gracie'.
anume teritorii din Asia mica, stipulate prin acest
tratat, Grecia i-a declarat razboiu. dar a Yost In-
vinsa si prin tratatul de la Lausanne( Julie 1923)
s'a stabilit situatiunea teritoriala de azi.
Ca regim politic, Turcia a fest o monarhie
absoluta pin& In 1908, clnd partidulzis al junilar
turci impuse acordarea unei constitutii. Dupa
rilzboiu au urmat o serie de turburaripina In 1922,
clnd Adunarea generals turca de la Angora a des-
fiintat sultanatul si a Infiintat In loc o republica,
pe care o prezideaza astazi Mustafa-Kemal.
TURCOAIA, corn. rur. jud. Tulcea. plasa
Mein; 2.467 loc. Nu e In lista din 1929.
TURC§MIL, corn. rur. jud. Durostor, plasa
Turtucaia; 2.206 loc. Dupll legea 1929, sat circ.
com. Satu-Vechiu. Pin& aci Dunkrea ne desparte
de Bulgaria.
TVADA, corn. urb. jud. nada; 18.00O loc
Statie c. f. cap. liniei de la Clmpia-Turzii. Asezat 502.274 loc. Aci a lost capitals regatului Sardi- TUR-
In vales Ariesului la 350 m. altit. In apropiere niei, stmburele unitatii Italiei.
slut ruincle cctatii romane Potaissa. Are liceu TURKESTAN, regiune In Asia central& Mtn TUR
de MeV, liceu de fete, *coal& de meserii, de mares Caspica: vi steps Chirghizilor (ow- AsIA).
agriculture, de horticulture, mai multe scoale Se zice vi Turan.
primare vi gradini de copii. Are TURLACHI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba,
biserici : ortodoxti, catolica.,unita, plasa Liman; 7.350 loc. Dupa legea 1929, cam.
reformata, unitara, o sinagoga ; suburban& cu 3 sate.
o manastire francisrana. In a- TURNAVITU ALEXANDRO (t1761), profesor
propiere Clieia Turzii Math de grec la Academia domneasc& din Bucuresti. A
r. 119$dat Chcia Turzii). murit aici si s'a InmormIntat In biserica manastirii
.TT,IRDA, jud. In Transiiva- SI. Sava.
ma ; cap. Turda; 3.514 km. p., TURNAVITU PANTAZI, profesor grec la Aca-
184.270 loc. (1923); are 6 plasi, demia domneasca din Bucuresti pe la 1789. Er-
1 corn. urb., 128 corn. rur. (1926); biceanu zice a a scris un lexicon elino-grec.
tine de circ. Curti' de apel din Stems jud. Turda. TURNESCU NICOLAE ( '1819 t1890), medic ro-
Cluj; are 4 scoale pri-
mare urbane si 166
rurale (1929); are 16 c L U
cooperative pentru a- 3°
provizionare vi desfa-
r"
1. N s".........."' e
cere cu cap. 466.921 lei ef
(1925). Biscricile orto- ,k I fillailijo;\ PL. 'P CAMPIAt
1.----'
'...... +
doze vi cele unite tin 4::.
I
1
I PL. IA RA \MIHAI TUROA i \ 61's
de respectivele epis- ...................Th s 1.1%
aza. s 'Nara ;)41halPa
'
Cimpia Turzei
:.en
jt'
copii din Cluj. ..r ', TURZEI/
TURENNE [Wren] -; 1 Sari:tiara
''''
...
,i4 .... y IT Eikz u
/ . LUDUS
udus
HENRI DE LA TOUR D'AU-
VERGNE VICONTE DE 2 PL. CAMP NI drIPL.BAIA r4, r
4Q
(*1611 1.1675), general r

francez,maresal(1644). 1,, Ponape. am elli is 'ex.,...)CI *.s>1

1
Sc' f
A repurtat victorii
mari In timpul lui Lu- , s,
Lupfa
so.,....-.../- i22'
dovic xiii vi Ludov'e "HUNEDOARA I
-.."-' J° ALBA
xiv, contribu ind astlEl
la Incheierea pacii de Harta jud. Turda (legea x925).
la Westfalia (1648). A
Post ucis In lupta de la Salzbach. man. A lost profesor de chirurgie la facultatea de
TURGHENIEV /VAN SERGE:El:EVIL.' ( '1818 medicine dinl3ucuresti (1869) .
ti883), romancier rus vestit. Ca propagandist de- TURNISQR, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Tur-
mocrat, a Post pedepsit cu domiciliul fort,at la nisor; 3.626 loc. Statie c. f. Una Sibiu spre Sa-
movie, drip& publicarea volumu- tiate.
lui Povestiri ale unui vinator TURNU ® corn. rur. jud. Arad, plasa Pecica;
(1852). Gratiat In 1854, a trait 2.142 loc. ¶ 0 schit jud. Arges, metob al Coziei.
In Germania, apoi In Franta. un- TURNU-ROSU 0 trecatoare prin Carpet' In
de a vi murit. Renumele sari a de- jud. VlIcea. ¶ p statie c. f. jud. Sibiu pe linia
venit universal. Trad. rom.: Un Runnicu-V1Icii Sibiu.
cuib de nobili (1905; de Lucia I. TQRNIIL CQLTEI, lost
Sabotici; de Eman Cerbu; de Seb. turn In Bucuresti In fa-
Leonard); Intlia dragoste (de Bu- te bisericii Col(ea din
descu In rev. Familia"; de Eug. Bucurelti (or acest cuv.).
Vaian, 1891; de Dascovici; de D. Turgheniev. Construit In sec. XVIII,
Perianu, 1909); Pdrint qi copii ruinat prin cutremurul
(de Duscian ; de G. B. Rares), Memoriile unui de la 1802, reparat a
om de prisos (de N. Einschlag. 1906; de Con- servit ca foisor de foc
stantinescu-de-la-Baia, 1915), Poeme in prozd Mutt In 1887, dud a
(de M. Gaspar, 1909; de L. Leist, 1909), Inmul iu- Post darlmat pentru a se
birii (de Fr. Dame, 1881; de Seb. Leonard, 1925), alinia strata.. InAltimea
Ceasornicul (de Gh. Adamescu, 1890 In Roma- Jul devenise proverbi-
nia"; 1909 In Luceafarul"), Lucrdlorul gi omul eta vi In orasele apropi-
cu miinde olbe (de L. Clmpianu In Literatorul". ate: nalt oft turnul
1883; de H. Petra-Petrescu In Junimea literarti", Coltci".
1905); Clara Miliei (de Enea Ilodos, 1890; de TURNU - MAGU-
G. Ulieru, 1922), Pasinekof (de I. Pascanu; de RLE, corn. urb. cap.
N. Grigoriu), Mumu (de B. Roiu; de N. Grigoriu), jud. Teleorman; 12.169
Faust (de N. Pastia, 1911; de Paul lonescu), Apele loc. Statie c. f. cap.
prim 4verii (de Constantinescu-de-la-Baia, 1910), liniei de la Costesti
Destul (de A. Luca, 1909), Fum (de Constanti- Rosiori pina In port.
nescu-de-la-Baia, 1914), Duclistul (de L. Daus, TURNU-SEVERIN,
1907), In 10(a ghilotinei (de Duscian, 1209), Un corn. urb. cap. jud. Me-
vis ciudat (de M. Negru, 1911), Asia (de N. Pastia, hedinti ; 30.967 loc., port
1909), 0 scard la Sorrento (de S. Cujba, 1895), la Duntire. Are santier
Eroismul dragoslei (de 0. B. Rare vi L. Mum), pentru reparat vi lucrat
Trei Intllniri (de P. P. Stanescu), Anciar (do A. corabii vi vapoare. Li-
Lascarov), etc. ccu. de biletIsi fete, sem-
TURGQT [targo] ROBERT-JACQUES ('1727 i& n Jrmala de baeti vi de Turnul Collei.
t1781), om politic vi economist francez. Inte- fete. numeroase s co li
meietnr al scoalei liziocra(ilor. primare. 0 biblioteca public& fondata de I. 0-
TURIA. corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Bibicescu. 0 cladire impunatoare pentru tcatru.
Tir.vu-Sacuesc; 4.500 loc. In feta internatului s'au dcsgropat temelile unei
TURIN (Ital. TORINO), ores In Italia (prow. To- asezarii romane, iar ling& Dunare e piciorul pe
rino), asezat la confluenta r. Dora Ripario en Po; dului Mut de Apolodor. Bustul lui Traian In gra-
1915

www.dacoromanica.ro
TRR- adiva pubica din centru. in ziva de 23 Noembrie 1916
lost In jurul orasului o mare lupta, data de trupe M.

T- 47, J°
romanesti pentru a recuceri orasul, ocupat prin sur-
p rindere de Germani. Rezistenta ocupantilor e e ASL
InfrIntil, dar situatia trupelor noastre e primej-
duita din alte parti $i de aceea ele slut nevoite
sa se_retraga spre SE. PL. rnerewl'
TURR ISTVAN (STEFAN) ( "1824t1908), general
ungur. Dupit ce a participat la revolutia din 1848, TOYA \
s'a refugiat In Italia Si a luat parte la luptele con- Ar
ue4 In PL. ii-
tra Austriei In 1849 si 1859. 0,6
TURTUCAIA corn. urb. jud. Durostor, plasa 1///i osr, lSIMILAi
Turtucaia: 12.500 loc. Aci a Post In cursul raz- // ! /Pl
boiului pentru Intregire o mare lupta In zilele !
/
.!Bicani/
de 2-6 Septembrie 1916, care s'a terminat cu o 11!
adevarata catastrofil pentru armata noastra: nu r
kS
\,.....
numai ca orasul a Yost luat de inimic, dar aproape
Introaga garnizoana a lost nimicita.
TURT, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Ugo-
cea ; 3.820 loc.
TURULUNG, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa
Ugocea ; 4.286 loc.
-1

rn
IPERESCHI

I P
ePtOroe

Grivita
ARLAkt LhiuMrgUeRnSENI

PL.JERAYAT ti
(

I
,\ ....
s
-J

cJ

T1,1NAD, corn. rur. jud. Ciuc, plasa S Inmartin ; ...rdisGgeEnNt 1 IN, ..."."..... IN
2.368 loc. Statiune balneara. Statie c. I. Baia. Bra- 1 Adam, C
sovPetru-Rares. I
1 p As
TUTANA 0 munte In jud Arges.
jud. Arges.
7a schit
1
%,..,.../
A
z cs,

TUTOVA 0 rill all. al Bitrladului. ¶ 0 statie

c. f. lInga Blrlad. ¶ 0 jud. In Mol-
dova; cap. Bland; supr. 2.498
km. p.; 135.664 loc. (1915); are
7 plasi, 1 corn. urb., 104 corn. rur.
(1926); tine de circ. Curtii de a-
pel din Galati; are 10 scoale pri- 41%.4,4
mare urbane si 179 rurale (1929);
7 cooperative de aprovizionare si
desfacere cu capit. 720.339 lei $i 7
coop. p. exploat. de pilduri cu ca-
pit. 826.6E0 lei (1925); tine de e- Sterna jud.
parhia episcopiei din Husi, are 181 Tatova.
biserici si i manastire.
TUZLA 0 corn. rur. jud. Constanta. ¶ ® corn.
rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Tuzla; 2.976 loc.
Dupa legea 1929, corn. urb. ¶ ® lac jud. Constanta.
TVARDITA, corn. rur. jud. Tighina, plasa
Clad Ir-Lunga; 4.953 loc. Dupa legea 1929, sat
enc. corn. Ceadlr-Lunga.
TWAIN [Wen] MARK (SAMUEL LANGHORNE CLE-
MENS) (18351.1910), scriitor american, cclebru
prin scrierile sale umoristice, cu un umor special
varacteristic anglo-saxon. Trad. rom., afara de
bucati razlete prin ziare si reviste: Nuvele si schi(e
(de Titu $i Livia Maiorescu, 1902), Un ramd§ag
1 1( i
Harta jud. Tutova. (Legea 1925)
(de Al. G. Doinaru), &We umoristie (de Trivale),
Osinditul (1911), Drepturile f emeii (de Mihail Ne-
gri', 1912) , Furtul ele antului $5,
alb (1921), Porcul in triIloiu (de Ito "
Mircea Bottez, 1922), Bancno- -7-,-,...
ta de 1.000.000 lire sterline (de t, o ;',1
Cost. Voinea), Curierui a-
mator (de G. Costescu).
TWARDOVSKI SAMUEL
('ca. 16001.1660), poet polon.
Insotind (1622) pc un sol po-
Ion care mergea la Constan-
tinopol, a descris In versuri
calatoria lui 5i vorbeste aci Mark Twain.
despre Moldova (tip. 1633).
TYNDALL [timid] milli ("18211.1893), fizi-
cian englez. A facut descoperiri In domeniul mag-
netismului Si al caldurii.
TZ9NI MILTIADE (*1844 t 1898), profesor
de matematici la facultatea de stiinte a Universi-
Lath din Iasi (1869). A Yost si om politic: deputat,
senator.

1916

www.dacoromanica.ro
 ,Ze.4
TAMBLAC GRIGORE, prelat din Moldova.
Dupa. Melchisedec, era Roman din Bulgaria; a facut
studii la Constantinopol $i a venit In Moldova ca
preot la mitropolia din Suceava. A fost predicator.
A trecut In Rusia, afost mitropolit al Litvei, apoi
In Serbia, In fine In Moldova. In timpul lui Alexan-
dru cel Bun, mitropolit al Moldovei $i egumen la
Neamt, Au ramas de la el prediciscrise In slrbeste.
TARA., ziar politic, Intemeiat In Bucuresti de
M. Papamihalopol, a aparut Intre 1903-1909 si
1914-1916.
TARA (scris TERRA), ziar politic din Bucuresti,
condus de N. Blararnberg Aristide Pascal si Petre
Carp, Intre 1867-70.
TARA, numire data de eel din Fagaras tinu-
tului de peste Carpati. In Tara e nurnirea titre-
buintatti de Mott pentru regiunea de cimpie din
V. Ariesului.
TARA BIRSEI pp- BIRSA.
TARA-DE-JOS si TARA-DE-SUS, Impartire ad-
ministrativa din vechia Moldova.
TARA- MOLDOVEI Pr MOLDOVA.
TARA-MUNTENEASCA Pr MUNTENIA.
TARA N0UA, revista. $tiintifica, politica. $i lite-
rarA, Bucuresti, sub red. lui L Nentiescu, 1884-
1887.
TARA-OLTULUI, numire veche a regiunii
din Transilvania (Ardeal) dintre Olt $i muntii
Carpati, corespunzind In mare parte cu jud. Fa-
gdra$. Putini streini infiltrati aci. Locuitorii, prin
traditie, se socotesc oare-cum necuprinsi In Ardeal,
care, zic ei, se Intinde In dreapta Oltului.
TARA-ROMANEASCA pp- MUNTENIA.
TARA SACUILOR w sAcul.
TARCU, munte in muntii Jiului.
TARIGRAD . CONSTANTINOPOL.
TARIGRAD, c. rur. jud. Soroca, pl Nadusita;
3.925 loc. Dupa leg. 1929, sat circ. corn. TIr-
nova.
TARSKOE SELO, ora$ In Rusia, aproape de
Petersburg. Era resedinta de vara, a tarilor $i ayes
palate frumoase.
TAUL, sat jud. Soroca, plasa Tlrnova; 2.820
Joe. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Tirnova.
1917
www.dacoromanica.ro
t. ft,
RIIINELIC CICTITIt LIII THPIC§ (POENARI, ARMCO
TANDARI (unii zic: TINDARRI), corn. rur
jud. Ialomita, plasa TAndarei; 3.319 loc. Dupti
legea 1929, circumscrip(ie com. cu 8 sate. Statie
c. f. linia FaureiFetesti si cap. linia PloestiSlo-
boziaTandarei.
TARANUL ROMAN (scris TERANTIL.), ziar politic,
economic, literar si comercial, sub directia lui
Ion Imiescu (de la Brad) Intre 1861-1863.
TEBEA, corn. rur. jud. Hunedoara; 4.195 loc.
(1919). Mine de lignit. Aici e mormantul lui
Avram Iancu.
TEPELVS N.- BASARAB III.
l'PE$, Yam) zis (t 1476), domn al Mun-
teniei 1456-1462. Se pare cll. purta numele de
Dracu si era fiul lui Vlad Dracu,
iar porecla subcare e cunoscut
i s'a a tribuit mull mai tlrziu.
El is tronul In 1456 cu ajutor
turcesc, totusi se Intelese cu
Ungurif si se Impotrivi lui Ma-
hornet II, care vent Insusi In
Muntenia In fruntea unci ostiri
puternice. Multe izvoare con-
temporane marturisesc ca sul-
tanul a fost Invins, dar Vlad,
intrind In luptA cu Stefan al
Moldovei, care atarase Chilia ,
"'
(aceasta apar(inea Munteniei), mullir2,111=
a fost silit sli paraseasca tronul
$i sa fuga In Ungaria (1462), de unde Incerea, za-
darnic, sa redebindeasca tronul iarasi prin Turd.
Duna. unii istorici, a revenit in 1476, dar a fost
ucis de Laiot.
TEPE-VODA., static c. f. jud. Dimbovita,
lima Titu--TirgovistePietrosita.
TEPU-DE-JOS, sat jud. Tecuci, plasa Nico-
resti; 2.127 loc. Dup13. legea 1929, sat circ. com.
Nicoresti.
TETONIS DDT CATUNE, profesor grec la Aca-
demia domneasca. din Bucuresti pe la 1780.
TIRAN*TIOcom. rur. jud. Vasluiu.11® com.
rur. jud. Braila, plasa Viziru; 2.265 loc. DupA le-
gea 1929, sat cite. com. Viziru.
com. rur. jud. Raclauji, plasa Dor-
T T, 5_Dornesti.
neW; 3.500 loc. Statie c. f. intre Darmturesti $i
TUT.
TIBIN, munti MIT& Sibiu, cu varful Can-
drelul.
TIBLE$, munte in Maramures; Malt 1842 m.
TICHINDEAL PP' oicHINDEL.
TIFSCU ILIE fiul lui EnecHE din Tifesti, su-
pranumit FRIGE -VACA (*ca. 16671.1704), mare spa-
tar In Moldova, 6 denuntat complotul boerilor
contra lui Constantin Cantemir, din care canzli
au lost ucisi Velisco si /vliron Costin.
TIGANI (span. eiTexos, grec. GYPTOI, engl. GY-
PSIES, Ir. BoHEMIENS, it. UNGAR! germ. MEITNER),
neam de oameni ratacitori, veniti din India. Ri-
sipi(i prin toate tairile Europei. Se pare ca. o mare
parte din ei au venit In Europa piin acelasi punct
si anume prin Grecia, 'andel'. au In limba for multe
grecisme, $i de acolo au apucat mai multe drumuri,
ajunglnd pina In Statele din Occident, dar si-au
format clteva centre undo s'au asezat $i se gasesc
In numar important. Unul din acelte centre e
Romania; probabil ca de ad au trecut In lingerie.
Nu se tie clnd au ernigrat din India, nici clnd au
ajuns In tarile noastre; dar In sec. xiv se pomeneste
In multe documente despre ei. Clnd Incepe sa se
vorbeasca Inuit despre ei, Ii gasim. In situatia de
rohi In posesiunea boerilor (mai toate Mile de
zestre cuprind un numar de ligani) sau de nomazi.
Se deosebeau atunci (In epoca Regulamentului
Organic) trei cat egorii de Tigani: Ldiasi (de laie),
cari formau corporatii di ferlte de meseriasi, apar-
tinind Statului; V atra5i (de vaird), servitori In
casele particularilor la cari erau robi; Neto(i,
aproape salbatici $i ratacitori. In aceasta epoca a
tnceput a se vorbi despre liberarea lor, dar ideca
tnttmpina Impotrivirea proprietarilor de robi,
fiindca pierdeau foloase importante. Cu timpul,
Insa, ea isi facu drum si astlel domnitorii Alexan-
dru Ghica (In 1837) si Mihail Sturdza (In 4844),
liberara pe Tiganii robi ai Statului $i ai manastiri-
lor. Cu prilejul acestui eveniment scrise Alecsan-
dri poezia sa Desrobirea Tiganilor" (31 Ianuarie
1844). Tiganii robi ai particularilor au Post libe-
rati In Moldova sub domnia lui Grigare Ghica
(1855), In Muntenia sub a lui Alexandru Cuza.
Astazi se mai pastreaza vechile numiri : Ldesi (sau
'de(i), V der asi (sau VdirariY, Neto(i, Ursari, Ciu-
rani, Calddrari, Fierari, Spoitori, Budari (sau
Lingurari); Potcovari, Chivu(e. Lacatusi, Ldu-
Iari, de si uncle nu mai corespund cu vechile for
Indeletniciri. Azi cei mai multi stilt asezati In sate
(uncle formate numai din ei), mai putini shit Inc&
ratticitori, dar aceia merg din sat In sat $i stau
eltva pentru a-si exercita meseria. Chestiunea for
are o bogatil bibliografie. Prima carte special&
este a lui Mihail Kogalniceanu (In 1. franceza) tip.
Ia Berlin, 1837. Intre cele mai recente: Les Tsi-
genes" de Pop Serboianu (tip. Paris, 1930).
TIGA.NE§TI 0 man. calugari jud. Orheiu,
Intern. 1741 de boerul Lupu Dencu. ¶ 0 static
c. f. jud. Teleorman, linia RosioriZimnicea. ¶
C) corn. rur. jud. Muscel, plasa Podgoria; 2.002
loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn. Valea-CIrci-
novului. ¶ C manastire de maici In jud. Ilfov. In-
temeiata. ca. 1780. Are 2 biserici: una din 1812,
zidita de Radu Golescu; alta din 1817, zidita de
Logof. N. Riscoveanu. Are un atelier de covoare. ¶
1918
www.dacoromanica.ro
M corn. rur.j ud. Tecuciu : e o scoala de agriculture,
Intemeiata nu fondurile lasate Academiei de Te-
che Anastasiu.
TIGLINA ps- GHERGHINA.
'.ZINC NicOLAE(1846.1.1927), ziarist $i scriitor
roman. A fast functionar la Curtea de Conturi.
A debutat prin 2 comedii publ. In Columns lui
Traian": i Aprilie 5i 1 Maiu. A colaborat la
Revista contimporana". Literatorul" si Re-
vista literara", apoi la Revista Nona", cum si la
numeroase ziare umoristice (Ghimpele, Ciulinul
$. a.). A publicat poezii originate, piese de teatru
(Doarnna Kiajna, Jertfa $. a.), prectun si multe
traduceri din Manzoni, Augier. Mussel, Richepin,
Poilleron, Porto-Riche, Corneille $. a..
TINTEA, localitate M jud. Prahova; izvoare
cloro-sodice; exploatari de petrol.
TIPAR, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2.357 loc.
T1PCHE$, munte In jud. Neamj, la trecatoarea
Bicazului; Malt 1359 m. Aci a Post o lupta in ziva
de 19 Octombrie 1916, In care atacul victorios al
trupelor austriace a Post schimbat Intr'o mare In-
fringere, gratie avIntului si curagiului soldatilor
nostri, prin lupte cu baioneta.
TIRElpfl, corn. rur. jud. SSlaj, plasa Carei;
2.079 loc.
TITEICA GEORGE (-1873), matematician ro-
man. Studii superioare la. Paris. Profesor de geo-
metric analitica la Universitatea din Bucuresti
(1900). Decan al F:acultatii de stiinte. Membru In
Consiliul permanent de Instructiune. Membru al
Academiei Romane (1913). A tinut prelegeri In
Paris (Sorbonne) $i In America. A publicat ar-
ticole In Bulletin des sciences mathematiques"
din Paris, Rendiconti del circolo matematico di
Palermo", Bull. de la society des sciences de
Bucarest". Bulletin de la section seientlique de
l'Acadernie Roumaine" si alte reviste speciale;
e unul din conduce torii revistei de popularizare
Nature". Op. pr.: Sur les congruences cycliques
et sur les systimes triplement conjugues, 1899;
O problemd de geometrie infinitezimald, 1909;
Sur certaines courbes gauches, 1911; Via(a sti
aclivitatea lui Sp. Karel, 1914; Sur une classe
speciale de surfaces, 1915; Geometrie dif ferentielle
projective des reseaux, 1924; Oameni de nddejde;
Culegere de probleme de geometrie, 1929. Lucreaza
Ia conducerea societatii de educatie populara.-
Casc/e Nationale (14,- acest cuvint).
T/NTARI. corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsa-
de-Sus; 2.541 loc. Static c. f. Intre Brasov si Fa-
garas.
TINTARBNI 0 corn. rnr. jud. Tighina. plasa
Bulboaca; 2.441 loc. Dupil legea 1929, sat circ.
corn. Bulboaca. ¶ C) statue c. t linia FiliasiTir-
guJiu.
TONI our TZONI.
TUGULEA, deal jud. Tulcea.
TUTORA, corn. rur. jud. Iasi, plasa Copou.
Aci s'a dat In Noembrie 1588 o lupta Intro Petru
$chiopul si Cazaci, cari au Post lnvinsi.
TUTUIATUL, munte InDobrogea, jud Tutees
456 m. Cel mai Malt din acea regiune.
TUTULB§TI, corn. rur. jud. Arges plasa Dim-
bovnic; 2.440 loc. Dupe legea 1929, sat circ. corn.
Rociu

