Transparency – ce este cu galben este preluat în documentul în lucru

1. Ball.- What is transparency?

Carolyn Ball (2009) în încercarea de definire a transparenței a identificat mai asociere

trei metafore reprezentative pentru conceptul de transparență.
În prima metaforă, transparența este perceput drept o valoarea publică apreciată de
societate pentru rolul avut în combaterea corupției, prin urmare există o asociere directă a
transparenței cu activitatea de control.
În cea de-a doua metaforă transparența este sinonimă cu deschiderea (accesibilitatea la
nivelul cunoașterii) proceselor de decizie a instituțiilor guvernamentale și non-
guvernamentale. Această asociere se translatează în procese subsecvente transparenței, cum ar
fi încurajarea deschiderii către sfera publică, creșterea preocupărilor pentru raportul și relația
dintre viața privată și secretizarea unor procese și informații de către entitățile care, în anumite
condiții, au dreptul accesa prin diferite metode viața privată a cetățenilor (secrecy vs privacy).
În cea de-a treia metaforă, transparența este percepută ca fiind un instrument complex
de bună guvernanță, utilizat în programe, politici, organizații diverse și la nivel statal. În
cadrul acestor sisteme, transparența este alăturată și altor caracteristici care să asigure
succesul unui proces, activități, program, politici etc., care revin în responsabilitatea factorilor
de decizie. Acestea caracteristici conexe, complementare și inter-conectate sunt: transparența,
controlul, eficiența și eficacitatea, iar importanța rol rezidă în faptul că au un impact
semnificativ atât la nivel organizațional, structural, fiind asociate unor procese macro –
precum dezvoltarea de politici, cât și la nivel individual, fiind prezentate în activitatea de zi cu
zi a angajaților unei organizații.
Ball (2009) concluzionează în analiza sa extins privind transparența că aceasta a
devenit un „mandat neoficial emis de publicul larg și adesea un mandat legal”.
Dacă o perioadă semnificativă de timp în sfera publică era reglementat în clar doar
conceptul și activitatea de control, în diferite forme, se poate observa faptul că acestuia i-a
fost alăturat conceptul de transparență. Astfel, Karp (2005) sau fostul președinte american
Barak Obama (2006) susțineau faptul că, în procesele de optimizare democratică sau
organizațională, s-a pornit de la ideea de „control extins” (greater accountability), pentru a se
ajunge la relația și sistemul de echilibru și eficiență: control – transparență.

Obama, Barack. 2006. “Does the Legislative Transparency and Accountability Act Provide Sufficient Reforms?”
Congressional Digest 85, no. 5:139–147.

Karp, Jonathan. 2005, April 14. “U.S. to Impose More Oversight on Lockheed Con- tract.” Wall Street Journal
(Eastern ed.):A2.
 Care caracteristică sau domeniu definește mai bine originea transparenței? Sinonimia
cu o bună practică? Obligația legislativă? Comportamentul responsabil voluntar al actorilor
instituționali? Instrumentul de manipulare care mimează deschidere prin transparență
selectivă? Dacă o parte dintre întrebările și opțiunile expuse sunt preponderent subiective, una
dintre acestea a fost identificată drept o sursă de origine a transparenței și anume componenta
legislativă. Ball (2009) susține că despre normele și prevederile legale, care au început să
apară în anii 1970 pentru a permite publicului și mai ales mass media acces la informație de
interes public privind cu precădere activitatea administrației publice americane, se poate
spune că „au creat transparență”.
Totuși, considerăm că această concluzie este una generală, raportată strict la momentul
anilor 1970, fiind necesară o nuanțare. Într-adevăr, perioada respectivă a fost marcată de
apariția unor materialele legislative privind accesul la informație (Legea accesului la
informații1, Legea pentru protecția whistleblower-ilor2, Legea deschiderii guvernamentale3
etc.), care au deschis calea către transparență, către fluidizarea circulației informației de
interes public dinspre instituțiile statului spre sfera publică și mass media, către educarea
mentalului colectiv și încurajarea pentru a acționa în sensul drepturilor de acces la informații,
de devoalare a unor activități necorespunzătoare.

1. Promoting transparency - eGOV

Background: transparency, corruption, and ICTs

Transparency is an essential element of the primary approaches that governments have

employed to promote openness and reduce corruption. A lack of transparency can

 .  make corruption less risky and more attractive;

 .  prevent the use of public incentives to make public officials act responsibly and in
the public interest;
 .  create informational advantages to privileged groups;
 .  instill and perpetuate control over resources;
 .  incentivize opportunism and undermine cooperation;
 .  limit the ability to select for honesty and efficiency in public sector positions and
contract partners; and
 .  hinder social trust, and therefore development.

1
Freedom of Information Act (FOIA) (1966 - 1974).
2
Whistleblower Protection Act (1989).
3
Sunshine in Government Act (1976).
 Transparency can serve to limit or prevent many of these opportunities for corrupt
behavior.

1. ICTs can reduce corruption by promoting good governance, strengthening reform-

oriented initiatives, reducing potential for corrupt behaviors, enhancing relationships
between government employees and members of the public, allowing for citizen
tracking of activities, and by monitoring and controlling behaviors of government
employees (Shim and Eom, 2008)

Nations across the Americas, Asia, and Europe have all claimed successes in reducing
corruption through ICTs (Bhatnagar, 2003; Shim and Eom, 2008). Taxes and government
contracts are areas where ICTs demonstrate a clear and successful solution to corruption
problems in many nations, providing efficient and convenient means for citizen oversight of
government activities. The effectiveness of anti-corruption efforts, however, tend to share
certain parameters, as they are: shaped by the cultural milieu of a nation; limited by levels of
antagonism to the government; generally viewed as problems with regulatory and technical
solutions despite the cultural issues; and usually focused only on the bribe-takers, not the
bribe-giver (Brown and Cloke, 2004)

The widespread adoption of many of these different social media approaches to transparency
was emphasized in the content of a White House (2009) report entitled Open Government: A
Progress Report to the America People, which listed numerous uses of social media
approaches to promote transparency across many different agencies.

2. Perceptions of transparency of government policymaking: A cross-national study

Abstract
In the past two decades, governments from around the world have adopted access-to-
information laws at a rate unlike any other time in history. This reform in
government information policy parallels a global movement of intergovernmental
and nongovernmental organizations, which have pressed countries to advance the
norm of transparency. Competition in the global economy has also provided a strong
incentive for governments to show openness, as business leaders and donor nations
contend that access-to-information is critical for efficient markets. Given the growing
interaction between governments and transnational firms, and the global emphasis
on access-to-information, this cross-national study examines the relationship
between business executives' perceptions of transparency in government
policymaking, and several indicators suggested in the literature as means to advance
the flow of information about government. The study found countries that
respondents ranked as ‘most transparent’ had significantly higher levels of access-to-
information laws, telecommunication infrastructure, E-Government, free press, and
higher income levels, than countries with low transparency levels. Our regression
findings indicate that telecommunications infrastructure and free press influenced
the perceptions of government transparency in a positive and significant way. The
evidence indicates that democracy did not contribute toward the perceptions of
transparency. The findings also suggest that nations aiming for openness by adopting
access-to-information laws and engaging in E-Government may signal to businesses
that their governments are aware of the international norm of transparency—though
these conditions are not necessarily sufficient to advance the perceptions of
government transparency.