UADRAS, munti In Maroc.
UBANGI, riu In Africa centrals afluent al
11. Congo; lung. 2.010 km.
UBICINI [Ubisinil JEAN slam ABDOLONYME
(*18181-1884). istoric francez $1 ziarist. Cltva timp
profesor la un liceu, apoi a ealatorit din 1846 mai
multi ani mai ales prin Italia siOrientul european.
AflIndu-se in Bucuresti in 1848, a devenit sacra-
tar al guvernului provizoriu, apoi, dupe 13 Sep -
tembrie, a trecut la Constantinopol. A lost un
sustinator al cauzei romane; In 1859 I$i is sar-
cina unui supraveghetor al tinerilor romani aflati
la studii In Paris. A publicat multe scrieri istorice,
dintre cari ne privesc, direct : La question d' Orient
(levant l'Europe (1854), La question des princi-
pautes danubiennes decant l'Europe (1858), Etude
sur ies populations chretiennes de la Turquie
d'Europe (1867). A lost proclamat cetatean de
onoare al Romaniei In 1867; membru onorar al
Academiei Romane (1871).
UCIGASUL, lac jud. Ciuc. la 4 ore departe
de Gheorgheni, la 995 m. Inaltime; lung de 600
m., adinc ca. 30 m., Inconjurat de marl pbduri de
brazi.
UCRATNA, stat din republica sovietica a Fu-
siei (Pr harts); 461.072 km. p., ca. 28.399.000 loc.
A lost In sec. xvo cuprinsa de Turcia care a gu-
vernat-o prin Domnitorul Moldovei Duca. Ca
batman a Ucrainei a fost ales la 1727 Danild
Apostolul, moldovean de origine.
VDA, circumscriptie comunala jud. Arm cu
26 sate (1929).
UDREA BANI7L, general al lui Mihaiu Viteazul.
UDVPU, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Sla.-
vesti; 2.051 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Slobozia- Trbsnitu.
UFA oras, capitala statului -Baschirilor din
Rusia Sovietica; 84.000 loc.
UGANDA, regiune In Africa centrals; supraf.
287.000 km. p., 3.127.455 loc. Cap. Mengo.
UGOLINO (GHERARDESCA), stapinitor al Pizei
(pe la 1284) din partidul Ghibelinilor, a fost prins
de adversarul sau Ruggieri si Inchis Intr'un turn
cu copiii sal $i lasat sa moara de foame. Povestea
1919
www.dacoromanica.ro
vciontgrx., LAO JUD. CHIC
vietii lui formeaza un episod celebru din In
fermi!" lui Dante.
UGRINUS. personal despre care vorbesc do-
curnente din 1291, care s'a prezentat la adunarea
generals a Nobililor din Alba- Iulia, convocata de
Andrei in, regale Ungariei, $i a cerut sift i se resti-
tue posesiunile sale din tars Fagarasului. Engel ii
consider& roman. loan Pu$cariu a analizat docu-
mentele cari vorbesc de el, dar n'a putut sa -i sta-
bileasca personalitatea.
VHLAND LuDwiG (1787 t1862), poet german.
A publicat poezii lirice, drama, balade. Trad. In
reviste: Foaie pentruminte" (1840), Convorbiri
literare" (1868-10)Revista idealistil." (1908),
Semanatorul" (1909), Neamul rom. literar"
(1911-12), "Ramuri" (1914), Drum drept"
(1915) de A. Ardeleanu, Schelitti; M. Pompiliu,
D. lamandi, 1. M. Marinescu, D. I. Ricard,
C. Stoica, etc.
UIDBBTI, circumscriptie corn. jud. Baia (lost
Suceava, fost Falticeni) cu 14 sate.
UIOARA, statie c. f. jud. Alba cap. liniei
laterale de la Rtaboeni. Mine de sare.
ULEMALE, teologi $i jurist' turd. Formau odi-
nioara o corporatie care avea mare autoritate $i
dicta cIteodatti $i In chestiuni politice.
TAFILA (*311 t381), episcop al Gotilor crest-
nati (arieni), a tradus In limba gotieli o parte din
Biblie.
ULISE (ULYSE), unul din eroii earl au condus
pe Greci In razboiul Troiei; numele grecesc: Odi-
seu.
ULMESNI 0 circumscriptie corn. jud. Ilfov
cu 4 sate (1929). ¶ O statie c. f. jud Buza.0 'Mtn
Mizil $i Buzau pe liniaprincipala. ¶ O 13.-PAMIN
TERI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Oltenita; 2.162
loc. ¶ C u.-sILLAJ, statie c. f. linia Cluj Baia-
Mare.
TJLMU C) corn. rur. jud. Lapu$na, plasa H111-
ce$ti; 4.862 loc. Dupii legea 1929, sat circ. corn.
Vasieni. ¶ ® circumscriptie corn. jud._ lalomita
cu 7 sate (1929). ¶ ® munte judetul Falticeni
(azi Baia, fost Suceava), comuna Dome, malt
1156 m.
U LS- 111,MULVT, statie c. f. jud. Teleorman, linia
RosioriZimnicea.
UNG ULPIAN (DOMITTUS IILPIANIIS) (t228), jurist
roman pe timpul lui Alexandru Sever. Era pre-
fect al pretoriului $i a Post ucis de pretorieni din
cauza severitatii lui. A publicat paste 250 carts
de drept, mai ales comentarii, $i a avut o mare au-
tori t ate .
ULSTER tOlster), provincie din N. Mandel,
cap. Belfast. In 1921, clnd Irlanda $i -ft dobindit
autonomia, ea a ramas legate de Anglia. Locui-
torii de aoi slut protestanti pe clnd ceilalti Irlan-
dezi sint catolici.
UMBERTO ('18441.1900), rage at Italiei de la
1878. A. domnit cu Intclepciune $i blindete; a
Incurajat tictele $i $tiintele; a aratat
devotament pentru intcresul public; (
a Post ucis de un anarhist.
UMBRARE TI, statie c. I. jud. r cra 13,
ITecuciu Intre arbo$i $1 Tecum, la p
3 km. de satul cu acelasi nume. $fr
UMBR/A, regiune din Italia can-
trala, cuprinzlnd provinciile Perugia 1'
$i Terni; 8.715 km. p., 646.000 loc. Aoe _
IIMORTSTUL, foaie glumeata, ape-
rutli, Cu Intreruperi (1863-1903), Umberto I
In Pasta, Gherla, Arad, sub red. lui
G. Ardeleanu, a lui losif Vulcan $i altora fare a
fi numiti.
UNCHITESTI, statie c. f. jud. Soroca linia
,BaltiMa teuti.
UNDSET SIGRID ("1882), seriitoare norvegiana.
A publicat doua serii de romane $1 mtvele. Pre-
miul Nobel In 1928.
UNG4RIA (MAGYARORSZAO, fr. HONGRIE, germ.
0 - 3
BUDA
r
cilagy Natyisa.
gapes
111'
ife
0
S t-
,1
Harta Ungariei
IINGARN, ital. IINGHERIA), stat in Europa. Se mar-
gineste la N. cu Cehoslovacia, la E. cu Romania,
www.dacoromanica.ro
'la S. cu Jugoslavia, la V. cu Austria. Supral.
92.951 km. p.; 8.455.000 loc.
Teritoriul Ungariei e tmpffriit In doua prin.
Dunare: partea din spit E. este mai mutt $easa,
avind numai In spre N. ctieva $iruri de inunti
(Bakk, .M atr a); partea din spre V. mai mult mun-
toasa $i deluroasa, avind In centru muntli Ba-
kony. Sistemul hidrografic II formeaza. Duna.rea
eu afluentii sai: pe stInga Tisa, care, la rindul ei
prime$te pe Sajo, Hamad, Bodrag, Crisul Cu
Bereteu, CrisUl-Repede, Negru $i Alb, can vin din
Romania, cum $i sfIrsitul Muresului; pe drenpta
Raab, Zala care strabate lacul Balaton $i, dupa
ce primeste pe Eapos, se uneste cu sarvit sl-gi
duce apele In Dunare; dealungul hotarului din
spre Iugoslavia curly Drava.
Cap. Budapesta. rase pr. Szeged, Kecskemct,
Miskol( (Miskolc), GyOr (Raab), Bekescsalm,
Mako, Czegled, Sopron, Szolnok, Csongrad, Vat
(Vac), Mohaci (Mohacs), Tokaj.
Uric rii navalesc In Europa in urma Hunilor
$i Avartlor (898), intl.& Intliu In Panonia $i apoi
In Transilvania, Invingind statele slave $i roma.-
nesti can se gaseau In aceste tinuturi. Cu prin-
.40 cipele Gera (972-997) incep sa-$i formeze p or-
ganizatie de stat, desavirsita sub Stefan
zis eel S lint (997-1038), care termina crestina-
rea Maghiarilor $i organizeazli. biserica for $i se
Incoroneaza. rage. Duna o serie de lupte civile,
dupa lupte nenorocite Cu Tatarii $i cu Turcii, status
ungar cunoscu o perioada de restabilire gratie ge-
rieralului loan Corvin de Runiade, Invingator at
si apoi de glorie sub domnia regelui Ma-
Tureilor, s!
teiu Corvin. Sub regil urmatori,. Ungaria nu putu
sa Impiedece progresele-Turcilor $i, dupa dezastrul
Lav A C
Miskolc kir
tA!!' PG
olerire9y
tr Mar
\ Vat
r gidiloaciszolineny
P 15TA
Jasz-
Bereky
Czegled
a/WM in/
ahrat
, 0/1413
0
oszentes
Dekes Csa
°Halm odmezilOs rh #41
. .
NaCO
Szeged
O
A
1
c
de la Mohacs (1528), ea cade sub stapinirea lor;
1 Buda, Teruipara devin resedinte ale pasilor;
1920
pules care amine independent& se uneste cu
Austria (1538) sub Ferdinand I, avind $i drepturi
asupra Transilvaniei. Prin pacea de la Viena
(1606) Transilvania devine iarlisi autonoma. Prin
pacea de la Carlovit (1699) Turcii cedar& Au-
striei ceeace mai staptneau In Ungaria, Transil-
vania si Banatul. Ungaria ramase deci provincie
a Austriei pina la 1848, chid, gratie evenimentelor
europene, guvernul austriac conshnti la formarea
unui minister unguresc separat. Acest minister
pe deoparte declare rupte orice legaturi cu Austria,
pe de alta Iasi aroga drepturi de stapinire fatli de
nationalitatale din cuprinsul Ungariei; de aci ne-
multumiri, cars crescura din pricinlic& se impunea
alipirea Transilvaniei la Ungaria. Astfel se produse
razboiulintre Austria si Ungaria, nefericit pentru
aceasta In Ungaria, dar sustinut cu succes In
Transivania, unde comanda o avea polonezul
Bern. Interventda armatelor rusesti Invinse re-
zisten(a ungureasca si Ungaria ramose tot pro-
vincie a Austriei ca si Transilvania. In 1867, Un-
gurii profitara de situatiunea grave a Austriei si-i
impusera forma destat nurnita dualism, care dal-
nui pine dup& razboiul mondial, clnd popoarele
supuse se declarara liberate de sub stapinirea
Ungariei. Atunci se produse o revolutie comunista.
In Pasta si conducatorii ei, punlnd mina pe pu-
tere, trimisera trupe In Transilvania. Acest fapt
sili guvernul din Romania sit Uinta& armata
pentru a apara Transilvania si sa inainteze si
pe teritoriul unguresc ocupind Budapesta (1919)
gi restaurind un guvernamInt legal. Prin tratatul
de la Trianon (14 Julie 1920) Ungaria fu redusa
la limitelc ei naturale, iar nationalitatile, liberate,
se unira, cu patriile respective $i se nascu $i un
stat nou: Cehoslovacia.
wicoguA, revist sociala, literard, apa-
ruta In Cluj Intre 1891-1898 sub red. lui Gri-
gorie Moldovan.
UNGII:pNI-TMG, corn. rur. jud. Ia$1, plasa
Copou; 3.890 loc. Dupa legea 1929, trecnta la
jud. Balti. Circ. corn. jud. Balti cu 32 sate.Stalle
c. f. ling& Vasile-Lupu, linia Bucuresti Iasi
Chisinau.
UNGRO-VLAIIIA, titlu pe care-lgasim In do-
cumente grecestisi slavonestipentru a numi statul
care In latineste se intitula V aiachia Transalpina
iar In romaneste Tara-Ronulneasca sau Muntenia;
apoi pentru a numi mitropolia din TL.goviste
(mutate In Bucuresti) Infiintata In 1359 ca re-
prezentanta a patriarhiei din Constantinopol ala-
turi cu mitropolia din Severin. In timpul lui Radu-
cel-Mare (ca. 1500) mitropolia din Severin se des-
flint& instituindu-se In locu-i episcopia zis&
Rimnic-Noul Severin, iar eealalta ramase singura
plistr& vechia titulatura, caci de ea defsindea
si hirotonisirea episcopilor romani din Transil-
vania.
MitropolitAi Ungro-Vlahiei (dupli Istoria Bi-
sericii" de N. Iorga si Istoria mitropoliei Ungro-
Vlahiei" de Gibescu. Datele sint foarte apro.
ximative pin& la Inceputul sec. xvii, unele si
dupa aceea): lacint Critopol ca. 1359; Hariton,
ca. 1379; Antim 1, 1381; Teodor Timoteiu, 1402;
Macarie I, 1442; losif I, 1465; Macarie II, 1483;
Nifon I, ca 1500; Maxim. ca. 1507; Macarie III,
1508-1521; Ilarion, 1524; Mitrof an I, 1530;
Varlaam 1, 1540; Anania, 1545-1558; Simion,
1558; Daniil I, 1566; Eftimie I, 1569; Sera /im,
1578; Mihail I, 1586; Nichifor, 1590; Mihail
11, 1590; Eftimie 11, 1595; Mihail II a doua
oara, 1595; Eftimie 11 a doua oara, 1600; Luca,
1605; Grigorie I, 1629-1637 rTeolil, 1637; Stefan
1, 1648-1653; Ignatie, 1653-1655; Stefan 1 a
doua oars, 1659-1668; Teodosie I. 1669-1673;
Dionisie I, 1673; Varlaam II, 1673; Teodosie I a
doua oath, 1679; Antim II lvireanul, 1709; Mi-
trofan 11,1716; Daniil II, 1720; $lefan 11, 1732;
Neofit I, 1738; Filarel I, 1654 00; Grigorie II,
1760-87; Cosma, 1787; Filarel /1,1792-93; Do-
siteiu, 1793-1810; Ignatie,1810; Nectarie, 1812;
Dionisie II, 1819-21; Grigorie IV, 1823-34:
Ch. Adamescu. Dictionar enciclopedic ilustrat. 1921
www.dacoromanica.ro
Neofit II, 1834-49; Ni/on. 1850-75; Calinic uNe_
Miclescu, 1875-86; Iasi! II Gheorghian, 1886
93; Ghenadie Petrescu, 1893-96; Losif II, a doua U N
oara. 1896-1909; Atanasi , 1909-1911; Canon
1912-1919; Miron, 1920.
UNGURNI 0 circurriscrippe corn. jud.
Tecuciu cu 8 sate (1929). ¶ ® statie c. f. jud. Bo-
toqani linia IasiTodireniDorohoiu la 1 km.
de satul Ungureni-Ciulei.
UNGURI Fir IINGARIA.
UNGURLANTJ EMANOIL (t1929), om politic
si scriitor roman din Banat. Incepind de la 1875,
a fost in primele rinduri ale luptatorilor nationa-
listi. A condus internatui gimnaziului roman din
Timisoara, a Infiintat banca Tirni,ana", zia:ul
Dreptatea" $. a., a Ingrijit de fundatiunea Mo-
cionestilor, a Infiintat o fundatiune pentru aju-
torul scoalelor si biseficilor In 1912 cu 500.000 co-
roane. Dup& unire s'a ocupat de organizarea eli-
minelor de ucenici din Timisoara. A scris: Trecu-
tul Timiparei si Istoria activitatii politica a Ro-
milnilor din Ardeal $i Ungaria.
IINIONL,TI , numire data partizanilor unirii prin-
cipatelor In epoca In care s'a pregatit acest eve-
niment (1856-59), termen Intrebuintat mai ales
In Moldova, unde exista si un numar restrtns de
adversari (anti-unionisti).
IINIREA, foalo bisericeasca politica, spare In
Blaj de la 1891. E organul oficios al mitro-
poliei.
IINTREA ou ROMA, act religios-politic, facut prin
Incheierea sinoadelor preotesti ale Rornanilor or-
todocsi din Transilvania In 1698 si 1700 sub pre-
zidentia rnitropolitilor Teofil- si Atanasie. Dup&
unii istorici, redactarea actelor Marta In sinoade
se deosebea de acea din comunicarile adresate
Papei: eatre Romani conditiile erau ware, catrc
Papa se aratau mai grele, ca sa-i lase iluzia unei
depline catolicizari. Cu toate acestea unirea cu
Roma n'a fest primit& de tot poporul romanesc
din Transilvania, ci numai de o minoritate. De
atunci s'au despartit Romanii de acolo In dou&
confesiuni ce poartli numele de greco-catolici sau
uni(i (cu centrul In Blaj) si greco-orientali sau
neuni(i (cu centrul In Sibiu).
IINIREA PRINCIPATELOR s'a Mout In principiu
prin voturile divanurilor ad-hoc din Muntenia si
Moldova (1857). Conventiunea din Paris din 1858
a admis numai titlul de principate-unite", dar
a impus fiinta a doi domni, doua guverne, etc.
si o comisiune central& la Focsani cu membri
din ambele tart. Alegerea lui Cuza si In Bucuresti
(24 Ianuarie) a fost numai o unire personald, pe
care puterile europene n'au recunoscut-o ca reala
decit la 12 Decembrie 1861, dar cu titlul provizoriu
pins la sfIrsitul domniei lui Cuza. De aceea la ve-
nirea Domnului Carol In 1866 chestiunca s'a pus
din nou de chtre Austria si Turcia, dar fara rezul-
tat si astfel a ramas delinitivd.
IINIR.EA PROVINCIILOR ROMANESTI OE VECHIIIL RE-
GAT s'a facut In timpul si dup& razboiul mondial
In modul urmtaor:
Basarabia. Drip& ce revolutia ruse (Martie 1917)
proclama libertatea tuturor popoarelor stapInite
de fostul imperiu, Romani' din Basarabia, Ingri-
jorati de soarta tor, formeaz& un comitet central,
care convoaca un congres ostasesc moldovenesc In
Chisinau (Octombrie 1917). Acesta proclama au-
tonomia teritoriala $i politica si hotara.ste sa se-
faca o Adunare numita Sfatul Tarii. Sfatur
acesta declare Basarabia independentd sub nu-
male de Republica federativa moldoveneascd con-
dusa de un Consiliu de directori (Decembrie 1917).,
Producindu-se turburari marl In Rusia, bolsevicit
nu aproba masurile luate de Romani si In Ia-
nuarie 1918 °cup& militareste Chisinaul. Alunef
Sfatul Tarsi care ajutorul armatei romane, cam
II de, trimitInd trupe spre a restabili ordinea $1 a
da putinta locuitorilor sa decide pentru viitorul
provinciei. Astfel Sfatul Troll voteaza (27 Martie
1918) unirea cu Regatul Rcmulniei $1 la 9 Aprilie
doi reprezentanti ai Basarabenilor (I. Inculet sI
191
UN N I- D. Ciugureanu) intra ca ministri de stat In gu-
vernal Romaniei, prezidat atunci de Al. Marghi-
t./ E loman.
Bucovina, La 27 Octombrie 1918 reprezentantii
partidelor politice din Bucovina se adunit In Cer-
n/MO si, declarIndu-se Adunare ecmstituantd, ho-
tarasc unirea cu celelalte tars romanesti Intr'un
singur stat national independent, institue un Con-
siliu national de 50 mernbri, care deleaga pute-
rile unui Comitet executiv. La 6 Noembrie nume-
roase cete de Ucrainieni ocupa palatul guvernato-
rului. Comitetul cere ajutor armatei romane, care
soseste In ziva de 8 Noembrie. Atunci se constitue
un guvern al Bucovinei. In ziva de 28 Noembrie
1918 se adunit un Congres general (cu reprezen-
tanti ai tuturor nationalitatilor) sr se voteaza
unirea necondi (ion aid a Bucovinei cu tara mama.
Se asociaza si Polonezii si Germanii.
TranslIvania. Dupit ce Impitratul Austriei a dat
proclamatia sa prin care dadea drept popoarelor
din imperiu so. alb& guverne proprii, Comitetul
executiv al partidului national din Transilvania
se adunit la Oradea (12 Octombrie 1918) si de-
cide ca deputatii romani s& aduca la cunostinta
Camerei ungare ca. Natiunea roman& se declara
independentd. Apoi la Arad comitetul partidului
se constitue In Consiltu national roman, recu-
noscut de comandantii militari unguri. Cind se
produce revolutia In I3udapesta (finele lui Oc-
tombrie), Consiliul national organizeazit garzi
nationale In diferite orase, precum Meuse si ce-
lelalte nationalitati. Producindu-se ciocniri Intre
garzile unguresti si cele romanesti, Consiliul na-
tional cere guvernului din Pesta sat aprobe ca
Transilvania sil fie guvernatit de el, garantind
respectarea drepturilor celorlalte nationaltiati.
Cererea e respinsa, si la 15 Noembrie Romanii se
declarit deslegati de orice legaturo, cu Ungaria si
pentru ca locuitorii pasnici se gaseau sub teroarea
garzilor unguresti, Consiliul trimite un delegat
la Iasi ca sit cearit ajutorul armatei romane.
Apoi convoaeit o adunare national. la Alba-Iulia
pentru 1 Decembrie 1918. Ritspund 1228 depu-
tati din 130 de cercuri electorale si se voteaza
unirea Romanilor din Transilvania, Banat si Tara-
Ungureasca cu Romania.
Dupa acest act, la 17 si 18 Decembrie 1918 intrit
ca ministri de stat In guvernul Romaniei prezidat
de Ion I. Bratianu trei reprezentanti ai Transil-
vaniei (Al. Vaida-Voevod, V. Goldi$ $i .*tefan
Cicio-Pop) si doi ai Bucovinei (I. Nistor si Iancu
Flondor). Acesta e cel dintliu minister al Roma-
niei Intregite.
Voturile date de cele trei provincii reunite cu
patria-mamit au Post ratificate de Parlamentul ro-
man In ziva de 29 Decembrie 1919, hind prim -
ministru Al. Vaida-Voevod, prezident al Camerei
N. Iorga si al Senatului Paul Bujor.
UNIVERSITATEA LIBERA, Infiintata In anul 1914
Organizeaza In Bucuresti si In diferite orase din
tart conferinte si cursuri.
UNIVERSITATEA POPULARA, Infiintata In Valenii-
de-Munte de Nicolae Iorga In anul 1908, organi-
zeazit cursuri de varft.
UNIVERSITATI VECHI $I VESTITE IN EUROPA.
Istoria propriu zisit a universitatilor !mope In
sec. Xfl. Cea mai veche In Bolonia sau In Salerno
(1150), diva, care urmeaza: Oxford, 1249; Paris,
1253; Praga, 1348; Viena, 1365; Heidelberg,
1386; Colonia, 1388; Erfurt, 1392; Leipzig, 1409,
etc.
TJNIVERSITATI IN ROMANIA. Cursurile uni-
versitare au Inceput sub form& de cursuri speciale
facInd parte din organizatia Academiei Mihdi-
lene (In Iasi) si a Colegiului S I. Sava (In Bucu-
resti). De acolo s'au desfacut luind, existent& se-
parata : In ia$I In 1860. In Bucuresti In 1864.
Astazi (1926) Universitatea din nog are 4 facul-
tati : de drept cu 16 profesori si 2 conferentiari, cu
1811 studenti; de Were $i I Rozo fie cu 16 profesori
si i conferentIar, cu 548 studenti; de still* cu
22 profesori cu 28 conferentiari, cu 1089 studenti;
1922
www.dacoromanica.ro
de medicind si farmacie cu 24 profesori si 4 con
ferentiari, cu 1299 studenti. Din anul 1927 s'a
Infiintat si o facultate de teologie cu sediul In
Pn Chisinau, dar face parte din aceast& Univer-
sitate.
Universitatea din noctureoi are (1930) 7 facultitti:
de geologic cu 11 profesori, cu 1135 studenti; de
drept cu 24 profesori si 9 conferentiari, cu 8.825
studenti; de filozo fie si litere cu 26 profesori si
15 conferentiari, cu 6652 studenti; de stiin(e cu
24 profesori si 21 conferentiari, cu 3.167 studenti;
de medicind cu 32 profesori si 47 conferentiari
cu 1772 studenti; de farmacie cu 4 profesori lb
9 conferentiari, cu 995 studenti; de medicind ve-
terinard cu. 12 profesori $i 2 conferentiari, cu 326
studenti.
Universitatea din cad, Infiintata sub regimul
stapinirii unguresti, a Post declarata romaneasca
In 1919. Are (1929) 4 facultati: de drept cu 12 pro-,
fesori si 1079 studenti; de medicind i farmacie
cu 23 profesori si 4 conferentiari, cu 778 stu-
denti; de litere si filozo fie cu 26 profesori $i 5
conferentiari, cu 709 studenti; de stiin(e cu 23
profesori si 3 conferentiari, cu 455 studenti.
Universitatea din Cerolluti, tnfiintata sub re-
gimul stapinirii austriace In 1875, a Post declaratii
romaneasc& In 1919. Are (1928) 4 facultiiti; de teo-
/vote cu 7 profesori si cu 153 studenti; de drept
cu 15 profesori si cu 491 studenti; de /Row fie $i
litere cu 17 profesori sicu 371 studenti; de stiin(e
cu 13 profesori si 3 oonf. si cu 217 studenti.
UNIVERSITY COLLEGE, Institut de studii superi-
oare In Londra, fundat to 1827 de catre Henry
Brongham, Tomas Campbell $i J. Bentham.
UNIVERSUL, ziar de noutati, cultura gi literatura;
a apitrut In Bucuresti Intre 1485-48 sub redactia
profesorului de geografie losif Genilie.
UNIVERSUL, ziar de informatiuni si politica, spare
In Bucuresti din 1884; tntemeiat de L. Cazza-
villan. Azi e director Stelian Popescu.
VPSALA, oral In Spedia; 29.512 loc. Univer-
sitate fondata In 1477.
URALI, sir de munti Intre Europa si Asia,
lung. 3.700 km.; virful eel mai !Malt 1.688 m.
URBANO II, al 165-lea papa al Romei, 1088-
1099, propuse Intreprinderea primei cruciade.
URBINO, oral In Italia; 20.000 loc.; patria
lui Rafael.
"CRECHE NESTOR, Boer roman, tatol lui Gri-
gore Ureche. A trait In ultimii ant ai sec. xvi si
Inceputul sec. xvu. Unii istoriografi romani i-au
atribuit cronica ramasa cu numele de Ureche
(or GRIGORE URECHE).
IJRECHE GRIGORE (ca. 1590 tea. 1646), Boer
moldovean. El ocupa diferite functiuni Insemnate
In tarts., ajungind pin& la demnitatea de mare vor-
nic at tariff de jos. Sub numele lui s'a transmis o
important& lucrare, socotita drept cea mai veche
cronicii scrisa romaneste In Moldova si intitulata:
.Domnii (drii Moldovei si via(a Tarr. Ea e Mout&
chip& scrieri streine, cu deosebire polone, dupe
cronici interne scrise In slavoneste si, Intel) mica
masura, chip& traditiune. Unii istorici au atribuit
cronica aceasta lui Simion Dascdlul, care ar fi
prelucrat manuscrisele lui Ureche. Aceasta cro-
nica a fost publicata Intliu de M. Kogalniceanu
(In colectia sa); apoi de C. Giurescu (sub nu-
mete lui Simion Dascalul)
URECHESTI 0 corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat,
plasa Plainesti; 2.370 Inc. Circumscriptie comunala
cu 16 sate (1929). ¶ 0 statie c. I. ling& Adjud pe
linia GalatiMarasestiTirgu-Mures.
URECHIA GEORGE, Yost profesor la Facultatea
de drept din Iasi (1867).
URECHIA NESTOR (*1866 t1931), inginer si
scriitor roman. A Post profesor la scoalele speciale
ingineresti, membru al Ateneului Roman. A .pu-
blicat, pe rings opere de specialitate (Intre can un
curs de Geometrie descriptivd, 1893), scrieri de
popularizare stiintifica (Can* postei, 1907, Dru-
mulBra$ovului, 1913, Umbletul pe jos,1916, Dragi
sa ne fie muntii, 1916, Prietenele noastre pdsdrile
1923) si cart pentru oonii (Gtze, 1908, Zimbetele pd-
mtniului, 1925, Sam 'qui de povele al cercetasului,
1920). J VRSU LOAN (*187511925), profesor de istoria U WA
URECRIA. vAsux A. (°1834 t1901), istorie ro-
man. La Inceputul activitatii sale se
numea V asile Aterandrescw. Dup&
studii universitare In Spania, a lost
numit profesor In Iasi. A debutat Ca
scriitor In 1851 prin nuvela traduse:
Grinda de aur. A lost Inainte de
unirea definitiva, director al Invilta-
mintului In Moldova si a avut acolo rol
important In organizarea scoalelor.
Dup& unire, a trecut In Bucuresti
si a avut si aici multa vreme aceleasi
insarcinari. In aceasta epoc& a pu- F resti, In Iasi si In Paris, Intre cars: Pourquoi la
blicat: Anuarul general al instruc- V. A. UrechiS
liunii, 1863 -68; Almanahul Cul-
telor, 1867; $coalele satesti in Romania, 1868;
Localurile de fC0ii satesti, 1868; apoi cacti didac-
tice de istorie pentru scoalele primare si secun-
dare. Tot atunci a Iiitemeiat revislele instructiu-
nea publicct, 1860, Ateneul roman, 1860, Adunarea
aalionala, 1869, a lust parte al fundarea ziarului
Zimbrul si a continuat a fi colaborator clnd a fu-
zienat cu , Steaua Dunarii" a lui Kogalniceanu.
In timpul locotenentei dorrinesti, ca. director In
nudisterul de instructie al lui C. A. Rosetti, s'a
ocupat de cregiunea Societd(ii academia, fiind
si el Intre membrii fundatori. Numit profesor la
Universitatea creat& In Bucuresti (pe la 1864),
el a continuat pin& la sfIrsitul vietii a preda istoria
RomAnilor si istoria literaturii romAne. Pe ling&
conferinte si brosuri rrislete (Clasicism, rarnantism
si realism, 1865, Cronicile noastre, 1865, Fabule,
1866, Limbs friulana, 1868), a tiparit un curs (ne-
terminat) de istoria literaturii romdne, 1885, de
Istoria Romanilor In 13 volume (Cu documente),
(1881-1902), si Istaria scoalelor In 4 volume (cu
documente) pin& la 1864. Ca om politic, a Post
deputat, senator, ministru de instructie (1881) si
a pubhcat discursuri, interpelari, proecte de legi
s. a. A donat orasului Galati biblioteca sa si co-
lectia de documente. A Post president al Ligii
culturale. A editat operele lui Miron Costin (1886),
Cronica $toinicului Dumilrache (1887), Codex
Bandinus (1893), etc. La Inceputul activitatii sale
a publicat si nuvele, piese de teatru, s. a. Si In
1898 o colectie de Legende romdne, cele mai multe
citite In conferintele ce Ikea In tarti ca sit string&
fonduri pentru status lui Miron Costin, care s'a
ridicat In Iasi. A Post unul din Intemeietorii Ate-
neuirzi Roman din Bucuresti.
VRI, unul din cele trei cantoane cart fur& sim-
burele confederatiei elvetiene.
URICARUL Axons p.- AXENTE.
URICHENI Nan URECHENI), coo. rur. jud.
Neamt, plasa Cetatea-Neamtului; 2.500 loc. Dup&
legea 1929, sat circ. corn. Rtisboeni.
URLATI, corn. urb. jud. Prahova, plasa Cri-
cov; 5.000 loc.
URLEASCA, statie c. f. jud. BrAila, Intre
FAurei si Brliila pe linia BucurestiGalati.
URLUENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa
Balaci; 2.200 loc. Dup& legea 1929, sat dm. Om.
Mozaceni.
URLVIUL, rlu jud. Olt si Teleorman; se vars&
In CAlmA tuiu.
TJRQUITARD [brkert] DAVID 18051.1877),
om politic englez. Dup& ce a luptat alAturi de
Byron pentru independenta Greciei, a lost numit
secretar la ambasada din Constanlinopol si a de-
venit runic al Turcilor, a publicat o carte despre
Turcia si resursele ei si, fiind rechemat de guver-
nul stiu, a Inceput ca deputat o campanie contra'
Rusiei si prin ziarul sox .Porto folio a Rreg/itit
schimbarea de opinic In tars saprintare se ajunse
Intro zi la o mantle cu Turcia si la rtaboiul Cri-
meei.
URSIA.NU VALERIAN (*184511926), jurist ro-
man. A Post profesor de drept natural si dreptul
gintilor la Universitatea din Iasi (1880), apoi la
1923
www.dacoromanica.ro
cea din Bucuresti (1883). A lost deputat sl sena- U R E-
tor.
RomAnilor is facultatea de Mere din Iasi, apoi la
cea din Bucuresti; membru corespondent al Aca-
demiei Romane (1910). A debutat cu articole In
Junimea literara" din Cerntiuti In 1906. A pu-
blicat o serie de monoafii
g.r despre politica lui
Petru Bares (Viena, 1908), a regelui Frantei Fran-
cois I (Paris, 1908), despre bat .lisle de la Obertin
(1913), de Ia Cimpul pinei (1913), despre $tefan
eel Mare si Turcii (1914) si 11101111'i mai generale
(despre $telan eel Mare, despre Concepfia isto-
tied). In epoca neutralitatii si dupa razboiu, mai
multe brosuri de propaganda national& In Bucu-
Roumania a fait la guerre.
VRSU-DE-IVIARGINE DAVID BARON (*1816
1-1897), ofiter roman Ih armata austriacti. A luptat
In 1848-49 contra Ungurilor; In 1859 a partici-
pat la razboiul din Italia, distinglndu-se Ia Solfe-
rino ; In 1866 Ia razboiul cu Italia, distingindu -se
la apararea insulei Lissa. Cu toate aceste fapte, nu
Inaintrt cleat pin& la gradul de colonel si In 1867
fu scos la pensie. De atunci s'a consacrat intere-
selor pop orului sAu. A lucrat is conducerea Astrei,
a Post hare Intemeietorii Yarnell
Albino din Sibiu si a l&sat prin
testament toata averea pentru
a se da ajutoare studentilor
romani.
URUGUAY, stat (republicrt)
In America de Sud, Intre Bra-
zilia, Argentina si Oceanul At-
lantic; supra. 179.000 km. p.,
1.762.000 loc. Densitatea pop.
9,8. Cap. Montevideo. Prezi- t,
dentul actual e Juan Campiste-
guay. A fost descoperit pe la 1516 Baron D. Ursu.
si ocupat de Spanioli In sec. xvn. La Inceputul
sec. xix teritoriul lui a lost ocupat In parte de Por-
tugezi, In parte de Brazilia. Dup& o revolutie si
drip& un rb.zboiu Intre Argentina si Brazilia, in-
dependenta tarn a Post recunoscutb. In 1827. De
atunci au urmat multe razboaie externe si lupte
civile, alternlnd cu epoci de liniste (ow harts Ame-
ricei).
URUSOV PRINT, om politic rus. In 1854 a Post
numit vice-presedinte al guvernului instituit de
Rusi In Moldova clnd au ocupat-o la Inceputul
rtizboiului zis al Crimeei.
MAVIS, statie c. f. jud. Bihor Intre Holod si
Beius pe linia OradeaVascAu.
URZICENI, corn. rur. jud. Ialornita, plasa
Urziceni; 4.500 loc. Statie c. f. linia PloestiSlo-
bozia. A lost capitala judetului pin& In 1832.
URZICVTA., corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca;
2.702 loc. Circumscriptie comunala cu 9 sate
(1929).
VSED OM GUIDO ( *1854t1925), amiral ger-
man. In timpul marelui rrizboiu, a avut comanda
flotei care a oprit trecerea prin Dardanele.
USKUB (soma), oral In Iugoslavia (Macedo-
nia), pe Vardar; 70.066 loc. Are o Facultate de
filologie si istorie. A Post capitalA sub Imp. Mi-
liutin.
USPENSCA, corn. rur. jud. Cetatea-Albti,
plasa Sarata; 2.841 loc. Dup& legea 1929, sat circ.
coo. Bairamcea.
VSTEA, corn. rur. jud. Orheiu, plasa Criuleni;
2.056 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Criuleni.
UTICA ® oral roman, Post fenician, in Africa.
Aci se ucise Caton. Q ® azi, (Ras In Statele-Unite
(statul New-York).
UTOPIA, numele unei insule Inchipuite, In care
Thomas Morus. pune sediul statului perfect pe
care-1 construeste In cartea.sa: Utopia PP- morns.
UTRECHT, oral In Olanda; 148.610 loc. Are o
Universitate din 1636, o catedralti din 1262. Ad
s'a Incheiat paces care a sfIrsit razboiul pentru
succesiunea Spaniei (1713).
UWAROFF ALEICEI SEROHEUEVICI ( *18181.1885 ,
U Z_ arheolog rus. Membru onorar al Academiei Ro-
'Mile (1871).
UZU UZ, rlu, afl. al Trotusului, jud. Bacilu. Pe valea
acestui rlu $i In jurul satului Poiana-Uzului s'a
dat, In ziva de 27 Octombrie 1916, o lupt fi. Intre
trupe austriace $i romanesti. Inimicul voind sa
treats{ hotarul, a obtinut lntliu o astigare de teren,
stabilindu-se tntr'o pozitie bine Intftrita, dar apoi
a Post nevoit 84 se retragli.
IIZINELE DE FIER SIDOMENIILE DIN RESITA, socie-
tate Infiintatil In 1920 prin aportul social al so-
cietiltii austro-ungare de ad ferate. Sediul In Bu-
curesti. Instalatiile $i proprietitti la Bocfa, Mora-
vifa, Dognecea (mine de fier), Anina, Secul Do
mani (carbuni), Cielova*i Sasea(arama), Moldova-
Nouti (arm& $i piritti. de fier), Deliene§li (uzine),
Armenif (tier), .Re§ita (uzine), etc. Construeste
locomotive, vagoane1 etc.
UZUN-HASAN, sah al Persiei (sec. xv).
Inimical Turcilor. s'a aliat cu diverse state erestine
contra lor. A trimis un sol la Stefan cel Mare
(1474).

1924
www.dacoromanica.ro
 *,
ll
1
t
T. ...
es.; If,I 4
r
'tt,.1tore.
T-11411nrt;
ef,,,._..7,,L.4.40rAP)/jSipmos,-MS7i.
Off/P.,
210:07Z1V. '.2±11:".4.,..tzeara,../
07.4
VACQUERIE [vacri] Annum ( *18191-1895),
-ziarist si scriitor francez. Trad. rom. Ades barbalul
schimbd (de T. M. Stoenescu).
VACUFURI (se scrie si VAX...), In Turcia, pro-
prietati ale fundatiunilor religioase sau de bine-
facere.
VACZ [vat] (germ, VEITZEN), oral In Ungaria,
pe Dunare, la N. de Budapesta; 19.000 loc. Aci
era un penitenciar, In care au Post Inchisi multi
oameni politici romani In timpul regimului un-
guresc.
VAD O coin. rur. jud. Bihor, plasa Bratca;
3.050 loc. ¶ 0 corn. rur. jud. Maramures, plasa
$ugatag; 2.008 loc. Dupa legea 1929, circ. corn.
cu 2 sate. 11® lost& manastire In jud. Somes (pe
Somas), uncle Stefan cel Mare Infiinta o 3pisco-
pie (ca. 1475), care Linea de mitropolia din Su-
ceava.
VADIUS, personaj din comedia lui Moliere : Les
lemmas savantes.
VADUL LUI V9DA, corn. rur. jud. Lapusna,
pe malul Nistrului. Aci era statia de plecare a
vapoarelor pe Nistru.
V4IDA-VOEVOD ALEXANDRU ( '1872 ), medic
si om politic roman. Nascut In Transilvania, a
fault studii la Brasov si la Viena; a Post Intre or-
ganizatorii miscarilor studentesti din acest din
urma oras In timpul clnd deputatiunea roman&
a venit ca sa prezinte Imparatului memorandul;
In 1906 si 1910 a lost' ales deputat In Camera Un-
gariei, unde a sustinut drepturile Romanilor. La
18 Octombrie 1918 a prezentat motiunea prin care
Natiunea roman& se declara de sine statatoare In
Ardeal, Banat si partite ungurene. Dupa. Unire,
a lost presedinte al Consiliului In 1919 si delegatul
Romaniei la conferinta de pace.
VAIDEENI, corn. rur. jud. Vtleea, plasa
Horez; 2.249 loc. Dupli legea 1929, sat circ. corn.
Horezu.
:VAILLANT [vaIan J I. A., profesor si scriitor
francez. A venit In Bucuresti pe la 1829, a trait
multi ani In tars noastra, avtnd legaturi de prie-
tenie cu partidul national In formatie pe la 1840.
Atunei a lost nevoit sit se Intoarcii In patria sa.
1925
www.dacoromanica.ro
"1? "/ ;f'0))1A p, .9 iN ,
it.t.l'T.
1
) (1)' ti
II f
46-. .1%.ki0W.-
.... 0 111,01
....°.. .-v''..541-""
, :1:::--,--riabssr--7-viz:Itl.....,...
'' ,,.;19E+Tilis'7"e"'"'lowzstowa
VOItOLET (BISERICA).
A mai revenit In epoca unirii principatelor, apoi
s'a Intors iar In Franta. In 1871 era In viata.
A publicat carti didactice (o gramaticd roman&
pentru uzul Francezilor, 1836, 1840; un vocabular
romano-francez, 1839), mai multe brosuri poli-
tics, unele cu privire la drepturile Romanilor, o
colectie de pewit satirice (La lanterne magique,
1868) cum si doua, lucrari foarte importante: un
studiu asupra tstoriet, limbii, geografici fizice a
poporului roman (La Romania, 3 vol. Paris,
1844) si o colectie de poezii traduse sau imitate dupa
romanesti (Pastes de la langue d'or, Paris, 1851).
E interesant numele ce da. limbii noastre, mai in-
teresant e numele ce d& tariff si faptul ca. sustine
staruitor ideea Infratirii Romanilor din toate pro-
vinciile romanesti.
VAISAL, corn. rur. jud. Ismail, plasa Ialpug;
3.720 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Tas-
Bunar.
VALCH, nume dat poporului roman In dife-
rite limbi streine pink pe la jumatatea secolului
xix. Originea acestui cuvint se gaseste In vechia
germana, In care valah serveste pentru a arata
pe un locuitor dintr'o provincie romanizata sau
pe un Roman. Faptul ca Germanii si, duple ei,
Slava, Grecii ne-au dat noua o numire aproape
identica cu aceea pe care au dat-o Italienilor, este
o recunoastere indirectii a originii noastre In vre-
muri Yn cari chestiunea nu se discuta Inca In mod
stiintific.
VAL4HIA, nume dat de streini si apoi Ultra-
buintat Intro vreme si de Romani pentru prin-
cipatul Tarii-Romanesti sau Munteniei.
VALBTJDEA, numele artistic al lui STEFAN I0-
NESCQ (*1859 ... ), sculptor roman. A studiat la
Paris, Roma, Florenta. Op. mai cunoscute: Mt-
haiu Nebunul (Pinacoteca Statului), Gladiatorul
(Ateneul Roman).
VALCH MEM' 183011904), pictor roman.
VALEA, fosta manastire In jud. Muscel.
VALEA -ALGA, alt.& numire data localittitli
Rdzboent unde s'a dat faimoasa lupta a lui Stefan
cu Turcii (or RAZBOENI).
VALEA-CALUGARE4SCA, nom. rur. jud
VAL- Prahova, numeroase plantatiuni de vie, care in-
cepa regiunea numit Dealul-mare.
VAR VALEA CERBULUI, vale In muntii Praho-
vei. Aci au lost lupte In timpul retragerii Roma-
nilor din Transilvania la finele lui Octombrie $i
inceputul lui Noembrie 1916.
VALEA DRAGANULUI, corn. rur. jud. Cluj,
plasa Cri$ului; 2.106 loc.
VALEA L4RGA 0 munte jud. Prahova. 7
® corn. rur. jud. Turda, plasa Ludus, 2.876 loc. ¶
® static c. f. linia PloestiBrapv, aproape de
Sinaia.
VALEA LUI MIRAIU, corn. rur .jud. Sillaj,
plasa Valea-lui-Mihaiu; 7.875 loc. Mine de man-
gan. Statie c. f.
VALEA NEAGRA, snit de calugari,judPutna.
ling& satul Her&strau ; fundat pe la 1755 de niste
calugari rusi de la Poiana-Marului.
VALEA-PERJEI-NQUA, corn. rur. jud. Ti-
ghina, plasa Ciadlr-Lunga; 3.086 loc. Dupb. legea
1929, sat circ. corn. CiadIr-Lunga.
VALEA-REA, munte jud. Muscat.
VALEA-SEACA, c. rur. jud. Cimpulung, pl.
Homorului; 3.2001o°. Dupt. legea 1299, tire. c. cu
2 sate.
VALEA-STANCIULUI, corn. rur. jud. Dolj,
plasa Glngeova; 2.059 loc. Dupe legea 1929, sat
circ. corn. Birza.
VALEA-STRYMBA, corn. rur. jud. Ciuc, plasa
Gheorgheni; 3.022 loc. Dup& legea 1929,. corn.
suburban& la orasul Gheorgheni.
VALEVA, corn. rur. jud. Cernauti, plasa $ipe-
nitului; 2.280 loc. Dupa legea 1929, circ. corn.
cu 3 sate.
VALENCIENNES [valansien], ora$ In Frants.;
34.425 loc. Vestit pentru fabricile de dantele.
VALENS FLAVIUS (1-378)", Imparat roman. Aso-
ciat la denude cu fratele stiu Valentinian. A Post
ucis Inter, lupta cu Ostrogotii la Adrianopol.
VALENTINEANU IoAN (*1834 t 1910), ziarist
roman . A luat parte, hind $colar, la miscarea din
1848. In 1859 a fondat ziarul Reforma, a publicat
citeva pamflete (Biografia oamenilor marl scrisd
de un om mic), bropri despre chestiuni la ordinea
zilei (Evreii in Romania, 1886) $i o biografie a
lui Cuza (1898).
VALENTINIAN I (FLAVIUS VALENTINIANIIS)
(*32 It 375), Imparat roman de la 364, asociat cu
fratele sau Valens.
VALERIAN (pIIBLIIIS LIM:141TM VALERIANIIS)
(t266), Imparat roman 253-260. La Inceput bine-
voitor pentru cre$tini, mai tlrziu Ii persecut& cu
cruzime.AvInd razbom cu Per$ii, a lost prins In-
tr'o lupt& $i a murit In captivitate.
VALERIUS MAximITS (sec. I dupit Hr.), istoric
roman. A lasai o colectIe de povestiri anecdotice
despre diferite persoane ilustre (Dicta et facta).
VALERY NINI, artist& dramatics, a jucat In
piesele lui Millo, Alecsandri $. a. Intre 1848-52
(Iasi), 1852-59 (Bucure$ti),1859-1880 ( Craiova).
VALHALLA, paradisul, dup& mitologia scan-
dinava.
VALLADOLID, eras In Spania; 76.791 loc.
Are o Universitate din 1346.
VAL.MIHI, poet Indian, autorul poemei Ra-
majana. Nu se cunoa$te nimic despre persoana sa
si epoca In care ar fi trait.
VALOIS [valoa], regiune In Franta, care a lost
In vechime un stat feudal. Azi e Impartita Intre
dou& departamente. De aci 1$i trage originea fa-
milia cu acelasi nume, care a dat Frantei un lung
sir de regi Incepind cu Filip vi (1328).
VALPARAISO, ora$ In Chile (America de
Sud), port la Oceanul Pacific; 182.422 loc.
VAMA 0 corn. urb.jud. Cimpulung, plasa Mol-
dovita; 4.050 loc. ¶ ® corn. rur. jud. Satu-Mare,
plasa Om; 2.361 loc. Statiune balnearil.
VAN ow WAN.
VANCEA LOAN (*1820 t1892), mitropolit ro-
man unit. A studiat In Oradea $i Viena; a lost
preotit In 1845 $i a mai studiat rara$i In Viena,
unde $i-a luat doctoratul In teologie. Inters In
1926
www.dacoromanica.ro
Oradea, a lost arhivar, profesor, sceretar episco-
pesc, canonic, inspector scolar. In 1865 fu numit
episcop al Gherlei, unde a Infiintat o tipografie si
a reorganizat seminariul. In 1868
fu ales mitropolit. In 1869-70 par-
ticipa la un conciliu la Roma, cu
care ocazie celebr& liturghia ro-
ma.neasca In biserica Sf. Petru.
Convoca mai multe sinoade cu CE i
preoti $i mireni, st5rui pentru In-
florirea InvatrunIntului, m5ri cla-
dirile $colare din Blaj $i las& toa-
ta averea sa pentrufundatiuni cul-
turale.
VANDALI, poporbarbar de ori- Mitropolitul
loan Vancea.
gine germanica. S'au coborlt de
la tarmurile marii Baltice InDacia (409), de unde
au trecut In Occident, s'au stabilit In Spania, apoi
In Africa, unde au fundat un regat puternic, dis-
trus de Belisariu (534).
VANDERBILT coRNELius (1794t1877), fi-
nanciar american, supranumit regele tailor /elate.
VANDERVELDE EMILE (*1866), om politic
belgian. Ministru in timpul marelui razboiu. A
vizitat Moldova In Maiu 1917 si a lost primit
oficial de Parlamentul din Iasi.
VANNVCCI PIETRO zis PERIIGINo (`14461'1524),
mare pictor italian. A Post profesorul lui Rafael.
VANVES, ora$ In Franta, aproape de Paris
16.000 boo:; liceu de baieti Michelet" cu o minu-
nat.& instalatie.
VAPEREAU [vap'ro I LOUIS (`1819 t 1906),
scriitor francez. Autor al cunoscutului dic(ionar
biografic universal, aparut In numeroase eMuni.
di
VARADIA, corn. rur. In Banat, jud. Caras,
plasa Oravita; 2.238 loc.
VARCOSI NiCoLAE (t1782), profesor grec de
teologie $i filozofie In Ia$i; a lost secretarul lui
Constantin Moruzi.
VARDALAH CONSTANTIN, profesor grec la Aca-*
demia donaneasca din Bucure$ti $i director In
1805. Preda matematicile. Erbiceanu zice ca a
lasat un manual de fizica.
VARDAR, fluviu In Macedonia; se varsa In
Marea Egee (Golful Salonic); lung 311 km.
VARGA CATERINA, femeie misterioask, care
pe la 1846-47 a lost un fel de cap al mi$carilor
Romanilor din Muntii apuseni (Transilvania). A
Post de multe on arestata. ziceau :Doamna
Mun(ilor.
VARIAN, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa
Periam; 4.230 loc.
VARLAAM, sflnt martin $i proroc prlimuit
de biserica ortodox& la 19 Noembrie. A trait In-
tr'un sat pe ling& Antiochia; a lost un propagan-
dist energic, a suferit nenumarate chinuri, a lost
ucis pe vrernea persecutiilor lui Diocletian.
VARLAAM, egumen al man. Glavacioc, epis-
cop al Rlmnicului 1671-1673, apoi Mitropolit
al Tikrii-Romanesti pin& la 1689, and a lost scos
din Scaun de partidul Cantacuzine$tilor. A tiparit
Cheia inyelesutui, tradus de mai multe persoane
dupii cartea ruseasch a lui Ioanichie Galetovschi,
tip. 1678. A organizat si o tipografie In Bucuresti.
VARLAAM, mitropolit al Moldovei din anul
1632 pin& In 1655, retras la man. Secu, odata cu
caderea lui Vasile Lupu, care-i era prieten. De la
el ne-au ramas 2luerari: o Cazanie (tip. Iasi 1643)
si o carte de polemic& religioasa: Rdspunsuri la
catehismul calvinesc (tip. Suceava, 1645). Din
aceasta din urma se cunoaste un singur exemplar
In col. Academiei Romane. El este initiatorul si-
nodului ortodox din Ia$i, 1642.
VARLAAM DIIMITRAMIE (tea. 1795), cronicar
muntean. A avut $i rol politic, ocupind functiuni
irnportante si hind trim's inter, delegatie la Poarta
In 1774 Ca sa tears domn parnIntean. Se intrtu-
leaza mai des biv-vel-stolnic. Cronica sa cuprinde
evenimentele de la 1769 la 1774; a lost publicat&
de V. A. Urechia In 1889 (Analele Academiei).
VARLAAM $1 IoASAF, opera de literature popo-
rang salsa. E un roman de propaganda cre.stina
ascetics, In care se arata cum fiul unui Imparat rinti bogatd, dar credinciosi. Copiii au Yost ores -VAR-
din India (numit Ioasaf) s'a Mout crestin pe ascuns culi In principii austere si unii din ei au locuri de
prin lectiile lui Varlaam si cum a convins si pe frunte In istoria bisericii crestine. Sora lui, Ma- VAS
tat&I sari stt lase Impartitia, a lasat-o si el si a trait crina, a Intemeiat o manastire; un irate al sau
In pustie. Opera se atribue Sf. ban din Damasc, este Grigore de Nisa. Vasile a facut studii la
care ar Ii scris-o In limba sirianii $i s'ar fi tradus Cesarea, In Constantinopol cu Libanius, In Atena,
In multe limbi. Gaster crede c& la not a venit unde s'a Im-
printr'un text slavon tradus dupti greceste si prietenit cu
1-a scris romaneste Udriste Nasturel In 1648. S f. Grigore
VARNA, oral In Bulgaria, port la Marea Nea- din Nazianz.
gra ; 50.819 loc. Statiune balneara. Terminlnd
VARNA.VA, stint apostol, praznuit de biserica Invatliturile
ortodox& la 11 lunie. N'a Yost Intre cei 12, dar a s'a Intors In
lucrat din primele timpuri pentru propaganda Cesarea unde
invataturilor crestine. Despre el se vorbeste in a deschis o
Faptele Apostolilor". Viata lui este un lung sir *coal& de re-
de calatorii In diferite plirti: uneori avea succese, torica ; peste
marea comunitatea cresting., alteori era batut cu putin timp se
pietre, gonit. Se zice ca Inter) asemenea Impreju- calugari $i
rare a lost ucis In insula Cipru. Arnie cu sf. Pavel, calatori prin
a facut unele calatorii Impreuna cu el. Este patro- locurile unde
nul orasului Milano. traiau pust-
VARNITA ® corn. rur. jud. Tighina, plasa nici si calu-
Bulboaca; 2.668 loc. Dupa legea 1929, sat circa gari. Intor-
corn. Bulboaca. Aci a locuit mult timp Carol XII. clndu-se, se
¶ ® sat jud. Putna, In regiunea Vrancei. In ziva duse In Pont,
de 30 August 1917 a Post aci o lupta. In care trupe unde mama si
romanesti au surprins pe cele germane cari voiau sora safunda-
s& treaca In Moldova (ow Muncel). se o manastire
VARRO MARCUS TERENTIIIS (*ca. 11027 a. de temei ;Thou
Chr.), scriitor latin. A lasat opere foarte variate: si el una de
agricultura (De re rustica), filologie (De lingua La- barbati si In
tina); istorie, filozofie, etc. tocml un re-
VARSOVIA w wARsOVIA. gulament al Sf. Vasile cel Mare
VARTIC TOMA, scriitor roman. A publicat tra- vietii mona- (DupS Inettlittura pentru ispove-
duceri, mai ales de romane sensationale, si citeva hale. Ordinul danie" 1813).
culegeri de povestiri si anecdote populare, Intre basilifilor de
1843-1883, primele la Iasi, cele din urma Ia )3u- la el Iii trage oblrsia. Devenind episcop al
curesti. Cesareei In anul 379, avu sa lupte cu propaganda
VARTOLOMEU, stint apostol praznuit de arienilor, cari erau sustinuti si de Imparatul Va-
biserica ortodox& la 11 Iunie. A trait In apro- lens; el n'a cedat In nici o Imprejurare, deli a Post
piere de Isus si dup& in&Itarea lui a predicat amenintat cu chinuri si moarte. Vasile a Post si li-
noua credinta In diferite tart; se zice ca a ajuns terat; a compus multe opere, lntre cari vestite
si In India; In Armenia a Post chinuit si ucis. Moa- stilt Omiliile (In 1. greacii).
stele lui se pastreaza Intr'o biserica din Roma. VASILE EPISOOPUL AMABLE/ (vilaetul turcesc Si-
VARVARA (BARBARA), martira (tea. 240), vas, Asia mica), stint praznuit de biserica orto-
ucisti, se zice, de tatal ei, fiindca se crestinase si nu dox& in 26 Aprilie. A lost decapitat $i corpul a-
voia sa se casAtoreasca. In Occident e patroana runcat In mare, unde a lost gasit de credinciosi
artileristilor, fiindcA se zice ca tatal ei a Post ucis si Ingropat. Traditia spune di au !Visit capul lipit
de trilsnet. Biserica noastra o praznueste in 4 De- la loc.
cembrie. VASILE LuPtr, domn al Moldovei 1634-
VAS CHIDE NICOLAE (1874t1907), psiholog 1653. De origine Grec din Albania sau poste Ro-
roman. Licentiat In litere In Bucuresti (1896), a man macedonean grecizat. Taal situ Ingropat
Post trimis ca bursier al Statu- In TIrgoviste dob1ndise ranguri boeresti. El
lui la Paris. Aci a lucrat cu vine in tron ajutat de miscarea contra Grecilor;
d-rul Bourneville, apoi cu Binet. dar, devenind don, spriji-
neste pe Greci poate tot atlt
A publicat (unele In colaborare
cu Tifton, Vurpas, Toulouze): /
Psychologie du rave (1902), Psy- `-i-
cit predecesorii sai: Inching.
biserici si manastiri mana-
chologie du (Wire (1902), L' ana- 7" stirilor din Turcia, plateste
tyse mentale (1903); a colaborat a \y din datoriile patriarhiei s. a.
la diferite reviste de specialitate, V In dorinta de a pune pe fiul
a Inceput publicarea unei biblio- sau loan damn In Muntenia
grafii filozofice anuale (Index Nicolae Vaschide. attic& pe Mateiu-Basarab, In
philosophique), a luat parte la dourt rinduri; dar este Invins
lucrarea dictionarului psichologic al lui Richet. la Teleajen si Ia Ojogeni. Mai
VASICIU PAVEL (t1881), medic roman In Tran- tlrziu se Implicara si fiecare
silvania. A condus revista Higiena si scoala, a zidi o biserica pe teritoriul
tradus Macrobiotica lui Huffeland. A Post mem- vecinului sau. Lupu zidi bi- /r a,
bru al Academiei Romane (1879). serica Stelea din Tirgoviste. le
VASILATI, sat In jud. Ilfov, plasa Budesti; In timpul domniei lui, Mol- Vfleile Lora.
3.056 loc. Dup& legea 1929, circ. corn. cu 6 sate. dova avu sa sufere de n&va-
VASILC4.17, corn. rur. jud. Soroca, plasa Vas- lirile Cazacilor, condusi de Bogdan Hmelnitki, care
cautI; 2.690 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. doria ca fiul sau Timus sa is In cilstitorie pe fiica lui
Ocolina. Vasile (Ruxandra). Casatoria se faun. Linistit din
VASILE, preot In Ancira (t362), stint praznuit partea aceasta, el avu sa sufere atacurile unei ras-
de biserica ortodoxa in 22 Martie. Era un mare pro- vratiri sub conducerea lui Gheorghe Stefan, ajutat
pagandist In contra arianismului. In timpul lui de Rakoczy, principele Transilvaniei, si poste si
Iulian Apostatul, $mpotrivindu-se masurilor lui de Mateiu Basarab. Invins in lupta, Vasile se refu-
de restabilire a cultului pagln, a Post chinuit si ucis. gia peste Nistru si se Intoarse cu ajutorul lui TI-
VASILE cEL MARE (ca. 3291.379), prliznuit de Boni pe uzurpator, dar, nemultumit cu
biserica ortodoxa la 1 Ianuarie. Era fiul unor pa- aceasta, intro In Muntenia si avu nenorocirea
1927
www.dacoromanica.ro
VAS -se. fie Invins In lupta de la Finta (17 Maiu si om politic maghiar din Transilvania. In 1848,.
1653) si astfel Isi pierdu domnia. Duelndu-se la In fruntea unei legiuni a atacat pe Moti la FInti-
VAC Constantinopol, stete citva timp la Inchisoare, apoi nele, dar a lost Invins si ucis.
In liberat, dar nu se mai Intoarse in Moldova. VASCAU, coin. rur. jud. Bihor, plasa Vasa'.
Lunge domnie a lui Vasile este Insemnata prin ac- Mine de mangan $. a. Statie c. f.
tivitatea artistic& si literare. ce se desfasura In VATER JOHANN SEVERIN (17711.1826), teolog
acest timp : se zideste biserica Trei-Ierarhi, se re- si filozof german. Profesor la Halle si la Jena.
formeaza scoa'a din aceasta manestire, se tipa- A continuat publicatia lui Adelung Mithridates
resc carti romane$ti, se public& o condica de legi,
etc. b...
VASILE NANTrutunTestm, slant praznuit de bi- Ix J° I A S I
serica ortodox/1 la 28 Februarie. A combatut pe
iconoclasti; de acea, In timpul lui Leon Isaurieu/, a
lost groaznic pedepsit; dar, scapInd, dupe. moartea
Imparatului, si-a continuat propaganda. z i...
x
7''
I
.......

N.,..... rO
,
t '1
\ ......,.....
VASILE-RAGI zis FRIGATOR (1813 t1887), 4:C
PL. d PL .11011L,\..,
\ C.,
lSTEFAN CELMAIri 0
negustor roman. Nascut In Bra- 2
sov, a venit de copil In Galati egrelu codipA( I
si a Post ucenic In pravalia lui 1
....., ..-...\- 1
Hagi Tudor Brasoveanul. Adu- y I r-
nind un mic capital, a deschis c,
o prlivalie de peste sarat, apoi ng 1. E \ '''
de piei, Dna, etc., s'a dus la Ie-
rusalim, ca se. fie si el hagiu. A
continuat comertul pina In 1882,
\
"1........."'"%k
"s
fa
..... 1
NULA,J
,..le
Al4S.1.11nileniitu
wunieniid4
c
hind furnisorul armatelor ruse- Hagi-Vasile. 1 7'
Li r
%
...,, ..0
sti In timpul razboiului din o 8,
1877. A adus In sine si pe un nepot (Dimitrie A
S
1* 1900), care i-a continuat firma. Succesul lui a
Incurajat pe multi tineri Brasoveni sa vie In Ga- rr
lati, unde au astAzi o buna parte a come/lulu' Herta judeplui Vasluiu.
local.
VASILESCU CONSTANTIN (t1900) lost profesor (1809-1817), dar vorbind despre limbs roman&
in Scoala de medicine. veterinary din Bucuresti. zice ca trebue push alaturi de reto-romans, fiind
VASILESCU-KARPEN N. (*1870), inginer o limbs romanica si o studiaza destul de amanuntjt
roman. Profesor de electricitate si rector al $coalei fate. de informaliile ce puteasa alba atunci. A pu-
politehnice din Bucuresti; membru al Academiei blicat studii despre limbile ebraicaabli, polonli
Romane (1923); ministru de industrie In gayer- VATICAN, palatul papilor In R (adica In
nul prezidat de N. Iorga (1931). A publicat articole statul papal, dupe. tratatul din Iunie 1929, numit
In Compte-rendu des seances de l'Academie des de la Lateran, care a recunoscut existenta acestui
sciences" din Paris, Journal de physique" din Stvat) .
Tours, Buletinul Soc. politehnice" din Bucu- van., Ionic ilustrata pentru familie, a apa-
resti.,Bulletin de la section scientifique de l'A- rut In Bucuresti Intre 1894-1896, redactata de
cadenne Roumaine" s. a. Din volume citam: 1. Slavici, 1. L. Caragiale si G. Cosbuc.
Motor electric cu colector fix (1912), Manual de VATRA DORNEI, corn. urb. static baln. jud.
etectrotehnicd generald (1927). Ctmpulung, plasa Domei; 8.196 loc. (1919); 3
VASILIU-NASTTJREL IOAN ( 1845 t 1913), bis. ortodoxe, 2 catol. i unit& ; 2 sc. primare, 1 sc.
general roman. Sublocotenent In 1866, general de inf. de meserii.
brigade. In 1896. A luat parte la razboiul indepen- VATRA MOLDOVITEI, com. rur. jud. Clm-
dentei. pulung, plasa Moldovitet; 2.200 loc. Dupe. legea
VASILIU-NASTUREL RETau (*1854 t 1920) 1929, circ. nom. cu 2 sate.
general roman. A lost profesor la Scoalele militare. VATTY, port In insula Samos. Despre el
Ofiter de artilerie, a publicat carti de soeolalitate vorbeste loan Ghica In epistolele sale In can
(Curs de balisticd, 1885, Curs de artilerie, 1886, povesteste activitatea sa ca bei al insulei Samos
Descrierea turelelor model 1887, 1888, Balistica (Capitanul Laurent").
interioard, 1889); de istorie militartt ( Operations de VATA, statie baln. jud. Hunedoara.
l'armee roumaine pendant la guerre de l'Indepen- VAUBAN [ vobau ] SEBASTIEN ('163311707).
dance, 1880, Istoricul Pirotehniei, 1893), precum inginer si maresal francez, renurnit prin fortifica-
si cercetiiri &supra eraldicei, decoratiilor romane, tiunile ridicate In diferite puncte. A luat parte la
genealogiei romane (un tablou cu filiatia domni- toate razboaiele lui Ludovic
torilor Munteniei), etc. A lost In comitetul de VAUD [yob canton din Elvetia cu locuiton
redactie al revistei populare Albina". francezi; 3.212 km. p., 317.498 loc. Cap. Lausanne_
VASWIU p jud. In Moldova; cap. Vasluiu; VAVILA EPISCOP AL ANTIOHIEI KARI (t250)
supraf. 2.260 km. p.; 135.077 loc. Are 4 plasi; praznuit de biserica ortodoxe. la 4 Septembrie.
i corn. urb., 101 corn. rur; 10 gradini de copii, 179 A Post ales episcop In 237 si a
c. primare rurale si 4 urbane clrmuit cu demnitate. In timpul
(1929); 11 cooperative cu capit. persecutiilor lui Decius, a Post
de 1.336.000 lei. Tine de circ. martirizat si ucis.
Curtii de apel din Iasi; de epar- VAZOV IVAN (850 t1921),
hia Episcopiei de Husi. Are 4 scriitor bulgar; a publicat poezii,
parohii urbane si 87 rurale, cu romane.
un total de 144 biserici. ¶ ID corn. VA CARE SCU ALEXANDRU
urb. cap. jud. Vasluiu; 13.000 (ALECII) (t1838), scriitor roman.
loc. Statie c. f. linia Bucuresti- A lasat poczii In manuscris, din
Vasluiu- Iasi. Are 4 biserici orto- cari s'au publicat parte de Gas-
doxe, 1 sinagoga si 6 case de ru- Stoma jud. Vaslui ter s. a.
gaciuni; liceu de baieti, scoala VACARESCU namstr, boer Alecu VA caresem
profesionala de fete, scoala comerciala de bileti roman In Muntenia. Il gasim
si scoala de meserii de bileti. ¶ O rlu In Mol- spatar In 1782, vistier In 1821, caimacam In 1827.
dova. Lida jud. Iasi si Vasluiu s1 se verse. In r. vAcAFtscu CONSTANTIN (1802 t1887), om
Bided. Bugs ornsul Vasluiu. politic roman. A lost prefect de judet., membru
VASVARY PAL (PAUL) (182611848), profesor la Inalta Curte (pin& In 1858).
1928
www.dacoromanica.ro
 VACARESCU ELENA (1868), scriitoare, film
diplomatului loan Vacarescu. A trait cltva timp
In Bucure*ti, apoi s'a stabilit la Paris (1891). A
publicat In limba franceza poezii (Chants d' au-
Tore, 1886, Lueurs et flammes), bucati de folklor
ronianesc (Nuits d' Orient, 1907). E secretary a
delegatiunii romane la Societatea Natiunilor;
mernbra onorifica a Academiei Romane (1925).
VACARESCU IENACHE (zis Si IENACHITA) (*ca.
1730 tea .1799), om politic *i scriitor roman. A
lost vistier(1767, 1774), spatar (1780,
1782) iara*1 vistier (1784), vornic
(1787) mai tlrziu mare ban; dar a
avut $i momenta foarte grele, find
exilat In 1770 - 1774 (la Brasov),
apoi In 1788-1790 (la Nicopole,
apoi la Rodos). Om Invalat, a cola-
borat la condica de legi a lui Alex.
Ipsilante, a publicat una din prinicle
gramatici romanelti (1787) *i a lasat
in manuscris o istorie a impara(i/or
otomani (publicata de Papiu Ilarian) Ienache
*i o culegere de poezii. A avutdoifii Vacarescu.
scriitori: Alecu $i Nicolae.
VACARESCU mu; (IArm) (*ca. 1790 t1863),
-scriitor roman. A facut studii in Viena (1804-
1815), a ocupat functiuni impor-
tante Incepind din timpul lui
loan Caragea (1815), a ajutat
pe G. Lazar ca sa deschida Aca-
demia In 1818; In 1831 a pro-
testat In contra Regulamentului
Organic, flind lege impusa de
ecupalla streina, $i a Post exclus
din Adunarea ob*teasch extra-
erdinara. Era fiul lui Alecu, care
era fiul lui Ienache Vacarescu. ' aproape de sat. Se vorbeste de ea Intr'un docu-
El e autorul poeziei La pravila loan Vacarescu.
farii, scristi In 1818 cu ocazia
publicarii condicii lui Caragea. A tradus Brita-
nicus dupa Racine (1827), Regulus (1832), Er-
miona (1834) *i a publicat un
volum de poezii (1848).
VACARSCUNICOLAE(t1828),
boar roman. Autor de poezii, ra-
mase In manuscris, publicate In
colectia Poeziile V dcdreVitor(Bibl.
Socec).
VACARESCU 'Manna C. ( *1842
11914), general $i ompolitic roman.
-Post elev al scoalei militare din
Berlin (ca. 1858) *i al facultatii de Nicolae
litere de acolo, intrind In armata Vacarescu.
romank a Post sublocotenent In
1861. Demisionat In 1864, s'a ocupat de po-
litica, combatInd lovitura de stat. Prefect In
1866, reprezentant al guvernului la Berlin In
ehestiunea tailor ferate (1870), agent diplomatic
In Serbia (1871), maresal al Curtii (1873), lua
parte la rltzboiul independentei cu gradul de ca.-
pitan, apoi fu ministru plenipotentlar la Bruxelles
(1882), la Roma (1885), la Viena (1888), deputat
i senator In mai multe legislaturi. A lost membru
fonaator al Ateneului Roman din Bucure*ti $i a
%inut conferinte, Opera pr. Luptele Romdnitor In
resbelul 1877-78, Buc. 1886-87. Discursurile
sale politice s'au publicat de B. Mangiru In
1915.
VACAR$T1 ® fosta manastire In cuprinsul
muncipiului Bucuresti, zidita de Nicolae Mavro-
cordat (terminat 1722). Astazi e Inchisoare.
e statie c. f. jud. Dimbovita, linia Titu-Tirgo-
viste-Pietro.sita, la 7 km. de Tirgovi*te.
vADAsTRTTA, corn. rur. jud. Romanati, plasa
Dunarea; 3.763 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
eom. Visina-Noua.
VAITOIANU ARTUR ("1864), general roman.
A lost ministru de interne In guvernele prezidate
de G-ral Coanda (1918) *i de Ion I. Bratianu
(1918), prezident al guvernului de general! din
1919 *i ministru de interne In 1922 (prez. Bra-
tianu).
1929
www.dacoromanica.ro
VALCANI, corn. rur. jud. Timi*-Torontal, VAC-
plasa Strinicolaul-Mare; 3.404 loc. Statle c. f.
VALENI, schit jud. Arges. VEG
VALENI ® corn. rur .jud. Ismail, plasa Reni;
2.205 loc. Dupa legea 1929, trace la jud. Cahul,
sat circ. corn. Coliba*i. ¶ ® corn. rur. jud. VIIcea,
plasa attreni; 2.236 loc. Dupli legea 1929, sat circ.
corn. Stoene*ti. ¶ ® corn. rur. jud. Muscat, plasa
Gole*ti; 2.752 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Malu-cu-Flori.
VALENII- DE- MUNTE, corn. urb. jud. Pra-
hova, plasa Teleajen; 5.000 loc. Statie c. f. linia
Ploesti-Valeni-Mineciu. Aci este o Universi-
tate populara, Intemeiata de N. lorga, avind
cursuri In timpul vacantei de vara, *i o *coal&
de misionare.
VAR4TIC, manastire de maici in jud. Neamtu.
Intemeiata de domnitorul Ieremia Movila In 1598
ca mic schit, a luat proportli importante mai tlr-
ziu si In 1807 s'a zidit o bisericii mare.
VARASTI, sat jud. Ilfov, plasa Vidra; 2.952
loc. Dupa legea 1929, circ. corn. cu 4 sate.
VARETLA, manastire jud. Prahova. zidita pe
la 1533 de Spatarul Dragomir. Aci e mormintul
lui Laiot Basarab.
VARBILALT ® corn, rur. jud. Prahova, plasa
Varbilau; 2.547 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Poiana Varbilau. ¶ 0 riu in jud. Prahova.
VANCICAVTII-MARI, corn. rur. jud. Hotin,
plasa Sulita; 2.630 loc. Dupa legea 1929, sat circ.
corn. Costiceni.
VAR$AND, corn. rur. jud. Arad, plasa Chi*i-
; 2.453 loc.
VARZARETI ® corn. rur. jud. Lapu*na,
plasa Nisporeni; 3.350 loc. Dupa legea 1929, sat
circ. corn. Nisporeni. ¶ ® manastire de maici
ment din vremea lui Alexandru eel Bun. Are 2
biserici : cea mai veche, din 1796.
VASCATITI 0 corn. rur. jud. Hotin, plasa
Briceni; 3.759 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn.
Briceni. $ @ corn. urb. jud. Storojinet, plasa Ce-
remu*ului; 6.000 loc. ¶ O Post judef In Bucovina;
Inglobat In jud. Storojinet.11 ® corn. urb. (tlrg),
jud. Storojinet,; 5.976 loc. (1919); 2 bis. ort., I
cat.,1 unita, 2 sinagoge; 5 $c. primare.
VASES= A. Post ministru de finante In gu-
vernul prezidat de Const. Kretulescu (1867).
VASLAVTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa
Nistrului; 2.465 loc. Duptt legea 1929, sat circ.
corn. Cuciurul-Mic.
VAS.4.D, corn. rur. jud. Salaj, plasa Valea-lui-
Mihaiu; 2.112 loc.
liDEA, rlu jud. Arge*, unit cu Teleormanul
acest cuv.).
VEDEROASA, lac. jud. Constanta.
VEGA, societate anonima pentru rafinarea pe-
trolului, infiintata. in Bucuresti, Yn anul 1905. Are
capital de 100 milioane lei.
VEGA LOPE DE (*1562 t1635), poet spaniol. A
saris romane, nuvele Si numeroase (1500) comedii.
VEGVZZI-RUSCALA GIOVENALE (*1798
11886), scriitor 51 om politic italian. A trait In To-
rino, a Post In serviciul di-
plomatiei sarde, mai tirziu
consul onorar al Romaniei,
profesor la Universitatea din
Torino, membru al Acade-
miei portugheze, membru
onorar al Academiei Ro-
mane (1869). A Post un mare
*i staruitor amic al Roma-
nilor. S'a inteeesat de po-
porul nostru din 1821, r
vizitat Transilvania In 1831
a pus In legltura cu Gay= 15
pe V. Alecsandri In 1859, egeLmituscaia.
cind fusese trimis ca sa ex-
plice Indoita alegere a Domnitorului Cuza. A stat
Yn legaturi amicale cu Romanii luptatori nap-
onalisti Papiu Ilarian, A. Laurian, G. Baritiu. A
sczis articole *i carp despre drepturile poporului
VEG- romanesc din Transilvania si a lntemeiat In 1864
o societate neo-latina cu sectiune In Paris, pre-
VEN zida.ta de printul JerOme Napoleon, si In Madrid,
prezidata de Em. Caste lar. In 1866 a Post pro-
clamat cetacean de onoare al Romaniei.
VEGLIA [venia], instil& In golful Quarnero,
513 km. p., 28.710 loc. Capitala: Veglia. A lost
republic& independent& pint. la sec. xit, In 1260
a cerut protectoratul Venetiei; a Post supusa Aus-
triei °data. cu Venetia; azi apartine Iugoslaviei.
Dialectul vorbit In aceasta. insult). (un intermediar
Intre idiomele romanice din Italia $1 cele din pe-
ninsula balcanica, dup a parerea lui Ovid Densusi-
anu) are importante puncte de asemanare cu
limbo. romana..
VEISSA TEODOR (1826 11880), jurist $i om
politic roman. A lost profesor de drept In Iasi,
magistrat, ajungind la Curtea de Casatie; a fost
senator, inspector general al scoa-
lelor din Moldova (1858).
VELASQUEZ DIEGO (`1599
t 1660), mare pictor spaniol. Vestit
prin portretele si prin citeva marl
tablouri de compozitie(Incoronarea
Fec in arei, etc.).
VELLEANU STEFAN (1'18861,
medic roman, lost profesor la fa-
cult atea de medicin a din Bucure$ti.
VELLESCU STEFAN (1836
t ea 1904), artist dramatic roman §i Diego Velasquez.
scriitor. A Post profesor la Conser-
vatorul din Bucuresti, autor de piese de teatru,
membru fondator al Ateneului Roman. A publi-
aat articole In Satirul" (1866), Columna lui
Traian" (1872), Literatorul" (1881 $. u.), Re-
vista literara." (1885 $. u.). Main din comediile
lui: Mincinosul, Deputatul invalidat, Hagi Bina,
Blond sau bran. A publicat si un curs de declama-
(tune.
VELPEAU [velpo] Louis ("1795 t1867), medic
francez. Specialist In chirurgie. El a inventat,
Intre altele, ni$te bandaje pentru varice, cari Yi
poarta. numele.
VENDOME [vandom], ora$ In Franta; 9.084
loc. Aci a lost, In evul mediu, un centru monastic
$i feudal important. Suveranii erau conti. In 1752
a lost anexat la coroana Frantei.
11
1
tki 1,
- grec. A Post ministru si a reprezentat Cara sa In
Venetia. Ponte dei Sospiri.
VENER, lac In Suedia, 5.568 km. p.
VENERA sir VFAUS.
VENETIA p oral In Italia, zidit pe 118 la-
gune In golful cu acela$inume la marea Adriatic.;
171.665 loc. ¶ O stat, a crirui existent& se poate
urmari pink In sec. vn. Avea forma republicana,
1930
www.dacoromanica.ro
condus de un doge, devenind cu timpul o adeva-
rata republics oligarhica. Puterea ei crescu, ajun-
glad apogeul In sec. xv. Avea posesiuni In Dal-
matia, Albania, Grecia, Macedonia. Duna. caderea
Constantinopolului $i descoperirea Americei, In-
cepu decadenta si In comert. $i In politica; Venetia
Isi pierdu posesiunile mai departate, stlipinirea
pato
tta Ai Lrlig '''''''''''''''''''''
ON; ' to. A
7=42 _ 7:7 ^
or
Venetia. Vedere din spre mare.
teritoriala din Italia trecu In mina Austriei, apoi
facu parte din Republica francez., din regatul zis
al Italiei (1805), far din Austria (1814), repu-
blic& in 1848, fu ocupata de Austria (1849), In
fine In 1866 fu unit& cu Italia.
VENEZUELA, stat din America de Sud, Intre
Mares Caraibica, Guyana britanicii, Brazilia si
Columbia; 945.000 km. p., 3.027.000 loc. Cap.
Caracas. Republica federative. Prezidentul ac-
tual (1929): Juan Vicente Gomez.
VENIAMIN COSTACHE (176811846), prelat
roman. A Invatat la man. Neamtului cu starettil
Paisie si s'a calugarit la 15 ani; a devenit diacon
la 18 ani, ieromonah, si In 1789 egumen al man.
Sf. Spiridon din Iasi, episcop de HO In 1792 In
virsta. de 24 de ani, In 1803
mitropolit al Moldovei. Dupa
intrarea Rusilor in principate,
al demision& In 1808 $i se re-
trase la manastire, dar reveni,
chip& retragerea ocupantilor,
chemat de boeri si de pop or In
1812. In 182i el a sprijinit lupta
pentru Ilibertate a Grecilor si,
dupa retragerea domnitorului
Mihail Supi, a luat el lrInele
guvernului, dar Turcii, soco-
tindu-1 amic al eteri$tilor, 1-au
silit sa demisioneze si ss fuga
In Basarabia. De aci s'a Intors
chemat de Ionit,o, Sandu Stur- Veniamin Costache.
dza, primul domn roman &ma
epoca fanariotilor, si a riimas In scaun si In timpul
ocupapei rusesti si sub domnia lui Mihail Sturdza
pin& In 1842, chid, din cauza unor neiwtelegeri cu
domnul, se retrage la manlistirea Slatina. In tot
timpul pastoriei sale, Veniamin s'a ocupat de des-
voltarea cultural& a Vali $i de ridicarea situatiunii
clerului. Gratde lui se institue eforia scoalelor in
1803; el Infiinteadi seminariul de la Socola (care
azi Yi poartlinumele), el reorganizeaza tipografia
Mitropoliei din Iasi, ajuta pe tineri so.-$i con-
tinue studiile In streintitate, chiama profesori din
Ardeal pentru seminariu, el traduce si tiplire$te
un mare numar de carti biserice$ti. Traducerile
lui sint Yn numar de 17, Intro cari: Tilcuirea celor
fapte taine, 1807, Funie intreita (dogma trinitatii),
1831, Piatra scandelei (polemic& cu celelalte culte
crestine), 1844. Cu cheltuiala lui a tiparit 23 de
carti.
VENIZELOS ELEVTERIOS ("1865), om politic
Congresul de pace de la Bucuresti, dupa razboiul
balcanic (1913), a Post partizanul aliantei Greciei
cu Franta si Anglia. Politica sa nefiind aprobata
de regale de atunci, s'a retras si apoi a parasit si
Cara. S'a Intors dup& mai multi ani. Astazi este
conducatorul politicei In Grecia, hind prim mi-
nistru. A vizitat tam noastra i In 1931.
VENTIMIGLIA [ventimilla) (fr .VINTIMILLE)
oras In Italia, port la golful Genova, punctul de rescu, M. Petrov si M. Iorgulescu (In Semana- VEN-
trecere In Franta; 14.000 loc. torul", Si Neamul romanesc literar", 19°9 si
VENTURA GRIGORE (*1849t1909), ziarist 5i 1910), de C. Stoika (In Vieata noun ", 1912); VES
scriitor roman. A lost $i de- apoi Inchisorile mele de Ioachim Botez (Bibl.
putat. A sclis piese de teatru: Dimineata".)
Casaloriile in lumea mare, VERME, corn. rur. jud. Cares, plasa Bocsa;
1871, Curcanii, 1878, Copila 2.122 loc.
din flori, 1908, Camotarul, VERME*TI, sat corn. Vilsiesti, jud, Baciiu,
1881, etc. $i brosuri politice: plasa Comanesti; 916 loc. Mine de lignit.
La question dinastique en Rau- VERMONT NICOLAE (*1866), pictor roman.
manse, 1885, La fin d'une VERNAY (t1917), capitan francez, mort in
monarchie, 1890. lupta de la Milriisesti, Inecat In apele Siretului.
VENUS, divinitate din nai- VERNE [vern] JULES ( *1828t1905), scriitor
tologia greaca, $i latin& (or francez. Cunoscut pretutindeni prin romanele
alumna). Era zeita frumu- sale de vulgarizarea stiintei. Pen-
setii $i a amorului; povestea tru uncle din ele a luat ca baza
spune cii s'a nascut din un- Grigore Ventura. diferite teorii considerate atunci
dele marii. inaplicabile, azi dovedite realize-
VENUS DE LA Bum, status vestita a zeitei Venus, bile. Foarte multe trad. rom. prin
gasita In insula Milo din arhipelagul Cicladelor, ziare, reviste $$i In volume. Intre
in anul 1820, lInga ruinele unui teatru antic. Se primele este Calatoria de pe pd-
aria scum In muzeul Louvre mint in lund (de Holodanu In Fa- wok,
din Paris milia" 1876). Din celelalte citilm:
VERA CRUZ, oras In Me- Castelul din Carpa(i (de V. Onisor,
xico (America) de N., port la 1897, de I. Pas), Minunile si Jules Verne.
golful Campeche; 54.000 loc. grozdviile 'lndiei (de Sofia Na-
VERBILA R VARBILA. dejde, 1908), Elefantul de otel (de Ana Maria Bot-
VERCINGETORIX (t46 a. tez, 1923), V aporul misterios (de G. Rams, 1924),
Chr.), comandant al Galilor, Logodnica Indianului (de G. B. Rare$, 1924),
Invins de Cezar In lupta de la Arhipelagul in flacari (de G. B. Rams), Aventu-
Alesia. Prizonier la Roma,apoi rile a trei Rusi 0 trei Englezi (de E. Decusara, de
ucis. Anton Constantinescu, 1925), 0 caldtorie spre
VERDI unmans ( '181.3 centrul pamlntului (de E. Decusara), Cinci sap-
t1901), compozitor italian. Ope- tdmini in baton (de C. Pestreanu, de I. Pas, de
rele cele mai A. Constantinescu $i G. B. Rams), Comoara din
cunoscute: Ostrov (de I. Pas), Doudzcci de mii de teghe sub
Ernani, Ri- mare (de B. Madeleine), Mathias Sandorf (de 1.
goletto, Tro- Pas si Sarina Casvan), Lupta pentru milioane (de
vatore, Tr a- G. B. Rarer), Ocolul pamintului in 80 de site (de
viata, Ballo H. G. Lecca, de G. B. Rarer, de I. Pas), Iln oras
in maschera, 1.
plutitor (de Anton Constantinescu), Raza verde
Aida, Otelo, (de G. B. Rares), Doctoral Ox (de Bogdan Z.
Falstaff. Ce- )90 Cosmin), In 1 a(a steagului (de Maria Ionescu,
le mai multe 1925), Steaua Sudului (de I. Pas).
s'au repre- VERNESCU GEORGE (*1833t 1899), advocat si
zentat $i In Verdi Giuseppe. Venus dela Milo. om politic roman. A Post in multe rIndmi ales In
Bucuresti. parlament; a Post membru al partidului liberal,
VERDUN, oras In Franta; 24.000 loc. Aci au apoi In 1887 s'a retras si a format
lost lupte mars si In timpul razboiului franco- un grup zis liberal-sincer (cu ziarul
prusian din 1870 $i In timpul marelui ra.zboiu. Binele public), In 1884 a fuzionat cu
VERENDIN, corn. rur. jud. Scverin, plasa partidul conservator ,formInd parti-
Teregova; 2.000 loc. dul liberal-conservator, avInd sefi pe
VEREE4GHIN Imam ("1842 t1904), pictor L. Catargiusi G. Vernescu (cu ziarul
rus, specialist In tablouri de ra.zboiu. A murit In Romdnia). A Post nainistru In 1876 si
timpul luptelor de la Port-Arthur. 1877, apoi In guvernele prezidate de T
VEREWI, static c. f. jud. Botosani, pe linia Rosetti(1888),LascarCatargiu(1889),
principal& care merge spreCern&uti dela Bucuresti. General Florescu (1891).
De aci se desparte linia lateral& spre Leorda- VERNET [verne Roams (1789 George
Botosani. t1863), pietor francez. Vestit prin
VERGA GIOVANNI ( *184011922), scriitor ita- tablourile sale cu subiecte militare. Vernescu.
lian din scoala naturalists. VERONA, oral In Italia, pe Adige; 92.413 loc.
VERHAEREN [verharen] EMILE (.18551.1.916), VERONA ARUM (* 1868), pictor roman,
poet belgian. Trad. rom. pu- VERONESE PAOLO CAGLIARI V15281-1588 ,
tine: In Viata noua", 1908
(de G. Duma) In Tribuna"
[°7- pictor italian, unul din fruntasii scoalei venetiene.
VERSAILLES [verse], oras In Franta aproapc
Arad, 1910, In Flacara", 1922
(de G. Duma), In GIndirea",
5- de Paris; 64.753 loc. A lost In vechime resedinta
regilor Frantei, earl au construit aci marl palate.
1922 (de A. Pop Martian), in 4 Aci s'a Incheiat paces Intre Franta $i Prusia In
vol. Belgia insingeratd (de 1871, aci pacea Intre aliati $i Germania In 1919.
Nichifor Crainic, 1916). . VERUS Lucius AELIIIS, Imparat roman de la
VERIA, ores In Macedonia. 161 la 169.
INU ALEXANDRII VERUSSI P. ("1847 t1866), pictor roman, lost
(11912) Post profesor de eco- profesor la scoala de bele-arte, deputat. A publi-
nomic politica la Facultatea Emile Verhaeren. cat In Convorbiri literare" studii despre picture
de drept din Bucuresti. religioasa.
VERLAINE [verlen] PAUL (1844t1896), poet VERVIERS [vervie], oral In Belgia; 43.000 loc.
francez. A urmat Inttiu dups ideile $coalei parna- VESPASIAN (TITUS FLAVIIIS 11-ANDS) ("9 jig),
siane, apoi dupit ale simbolismului. Trad. rom. imparat roman din anul 69.
diferite poezii de Gordon (In rev. Lumea nona. VESSELENYI MIKLOS (NICOLAE) BARON (1796
Mersa", 1896),de Anghel ri Iosif (In Convorbiri t1850), om politic ungur. A luptat pentru democra-
literare", 1902 $$i 1903 $i apoi In volum, 1903), de tizarea organizatiei statului, dar $i pentru desna-
D. Nanu (In Luceaffirul", 1907), de N. Budu- tionalizarea popoarelor din Ungaria, (Lind ideea
1931
www.dacoromanica.ro
VES_$coalelor froebeliene obligator!!, care s'a realizat
mai tirziu.
V I E VESTA, clivinitate roman& (coresp. In parte cu
grec. Hestia). Era, $i In cultul familial $i In cal
public, zeita vetrei, adicit a centrului locuintei,
deci a familiei, si in timpurile vechi tan' (pater
familias) sacrifica pe altarul ei pentru zeii protec-
tori Lari $i Pena(i.
VEST4LE, preotese ale zeitei Vesta (la Ro-
mani).
VETERANI PREDERIC (*ca. 1650 t1695), ge-
neral austriac. A venit In Muntenia cu armata In
timpul lui BrIncoveanu; a repurtat victoria de
la Scghedin (1686 .
VEVERITA, culine de munte In jud. Vllcea.
Aci a lost, In timpul marelui razboiu, o lupta cu
Germanii, earl voiau sit -1 cuprinda., 17 Octombrie
1916, dar au Post respinsi.
VEVEY (vevej, ora$ In Elvetia (canton. Vaud)
pe lacul Leman; 12.50 loc. Intr'o regiune de vii.
Vestit prin serbarile cari se Inc aci la fiecare zece
ani (Fetes des vi rtierons Sarbatorile podgorenilor).
VEZVVIU, vulcan In Italia, linga. Neapole.
Vestaa este eruptia lui din anul 79 p. Chr., cind
s'au /nmormIntat sub lava trei frumoase °rase
romane: Pompei, Herculanum si Stabia. Atunci
si-a gait moartea Invatatul Pliniu-cel-batrin.
VIATA LITERARA, revistA aparuta In Bucuresti
In 1906 condusit de G. Co$buc, Ion Gorun si Ilarie
Chendi.
VIATA PRACTICA, revista de stiinte naturale apli-
cate la agriculture, etc., sub red. lui N. Leon, apli-
ruta la Ia$1 In 1893.
VIATA ROMANEASCA, revista. literara, $tiintifica,
etc., apare In Iasi din 1906. Directori la Inceput:
C. Stere si P. I3ujor, mai tIrziu$i dr. .1. C antacuzino.
VIATA ernxTrricA, revista pentru raspindirea
$tiintelor, a aparut In Bucure$ti In 1906 sub di-
recjia lui Aural Scurtu.
VICA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Ilia;
227 loc. Mine de Fier.
VICHENTIE (aNcEnro) (t304), sf. martir
praznuit de biserica ortodox& la 11 Noembrie.
A trait In Saragosa (Spania) ca diacon a] episco-
pului Valeriu. A lost supus la neinchipuite chi-
nuri si a murit fare a $ovai In afirmarea credintei.
Se zice c& s'a pastrat mull& vreme patul de her
. (pe care-1 Inrosiau cu foe).
VICHY [visa], statiune balnearit In Franta;
16.502 loc. Foarte cunoscuta la nor, fiindc& de
acolo se import% un mare numar de sticle cu apit
minerala.
VICIU ALE= ('1855), profesor $i preot
roman. A ocupat $i diferite functii In admini-
stratia bisericeascit In Blaj. Pr. op. Dictionar latin-
ronin, 1892; Incercari in vocalismul romdn, 1893;
Glosar de cuvinte dialectale, 1899. p N 41
VICO GIAMBATTISTA (16681-1743), scriitor Ita-
lian. Cunoscut prin Filozofia istoriei.
VICOVUL-DE-SUS, corn. rur. jud. Radauti,
plasa Vicovelor; 11.000 loc.
VICTOR AMEDEII I/ (*1666 t1732), duce al
Savoiei (1675), rege al Siciliei (1713), rege al Sardi-
niie (1720). Abdica In 1730 pentru fiul sau Carol
Emanuel.
VICTOR EMANUEL I (*1750t1824), rege al Sar-
diniei Intre 1802-1821. A abdicat, nevoind sit
dea statului sAu o constitutie.
VICTOR EMANUEL II (*18201-1878), rege al
Sardiniei (1849), apoi rege al Italiei (1861). A
parlicipat la razboiul Crimeei contra Rusiei. In
1859, aliat cu Franta, a Inceput lupta pentru uni-
tatea $i independenta Italiei; goni pe Austriaci
din Lombardia, anexa Piemontul (paces de la
Villafranca); cu Incetul uni alte provincii ale pe-
ninsulei, Ina titlul de rege al Italiei, mutA capitala
de la Turin la Florenta (1863), ocupit Roma In
1870 si stabili aci capitala. Italienii au pentru el
un cult, i-au ridicat un monument maret, 1-au
numit it re galantuomo (om de onoare $i de cuvint).
In epoca formatiunii Romaniei moderne el a lost
un araic leal al nostru si ne-a ajutat, alitturi de
1932
www.dacoromanica.ro
ministrul situ Cavour, mai ales dupa alegerea lui
Cuza ca down al ambelor principate. V. Ales-
sandri a scris o poezie de omagiu pentru el.
VICTOREKANumin(' 1869),
rege al Italiei de Ia 1900. Rega-
le actual. A murit imperial co-
lonial al Statului, mai ales In
Africa; a luat parte la rAzboiul
mondial alaturi de Franta $i
Anglia, de$i avea un, tratat de
alianta cu Germania, $1, prin
tratatele de pace tncheiate dupa,
sfIrsitul lui, a Intins hotarele
tarii, incorporind provincii ita-
Hone pe cari he stApinea InctAY \ 4-c
Austria sou Ungaria.
VICTORIA I ( 18191.1901 ), Victor Emanuel III.
reginA a Marei Britanii si ImpArAteasa (1837-1901) -
Era matu$a Reginei noastre Maria,
fiind sorA cu tatAl ei.
VICTORIA, corn. rur. jud. Bra-
Tl '-
ila, plasa Viziru; 4.120 loc. Duna
legea 1929, sat circ. corn. Berestii-
de-Jos.
VICTORIA SyANzA, lac In A-
frica, regiunea ecuatorialA; supraf.
68.000 km. p.
VIDA GEORGE (cAlugAr: GEER-
MANO), profesor roman din Mara-
mure$. A trait cltva timp In Iasi imp. Victoria I.
pe la 1839, fiind profesor la seininariul de la Socola
$i In case particulare. Autor al unei Gramatici
de limba francezd, tip. la Buda, 1833.
VIDAL PEACES, scriitor provensal. A tradus In
dialect Hora unirii de Alecsandri (1882) $1 a pu-
blicat Etudes sue les analogies linguistiques du.
roumain et provengal, 1885.
VIDAL (1-1929), medic francez, autor al reac-
tiei care-i poarta numele: un vidal" este o reac-
iune prin care se poste deosebi febra tifoidA de
alte boale cu sari are asemAnare; a introdus In
medicinA notiunea emoclaziei.
VIDAL DE LA BLACHE [bla$] PAUL (*184
1-1918), geograf francez. A fAcut numeroase harti
$i cartd dupA metode not pentru InvittamIntut
geografiei.
VIDIN, eras In Bulgaria, port la DunAre in fats
Calafatului; 19.000 loc. In timpul rAzboiului no-
stru pentru independent& (fiind atunci teritoriu
stApinit de Turcia) s'au dat lupte In apropiere,
Incepind la 12 Ianuarie 1878 cu marea bAtAlie de
la SmIrdan, dar, intervenind un armistitAti, ora-
$ul a Post ocupat de trupele noastre numai In 14
Februarie 1878, In urma unei conventiuni lncheiate
Intre colonelul St. FAlcoianu $i Izet-Pala.
VTDELE, statie c. f. jud. Vlasca, capul liniei
de la Giurgiu.
VTDRA, corn. rur. jud. Turda, plasa CImpeni;
2.960 loc. lbao'
VIDU IOAN (*18631-1931), compozitor roman-
In Transilvania. A lost Invatator, profesor de mu-
zicA Ia pedagogiul din Arad,
apoi la Lugoj; dupA unire a
Post profesor la liceul din Lu-
goj, ping. In 1927, clnd s'a
retras ea pensioner. Condu-
catorul reuniunii muzicale din
Lugoj, a dat multe concerte
In diferite ora$e dn Transil-
vania $i vechiul regat. A lu-
crat peste 160 de compozitii,
cele mai multe inspirate din
popor, $i o liturghie biseri-
ceascA. loan Vidu.
VIEATA, revistA literal% ilu-
strata, a apArut In Bucuregti Intre 1893-1896,
directori: Al. Vlahu(d §i Dr. A. Urechia.
VIEATA Nona, revistA Meru& Intemeiata de
Ovid Denswflanu In 1905, Bucuresti. A aparut
pinA In 1925.
VIENA (germ. wan's, ital. VIENNA, fr. VIENNE),
ora$ capit. Austriei, pe DunAre; 1.866.174 los_
Edificii mar*, universitate si $coli inane de
multe feluri, teatre, etc. Aci s'au Incheiat multe
tratate internationale, dintre can citam: 1809
((WWI Invingerea Austriei laWagram), 1815 (con -
gresui dupe caderea lui Napoleon).
VIENNET GUILLAUME ( *17771.1868), poet
francez. Unele din fabulele sale au lost imitate
de Heliade Radulescu (Foile si ciirbunele).
VIEROS, manastire In jud. Muscat.
VLERTIT, corn. rur. jud. Vla$ca, plasa Dunarea;
2.005 loc. Dupa legea 1929, sate ire. corn. Stane$ti.
VIFORITA ® corn. rur. jud. Dlmbovita.
® munte in jud. Buzau. ¶ ® manlis tire in jud.
Dlmbovita, la 3 km. departe de Tirgoviste ling&
corn. cu acela*i nume. Zidita pe la 1530.
VIGNY [vini] ALFRED DE ( *17991-1863), poet
francez. A fost ofit.er pin& In 1828; membru al
Academiei franceze. A publicat putin: poezii, un
roman istorie, Maya piese de teatru $i povestiri,
Intre cari Servitude et grandeur militaire (1835).
Mai cunoscut e prin poeziile romantice pesimiste;
Moise (trad. de D. Nanu), Moartea lupului (trad.
de B. Munteanu), Pe mun(ele mdslinitor (trad. de
M. Pricopie, de D. Nanu). Alte trad. Baia unei
dame romane (trad. de Mircca Radulescu, de Al.
Naum).
VIIO.ARA 0 corn. rur. jud. Turda, plasa
Cimpia-Turzii ; 3.468 loc. lj 0 corn. rur. jud. Te-
leorman, plasa Zimnicea; 3.217 loc. Dupa legea
1929, sat circ. corn. Piatra.
vxrroRm, ziar politic roman (partidul national
moderat) fondat de losif Gall In Budapesta; a
aparut Intre 1884-1885.
virroRuL, revista bisericeasca $i didactics., a apa-
rut In Bucure$ti Intre 1898-1916 sub directia
/in D. G. Boroianu.
VIITORIUL, foaia clerului ortodox roman din
Bucovina, a apitrut in Cernftuti in 1904. a Ince-
tat In 1914.
VIITORUL, ziar politic al partidului liberal, apare
In Bucure$ti din 1905.
VIJNICIOARA, corn. rur. jud. Storojinet;
1.497 loc. Statiune balneara.
VIJNITA, fost jud. In Bucovina; incorporat
In Storojinet.
VTJNITA, corn. urb. jud. Storojinet; 5.500 loc.
Are 1 biserica ortodoxa., 1 catolica, i unite, 5 si-
nagoge; liceu, $c. de lernnarie, $c. industr. inf.,
4 $c. prim.; 1 spital. Statie c. f. capul liniei late-
rale de la Grigore-Ghica-VodaVascauti.
VILARA ALEUT, Grec de origine, om cu si-
tuatie politics $i amic al Rusiei In timpul razboiu-
lui dintre 1806-1812, parta$ al
mi$carii eteriste din principate In
1821, a ocupat diferite functiuni
intre 1824-1837, a lost membru
In comisia pentru alcatuirea Re-
gulamentului Organic, apoi mi-
nistru al finarrtelor (1833-37) $i
al dreptatii (1844-48) sub Bi-
bescu.
VILARA NICOLAE, scriitor grec,
a lost secretarul domnitorilor Mun-
teniei Nicolae $i Constantin Ma-
vrocordat. In 1777 a sells o oda. In Alecu Vilara.
onoarea mitropolitului Grigorie.
VILAUCEA, corn. rur. jud. Storojinet, plasa
Ceremu$ului; 4.068 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.
corn. Zamostea.
VILLAFRANCA, ora$ In Italia (Verona),
9.461 loc. Aci s'a Incheiat la 11 Iulie 1859 pacea
Intre Franta $i Austria.
VILLEHARDOUIN [vilardue^ ] GEOFFROI DE
(*ca. 1150 tc. 1212), cronicar francez. A scris des-
pre Cucerirea Constantinopolului, In timpul cru-
ciatei a 4-a, la care a luat $i el parte.
VILLEMAIN [vil'men ] FRANCOIS ("179011870),
om politic $i scriitor francez. Cunoscut mai ales
prin Curial de literaturd francezd.
VILLEMESSANT JEAN HYPPOLYTE (*1812
t1879), ziarist francez. A Intemeiat ziarul Le Fi-
garo", 1866.
1933
www.dacoromanica.ro
VILLON [vilon] FRANCOIS ("1431 tea. 1489), VIE-
poet francez. A flicut studii superioare, dar a dus %/1
o vista dezordonata, a suferit multi ani de In- v
chisoare.
VILNA, ora* In Polonia, port la varsarea r.
Vileika In Vilia ; 128.914 loc. Fondat pe la 1128.
A fost capitals ducatului Lituaniei.
VINCI LEONARDO DA ("1452 t 1519), mare ar-
tist italian. Vestit ca pictor, Intre altele. prin
Gina cea de taind, fresca In tra-
peza manastirii Santa Maria dells
Grazie din Milano, $i prin Gioconda
(Monna Lisa) care se afla la Paris
(Louvre, de unde a fost furata $i nu
s'a $tiut de ea mai multi ani). A
fost $i sculptor, $i inginer, si ar-
hitect, $imuzicant, $i scriitor, ocu-
pindu-se cu chestiuni de anatomie, t6t4ted At
cu teoria picturii, cu aerostatica, Leonardo da
etc. Vinci.
VIMINANCIUM, cetate romans
in Moesia, In Serbia actuala pe ltng5 r. Mlava,
(aft. al Dunarii). De aci a pornit Traian In prima
sa expeditie contra Dacilor, trecInd prin Banat.
VINCENT [ve° sa" j DIN/DV ("1851 ), muzicant
si compozitor francez. A scris opera, coruri, sim-
fonii, etc. A Intemeiat In 1896 Sehola cantorum.
Parizienii 1-au sarbatorit In 1931 and a Implinit
80 de ani.
VINEREA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa
Or5stie; 2.486 loc.
VINERT (sFlaiTA), biserica In Bucure$ti, zisa si
SF. VINERI- HERASCA, zidita pe la 1760 de un boer
din familia Ndsturel-Herdscu In locul unei mici
biserici de pe la 1645. Acesta $i urma$ii sai i-au
facut importante danii, construind un azil de
batrini $. a.
VINGA, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa
Vinga; 4.893 loc. Statie c. f. ?rare Timisoara gl
Arad.
VINGARD, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Mier-
curea; 2.078 loc. Dupa. legea 1929, trece in jud.
Alba.
VINTERHALDER WINTERHALDER.
VINTTLA, domn al Munteniei sub numele de
VLAD inn 1532-1535; fiul lui Radu IV.
VINTILA-VODA, manlistire jud. Buzau.
VINTUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Alba linga
Mures; 4.500 loc. Static c. f. Intre Tents *i Arad.
VINTUL-DE-SUS, corn. rur. jud. Turda pe
Mures, plasa Clmpia Turzii; 2000 loc. Static a. f.
linia Teiu$-Oradea.
VIOLLET-LE-DUC EUGiaNE ("18141.1879), ar-
hitect francez. S'a ocupat $i cu restaurari de monu-
ments vechi. A scris un dic(ionar special de arhi-
tecturd. A fost chemat In tarn pe la 1870 ca sa
lucreze la restaurarea man. Argeqului, dar n'a ve-
nit $i a recomandat pe Lacerate du Nouy.
VIOREANU DIMITRIE P. (t1881), jurist ro-
man $i om politic. A fost profesor la Facultatea de
drept din Bucure$ti, ministru de justitie (1863,
1870, 1876), apoi magistrat, procuror general la
Curtea-de- Casa tie.
VIRCHOW RUDOLF ( '18211.1902 ), anatonlist,
patologist $i antropolog. A lost director al Insti-
tutului de patologie din Berlin. Intemeietorul pa-
tologiei celulare, care a facut Intr'o vreme mare
sgomot. Membru onorar al Academiei Romano
(1902).
VIRGILIU (P. vERamrus MARo), mare poet
latin. A cintat poezia vietii de la %ark imitind
pe Teocrit; a poetizat muncile cimpene*ti; a treat
marea epopee a originii poporului latin pe care -1
face Inrudit cu zeit. S'a bucurat de admiratia con-
timporanilor sai $i In timpul evului naediu a lost
eel mai pretuit poet al latinitatii. Operele lui s'au
tradus aproape In intregime In rom. Bucolicele
pentru prima data In Foaia pentru minte" 1854
$i 1855, apoi de X. Gheorghiu, 1909 $i de T. Naum,
1922, Georgicele de G. Co$buc, 1906, de S. Radian,
1907. Ambele acestea de M. Strajan, 1904. Eneida
prima data de A. Sandor (ms. Acad. 676), parte
VV. publicatA in Foaia pentru minte", 1859; frag-
inento de D. A. Laurian In 1872; Intreagli de G.
VI I Cosbuc (versuri exametre), 1896 (premiatA de
kcadernia Romanti) $i de N. Panda lea (In prozA)
1913. Inanu11930,Implinindu-se 2000 de ani de la
moartea lui Virgiliu, s'au fault serbAri de comemo-
rare. Mai ales In Italia s'au desfasurat acestea
cu mult fast In prezenta Regelui, fiind de fatti de-
legati din toate t &rile latine. Din partea Rom&niei
a participat Iuliu Valaori, profesor la facultatea
de litere din Bucuresti, care a depus o adresA oma-
gialA. In Bucuresti, In lunile Octombrie $i Noem-
brie, au lost organizate de cAtre Universitatea li-
berd mai multe conferinte publice (N. Herescu,
I. Valaori, D. Burileanu, C. Papacostea) si cu
acea ocazie Revista clasicti" din Bucuresti a
publicat un volum special Inchinat memorial
marelui poet al latinittitii (cu articole semnate de
N. lorga, D. Evolceanu, I.V alaori, C. Papacostea,
N. Herescu, I. Bujor $. a.).
VIRGINIA, stat din Statele-Unite Americana,
la Oceanul Atlantic; 110.399 km. p., 2.309.187 loc.
Capitala: Richmond.
VISARION, stint, prAznuit de biserica orto-
doxA la 15 Acptembrie. A lost episcop at Larisei.
VISTULA (germ. WEICHSEL, p ol. vana), fluviu,
iworaste In Carpati, uda. Cehoslovacia, Polonia
gi Rusia $i se varsA In marea Baltic& prin mai mul-
te guH, sari formeaza o delta. Lungirne total&
1.050 km.
VISIIL MATCH DONNULIII, carte poporanA. Maica
Domnului a vAzut In vis toate patimile ce avea sA
sufere fiul sAu pentru omenire. Redactiunea cea
mat veche e un manuscris din 1784 ( Gaster). De
obiceiu In brosurile in sari se tipareste aceasta fi-
gureazasi Epistolialui Hristos si C 4Idtoria aicii
Domnului la lad.
VISCHER [fiserj TEODOR FRIEDRICH (*1807
t1887), estetician german A urmat ideile lui Hegel.
DupA teoriile lui a saris T. Maiorescu considers-
tine critice asupra Poeziei romane.
VISCONTI Ltmovico (17911-1853), arhitect
franeez. Autorul prefacerii Luvrului si at mormln-
tului lui Napoleon la Invalizi.
VISIGOTI, ramura occidental& a marii na-
tiuni a Gotilor. Ei trecurti DunArea In imperiul
roman (376) $i se asezara In Italia, cu voia Impti-
ratului Valens, pe care mai tirziu Il omorirA. in-
curajati de slAbiciunea puterii romane, au de-
vastat peninsula balcanicA si au ocupat Roma
vremea lui August $i Tiberiu. A soils un tractat
de arhilccturd.
VITTEL, oras In Franta; 2.400 loc.; ape mi-
nerale.
VITZU ALExANDRII (185211902), profesor de
fiziologie la Facultatea de stiinte din Bucuresti
(1882), membru corespondent al Academiei Ro-
natine (1897). A lost si inspector scolar si In smut&
calitate a redactat un raport.
VIVIANI RENE (' 18631-1925), om politic Iran-
cez. A lost prezident de consiliu la Inceputul rAz-
boiului mondial (1914-1915).
VIVIEN DE ST. MARTIN Lotus ("1802
1-1897), geograf francez. Autorul dictionarului de
geografie universald (1879-95).
VIZANTEA 0 pIrtiu jud. Putna. ¶ C) statiune
balnearti jud. Putna. ¶ O mhnhstire in jud. Putna,
tntemeiatA probabil de Ierernia Movilli. Are o
biserica. ziditA pe la 1850 de Ieromonahul Visa-
Hon. E si una veche de lemn.
VIZIRU. com. rur. jud. BrAila, plasa Viziru;
4.120 loc. Dupti. legea 1929, -circ
corn. cu 5 sate.
VILCEA, jud. In Oltenia; cap.
Rimnicui-Vilcii; supraf. 4.081
km. p., 243.016 loc. Are 9 plasi,
3 com. urb., 128 com. rur. (1926);
5 gals:Ifni de copii, 265 sc. pri-
mare rurale $i 12 urbane (1929);
30 cooperative cu capital 3.414.679
lei (1925). Tine de circ. Curtii-
de-Apel din Craiova; de eparhia stema jud. Vilcea.
episcop. Rimnicului- Noul -Seve-
rin, are 8 parohii urbane si 133 rurale, cu 255
biserici.
V1LCELE (ung. ELOPATAK), statiune balnearA
.e.",...--
)
i
tti _oiru1
jO
I %
17
/ \\PL.COZI yv
1

, \ calimines4
i G
(410); au trecut apoi In Gallia $i Spania $i au for- I PL.HOREZ\-, 1'
mat acolo un stat vasal imperiului roman, care a I Horezu' .tr
fost apoi unul din centrele desvolttirii politice a 1
I. 0 / "Pl. 1 : I

Spaniei. Puterea for a lost distrusA prin inva- CC

I\ ,6 PO RAI,R VAL%
ziunea musulmanA (711). 0 ., i ..
VISOCA, com. rur. jud. Soroca, plasa BAdiceni; ie.. %, Ballekvor CNELE MARI

2.002 loc. DupA legea 1929, sat circ. corn. Arlo- CD 1 ' .- v -4rmisrtests.
nesti. IDLTETU \ .:1 `/'
VISA ION ( *1828t1900), filantrop roman din o . .^
Transilvania, a Mout trei fundatiuni pentru sco- 7 I sines \ PL. \r., PL.
puri culturale si de ajutor. 1
i 1% iiideo§ntei

r/u, afluent al Tisei aproape de iz- LFtL. AERNA1 IlLT

voarele ei. AzArRENII; ;
VISAUL-DE-JOS, com. rur. jud. Maramures, ,Z a trezil za;./e/ii
plasa Viseu; 2.749 loc. ¶ A.-DE-SUS, corn. rur. - 0
tot acolo; 11.73i loc. Statiune dec. 1. linia Vales- eA
\
1A 1 \ -..),
!
1
49. . k
.
VistiuluiBoga. Mine de fier.
VISINA, com. rur. jud. Dlmbovita, plasa
, 1
%.--f,L.
)
loRhGASA
O
r
Ga.esti; 3.201 loc. DupA legea 1929, circ. corn. cu S cf, tyetchp oais,,la
..........s. otsaiceql
16 sate.
VISINA-VECHE, corn. rur. jud. Romanati, 1.8ALCESTI ill,
plasa Duntirea; 3.345 loc. Dupa legea 1929, sat v )---....".1.-" ...-
corm Visina Nouii.
VISNV, divinitate indiana, reprezint& forts / YROMANATI
conservatoare In univers.
VITELLIUS AULUS ("15169), Imparat roman, Harta jud. Valcea (legea 1925).
vestit prin desfrInarile, cruzimile $i cinismul sAu.
A domnit numai citeva luni si a fost ucis In mo- In jud. Trei-Scaune.
mentul In care armata lui Vespasian intra In VILCINESTI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa
Roma. Vorniceni; 3.426 loc. DupA legea 1929, sat circ.
VITRVVIUS MARCUS POLLIO (sec. I a. Chr.), corn. Sipoteni.
arhitect roman. I se atribue multe monumente din VTLCOV, com. urb. jud. Ismail pe bratul Chi-
1934
www.dacoromanica.ro

lief, la varsarea Dunarii In mare; 7964 loc. Cele
mai bogate pescarii din delta Dunarii. In jurul
acestui ora5, In zilele de 9-15 Februarie 1917,
s'au dat lupte mars, pe uscat $i pe ape, Intre
trupele ruse cari nu voiau sit se retrag. SI Intre
cele roman°, cari au izbutit sit ocupe orqul sli
pacifice $i Sudul Basarabiei. A suferit mari inun-
datii In 1879 si 1931.
VILS4N, rlu jud. Arges, afl. al Argesului pe
stInga.
VILSAN GEORGE (*1885), geograf roman. Foss
profesor de geografie la Universitatea din Cluj,
acum la Bucure$ti. Membru al Academiei Ro-
mane (1920). A debutat cu poezii $i schite In Sit-
manatorul" 1904, a colaborat la Convorbiri cri-
tice" $i la Convorbiri literare"; apoi s'a consa-
crat lucrarilor de specialitate, din cari citarn:
Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir (1926),
Bucure§tii (1909), Bomdnii din Craina Serbiei
(1910), Ctmpia romand (1915), Asupra trecerii
Dandrii prin Portile-de- f ier (1910 ),V 4i/e, origin a
gi evolu(ia (1916), Carpa(ii in Romania de azi
(1924).
VINATORI, sat jud. Neamt, plasa Piatra;
2.462 loc. Dup& legea 1929, sat circ. com. VInatorii-
Neamt. In apropiere izvoare de ape minerale.
VDNIJU-MARE, corn. rur. jud. Mehedinti ;
plasa Blahnita; 2.537 loc. Dupa legea 1929, dm.
Com . rur. cu 15 sate.
VIRCIOROVA, corn. rur. jud. Cara.$-Severin;
statie c. I. linia Bucure$tiTimisoara.
VIRFUL-B/DEI, munte jud. Falticeni (Yost
Suceava), corn. Donna, alt. 1.400 m.
VIRFUL-CA1VINEI, munte jud. Mehedinti.
V/RFUL-CU-DOR, vIrf In muntli Bucegi,
Walt 2.288 m.
VIRFUL-LUI-DRAGAN, munte In jud. Pra-
hova.
viRGOLICI smeur (1843t1897), profesor Ia
liceul din Blrlad, apoi profesor de literaturi ro-
manice la Universitatea din la$i (1876). Membru
corespondent al Academiei Romane (1887), in-
spector general al 1nvatamintului secundar. A
debutat cu poezii In Trompeta Carpatilor" (1865),
apoi a publicat In Convorbiri literare" (de la
1867 lnainte) clteva poezii originale St traduccri
din lit. francezd (Lamartine, Chenier Musset,
Coppae, Moliere), spaniold (Cervantes), englezd
(Byron), latind (Ovidiu, Propertiu, Tibul). Mai
avem o de la el gramatica latind (1873) $i un ra-
port despre mersul scoalelor secundare.
VIRLEZI, corn. rur. jud. Covurluiu, plasa Bu-
jor; 2.278 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Th.-
gul Bujor.
vIRNAV scARLAT ( *1851t1919), inginer ro-
man. A Yost director al $coalei de poduri $i $osele,
prezident al Societigii politehnice, deputat, pre-
fect de Constanta. A lucrat la constructia lintel
ferate BucurestiFete$ti.
VIR§pr, ora$ In Banat (partea trecutit Jugo-
slaviei; 25.200 loc. (1919).
V/RTEJENI-TIRG, sat jud. Soroca, plasa
Vascauti; 2.177 loc.
VIRTOPU, com. rur. jud. Dolj, plasa Giubega;
2.399 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Caraula.
VIRTOAPELE-DE-SUS, col . rur. jud. Te-
leorman, plasa Alexandria; 2.610 loc. Dupa legea
1929, sat circ. com. Caline$ti.
VLAD I, domnitor al Tarii-Romane$ti, ajutat
de Turci, oeupit tronul lui Mircea, dar peste putin
fu fnvins $i silit sit fuga (1394-1395) (Iorga).
VLAD II zis DRACUL sau DRACULEA, domn al
Tarii-Romanesti 1435 (sau 37)-1446. Fiu ne-
legitim al lui Mircea, petrecuse tineretea ca osta-
tic la curtea Regelui Sigismund; s'a aliat cu Turcii
$i a luat parte la expeditia lui Murad In Transit-
vania (1438); mai tlrziu s'a luptat contra lor,alit-
turi de loan Corvin, dar a Yost Invins la Varna
(1444); ImpacIndu-se cu Turcii, fu atacat de Cor-
vin, prins 5i ucis. Porecla li era data, dim& unii,
pentru istetimea lui rautacioasa, dim& altii, din
cauza unei decorgii ce avea de la Sigismund.
1935
www.dacoromanica.ro
VLAD IV sau III aLuoAnun, domn al Tait- VIL-
VLAD III sau II zis TgrEei Pr TEM
Romanesti 1482-1495 (sau 1481-94). Frate cu VLA
Vlacl-Tepes; numit a$a, fiindca fusese calugar In
tinerete. Lulnd tronul cu ajutorul lui *tefan, el
a ajutat totusi pe Turci In luptele contra acestuia.
VLAD V (sau Iv) zis vrAnurr (f1512), domn al
Tarii-Romane$ti 1510-1512. Era fiul lui Vlad
Calugarul; a luat tronul cu ajutor turcesc, dar,
primind suprematia Ungurilor, a supitrat pe Turci
$i acestia au dat ajutor lui Neagoe, care a venit
cu oaste de peste Dunare, 1-a Invins $i 1-a ucis.
VLAD VI sau nitaaorcuR (1-1521), domn al Tarii-
Romitne*ti 1521. A rasturnat pe Teodosie, fiul lui
Neagoe, dar n'a putut profits, cad a Post omorit
de Turci cari venise sa ajute pe Teodosie.
VLAD VII (sau v) zis INNECATUL), domn al Tarii-
Romanesti 1530-1532; flub lui Vlad V. A murit
aruncat In DImbovitit.
VLAD VIII zis VDITILA PP' acest cuv. (Deose-
birea de numar la Domnitorii cu numele Vlad
vine de acolo cif la Xenopol slut numai 6, iar la
Iorga 8).
VLAD DELAMARINA VICTOR (*1870 t1896),
scriitor roman originar din Banat, a Post nevoit
sa paraseasca provincia $i sit vie In Regat, unde a
devenit of iter de marina. A murit foarte titian A
scris poezii In dialect banatean, cele mai multe
glumete. S'au publicat dupe moartea lui de V.
Brani$te (1902). Cunoscuta e anecdota: Al mai
Ulric om gin lume.
VLAD - TEPEE, corn. rur. jud. Ialomita, plasa
Lehliu; 2.380 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.
Mihaiu-Viteazul.
VLADIMIR I CEL MARE (t 1015), print de Kiev,
puse temeiul imperiului rus; lntinse hotarele Ina
la Baltica, rano. Ia Volga, cuceri Kiev $i teritoriul
din jur; se crestina $i impuse aceasta $i poporului
sau.
VLADIMIR DE REPTA Mr- Repta.
VLADIMERSCU TUDOR (*ca. 1770 t1821),
cunoscut sub numele de Tudor din Viadimiri
(sat din Gorj) sau Domnul Tudor, revolutionar
roman. Fiu de Oran, el dobandise
Invatatura fiind In serviciul unui
boer mare din Craiova, apoi ser-
vind In armata ruseasca (ofiter, vp
decorat cu ordinul Vladimir, boer
cu rangul de sulger), ajunsese astfel
vatav de plaiu (Clo$ani) $i facuse
chiar avere. Dupti moartea dom-
nitorului Alexandru Sutu se produc
turburari $i Tudor Isi organizeazil
o armata de panduri $l din oa-
meni de stransura, Omni romani,
nemultumiti de asuprirea unora din
boeri, dar $i streini, mai ales bul- Tudor
gari, cariurmareaujaful. Cu aceasta Vladimirescu.
armata, dupe ce -$i stabile$te re-
putatia de reformator revolutionar, vine in Bu-
cure*ti, se a$eazit linga Cotroceni 5i In ziva de 20
Martie dit o proclamatie catre populatie, In care
vorbe$te $i de apararea saracilor *i de apbsarea
Romanilor de catre streini. El se pusese W co-
respondent& $i cu Turcii $i cu Ru$ii si avea Cu
el $i mare parte din boerii romani. Aceasta. si-
tuatie care 11 facu s& fie dad. nu inimic, dar
nici prieten cu miscarea eterista, atrase ura lui
Ipsilanti, care, prin oamenli sai, ll atrase In curs&
5i puse sa fie ucis 1Wga Tlrgoviste.
VLADISLAV II, domn al Munteniei, 1447
1456 (sau 1451 56). A Post tunic cu Ungurii.
VLADISLAV III, domn al Faris-Romane$ti
1523-1525 (sau 1526), turburat pe de oparte de
Radu Badica, pe de alta de Radu dela Afumati,
cari voiau sa-i in tronul, a Post ucis de Turci.
VLADIVOSTOK, oras In Siberia, port la ma-
res Japoniei; 99,000 loc. Aci se terrain& calea
ferata transiberiana. Aci s'a organizat In lanuarie
1920 0 legiune romanii, din prizonierii romans
luati de Ru$i din armata austriaca. Ea a avut sit
lupte sub directia Japoniei contra Bol$evicilor
VLA- Impreuna cu Cehoslovacii In 1921 cei mai multi Post sef at Statului major, ministru de razboiu
din ace$ti legionari s'au !tutors In patrie pe vase (1889-1891).
VOG engleze. VLADESCU MIHAIL (*1865), botanist roman.
VLADNICUL, bait& In jud. Iasi. Profesor de botanica la Facultatea de $tiinte din
VLAH we- VALAH. Iasi, apoi (1895) In Bucure$ti; directorul Gradinii
VLAHO- CLISURA, ora* In Macedonia (circ. botanice. A Yost inspector al Invatamintului se-
Corita), In munti ling& o strlmtoare (clisurli, In
dialect) aproape de lacul Ostrovul; avet. inainte de
razboiul balcanic ca. 9.000 loc. toti Aromani, t VI (IAMB,.
aveau o $coala de baeti $i una de fete $i o biserica ht UV
iT
frumoash.
VLAHOVICI DANILO (1.1822), episcop al Bu-
4.
.1.
\ / r/
y......
co ttr/
4 ,e
covinei din 1789.
VLAHTJTA aLaximair (.1858 t 1919), poet -.--NitlivacnicsPL
/. , cu. p
roman. A debutat prin poezii In Convorbiri li- ss N EAJLO Pe
/
terare" (1881) $i In 1886 a publicat primul volum 1, PL \,, .-- 0 o,

de nuvele, In 1887 primul volum de poezii. A Post :6 LAVACIO A

profesor, ziarist, referent literar la S
Vida ciav sPL
O
Casa Scoalelor. Desvoltat sub in- gincit4e,O, illgea 4
fluenta lui Eminescu, a avut to- 11.0
O iSTEA
Chimp)

tusi nota saoriginala, ba chiar, In A

rem "o _any
1892, a facut o conferinta In care
a blamat pe imitatori $i a aratat (6 1.
efectele rele ale curentului erni-
nescian. Activitatea lui a urmat In O
aceleasi directiuni ping pe la 1900:
nuvele (Icoane terse, 1893, In vil- 603 \ PL
(DUMAREA
611.111G

toare, 1896, Clipe de liniVe, 1899, Alexandru

Din durerile lumii, File rupte), Vlah
mean (lubire, 18960 o editie noun
a colectiei din 1887 completata.)$i un roman (Dan,
1894). In partea a doua a activitatii sale se
desemneaza o tendinta educative: a urmii-
rit sa lac& cunoscute frumusetile titrii noastre
(Romania pitoreascd, 1901), IntImplarile marl ale
neamului (Din trecutul nostru, 1908) $i manifesta-
rile artei (Pictorul Grigorescu, 1910); prin ultimele
sale volume (La gura sobei, 1911) a cautat sa in-
sufle tineretului Increderea In fortele lui $i iubirea
pentru frumos, adevar $i bine. A Intemeiat, cu
dr. Urechia, Viea(a (1893), cu G. Cosbuc, Semd-
ndlorul (1900), cu Bratescu-Voine$ti, ziarulDacia
(1918) si revista Lamura (1919).
VLAICU, domn al TArii-Romane$ti pe la 1366-
1380, flu! lui Alexandru $i al Doamnei Clara; a
dobindit de la Regele Ungariei Ludovic o parte
din Banatul Severinului $i ducatul Fag&ra*ului; a
ocupat tinutul Vidinului, care pe atunci era unit
cu parte din Banatul Severinului (cea nestapInita.
de Vlaicu, adica cea care avea sa fie Banatul Timi-
$anei de mai tlrziu). Din pricina aceasta a avut
razboiu cu Ungurii, pe car! i-a Invins. A bite-
rneiat a doua mitropolie a Severinului (1370).
VLAICU AIIREL (t1913), inginer roman. A
lost Intre initiatorii aviatiei la not si primul erou
jertfit al ei, $i-a construit Insusi un aparat, dar
voind se treaca. In sbor peste Carpati s'a pr&bu$it
$i a murit.
VLAICU -VODA, pies de Al. Davila, jucata Intliu
pe scena Teatrului National la 15 Februarie 1902.
Inspirata din viata domnitorului cu acelasi nume.
VLASIE (t316), episcop al Sevastiei, praznuit
de biserica ortodox& la ii Februarie. A trait pe
timpul lui Liciniu (308-324).
ImblInzea fiarele salbatece $i
vindeca boalele oamenilor. A
Post chinuit $i apoi i s'a taiat
capul.
VLACA, jud. In Muntenia;
cap. Giurgiu; supraf. 3.494 km.
p., 277.711 loc. Are 7 p1a$1,
corn. urb. $i 176 rur. Are 4 pa-
rohii urb., 165 rur., cu 219 bi-
serici; tine de eparhia mitrop. Sterna jud. Vlapa.
Ungro-Vlahiei, de circ. Curtii de
apel din Bucuresti. Are 7 gradini de copii, 227
scoale primare rurale, 10 *c. pr. urbane; 43 coo-
perative de consum, 8 p. exploatare de paduri.
VLADE4SA, vIrf din Munt.ii Bihorului; malt
1.850 m.
VLADESCU MATEIU ( 1835 t1901), general ro-
man. A luat parte la razboiul independentei, a
1936
www.dacoromanica.ro
Arsac
g P,4etrosa
Harta jud. Vla§ca (legea 1925).
cundar, ministru de inStructiune publicti. In gu-
vernul prezidat de G. Gr. Cantacuzino (1904) $i
de domenii In cele prez. de Take Ionescu (1921);
prezident al Ligii culturale.
VLADESCU VASILE I. (t1883), medic roman.
A Post profesor la facultatea de medicine din Bu-
curesti.
VLADUTU rircoLAE (*1818f. . .), luptator po-
litic roman In Transilvania. A lost prefect de le-
giune In 1848-49.
VLAHTTA, coin. rur. jud. Odorheiu, plasa
Tirnava-de-Sus; 2.543 loc. Dup& legea 1929, circ.
corn. cu 2 sate.
VLASTA, regiune de paduri In judetele Dim-
bovita, Ilfov $i Ialomita.
vocE D'ITALIA, primul ziar italienesc In Romania.
A aparut In Bucure$ti Intre 1878-1879 sub di-
rectia lui Enrico Croce.
VOHEA BISERICH, ziar literar $i stiintific religios,
a aparut In Bucuresti Intre 1870-1872 sub re-
dactia arhimandritului Teoctist Scriban.
VODA-CAROL, com. rur. jud. Teleorman,
plasa Calmataiu; 3.169 loc. Dupa. legea 1929, sat
circ. corn. Salcia.
VODENA, oral In Grecia (Macedonia), in ve-
chime: Edessa; 9.568 loc.
VODITA, fostii manlistire Yn jud. Mehedinti,
pemalul rluluiVodita. Zidita,
dup& unii, de Nicodim, pe la
1364 In timpul donaniei lui
Vladislav Voda.
VOGOE I D E Mamas
(1820t1863), boer roman. A
Post caimacam In 1857 In tim-
pul divanurilor ad-hoc, chid
a combatut unirea$1 a reusit,
prin alcatuirea listelor elec-
torate $1 alte mlisuri, sa for-
meze 0 adunare In majoritate Prinlul
contra unirii. Aceste alegeri Nicolae Vogoride.
au lost contestate si Poarta,
silita de ministrul Frantei la Constantinopol, a
anulat alegerea si s'a procedat la a doua alegere
care a dat deputati favorabili unirii.
VOGORIDE $TEVANAH1 (11859), boer roman.
A lost prefect In Galati (1812), apoi caimacam al
Moldovei dupa retragerea lui Mihail Sutu In 1821,
pin& s& vie noul domn Calimah, dar schimb Indu-se
situatia si punindu -se In 1822 principi paminteni,
el s'a retras In Turcia 81 a lost numit bei de Samos
(1834-1849).
VOGUE MGM MELCHIOR DE ( *18481-1910), om
politic, ziarist, scriitor francez. Cunoscut mai ales
prin scrierea Le roman russe (1886). Membru al
Academiei franceze.
VOICIEKOVSKI STANISLAV, prezident al re-
publicii Poloniei (1922).
VOINEASA, corn. rur. jud. VlIcea, plasa Cozia.
Esploatari de mica.
VOINESCU EIIGENIII (*ca. 1844 t1909), pictor
roman. Cunoscut mai ales prin marine. Op. pr. For-
tul Constan(a (Pinacoteca din Bucuresti), Un port
de mare, Naufragiu pe Marea Neagra. A lost si
consul general al Romaniei la Buda-Pesta. Pro-
fesor la Scoala de bele-arte din Bucuresti.
VOINESCU IOAN I-in, ofiter si scriitor roman.
Il gasim, In Almanahul Statului, major In 1836 *i
inainteaza colonel In 1844. A lost adjutant al
domnitorului Alexandru Ghica si al lui Bibescu;
a lost Intre conducatorli 8coalei militare Infiin-
tat& de Stirbeiu (1851) 8i prezident al tribunalului
militar de revizie. A publicat traduceri din limbi
streine ( Carina sau Italia de d-na de Steel, 1846,
Mizantropiesipocainfa de Kotzebue, 1837, etc.)
8i scrieri de specialitate: Slujba de avantpost, Po-
vd(uiri comandirilor de Todd (1836), Curs de is-
toria artei militare (1856).
VOINESCU IOAN AL II-lea, ofiter 8i scriitor ro-
man. Cariera lui military a Post mai putin impor-
tant& declt a omonimului sau. /I gasim capitan
In 1836 8i maior In 1838, jar de la 1840 nu-1 mai
aflarn. Probabil va fi dernisionat, caci loan Ghica
ni-larata ca facInd parte din ofiterimea care lucra
cu partidul national In formatie, cu Clmpineanu
8. a. A Post *i Litre mernbrii Asociatiei literare din
1845. Arnie cu loan Ghica, Gr. Alexandrescu 8. a.
Acesta din urma i-a dedicat o Epistola", in
4are-1 arata partizan al doctrinei c& fericirea vietii
sta. In liniste deplina. A publicat clteva traduceri:
Baddranul boerit de Moliere (1835), Junetea lui
Carol II de Duval (1836), Table de istorie (1841),
Istoria sfinta (1846). A lost ministru sub gu-
vernul provi7oriu din 1848.
VOINOV DIMITRIE (1867), naturalist roman.
Profesor de zoologie 8i morfologie generala in
Facultatea de $tiint,e din Bucure8ti (1893); mem-
bru altAcademiei RomAne (1927). A publicat lu-
crari de istologie 8. a. In Archives de zoologie
experimentale", In Bulletin de la Societe de
biologie", Bulletin de la Soc. des sciences"
din Bucure8ti, etc. si In volume. Citam: Curs de
embriologie §i mor folog le, 1897; Epitelium digestif
des nymphes d'Aeschna, 1898; Principii de mi-
croscopie, 1900.
VOIN9V NICOLAE (1834t1898), om politic
roman. A lost magistrat, deputat, senator, mi-
stru de justitie (1885).
VOINOVICI Ivo, scriitor croat. $i-a Ince-
put activitatea In 1889. A perfectionat balada
dramatica, un gen caracteristic al literaturii
iugoslave. A publicat povestiri, piese de teatru
(comedii *i drame). In 1913 Invierea lui Lazar".
VOINTA NATIONALA, ziar politic al partidului na-
tional- liberal, Bucure8ti, 1884-1914.
VOITVNI, statie c. f. jud. Timis-Torontal,
Intre Timipara si Re8ita.
VOIUTCHI EMILIAN (*1850), teolog roman In
Bucovina. Profesor la facultatea de teologie din
Cernauti (1884). A publicat o colectie de predici
(1896 8. u.).
VOIVODEASA, corn. rur. jud. Radauti, plasa
Vicovelor; 2.080 loc.
vote ROIIMAINE, ziar politic sub directia lui
Vlysse de Marsillac, a aparut In Bucure8ti si
continuat& de Voix de la .Roumanie, 1861-1866.
VOLAPttK, limba. universals, inventatA In 1879
de abatele Johann Schleyer, avind ea baz& lim-
Oh. Adamescu. Diclionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
ba engleza. A avut multa raspindire pin& pe la VOG-
1890.
VOLCINET, corn. rur. jud. Radauti, plasa Vo L
Siretului; 2.395 loc. Statie c. f.
VOLCINSCHI ORIGORIE (t1931), preot roman
din Bucovina. A lost arhimandrit si staret al
maniistirei Putna.
VOLENTI NICOLAE (t1910), advocat 81 scriitor
roman. A colaborat la Convorbiri literare"; a
publicat un volum de poezii (1891) si clteva confe-
rinte, Intre cars: Pastelurile lui Alecsandri (1894).
VOLGA, fluviu In Rusia, cel mai mare din
Europa, lung 3.600 km.
VOLINTfRI, c. r. jud. Cetatea-Albil, pl. Volin-
tiresti; 8.200 loc. Dup& legea 1929 circ. o. cu 3 sate.
VOLLMOLLER KARL (*184811922), filolog
german romanist. A editat Romanische For-
schungen", Kritischer Jahresbericht", a publi-
cat articole de specialitate.
VOLNEY [VOlne] CONSTANTIN FRANCOIS DE
(*1.7571-1820), scriitor francez democrat; a exer-
citat, prin scrierea sa Les ruines, mare influent&
asupra poetilor si scriitorilor nostri din prima ju-
natate a sec. )(Ix, ca V. Cirlova 8. a.
VcoLO, oral In Grecia; 30.000loc. Mare cultur&
de maslini. Port in marea Egee.
VOLOCA-PE-DERELUI, corn. rur. jud. Cer-
nauti, plasa Cosminului; 4.382 loc. Dupe legea
1929, sat circ. corn. Cuciurul-Mare.
VOLOVAT, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dor-
nesti; 3.700 loc. Are bisericb. zidita de Stefan-
cel-Mare 1500-1502.
VOLTA ALESSANDRO (*1745t1826), fizician ita-
lian. S'a ocupat cu electricitatea:
a inventat electroforul,. conden-
satorul si pile care-i poarta nu-
mele. A llisat multe scrieri despre
chestiunile acestea. Dupe numele
lui s'a Mout termenul de voila
(plural volti), unitate de masura
a fortei electromotrice.
VOLTAIRE [volter] AROIIET DE
( *1694t1778), mare scriitor fran-
cez. Se socoteste ea unul din pre- Alessanulo
cursorii mares revolutii franceze. Volta.
A calatorit mult si a Yost amic cu
regele Prusiei Frederic cel Mare ;fa locuit multi
ani In castelul Ferney ling& Geneva. Operele lui
shit considerabile 8i In toat genurile: tirozotie (Dic-
tionnaire philosophique), istorie (Siecle de Louis
X IV, Histoire deCharles XI I,
%mime (La Henriade), trageme
Zaire s. a.), novestire satiric&
Candide),orltloa (Letemple du
gout). Influenta sa a lost mare
nu numai In timpul sau si In
Franta, ci multli vreme dupa
moartea sa In diferite tars.
La not s'au Mout traduceri
multe, Inca de in Inceputul
secolului xix: Tragedia lui
Orest (de Al. Beldiman, tip. Voltaire.
Buda, 1820), Panatismul sau
Mahomet (de I. Eliad, 1831), Brutu (de I.
Eliad), Alzira sau Americanii (de Gr. Alexan-
drescu, 1835), Henriada (de Comisul Vasile Po,
gor, 1838), Meropa (de Gr. Alexandrescu, 1847),
Zaira (de G. Sion, 1854), Sufletul (de A. Luca,
1909), Micromegas (de I. B. Hetrat, 1910), Su /let
curat = L'ingnu (de I. B. Hetrat, 1914, Bibl.
Minerva), Ce este omul (de A.A. Luca); unele trad.
de mai multe on In cursul timpului: Zadig (de St.
CapatAneanu, 1831, alta 1899, alta de I. Z., 1909,
de I. Constantinescu-Mion, B. p. t.), Prin(esa Ba-
bilonului (1899, de I. B. Hetrat, 1912, Bibl. Mi-
nerva, de Mihail Iorgulescu, 1921, de E. Bezdechi,
de B. Marian). E interesant de notat c& Intre1820
1840 s'au tiparit In Bucure8ti si clteva traduceri
din Voltaire In limba greceasca. (Brutus, Meropa,
Alzira, Semiramis).
VOLTERRA VITO (*1860), profesor de fizica
matematica la Universitatea din Roma A stu-
1937 522
VOR- diat echilibrul corpurilor elastice si integratiunea
ecuatiunitor dilerentiale cu derivate palliate.
VUT Membru onorar al Academie' Romane (1913).
VORARLBERG, stat confederat In Austria.
asezat Intre Tirol, Elvetia si Bavaria; 2.602 km.
p. 139.999 loc. Capitala Bregenz.
VORNICENI ® corn. rur. jud. Dorohoiu,
plasa Centru; 3.157 loc. Dupli legea 1929, circ.
corn. cu 17 sate. ¶ ® com. rur. jud. Lapusna,
plasa Vorniceni; 3.468 loc. Dupa legea 1929, circ.
corn. cu 9 sate.
VOROAVA GARAMANTILOR, capitol din Ceasornicul
Domnitor de Nicolae Costin, pub!. de M. Gaster
In ,Literatura populara".
VOROBCHEVICIU ISIDOR (1836 ...), preot,
profesor de muzica la Seminarul clasic din Cer-
n/tut' si compozitor roman In Bucovina. A co-
laborat la Infiintarea scoalei speciale pentru mu-
zica bisericeasca. A publicat cantece populare,
liturgii, etc.
VORQNA, manastire de calugari In jud. Bo-
tosani, ling& com. Poiana Lung& ; fundat pe la
1600 de niste c &lugari rusi. Are 2 biserici, ambele
din sec. xix, de sigur In locul altora mai vechi.
VORONVT',com. rur. jud. Suceava, fosta man.,
biserica. zidit& de Stefan eel Mare, pe locul unde
Wise Daniil Sihastrul; aci s'au gasit uncle din
cele mai vechi ms. rom. (Apostolut sl Psaltirea de
la Voronet).
VOROSMARTY [M]HALY (*1800t1855), poet
ungur. Unul din cei mai Insemnati din Intlia ju-
matate a veacului xix. Romantic. Opere drama-
tice: Salmon, Marat ban, Kincskeres& (CUM-
torii de comori); poeme eroice: Wan futdsa (Fuga
lei Zalan), Ket szomszed var (Doti& cetati), Eger;
mai multe volume de balade si poezii lirice. E au-
torul imnului national: SzOzat.
VOSGI (fr. VOSGES [cit. voj], germ. VOGESEN),
munti In Franta earl despart basinul Rinului de
al Mozelei.
VOSS [fos] IOHANN (`1751 11826), poet ger-
man. Opera cea mai cunoscutit este idila Luise.
VRANCEA, regiune In muntii Moldovei jud.
Putna. Printre localitlitile mai Insemnate: Soveja,
Nerejul, Ndruja. In padurile muntilor Vrancei
s'au dat multe lupte In cursul marelui razboiu,
mai ales In Iulie 1917, In legator& cu batalia de la
Markgti.
VR4T A, oral In Bulgaria; 16.014 loc. Rese-
dinta unei mitropolii.
VEliNCNI, static c. f. jud. Cernauti, linia
de la Lujeni sere Stefrinesti.
VIAA. GEORGIU (*1859
11900), medic roman InTran-
silvania. A Post profesor de
igiena la Institutul telogic-
peda gogic din Arad si medic
al statiunii de la Bane Her-
culane. A scris o igiena po-
pular& (1884), un istoric al
Bailor (1900) s. a.
VULCAN ® com. rur.
jud. Hunedoara, plasa Pe- Iosif Vulcan.
troseni; 3.380 loc. Mine
bogate de lignit.$ ® com. rur. jud.Brasov, plasa
Blrsa -de -Sus; 2.409 loc. Carbuni de piatrit.
VULCAN row ( "184111907), scriitor roman In
1938
www.dacoromanica.ro
Transilvania. A Intemeiat si condus revista Fa-
milia" din 1865 (In Budapesta, apoi In Oradea)
a fost membru al Academiei Rom&ne (1891). A
debutat cu poezii In Foals pentru minte" 1860.
Afar& de numeroase articole in revista redactath
de el, precum si nuvele, comedii si drame,multe
traduse, romane, etc. a publicat o eolectie de
biografii (Panteonul raindn, 1869), un studiu asupra
lui Cichindel (discurs de receptie, 1893), $tefan
Vodd eel tindr, tragedie (1893), Mita cu clopot,
comedie (1898). A lucrat mult ca prezident al
Soc. pentru fond de teatru.
VULCAN SAMUIL ("1759'1.1839),
episcop roman unit al Oradei. NAs-
cut In Blaj, a studiat aci si In
Oradea, apoi In Viena; a fost diacon,
apoi profesor si director; a functi-
onat cltva timp si la seminariul
din Lemberg. Intors la Oradea, a
lost canonic, apoi In 1806 ales epis-
cop. A Infiintat gimnaziul din Beius,
asigurindu -i o important& dotatie;
a fost amicul lui G. $incai.
VULCAN, personal mitologic la 7t
Romani (corespunde cu grec. E f a-
istos), era zeul focului. A. inventat Samuil Vulcan.
lucrarea fierului
IIULCI.INA, coin. rur. jud. Dimbovita, plasa
TIrgoviste. Statiune balneara cu sorginti iodurate.
Mine de lignit.
VULCANSTI, corn. rur. jud. Ismail, plasa
Bolgrad; 5.056 loc. Dupti. legea 1929, trace la jud.
Cahul, circ. corn. cu 10 sate.
VULGAR'S EUGEN (*1716 t1806), scriitor grec.
Dupa studii In Italia si Germania, a clilatorit la
Lipsca, la Constantinopol, la Petersburg (chemat
de Imparateasa Ecaterina II, care 1-a numit ar-
hiereu in eparhia Chersonului). A publicat o Lo-
gicd (1766, Lipsca), intrebuintata In scoalele din
Orientul grecesc si In Bucuresti, a tradus pe Vir-
giliu In greceste (1791, Petersburg), a scris In mai
multe volume o opera de interes religios:Adoleshia
litoteos, tradusa in parte rom. de mitrop. Venia-
min Costachi sub titlul: Indeletnicire iubitoare de
Dumnezeu (1816-1819-1831). Ca apendice in
aceast& lucrare a tiparit el In 1801: Scrisoare con-
tra sistemului Ocelistilor despre natura univer-
sului (adresatk Clucerului Zanetti sts- acpst cuv.),
tradusa de Petru Stamatiadi si tip. In 1819 In
Iasi.
VITLGATA slr BIBLIA.
VULICI N., arheolog slrb. Profesor la Univer-
sitatea din Belgrad.Membru corespondent alAca-
demiei RomAne (1930). A participat la congresul
de bizantinologie din Bucuresti.
VULPIANU DIMITRIE folklorist si muzicant
roman; a cubes si publicat un bogat material de
folklor muzical al poporului roman. Op. Poezia
populard pusd fn muzica. 1886 s. a.
VIILTIIIIIIL, foaie pentru educatia poporului, a
aparut In Bucuresti Intre 1905-1915 sub directia
lui Gr. Patriciu.
VURPAR, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Noc-
rich; 2.484 loc.
VUTCANI, corn. rur. jud. Mehl, plasa Vut-
cani; 4.867 loc. Dup& legea 1929, circ. corn. cu
29 sate.
 _
,T t: _no gin; lea. ,
G
t7
4.11.a:1'111.0e 111 must ,
'411141 0:6,j
t,
1646isti -21 STIMPAIlitiontors
111111111i

WEbl MINSTER

W 4 . C E M A N N EDUARD ( 1836 t1908), muzicant
si compozitor roman. Studii la Viena si la Paris.
A lost profesor de piano, sef de orchestra al Tea-
trului National, profesor de
armonie la Conservatorul din
Bucuresti (1864), membru In
Comitetul Teatrului Natio-
nal, membru al Ateneului
Roman. El a Intemeiat con-
certele simfonice (1866). A
compus muzica pentru mai 3 a lui R. Wagner.
nulte piese, lntre can : Agachi
Flutur, Paraponisitul, Pau- le
naul codrilorBaddranulboe-
rit, Gura-casca, Paracliserul E. Wachman.
cum si liturghii, coruri, etc.
WACHMANN meN (' 1807 t 1863), muzicant
austriac stabilit In Romania pe la 1830. A Yost pro-
fesor de muzica la Colegiul
Sf. Sava, sef de orchestra al
Teatrului National. A scris :
Braconierul, reprezentata de
o trupa germana, Zamfira,
executata de artistii operei
italiene, a facut muzica pentru
poema lui Heliade: Mihaiu
Viteazul la Cdlugareni. A cules
melodii populare si le-a pu-
blicat la Viena (ca. 1848).
WADDINGTON [nading-* s.
ton] CHARLES (1819 t1914),
filozof francez. A publicat studii despre Aristotel.
WADDINGTON WILLIAM, om politic francez.
Ministru de instructia (1873), de externe (1877), a
reprezentat tara sa la congresul din Berlin (1878),
prezident de consiliu (1879), ambasador la Lon-
dra (1883). S'a ocupat $i cu arheologia.
WAGNER RICHARD ('1813 t1883), compozitor
german. A produs revolutie prin opere sale si a
lost deoparte foarte admirat, de alta foarte corn-
blitut. Op. Vasul fantomd (1843), Tannhauser
(1845), Lohengrin (1847), tetralogia Nibelungi-
for, Tristan* Izolda.
WAGNER SIEGFRIED ( *1869 f 1930 ), comp o -
1939
www.dacoromanica.ro
zitor german, fiul lui Richard W. El organiza re-
prezentatiile panintelui sau la Bayreuth. A publi-
cat multe lucrari proprii.
WAGRAM, sat In Austria Mirqt
aproape de Viena.Aci In 1809 a a-a-
repurtat Napoleon o mare vic-
toria contra Austriacilor. \\
WALCHIRII (= WALKYRII ) C)
divinitati din vechia mitologie
scandinava.11 ® titlul unei opere
WALDECH, stat In Germa-
nia, lost principat pIna. In 1918;
1.055 km. p., 58.641 loc.
.4. .--
WALDECK ROUSSEAU R. Wagner
warn (1846 t1904), om politic
francez. A Post prezident de consiliu 1899-1902.
Prin masurile sale s'a terminat chestia Dreyfus.
WALDERSEE ALFRED CONTE ( *1832 t1904),
general german. Maresal In 1900. A comandat
expeditia internationalti, care a reprimat In China
revolts Boxerilor (1900).
WALDEYER WILHELM (*1836 t1921), anato-
mist german. A Post profesor la Universitatea din
Breslau, Strasburg, Berlin, director al Institu-
tuiui anatomic din Berlin. A lost membru onorar
al Academiei Romarie (1912).
WALES [fiefs] (fr. GALLES, rom. TARA GALI-
LOR ), peninsula la V. Angliei. A lost In evul mediu
un principat, care s'a unit apoi cu Anglia. Mosta-
nitorul tronului englez poarta titlul de Prin( de
Wales.
WALEWSKI ALEXANDRE CONTE (' 1810 1'1868),
om politic francez. Socotit fiu al lui Napoleon I
si al contesei Walewska. A reprezentat tara sa la
congresul din 1856 si a Post unul din sprijinitorii
Romanilor In luptele for pentru unirea principa-
telor.
WALLENSTEIN [..*aln] ALBRECHT EUSEBIUS
("158311634), general german. Vestit In ritzboiul
de 30 de ani. Acuzat de tradare, a lost ucis.
WALLENSTEIN, trilogie dramatics a lui Schiller
(1798).
WALLENSTEIN GHEORGELE, ("1795 1.1860),
WAL- pictor german stabilit In Romania. A organizat
W primul muzeu In Bucuresti (1849) si prima galerie
L- de tablouri.
WALPOLE [&olpol] ROBERT (*16761-1745),
om politic englez. $ef al partidului liberal (whip);
de mai multe on ministru Intre 1712-1742; ta-
lentat, foarte abil, imbogatit prin Intreprinderi
financiare, a avut momenta de mare succes gi
allele in cari si-a ridicat contra lui parlamentul $i
opinia publics.
WAN, ora$ in Asia (Armenia), ling& lacul Wan.
WARSOVIA (polon. WARSZAWA, fr. VARSOVIE,
germ. waiseneu, ital. VARSAVIA), oral In Polonia,
capitala Statului. Asezat pe Vistula; 937.000 loc.
Oras vechiu: se vorbeste de el in 1224, In 1339 e
deplin format, Inchis cu ziduri, dupa obiceiul
timpului. Are o catedrala din sec. xui $i alte bi-
serici vechi, palate vechi, Universitate si alte scoli
superioare.
WARTHIADI DIMITRIE (*18071.1862), medic
roman, de origine grec sau poate Macedoroman
Dupa studii la Pasta si Viena, a Yost medic In
Bucuresti (de la 1834) la spitalul Coltea, medic-sef
at armatei, inspector al spitalelor.
WARTHIADI PANAIT (*1847 t1911), general
roman. A luat parte la razboiul independentei,
distingindu-se la SmIrdan ; maresal al Curtii regale.
WARWICH [&orik], ora5 In Anglia In distric-
tul cu acelasi nume; 12.862 loc.
WASA w GUSTAV.
WASHINGTON [aosingtn], oras in America
de Nord In statul cu acelasi nume, capitala Sta-
telor-Unite; 540.000 loc.
WASHINGTON GEORGE (*173211799), em po-
litic american. A Post general In
luptele pentru independent/I contra
Angliei si primul prezident al re-
publicei create prin victoria ame-
ricana.
WASSERMANN AUGUST
("186611925), medic german. Pro-
fesor la universitatea din Berlin.
S'a ocupat Cu bacteriologia. E cu-
noscut prin invenpunea metodei Washington
prin care se poate determina exi-
stents sifilisului In singe (reactiunea W.).
WASSILKO ALEXANDRU (*182711893), om po-
litic roman din Bucovina. A Post membru In dieta
Bueovinei $i In Senatul din Viena.
WATERLOO, sat In Belgia in 18 km. de
Bruxelles, unde s'a dat vestita lupt& de la 18 Iunie
1815, In care Napoleon a Post definitiv Invins de
aliati.
WATT JAMES ("1736t1819), fizician englez.
A perfectionat mama cu aburi inventlnd diferite
piese, astfel c& a facut-o utilizabila in industrie. A
infiintat In 1774, cu Boulton, o fabric& de masini.
WATTEA'U [vato] ANTOINE ( "168411721), pic-
tor francez si gravor. Vestit prin tablourile sale
cu scene rustice idealizate si galante. Mai cu-
noscut: Insula Citera.
WEBER KARL FRIEDRICH ( "178611826), com-
pozitor german. A trait In diferite orase unde era
chemat ca sef de orchestra. Cunoscute din operate
lui sint: Freischidz, Euryanthe, Oberon.
WEDKIEWICZ STANISLAU, profesor de limbi
romanice la Universitatea din Cracovia. Membru
corespondent al Academiei Romane (1929). A
studiat urmele de Romani in Carpatii nordici si
infleunta limbii for asupra populatiei slave din
accle parti.
WEIGAND [vaigand] GUSTAV ("1860), filolog
german. Profesor la univ. din Leipzig (1897) S'a
ocupat de limbile romanice si de limbile din pe-
ninsula balcanica (bulgara, albaneza). Intemeie-
torul seminariului pentru limba romana, care a
publicat anuare cu numeroase studii 'acute de
el si elevii sai. A cal&torit multi ani prin Wile
romane, studiind vorbirile provinciale. A publi-
cat si un atlas linguistic al limbii romane.
WEIMAR [valmar], oral In Germania pe riul
Ilm; 37.233 loc. Capit. prov. Sachs-Weimar.
1940
www.dacoromanica.ro
WEKERLE SANDOR (994811921), om politic
ungur. A Post ministru de multe on si prezident de
consiliu In 1892-94, apoi in 1906 $i In 1917-
1918.
WELLINGTON tuelingt'n] ARTHUR DUCE
( "1769t1852), om politic si general englez. A co-
mandat armata care a Invins pe Francezi in Spa-
nia (1811-12) $i a lost comandantul armatelor
aliate cari au crstigat victoria dela Waterloo contra
lui Napoleon.
WERBOCZY ISTVAN (945811541), jurist si
diplomat ungur. Trimis in diferite misiuni diplo-
matice la Venetia, Roma, Worms $i Constantino-
pol. A redactat Opus Tripartitum juris consue-
tudinarii inclyti Regni Hungariae, cod aprobat
de dicta Inward din 1514, care a rhmas ca butt a
dreptului unguresc pin& la 1848.
WERTHER, roman celebru, in form& epistolark
de Goethe w traducerile la: Goethe.
WESER, fluviu In Germania, format din
Werra si Fulda, se varsa in Mares Nordului; lung.
433 hm.
WESSLENYI FERENC CONTE ( "160$11667), ge-
neral ungur. A luat parte la mai multe lupte Imp° -
triva Turcilor $i Tatarilor, Suedezilor $i contra lui
G. Rakoczi. In 1655 a lost ales palatin.
WESSLENYI MIRLOS (NICOLAE) BARON ("1796
f1850), om politic ungur. A test unul din fruntasii
opozitiei aristocratilor in parlament. La 1833 a
tip Ara In Bucuresti cartea Baiiteletek(Preju deal ).
A Yost catva timp exilat.
WESTFALIA, provincie a Germaniei la Rin.
Cap. Munster. Aci s'a incheiat tratatul de pace
din 1648, care a pus capat ritzboiului de treizeci
de ani.
WESTMINSTER [Oestminster] j cartier In
Londra. ¶ ® nnanastire (abatie) In Londra, cat tie-
rul cu acest nume, fondatii pe la 616, edificata din
nou cu Incepere din 1065 $i refacuta de Enric III
pe la 1220. Cuprinde mormintele oamenilor ilu-
stri ai Angliei. ¶ ® palat In Londra In acelasi
cartier (sau palatul Parlamentului), Inceput pe in
1097, ars de mai multe on si recladit In stares
de azi Intre 1840-1867. (p. ilustratia din Iron-
tispiciul literei W).
WETTER, lac In Suedia; supraf. 1898 km. p.
WEYGAND [vegan] istAximE (*1867), general
francez. A colaborat cu Foch in timpul razboiului
mondial. In 1920 a comandat trupele cari au ajutat
pe Poloni sa invinga pe Rust In 1923 comisar
general In Siria.
WHITE [aelt] vnurAm A. (*1824 t1891), diplo -
mat englez. Consul general In diferite ()rase, Intre
cari Belgrad; ministru la Bucuresti, ambasador la
Constantinopol. S'a ocupat cu politica oriental&
$i cu chestiunea balcanica. A scris o carte despre
Romania, mai ales din punct de vedere economic
(1884). A Post membru onorar al Academiei Bo-
mane (1885). Fiicei lui i-a dedicat Alecsandr1 o
poezie (D-rei Lilia White).
WHITNEY [Situ!] WILLIAM ("182711894), fi-
lolog american. S'a ocupat cu limba sanscrita.
Opera pr. Language and its study (Stiinta limbii).
WIBORG (sau =rum), oras in Finlanda, port
la golful Finlandic; 31.535 loc.
WICKENHAUSER FRANZ ADOLF (*1809
11891), functionar superior austriac In Bucovina.
A studiat documentele manastirilor Moldovita
Solca, Voronet, Putna, Rddauti s. a., precum si
diferite chestiuni din treentul Bucovinei inainte
de anexarea la Austria.
WIED [yid], principat In Germania.
WIED MAXIMILIAN PRINCIPE ( "1782t1867), off-
ter german. A insotit o inisiune de naturalisti ex-
ploratori in Brazilia $i a scris mai multe volume
asupra cercetarilor facute acolo.
WIED (PRINTESA DE) (*182511902), mama
reginei Elisabeta a Romaniei.
WIELAND [viland] CHRISTOPH MARTIN (" 1733
1813), poet german. A scris poezii lirice, epopei,
drama, romane; a Yost profesor la Erfurt; a tradus
din clasicii latini, din Shakespeare, etc.
 WIELICZKA [vlelicica], oral In Polonia; 7.391
loc. Aci shit maid si vechi mine de sare.
WIEST [vist] Lunovie (1819t1889), muzicant
austriac stabilit si naturalizat In Romania. Che-
mat In 1838 de Alexandru Ghica,
organiza. muzica palatului (desfiin-
tata In 1859); fu conducatorul
mai multor turnee de opera ita-
liana, profesor de vioara la Con-
servator. Compozitii: Les hiron-
deltas, Carnaval roumain, 3 Con-
certe s. a., muzica pentru drama
Constantin Brincoveanu jpoate
piesa lui Rogues].
WIGHT Ludt], insula In Ca-
nalul La Manche, supraf. 378 km. L. Wiest
p., 94.6971oc.
WILAMOWITZ- MOELLLENDORF trxxicH
DE (*1848), filolog si istoric german. Profesor la
Universitatea din Berlin, director al Seminariului
filologic, redactor al publicatiei Philologische Un-
tersuchungen, membru onorar at Academiei Ro-
mane (1914).
WILDE [uand] OSKAR (1856t1900), scriitor
englez. A dus o via de lux si elegant& si destra-
Mare, a Post osIndit la Inchisoare pentru imorali-
tate; dupti aceea a trait in mizerie *i a murit
uitat la Paris. Trad. rom.: Salomea (de Z. Birsan,
1907, B. p. t.), Fantoma din Canterville (de Em
Budaru, Lectura), De pro fundis (de M. Beza,
B. p. t.), Crima lordului Arthur (tr. V. Papa, 1925,
Dimineata), Crima $i conotiinfd (de Sonia, 1920),
Ziva de naotere a Infantei (de Zoe Ghet,u, 1920),
Poeme in prozd (de Al. Stamatiad, 1919), Prin(ul
fericit (de Igena Floru, 1922), Parabola (de N.
Davidescu, 1916, Bibl. Minerva), Pescarul si su-
fletul sdu (de D. Anghel, 1911, Bibl. Minerva).
WILHELM I (1772 1.1843), primui rege al
Tarilor-de-jos de la 1815 in 1840, and abdica.
Pierdu Belgia, care se dacha& independenta In
1830.
WILHELM I (*1797 rege al Prusiei
(de la 1861) si Imparat al Germanici (de la 1871).
Urmind fratelui sau Frideric Wilhelm IV, orga-
niz& bine armata; Wind ca mi-
nistru pe Bismarck, Incepu seria
razboaielor fericite. Anat.& on
Austria, Prusia Mau razboiu
Danemarcei si anexa Schleswig
si Holstein In 1864; aliatil cu
Italia, declara rhzboiu Austriei
si o Invinse in Sadova si o sill a
se retrage din confederatia ger-
manic& In 1866; prin candida-
tura Principelui Leopold de Ho-
henzollern la tronul Spaniel, pro- Withem I.
voca razboiul cu Franta (1870), o invinse, lua Al-
sacia si Lorena si regele ei se Incorona Imparat
al Germaniei In sala solemn& din Versailles (1871).
Domni cu mare autoritate pink la virsta de 90 de
ani si amintirea fu imortalizath prin 338 de statui.
WILHELM II (1859), lost Imparat al Ger-
maniei (1888). Fiu al lui Frederic III. A Inlhturat
pe Bismark. A Incurajat Austria In 1914 ca sa In-
ceapa razboiul ce deveni mondial. Chid Germania
a Post Invinsa, a Post suit s& abdice si s'a refu-
giat in Oland°. (1918).
WILHELM I CUCERITORUL
(102711087), duce al Normandiei
de la 1035, cuceri Anglia, fu regele
ei de la 1066 si puse temeliile or-
ganizttrii interne. ti :4
WILHELM III DE ORANGE
(1650 11702), Intliu stathuder
al Olandei, deveni rege al Angliei
in 1689.
WILHELM' TAOITURNUL ( *1533 _ ,
t1584), print de Orange, stathuder imelmina
al Olandei, a stabilit independents Tarilor-de-Jos
(1572).
WILHELMINA (1880), regina actualh a
Olandei. S'a suit pe tron In 1890, hind minorh, si
1941
www.dacoromanica.ro
a domnit sub regenta mamei sale Emma. S'a c&-
satorit In 1901 cu Printnl Heinrich de Mecklen- W I E-
burg-Schwerin. WOL
WILHELMSTRASSE, numele ministerului de
externe al Germaniei (duph numele stradei din
Berlin, unde e asezat).
WILSON WOODROW (1856t1924), om politic
american. Fiind prezident al republicei statelor-
Unite, a declarat rhzboiu puterilor
centrale si a rontribuit astfel la
Invingerea lor. In vederea Incheierii
pitch, a propus cele 14 puncte, de
cari s'a tinut seama Intr'o masura
la congresul din Versailles, al carui
prezident era.
WINCKELWANN immix roA-
mum (171711768), arheolog ger-
man. Opera pr. Geschichte der Kunst
des Altertums (Istoria artei In an-
ticitate . Wilson
WINDSOR [ainsor], oral In Anglia pe Ta-
misa, la 34 km. de Londra. Aci e un castel vestit,
construit de Wilhelm Cuceritorul si marit In urinh.
WINTERHALDER ENRIC (180811889), zia-
rist si scriitor venit din Austria (ca. 1829) si
romanizat. A luaf parte la revolulla din 1848
Impreuna on C. A. Rosetti, a Post exilat, a Post
tovara* cu Rosetti Ia Infiintarea tipografiei care
le-a purtat numele. A publicat articole de critictt
literary s. a. In Pruncul roman" si Romanul";
un volum de versuri (Flori de ome(i, 1846) si o
comedic ( Triumful amorului, 1836); a fost direc-
tor la Ministerul de finante.
WITTGENSTEIN [vitghenstaln] LUDOVIC
PRINT (1769t1843), maresal rus. A comandat ar-
matele prusiene si rusesti contra lui Napoleon I.
Se zice ca el e autorul planului de lupt& contra Fra-
cezilor In 1812.
WITTINGHAUSEN PILES vox, senator aus-
triac. A publicat o carte asupra Romaniei (Ko-
nigreich Rumanian", 1881).
WOIKOWITZ NICOLAE (1803t1868), negus-
tor roman cu numele NICOLAE vorau. Naseut In
Bucuresti, a Yost trimis de un unchiu la Viena eh
fach studii si practica Intr'o cash comercialh de
comision. Acolo s'a stabilit mai t!rziu lutnd con-
ducerea afacerilor fostului situ
patron retras, si-a modificat "g.
numele, s'a chshtorit cu o lo-
calnica si a aj uns sa vadh firma
sa socotith ea una din cele mai
Insemnate din Viena, a lost
declarat cettitean de onoare al
orasului si i s'a dat dreptul de
a purta particula de nobletag
(von = de). A rhmas pin& 10
c I
A.
moarte agentul devotat al co- Nicolas Voicu.
merciantilorromani cari aveau
afaceri In capitala Austria% a dat multe ajutoare,
a facut daruri bisericii Otetari din Bucuresti (In
cartierul copilariei sale), a Post Intre initiatorii cla-
dirii capelei romane din Lipsca, a Yost In legatura
cu organizatorii miscarii din Bucuresti In 1848.
WOLF ANDREAS, (*1741 t1812) medic sas din
Sibiu. A Post director al scoalei din Cisnadie, apoi
si-a lust doctoratul In medicinh la Erlangen; a
profesat In Sibiu, apoi In Iasi de la 1788 la 1795.
A murit In Sibiu. A publicat In Sibiu, 1805: Con -
tribu(iuni la descrierea istoried $i stationed a
statului Moldovei.
WOLF CRISTIAN (*167911754), filozof german.
A sistematizat teoria monadelor lui Leibnitz. A
Yost profesor la Halle.
WOLF FammucH (*1759 t 1824), filolog ger
man. Profesor in Halle si la Berlin. Op. pr. Prole
gomena ad Homerum, prin care sustine ch Iliada
si Odiseea nu pot fi operate unui singur autor care
ar fi Omer.
WOLFF CAROL (1849 t 1929), economist sas
din Transilvania. A Infiintat pentru conationalii
shi multe asocialiuni dupa. sistemul Reiffeisen A
publicat scrieri asupra navigatiei pe Olt.
WOR- WORDSWORTH [iledshort] WILLIAM (1770
1.1850), poet englez. A Post poet laureat.
W YC WORMS, ore., In Germania (Hessa renana) pe
Kin; 44.285 loc. Aci s'a adunat In 1521 dieta care
a osIndit invtiVitura lui Luther.
WRANGEL PETRE NICOLAEVICI ( 1878 t 1928),
general rus. Comandantul armatei contra-revolu-
tionare, care In 1920 a cercat sli diirhne regimul
bolaevic.
WUNDT WILHELM ( *1832 t 1920 ), filozof ger-
man ai fiziologist. Profesor la Leipzig. Opere pr.:
Psthologia fiziologicd, 1pnotism si sugestiune. A
introdus metoda inductivii In atiintele filozofice
1942
www.dacoromanica.ro
pure (etica al logical ai a dat psihologiei un temeiu
fiziologic. La cursurile lui au urmat multi stu-
denti romani.
WURTEIVIBERG, stat In Germania (fost re-
gat ; 19.508 km. p., 2.595.000 loc.
WURTZ CHARLES ADOLPHE (18171.1884), chi-
mist francez. Profesor la Paris. Unul din creatorii
teoriei atomice. Cartea lui Lecons elementaires de
chimic a lost multi ani hitrebuintata de studenti
ai de Icolari In Romania.
WYCLEF [aiclif] JOHN 132411384), preot
englez. A introdus reforma In Anglia. A tradus
I biblia.

XANTIPA, sotia lui Socrate. Legenda a fit-
cut-o celebrit si a devenit tipul femeii rele si gil-
cevitoare, care nu pricepe valoarea sotulut.
XENIA MAMA, praznuita de biserica orto-
doxif la 24 Ianuarie. Feta bogat& din Roma, a
refuzat casatoria si a fugit cu doult servitoare si a
Intemeiat o manastire In orasul Milasa, In care a
trait In post si rugaciune.
XENOCRAT (=NC:MATES) ( *ca. 406 -1-314 a.
Chr.), fiiozof grec, scolar al lui Platon.
XENOCRAT CONSTANTIN ("1803-1-1876), Grec
stabilit In Romhnia. A lasat prin testament eve-
rea sa pentru a se construi un spital si a se ajuta
scoale.
XENOFON (sau KENOFONTE ) (*ca. 4301 ca.
352 a. Mr.), general grec (Atenian) si istoric.
A comandat o expeditie contra lui Ciru eel June
si s'a Intors cu 10.000 de soldati; aceasta retragere
a descris-o In opera Anabasis. Alte opere: Ciro-
pedia, Memorabilele, Banchetul, Republica Spar-
tei. S'a tradus putin In rom.: Avis Glauconilor
(de G. D. Cantorichi In Vocea romans ", 1880),
Amintiri despre Socrat (de G. Murnu In vol. Co-
moara de intelepciune antics ", 1923).
XENOFON, cuvios, praznuit de biserica or-
todox& la 26 Ianuarie. Avea doi
fii, cart au plecat de aces& si s'au
citlugarit. Merglnd cu sotia sa sa-i
caute, I-au gasit calugari 5i atunci
s'au calugarit si ei.
XENOPOL ALEXANDRII D. ( *1847
11920), istoric roman. A studiat
filozofia si dreptul In Germania.
A lost pentru scud timp magis-
trat, apoi s'a consacrat studiilor
istorice. In 1883 a lost numit pro-
fesor de istoria Romanilor la Uni-
versitatea din Iasi; membru al
Academiei Romane (1893); co- Alex. Xenopol.
respondent at Institutului Frantei.
A condus olive timp revista Arhiva" din Iasi.
A debutat prin articole istorice, economics si re-
censiuni In Convorbiri literare" (1868-1901).
1943
www.dacoromanica.ro
ow*iivioduatig--
NVALIFLUIMINtif
aulliTtrzmnsiali
YPICF:121 : HACKLE.
Prima lucrare mare au Yost cele dou& volume Rd:,-
boaiele tntre Rusi si Turci (1880). Apolincepe
publics articole In diferite reviste din tea si din
streinatate (Revue histcrrique, Deutsche Litteratur
Zeitung, Revue philosophique, Renaissance Udine
s. a.). Studiul situ asupra Teoriei lui Roessler
(1884) si Les Roumains au moyen-dge (1885) au
produs multe discutii si au dat nastere is pole-
mid. Dula& multe studii monografice asupra unor
variate subiecte istorice, Intreprinse In 1888
publicarea Istoriei Romdnilor In 6 volume, ter-
minate In 1893, clad a Post sarbittorit printr'un
banchet la Iasi, si la care a aditogat alte don&
volume asupra lui Cum. (0 editie nouh s'a
terminat de tiparit In 1931 de catre Cartea
Romaneasca" in 14 volume). In 1896 a rezu-
mat pentru streini lucrarea aceasta In douh volume
tip. In 1. francezh in Paris, cart au lost premiate
de Academia franceza. Cercetarile Monte pentru
aceste scrieri 1-au Inderanat stt intreprinza studii
de sinteza, prin sari a ajuns sa formuleze o filo-
zofie a istoriei: Principiile fundamenale ale isto-
riei (1900) desvoltatit In diferite forme atlt In ro-
maneste cIt si In frantmzesto. In vol. in si iv din
Histoire generale de Lavisse si Rambaud partite
privitoare la istoria romitneasca sint sense de
Xenopol si In 1908 a fitcut mai multe lectiuni in
College de France In Paris, pe cart le-a publicat
sub titlul Les Rouma ins . Ca membru al Academiei,
a flout biografia lui Kogalniceanu In discursul de
receptiune si a publicat In Anale" numeroase
studii, rapoarte prezentate congreselor Inter-
nationale, rapoarte despre carp, etc.
XENOPOL kncoLez (*1859 t1917), ziarist,
advocat, om politic roman. A Post deputat, mi-
nistru; a murit In Japonia, unde se dusese ca re-
prezentant al tarsi In timpul ritzboiului mondial.
A debutat In 1874 cu poezii In Convorbiri lite-
rare" si mai tirziu a publicat un roman Brazi si
putreg a iu (1881). A pitrasit Ins& literature spre a se
ocupa de politica si In special de chestiunile coo-
nomice si financiare. In 1904 a Intemeiat o re-
vista specials In acest stop (Le mouvement deo
XER- namibue). Lucrarea cea mai important& In acest
yvE domeniu este: La richesse de la Roumanie (1916).
XERES, oral In Spania (provincia Andaluzia);
62.700 loc.; vinuri vestite.
YANG-TSE-KIANG, fluviu In Asia, izvo-
raste in Tibet $i se varsil In Marea Galbena
printr'o mare delta; lung. 5.100 km.
YANKEI, nume dat locuitorilor din State le-
Unite.
YERSIN ALEXANDRE (*1863), medic francez.
Elevul lui Pasteur. A descoperit microbul ciumei
$i un ser contra acestei boale. Cu Roux a lucrat la
serul contra difteriei.
YESO, insula din arhipelagul Japoniei.
YOKOHAMA, oras In Japonia In insula Nip-
pon; port la golful Tokio; 519.000 loc. A lost dis-
trus de un cutremur In 1923.
YORCEANU sPramoN (f1903), inginer roman.
A Post prezident al Consiliului tehnic superior, se-
cretar general al Ministerului de lucrari publice.
A litsat toata averea In scopuri culturale (Socie-
tatea pentru Inva(litura poporului) si de asistenta.
sociala.
YORK, oras In Anglia, In comitatul cu acelasi
nume; 84.000 loc.
YOUNG [Tung] EDUARD (*ca. 1686t1765), poet
oilirmarci 00P=.___.-..-1--
11!Mi--A
p-P7
...-:-...:07'
---,..g.011iii'llit111111.11 411,
www.dacoromanica.ro
XERXES I (t 1465) rege al Persilor 485-465
a. Chr. Dupa ce a cucerit Egiptul, a lost Invins
de Greci la Salamina.
englez. Autor al vestitei Indent: Nopfi le (Traci.
rom. de Sim. Marcovici (1835).
YPRES (flamand YPEREN, germ. 1.1,Fax) oras
In Belgia, pe un afluent al Yserului; 6.815 loc.;
diferite industrii, scoala de cavalerie renurnita.
Aci au lost lupte marl In timpul marelui raz-
boiu.
YSAYE EUGENE ( *1858t1931), violonist bel-
gian. A lost maestru de orhestra. la Berlin, profe-
sor la conservatorul din Bruxelles, a Intemeiat o
societate de concerte In Bruxelles, In timpul raz-
boiului mondial a trait In America. A lasat $i un
numar de compozitii.
YSER, fluviu, uda Franta $i Belgia, se varsa In
Marca Nordului; lung 86 km. Aci au lost lupte
mari in 1914 si s'a stabilit, prin rezistenta trupelor
franceze si belgiene, un fel de hotar, gratie caruia
a ramas o parte din teritoriul Belgici neocupat.
YUCATAN, peninsula In America (ow acest
cuv.) si stat In confederatia Mexicului.
YVERDON, oral In Elvetia (canton Vaud); ad
a Post institutul lui Pestalozzi, 1805-1825.
ilj
1111
fl 11 114,
"611111.11111111114.111...4.-er,"..j
1944

ZACAN EFREM (sec. xvi), dasc,alln Sebe$, cola-
borator la Palia de la Ora$tie.
ZADIG, opera de filozofie socials a lui Voltaire,
scrisa cu verva satirica. .r trad. la Voltaire.
ZADOBRENI, circurnscriptie comunalli jud.
Cernaut1 cu 3 sate (1929).
ZAGO, actor italian. A avut marl succese nitre
1875-1885, In 1902 $i-a format o trupa cu care a
calatorit In Italia $i In America.
ZAGON, com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa
Covasna; 4.062 loc. Circurnscriptie comunala cu
2 sate (1929).
cole In ,.Convorbiri literare".
ZAGREB ( = AGRAM), ora$ In Jugoslavia pe
rful. Sava, capit. Croatiei; 108.000 loc. Univer-
sitate.
ZAHARTA, unul din profetii mici din Vechiul
Testament, praznuit de biserica ortodox& la 5
Septembrie.
ZAIM, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cliu$ani;
2.353 loc. Dupa legea din 1929, sat circumscriptie
corn. Cnusani.
ZAJMIS ALEXANDRII (*1856 ), om politic
grec. Prezident de consiliu In 1897, comisar In
Greta (1906), prezident de consiliu In timpul raz-
boiului mondial, a prezentat regelui Constantin
ultimatum al aliatilor care-i cares sa abdice. Pre-
zident de consiliu 1926. Prezident al republicei
ales In 1929.
ZAMA, tragedie de Voltaire (1732). Pr- trad.
la Voltaire.
ZAIZON w ZIZDT.
ZALAU (sau zALAu), corn. urb. cap. jud. Sd-
laj; 12.550 loc. Statie c. f.
ZALOCARI (sau zoLocanr), corn. rur. jud.
Cetatea-Alba, plasa Tuzla; 3.354 loc. Dupa legea
1929, sat rirr. corn. Noul Caragaci.
ZAL OMIT IOAN (*181011885), profesor de fi-
lozofie Is Colegiul Sf. Sava III Bucuresti, apoi la
Facultatea de litere; director al Eforiei Bcoale-
lor, apoi mernbru In consiliul superior de instruc-
tiune $i mult limp rectorul Universitatii din Bu-
re$ti. A publicat putin: afara de teza de doctorat
1945
www.dacoromanica.ro
MANXBTIREA ZAMCA-81:CEAVA
despre Kant (1848), o traducere din Charma
Elemente de filozo fie (1854) $i un discurs-raport
despre stares instructiunii In tara(1862).
ZALTUHIN er JELTDRIN.
ZAMBEZ, fluviu In Africa de S., se varsa In
canalul Mozambic; lung. 2.660 km.
Z.A.MCA, suburbie a orasului Suceava din Bu-
covina, unde se afla biserici vechi, una -din veacul
al 14-lea $i alta din al 16-lea.
Valul din afara zidurilor a lost
ridicat de soldatii lui Sobieski
In a 2-a expeditie contra lui C.
Cantemir (1691).
ZAMENHOF LIIDOVIO ( 1859
t±917), filolog polonez, creatorul
limbii universale pe care a nu-
mit-o esperanto (1877).
ZAMFTRA, manastire de Ca-
lugaritz. jud. Prahova. Aproape
de satul cu acelasi nume $i di
Ploe$ti. Zidita In 1857 de Mitro-
politul Nifon. Duiliu Zamfirescu.
ZAMFFRES CU nunav ('1858
t1922), diplomat $i scriitor roman. A debutat
prin articole, schite poezii In ziarul Romania
libera" din Bucuresti $i In rev. Literatorul"
(1880); In 1882 a aparut primul sau volum de
poeme $i nuvele intitulat: Fdrd Lulu, putin In
urma $i un roman, care n'a avut succes: In tato
vielii (1884). A urmat o tacere de cltiva ani
corespunzlnd cu primele sale functiuni In lega-
tfunile noastre din diferite taxi, a revenit la
Indeletnicirile-i literare, publiclnd: Atte orizon-
turi (poezii, 1894), Intnuri pdgine (1897), Poezii
ncrud (1899), Nuvele romane (1903) ; apoi a In-
treprins o serie de romane sociale, avInd, ca
idee centrals, model pe Zola, In care 1$ipropune
sa Infatiseze transformarile societatii romane$ti
In epoca dintre 1870 1890, urmarind soarta
unei familii:Viata la lard (1894), Tdnase Scatiu
(1896), In rdzboiu (1897), Indreptdri (1900) $i
Anna (1916). Primit In Academia Romans (1908),
a citit ca discurs de receptiune un studiu despre
ZAM- poporanismut in literaturd (1909); a publicat apoi
In Ana le: Miriftl, poem eroic (1910), Metalizica
ZAV cuvintelor (1910), Sulletul rdzboaielor in trecut si
in prezent (1914). In anii din urm&, retragIndu-se
din diplomatic, s'a ocupat de politica, a lost de-
putat, ministru de exteme ai prezident al Camerei.
ZAMFIRESCU ILIE (1810 t 1862), comerciant
roman din Bucureati. A lucrat Intliu In tovaraaie
cu Hagi-Tudorache, unchiul sau, cu verii sal, apoi
s'a instalat pe cont propriu (1853) ai a avut unul
din cele mai mari magazine de ma-
nufacturA gi galanterie ei depo-
zite importante de marfuri aduse
anual din Lipsca ai alte ora,e, din
cari vindea pe credit multor ne-
gustori din diferite oraae ale tariff.
A lost membru fondator al cape-
lei romAneati din Lipsca. A reps-
rat, Impreuna cu un Prate al sau
bancher In Viena, biserica Otetari
din Bucureati, Impodobind-o ai cu
pretioase odoare. Cu cheltuiala lui Zarmirescu 16e.
s'a tiparit In 1851 Cartea de rugA-
eiuni tradusA de paharnicul Lesviodax.
ZAMFIRESCU ratiam (*1839 t 1878), scriitor
roman. Colaborator la revistele
din Bucureati pe la 1865-75. Op.
pr. Cintece si plingeri, poezii,
1874.
ZAMQLXE (ZAMOLX1S §1ZAL-
MOICE) personaj legendar, Inte-
meietorul religiei Getilor ai Da-
cilor. DupA Herodot, ar fi trait
cam pe vremea expeditiei lui 1.**,
Dariu (513 a. Chr.) sau mai Ina-
ante. Divinitatea suprema. era?
numita Gebeleizis, care a putut
fi un fel de Jupiter, ori de Apollo,
ori de Bacchus. Cu timpul po- M. Zamfireseu.
porul a considerat zeu pe Insuai
tntemeietorul religiei. Cultul lui avea asemanare
cu misterele dionisiace sau orfice ai din ideile sau
practizele acelea au rAmas dupA pArerea lui H.
Sanieleviciamintiri In credintele, povestirile ai
poeziile poporului nostru.
ZAMOSTEA, circumscriptie comunalA jud.
Storojinet cu 2 sate (1929).
ZAMOYSKI IOAN SARIUS ( *154111605), sa-
vant ai om politic polon. El a staruit pentru ale-
gerea ca rege a lui Enric, ducele de Anjou, ai a
lui Stefan Bathory, sub care a lost caneelar ai a
reorganizat administratia statului. A sustinut apoi
pe Sigismund, print suedez, care deveni rege In
1586. A purtat clout& rAzboaie contra Turcilor
(1595 ai 1600). A Intemeiat Cu eheltuiala sa o aca-
demie la Zamosc.
ZAMURA. munte jud. Prahova.
ZANARDELLI GIUSEPPE ('1829t1903), om
politic Italian. Ministru In mai multe rInduri ai
prezident de consiliu (1901-903)
ZANETTI WAN sau WAN GIANET CLUCERUL, fi-
lozof grec, a publicat la Viena In 1787 In 1. greacA.
ai franceza un studiu asupra teoriei lui Ocellus
(Refutation du traite d' Ocellus), dedicat lui Nico-
lae Mavrogheni, domnitorul Munteniei (pm- VUL-
GAR'S).
ZANGWILL ISRAEL (`1864 t1926), scriitor en-
glez. A publicat nuvele din mediul evreesc; a Post
luptator pentru rezolvirea problemei evreeati.
ZANKOF DRAGAN (*ca. 1828 t1911), om poli-
tic bulgar. Inainte de 1877 a trait mai mult In
Constantinopol, unde a lost ziarist, profesor,
functionar. A fAcut In 1876 propaganda in streinA-
tate contra Turcilor. DupA razboiu, a avut mare
rol In timpul printului Alexandru, fiMd ministru
gi prezident de consiliu; la un moment 1-a combA-
tut, a stat cltva timp la Inchisoare; actiunea lui
a contribuit la abdicarea lui Alexandru.
ZANNE ALEXANDRU ( *182111880), inginer ro-
man. Partaa la revolutia din 1848. Amic cu Bolin-
tineanu, a colaborat cu el la traducerea Mizera-
bililor lui V. Hugo (1862). A publicat opera de
. 1946
www.dacoromanica.ro
specialitate (Mdsuri *t greutd(i, 1880) al traduceri
din Sallustiu si din Cicerone.
ZANNE rinatr (*1855 ...), inginer roman. S'a
ocupat ai de literatura,publicInd o colectie depro-
verbe In 10 volume.
ZANTE, insult). In Mares Ionica; apartine Gre-
ciei ; 39.000 loc.; cap. Zante.
ZANZIBAR, insulA In Oc. Indian; 113.000 loc.;
capit. Zanzibar, 35.000 loc.; sub protectoratul
Angliei.
ZAPOLYA (sau SZAPOLYA) IANOS (IOAN)
1487 magnat ungur. El a reprimat rAs-
coala lui Doja (1514); dar n'a ajutat pe regele Lu-
dovic In luptele contra Turcilor. A Post proclamat
ai Incoronat rege at Ungariei In 1526, dar contra
lui s'a ridicat Ferdinand de Habsburg ai, dupa
mari lupte, a trebuit sA renunte ai sa. se multu-
measca. a fi principe al Transilvaniei. In luptele
acestea s'a amestecat ai domnitorul Moldovei Pe-
tru Rare* (.° acest cuv.), lulnd partea lui Zapolia.
ZAPOLYA (SZAPOLYA) JANOS ZS.(IOAN SIMS-
MUND) (*1540 t 1571), voevod al Transilvaniei, rege
al Ungariei; fiul lui Loan Z. ai al Isabela (p.- acest
cuv.). DupA moartea tatalui sau, Isabela, cu aju-
torullui Lapuaneanu, reuaeate SA cucereascA tro-
nul, pe care Ii poate mentine numai cu prettil mul-
tor lupte gi .framIntari. El a introdus In Transil-
vania protestantismul ai libertatea religioasA; iar
In justitie a introdus limba maghiarA.
ZAPOROJENI, o grupA de Cazaci din Rusia,
cari au jucat mare rol Yn razboaiele din sec. xvi
ai xvn. Centrul for fusese In nista insule din fl.
Nipru. Au luptat In serviciul Poloniei contra Ta-
tarilor ai Turcilor, apoi s'au revoltat ai au trecut In
serviciul tarilor din Moscova. In
Moldova au nAvAlit de multe ori.
Au lost momente clnd s'au luptat
alAturi de Turci contra Ruailor.
Adesea au trecut In Virile roma-
neati pentru jafuri.
ZAPPA EVANGHELIE (*MOO'
1865) si CONSTANTIN (*1820 11892),
agricultori ai financiari greci, veri,
stabiliti In Romania, au adunat
averi mari, pe cari le-au lAsat, 1,
prin testament, pentru institutii
culturale din Grecia. Evanghelie Zapa Evan-
a donat un fond care a servit la ghelie.
Intemeierea Academiei RomAne.
ZARA, provincie italianA pe tarmul Dalmatiei,
anexatA In 1920. Supraf. 113 km. p., 18.719 loc.
In acest teritoriu este ai oraaul Zara, Post altadata.
capitala Dalmatiei.
ZARAND (sau zaRtorn) 0 munte In tinutul
zis M. Apuseni In Transilvania, pe malul drept al
Mureaului, cu vlrfuri In forma de conuri, unele Cu
ruine de cetAti, Intre cari Cetatea Devei pe un
deal singuratic. ¶ ® corn. rur. jud. Arad, 3.168 loc.
ZAROJENI (sau zaRoJArn), corn. rur. jud.
Hotin, plasa Cliaeauti; 2.654 loc. DupA legea 1929,
sat circ. corn. Cliacauti.
ZASTAVNA, lost jud. In Bucovina, Inglobat
In jud. Cernauti (1925)
ZASTAVNA, corn, urb. jud. Cernauti, plasa
Nistrului; 5.500 loc. 1 bisericii ortodoxa, 1 catolicA;
ac. industr. inferioara, ac. prim. Statie c. f.
ZAUNER AD., filolog german. Profesor de limbi
romance la Universitatea din Graz. A publicat
o gram diet/ istcnsica a limbilor rornanice. Cunoaate
limbs romAnA ai recenseazA publicatiile noastre
filologice. Membru corespondent al Academiei
RomAne (1914).
ZAVORAL METODIU ABATE, scriitor ceh. Su-
perior al manastirii Premonstratensilor din Stra-
ho v. Membru onorar at Academiei RomAne (1919).
In timpul marelui rAzboiu a Ingrijit, In spitalul ce
conducea, pe Rornti.nii ardeleni, atunci a Invatat
romaneate al a lust rnasu:i ca analfabetii sA In-
vete carte. A vizitat dupA rAzboiu tars noastrA
de mai multe ori. A publicat opere de teologie
dintre cari s'a tradus romaneate: Caritatea ores
Lind (1916).
 ZAVERA, mime dat de Romani naiscaril din
1821 pe care Grecii o numeau Eteria.
ZAHALA p com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa
Covasna; 2.950 loc. Circumscriptie corn. cu 3 sate
(1929). ¶ 0 circumscriptie comunal .jud. Putna cu
42 sate (1929).
ZABLATJTI, circumscriptie comunal. jud.
Putna, cu 12 sate (1929).
ZABRAVTI, masiv muntos In jud. Bac au.
ZABRAUTUL, pirau In jud. Tutova.
ZABRICENI, circumscriptie comunala. jud.
lti cu 30 sate (1929).
ZAGANESCU PAVEL (1815.1.1896), colonel
roman. Era locotenent de pompieri In 1848; In
aceasta calitate a lust parte la lupta cu Turcii din
Dealul-Spirei (13 Septernbrie). Retragindu-se din
armata, a Post prefect al politdei Capita lei (1868),
senator, etc.
ZAGUJENI, statie c. i. jud. Severin linia.Bucu-
restiTimisoara.
ZAICANI, corn. rur. jud. B&Iti, plasa Rilscani;
4.610 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Rascani.
ZANBBTI, corn. rur. jud. Neamt plasa Bis-
trip.; 2.493 loc. Dupa.legea 1929, sat circ. com.za-
nesti.
ZANOAGA, munte jud. Buzau.
ZAPODENI (sau ZEPODENI), com. rur. jud.
Vasluiu, plasa Penes-Curcanul; 2.400 loc. Circ.
corn. cu 13 sate (1929),
ZARNESTI (sau zhemsTr) (:) corn. rur. jud.
Brasov, plasa Zarnesti; 4.466 loc. Statie c. f. ¶ 0
Circ. corn. jud. Arges cu 24 sate (1929).
ZATRENI, circumscriptie comunala jud. Vil-
cea cu 36 sate (1929).
ZAVIDBNI, statie c. I. jud. Vilcea, linia Pia-
tra-OltRinmicul-VilciiSibiu.
ZAVO.AIA, corn. rur. jud. Braila, plasa Ianca;
2.177 loc. Duple legea 1929, sat circ. com. Insu-
ratei.
ZEEBRUGGE, port la Marea Nordului al
orasului Bruges (Belgia), legat printr'un canal.
ZEFKARI ALEXANDRU (18301 ...), general
roman. A lust parte la razboiul independentei.
ZEPLEMEAIIA, ziar umoristic, a aparut In Bucu-
resti Intre 1901-1904 sub directialui George Ra-
netti.
ZVGA HRISTII (t1908), celnic, luptator nationa-
list macedonean.
ZEITUN (sau ZEITDM), numele turcesc al ora-
sului Lamia din Grecia, asezat la golful cu acela.si
nume In fata insulei Eubeea; 13.000 loc.
ZELETIN, rlu, afl. al Blrladului. Uri& jud.
Tecuciu; se uneste cu Berheciul.
ZEMUN (= smilax), oral In Iugoslavia (prov.
Croatia); 17.000 loc.
ZEND-AVESTA, colectiune de cart' sfinte atribuite
lui Zoroastru.
ZENQBIA, regina Palmirei, sotia si urmasa re-
gelui Odenat (267 p. Chr.), a cucerit Siria (272)si
a dobindit mare glorie, lulnd titlul de lmpdrdteasd
a Orientului. A Yost hist Invinsa, luata prizoniera.
si adusa. la Roma de Aurelian In 273. /naltarea si
caderea ei au ajuns proverbiale.
'LENOBIE EPISCOPUL, martir praznuit de bi-
serica ortodoxa la 30 Octombrie. A Yost episcop
al Egeilor, pe timpul lui Diocletian. A lost chinuit
Impreuna cu sora sa Zenobia si taiati cu sabia.
ZENON Dm Kum (ca. 340 tea. 264 a. Chr.),
filozof grec, fundatorul stoicismului.
ZENTA, oral In Iugoslavia pe Tisa; 30.000 loc.
ZERIND, corn. rur. jud. Arad, plasa Chisinau;
2.130 loc.
ZERLENDI CRISTOPI ( * 1844 ...), bancher ro-
man, Grec de origine. A avut o band. important&
In Bucuresti, Intemeiata de tatal Au; a Yost con-
silier comunal, senator; a donat comunei un mare
imobil In care s'a instalat un spital ce-i poarta.
numele.
ZERMATT, oral In Elvetia (cant. Valais), st.
climaterica; 1.620 m. altitudine.
ZETEA, circumscriptie comunalli lira. Odor-
heiu cu 2 sate (1929).
1947
www.dacoromanica.ro
ZEUSS IOLIANN KASPAR (1806t1856), istoric
si filolog german. Dintre scrierile lui ne intere- ZAV-
seaza. In special; Die Deutschenund litre Nachbar- ZOL
stamme, 1837.
ZEVS (ZEUS), zeu In mitologia greaca, echiva-
lent cu Jupiter; air acest cuv.
ZEUXIS (*ca. 464 tea. 398 a. Chr.), pictor grec
vestit In antichitate.
ZGHIABUL, schit, jud. Vilcea ling& satul
Cacova; rezidit de Mateiu Logofatul in 1640 pt
urmele unor vechi cladiri. Traditia local& Il atri-
bue lui Radu Negru.
ZGURITA, corn. rur. jud. Soroca, plasa BA-
diceni; 2.864 loc. Tirg saptaminal. DupA legea
1929, sat circ. corn. BAdiceni.
MARDI, CALATORITLOR UAL INTIMPLARILOR DE PH
MARE SI IISCAT, a aparut In Bucuresti In 1897 In
editura ziarului Universul; apare $$r azi cu titlul
modificat: Ziarul tiin (gar si caldtortilor.
ZTCHY MIHALY (1827t1906), pictor ungur.
A lucrat In Viena, In Paris; a lost la Petersburg
pictor al curtii imperiale. Cele mai de seam& opere
salt: Cobol. irea lui isu-s de pe cruce, Durereamamei
si compozitii alegorice. A ilustrat operele poems
tilor unguri.
ZIDARI, circumscriptie comunal. In jud. Rim-
nicu-Sarat cu 16 sate (1929).
ZILOT noisANuL ( = Roman zelos), numele h-
terar al unui autor roman a carui identitate nu
s'a putut stabili. Scrierile lui, ramase In manuscris
s'au tipArit de Hasdeu si de Tocilescu. Sint cro-
nici In prozA si in versuri despre evenimente din
Tara-Romaneasca. Intre 1800 si 1848.
ZI.MBRU, corn. rur. jud. Arad, plasa Halms-
giu ; 1873 loc. Mine de fier.
ZIMBRUL, ziar politic, Intemeiat in Iasi 163 Iulie
1850 sub directda lui A. Folino, a apArut, pink In
1858,cind a fuzionat cuVuilurui,numindu-se Zimbrul
el Vultaral, iar In 1859 a fuzionat cu Steaua Du-
narii, numindu-se Stomata Daniell, Zimbrul et
Vulturnl. A continuat, cu intreruperi, pin& In
1884. Redactorii principali au Post: Teodor Co-
drescu, D. Gusti,.V Alexandrescu-Urechia, Grtgore
Malinescu, I ancu Codrescu, etc.
ZIMNICEA, com. urbana jud. Teleorman,
plasa Zimnicea; 8.225 loc. Statie c. f. finale liniei
RosioriZimnicea. In timpul marelui rAzboiu
a trecut pe aici DunArea armata lui Mackensen
(23 Noembrie 1916) si la 24 orasul a Post ocupat
de Germani.
ZINKEISEN IOHANN WILHELM ( ' 1803 t1863),
istoric german. A Post profesor la Dresda, Man-
chen, Leipzig. Dintre operele lui ne intereseaza
Istoria imperiului otoman (1840-1863), In care,
fireste, e vorba si de statele romanesti.
ZTSSA IOAN (ca. 1360 t1424), general husit.
Ca sa rkzbune moartea lui Huss, s'a revoltat con-
tra Imparatului Sigismund si 1-a obligat sa-1 re-
cunoascA de vice-rege al Boemiei.
ZIZIN (ung. zArzoN), statame balneara jud.
Brasov; 1.298 loc. (1919).
ZIMBREASCA, com. rur. jud. Teleorman,
plasa Balaci; 2.463 loc. DupPegea 1929, sat circ.
corn. Ciolanestii-din-Deal.
ZL4TNA, com. rur. jud. Alba, plasa Ighiu;
4.017 loc. statie c. I. Mine de aur,
argirt, cupru, plumb, piritA. I s
ZMEICA, ban jud. Tulcea.
ZNAGOV ow- siimiov
ZOGU I AHMED (*1894), print
(1925) apoi rege al Albaniei (1928).
ZOIL (sec. iv a. Chr.), critic
grec al epopeilor omerice, deveni
tipul criticului invidios. Personaj
din Fintlna Blanduziei" a lui
Alecsandri cu caracterul acesta.
ZOLA EMIL (*1840 t1902), ro- Emil Zola.
mancier francez. Reprezentantul de
frunte al naturalismului. A publicat o serie de
romane car! constituesc ftistorla unei familii In
timpul. imperiului al doilea", familia care are
ramilicatii In toate straturile sociale, astral ca
ZON _ gliseste prilejul s& Inffiliseze Intreaga socie-
tate a Frantei In epoca 1850-1870. 'I'itlul ge-
ZWI neral este Les Rougon- Macquart si primul ro-
man este L'Assomoir, ultimul Docteur Pascal, In
care expune teoria eredit&W. Alt& serie o for-
meazii: Les trois villas: Lourdes, Rome, Paris. In
epoca luptelor politice provocate de chestiunea
Dreyfus, s'a amestecat si el prin faimosul articol
J'accusel si a contribuit, In mare parte, la re-
vizuirea procesului. Trad. rom. foarte numeroase:
unele opere trad. de mai multi, multe cu titlul
schimbat. Citam: Visit/ (Le rave) (de Al. Iaco-
hem, de Mateiu Gheorghiu, 1916); Germinal (de
I. Gentilis, 1897, de Thermidor, 1917); Amor fa-
natic (Conquete de Plassans) (de C. A. Ghica,
1919); Gresala abatelui Mouret (de I. Gr. Perie-
teanu, 1920, de I. Pas); Nana (de B. Marian, 1921,
de 0. Grozea); Bestia umand (de anonim, 1905,
de I. Pas); Din via(a Parisului (Le ventre de
Paris) (de Era); La fericirea femeilor" (de I.
Pas), Fecunditate (de Th. Eucharis), Doctorul Pas-
cal (de Al. Popovici);Prabusirea (La debacle) (de
G. B. Bares); Dragoste si decddere (Spovedania lui
Claude) (de C. A. Ghica, 1915); Pentru o noapte
de iubire (de Caton Theodorian, de C. Stajerel,
de Ana Maria Botez, de un anonim In Romenul",
1886) Nantas (de anonim In Tribune poporu-
lui", 1903, de N. Baboianu, 1909, de. C. A. Ghica
In bibl. Lecture"); Otrava (de Al. Iacobescu);
Munca (de Delafras); Atacul morii (de B. Lecca
Bibl. p. toti); Revdrsarea (de Iosif Nadejde, Bibl.
Minerva"); Adevdrul (de I. Pas); Dorin(aunei
moarte (de C. A. Ghica, 1926); Tereza Raquin
(de G. lorga, 1910); Singde (de A. Luca, 1908);
Madeleine Ferat (de Al. lacobescu, de C. A.
Ghica).
ZOLLVEREIN, unire vernal& stability (1819-28)
Intre diferitele state ale Germaniei sub auspieiile
Prusiei $i care a ajutat la formarea uniunii poli-
tice 5,4 s'a mentinut si dup& 1871.
ZONARASIOAN (sec. xu), istoric bizantin. A
scris o istorie universal& mergind pink la anul 1118.
ZORrLLA Y MORAL-JosE ('1817 t1893),
poet spaniol. A scris poezii gi drame.
ZORLENI, corn. rur. jud. Tutova, plasa Banco.;
2.158 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com. Regale
Ferdinand I. Mosia a apartinut Reginei Elisabeta
a Greciei, In 1930 a Post cumparat& de Stat. Aci
e orfelinatul Regele Ferdinand".
ZORLNTUL-MARE, corn. rur. jud. Cara
plasm Reei;a: 2.582 loc.
ZOROASTRU sau ZARATUSTRA, personagiu
1948
www.dacoromanica.ro
egendar, care ar 11 murit pe la 563 a. Chr. Se so-
coteste propagatorul religiunli zise mavieism.
ZOROBABEL, personaj din Vechiul Testa-
ment, restauratorul statului iudeu (WO captivi-
tatea din Babilon.
ZOTA mug (1840 11896), om politic romAn
In Bucovina.
ZOTTA SEVER (*1870) arhivist roman. Direc-
tor al Arhivelor Statului din Iasi; membru cores-
dondent al Academiei Romene (1910). A pu-
blicat rezultatul cercetarilor sale In legaturli cu
biografia lui Andronache Donici (1915), V. Ale-
csandri (1921), etc.
ZRINYI KrEmos (NicoL&E) corm (1508+1566),
general ungur. A pierit lntr'o lupta cu Turcii,
pentru ap&rarea cetatii Sziget, asediata de sulta-
nul Solimsn.
ZRINYI MIKLOS (NICOLAE) (' 1620 +1664), poet
ungur, Post ban al Croatiei. Intre operele sale e o
poem& eroicti Szigeti veszedelem
(Obsidio Szigetiana), In care ant&
replete strabunului situ.
ZUBRESTI, corn. rur. jud.
Orhei, plasa Bravicea; 3.050 loc.
ZSIGA NrcoLaE (1790+1870),
"noniron roman.
ZUIDERSEE, golf al Marii
Nordului In Glands.
ZULV§I, popor din sudul A-
fricei In tinutul zis Zululand. In
lupta trupelor engleze cu ei a
pierit Printul Louis Napoleon,
fiul lui Napoleon III.
ZURICH, canton din Elve- Zulus.
tia, 1.729 km. p., 538.602 loc.
Capit ala ZUrich pe lacul cu acelasinume, 201.350
loc.
ZVINEACE, circumscriptie comunala jud. Cer-
nauti cu 5 sate (1929).
ZWEIG STEFAN ( *1881), scriitor german. A
publicat poezii lirice, drame, etc. Trad. rom. de
B. Madeleine: Amok, Leporella; de F. Aderca:
Adora(ie, 1925; de A. Luca: Lupta pentru polul
Sud; de loachim Botez: Ochii fratelui vesnic;
de S. Paul: 24 ore din via(a unei femei, Simfuri
rdlacite, 1929; de Sarina Cassvan-Pas: Scrisoarea
unei necunoscute; de E. Marghita: Spaima, 1928.
ZWINGLI imams ('1484 +1531), reformator
religios In L'Ivetia. Doctrine sa, anti-catolica, di-
!era de a lui Luther si de a lui Calvin, dar, dup&
ce muri (inteo kVA) amicii sai se,unir& unii cu
partizanir lui Ldther, altii cu ai lui Calvin
 CUPRINSUL TABELELOR SI PLANSELOR
LA
DICTIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC
TABELE
LXXXII Judetele Romaniei pag.
LXXXIII Recensamintul populatiei din 1930 pag. . . . . ....... 1843
1847
PLANE
XIV Harta Africei
XV If Americei de Nord
XV I ,, Am.ericei de Sud
XVII 71 Asiei
XVIII ,, Australiei
X IX 11 Europei
XX-XX I II Evolutiunea teritoriala politica a tarilor romanesti
XXII ,, Fizica a Romaniei
XXIII ,, Romaniei cu Impartirea ad-tiva. §1 dile de comunicatie.

www.dacoromanica.ro
 La exectma technics a Dictionarului, si-au dat concursul
Domnii
KUBESCH VICTOR Dirigintele technic al atelierelor
ROMANESCU VASILE eful Zetariei
ERBU TEODOR Supraveghetor technic
ALEXANDRESCU GRIGORE eful sectiei masint plane.
BRANDT IOSIF Seful Zincografiei
MULLER ALEXANDRU eful Litografiei
TOMESCU GHEORGHE efu1 Legatoriei
KRANNICH IOSIF Cap de echipa Zetarie
STAVRESCU GRIGORE Cap de echipa Monotype
LUTZ ALBERT ef transportor
GEORGESCU ,TANASE eful sectiei masini Litografice
TEFANESCU ALEXANDRU Paginator
NANU MARIN Masinist

www.dacoromanica.ro
 S'A TIPARIT ACEST DICTIONAR IN ATELIERELE CEN-
TRALE ALE SOCIETATII CARTEAROMANEASCA" INTRE
FEBRUARIE 1926 *I NOEMBRIE 1931, IN 75oo EX. PE
HIRTIE VELINA FABRICATIE SPECIALA DE CATRE
FABRICA LETEA.
CARTEA ROMANEASCA" 1I REZERVA TOATE DREP-
TURILE ASUPRA TEXTULUI, DESENELOR, TABELELOR
IN NEGRU, PLAN ELOR *I HARTILOR IN COLORI, ELE
FUND PROPRIETATEA EI EXCLUSIVA
ORI CE REPRODUCERE ESTE INTERZISA.

www.dacoromanica.ro